Page 93 - Drumul_socialismului_1970_01

Anul XXII PRO TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ! Redacţia

Nr. 4688 şi administraţia

ziarului
Sîmbătă

DEVA, str. Dr, Petru Groza, ar. .15
31 ianuarie
telefoane: redactor şef - U588 ; <e-
doctor şei adjunct, sectelor de recioctîe
şi administraţia - 12138 ; secţiile cui-
1970 tură-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentate şi
eiterne - 12317 ; secţiile industrie si
viaţa de partid - 11275 ; leteton de
t PAGINI, 30 BANI serviciu intre orele 16-24 - 11585

ritmuri Înalte STAI A RATIFICAI TRATATUL

în tabloul dinamic al

In ziua de 30 ianuarie 1970
baza acestei informări, Consi­
ţionale.
nizarea şi funcţionarea Nota­
a avut loc la Palatul Repu­ octombrie 1960 pentru orga­ litate alo Marii Adunări Na­ laţi şi municipiul Ploieşti P<*
blicii şedinţa Consiliului de riatului de Stat; decret pri­ Consiliul de Stat a ascultat liul de Stat a adoptat unele
măsuri cu privire Ia îmbună­
Stat. prezidată de tovarăşul vind ratificarea Tratatului de Informarea prezentată de Co­ tăţirea activităţii comisiilor
PLANUL LUNII 1ANUÂKIE —ÎN­ Nicolae Ceauşescu, preşedin­ comerţ şi navigaţie dintre Re misia Marii Adunări Naţiona­ permanente ale consiliilor
le pentru consiliile populare
publica Socialistă România şi
industri- liului de Stat. la şedinţă au Japonia. Decretele adoptate şl administraţia de stat, cu populare.
tele Consiliului de Stat.
In afara membrilor Consi­
Consiliul de Stat a exami­
privire la activitatea comisi­
au fost in prealabil examina­
DEPLINIT ÎNAINTE DE TERMEN participat, ca invitaţi, miniş­ te şi avizate favorabil de co­ ilor populare din judeţul Ga­ nat apoi unele cereri de gra­
ilor permanente ale consili­
ţiere.
misiile permanente de specia­
tri, conducători ai unor orga­
ne centrale dc stat, preşedinţi
af unor comisii permanente a­
le Marii Adunări Naţionale şi
alizării Secţia a Il-a furnale Otel la cota reprezentanţi ai presei. * -> J
Consiliul de Stat a exami­ Declaraţia tovarăşului Nicolae Ceausescu
nat Tratatul eu privire la ne-
a Zl-a furnale
Colectivul secţiei
proliferarea armelor nucleare
6-a preocupat încă din prima zi a „5000“ si a adoptat decretul de rati­
anului să asigure agregatelor un ficare a acestui tratat.
mers constant intensiv, la parametrii In cursul zilei dc ieri. oţelarii hu- Tratatul cu privire Ia ne- in legătură cu ratificarea Tratatului
tehnologici optimi. Ca urmare, indi­ nedoreni au înregistrat lin remar­ proliferarea armelor nucleare
In aceste zile, cînd întregul nostru cii de utilizare s-au menţinut zilnic cabil succes în întrecere — elabo­ a fost discutat în prealabil de
popor este angajat cu abnegaţie şi Însu­ )a un nivel mai mare cu peste 100 rarea peste prevederile planului a Comisia pentru politică exter­
fleţire la înfăptuirea obiectivelor economi­ kg fontă pe metru cub de volum u­ 5 000 tone de oţel nă şi Comisia juridică ale Ma­
ce ale ultimului an al actualului cincinal, til. Aceasta a determinat depăşirea Rolul hotâritor in obţinerea aces­ rii Adunări Naţionale, care au de neproliferare a armelor atomice
ni se aduce la cunoştinţă comunicatul ritmică a planului dc producţie şi tui considerabil spor de producţie avizat favorabil proiectul de
Consiliului Economic. Comitetului de Stat indcplinirea in 30 ianuarie a pre­ pentru prima lună din 1970 revine decret, prezentat de m in is tru l
al Planificării şi Direcţiei Centrale de'Sta- vederilor pe prima lună a anului colectivului otelâriei Martin nr. 2 afacerilor externe. Da ordinea zilei a acestei de influenţă a Tratatului. trebuie uitat nici un moment
' »ticâ. cu privire la Îndeplinirea planului 1970. Faptul este deosebit de sem­ Aici s-a realizat in luna ianuarie o In continuare. Consiliul de şedinţe a Consiliului de Stat In- afară de aceasta, Trata­ câ printre posesorii armei nu­
» stat de dezvoltare a economici naţiona. nificativ dacă avem în vedere că producţie medic zilnică de metal Stat a dezbătut .şi adoptat ur­ se află ratificarea aderării tul nu prevede măsuri practice cleare se numără state impe­
. ‘ a Republicii Socialiste România pe a­ fonta produsă peste plan în această mai mare cu 145 de tone decit cea mătoarele decrete : decret cu României la Tratatul de ne­ de oprire a producerii de ar­ rialiste, aceasta fâcînd să pla­
nul 1969. lună reprezintă 28 la şută din an­ orivire la eliberarea actelor proliferare a armelor atomice. me nucleare, de lichidare a neze pericolul izbucnirii unul
gajamentul anual de a realiza pc planificată. Faptul sc datorează în
Comunicatul este un document ce sin­ special sporirii indicilor intensivi şi de identitate ale cetăţenilor După cum se cunoaşte, stocurilor de asemenea arme, război atomic nimicitor. Sin­
ansamblu) judeţului 16 000 tone fon­
tetizează. prin bogăţia cifrelor şi faptelor, tă peste prevederi. extensivi de utilizare a cuptoarelor. români, precum şi la schim­ România a participat activ la aşa după cum nu prezintă ga­ gura cale de îndepărtare a
întreaga evoluţie a economiei româneşti Comunicînd redacţiei acest suc­ Suplimentarea producţiei de oţel barea domiciliului şi a reşe- . elaborarea acestui Tratat. In ranţia câ arma nucleară nu primejdiei atomice este inter­
Sn cel de-al patrulea an al cincinalului, ces de prestigiu, inginerul Clement într-o asemenea proporţie a condus dinţei ; decret privind depu­ decursul lucrărilor Comisiei va fi folosită intr-un eventual zicerea şi desfiinţarea defini­
constituie un tablou viguros, dinamic al Marîncscu, şeful secţiei, a ţinut să la mai buna aprovizionare cu lin­ nerea unei cauţiuni şi înlocu­ de Dezarmare şi in Adunarea război; din această cauză nu tivă a armelor atomice.
progresului nostru economic. imaginea adauge că in luna ianuarie consu­ gouri calde, a laminoarelor bluming irea. în anumite cazuri, a e- Generală a Organizaţiei Na­ putem spune câ avem de-a In acest sens cred câ, rati-
concentrată a vastei activităţi creatoare a mul specific de cocs s-a redus cu ..1 300“ şi „1 000". fapt cc a contri­ xecutârii pedepsei închisorii ţiunilor Unite. România a face eu un Tratat in stare să ficînd Tratatul, Consiliul de
clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectua­ 7 kg pe tona de fontă, ceea ce e- buit ca cele două mari agregate să prin obligarea la plata unei prezentat o serie de propuneri ofere omenirii certitudini îm­ Stat să recomande guvernu­
lităţii. a întregului popor român, pentru cluvaleazâ cu o economie efeclivă realizeze peste plan 2 400 tone de amenzi; decret pentru modi­ şi observaţii in scopul îmbu­ potriva unui război atomic, lui Intensificarea activităţii în
traducerea în viaţă a măreţului program dc cocs de peste 500 tone. Un spri­ blumuri. ficarea Decretului nr. 210 din nătăţirii proiectului prezentat siguranţa nefolosirii împotriva direcţia realizării de noi mă­
de înflorire multilaterală a patriei jin preţios pentru furnalişti l-a con­ Atîngînd cota „5 000" a depăşirilor 17 iunie 1960 privind regimul iniţial. Unele dintre aceste popoarelor a armelor nuclea­ suri pe calea lichidării arme­
mijloacelor de plată străine,
În faţa datelor oferite de Comunicat, stituit in această lună depăşirea de plan în prima lună a anului, o- metalelor preţioase şi pietre­ propuneri şi observaţii au fost re. Totuşi, noi am considerat lor nucleare, pe calea dezar­
mării atomice. In mod deose­
Tratatul
şi considerăm câ
fiecare om al muncii, participant activ la planului de producţie la fabrica de telarii kunedoreni îşi creează pre­ lor preţioase ; decret privind luate în considerare, s-au tra­ constituie un pas în direcţia bit recomandăm guvernului
făurirea bunurilor materiale şi spirituale aglomerare nr. 2 cu aproape 2 500 mise sigure pentru îndeplinirea cu modificarea unor prevederi dus într-o serie de amenda­ măsurilor de limitare şi lichi­ ca în activitatea pe care re­
ale societăţii are cele mai justificate te­ tone aglomerat şi furnizarea de că­ legale referitoare la impozite mente aduse proiectului, fiind
succes a angajamentului anual de a incluse în Tratatul pe care îl dare a dezvoltării înarmării prezentanţii României o de­
meiuri de deplină satisfacţie şi împlinire, tre colectivul uzinei cocso-chimice şi taxe, precum şi la primele avem astăzi în faţă atomice şi de aceea l-am sus­ pun în cadrul Comitetului pen­
de temeinică şi durabilă mîndrie. Cel a unui cocs de calitate corespunză­ produce suplimentar 21 000 tone de de asigurare ; decret privind ţinut şi îl propunem spre ra­ tru dezarmare de la Geneva,
de al patrulea an al cincinalului se carac­ toare. otel. modificarea articolelor 9 şi 15 Trebuie, menţionat iasă to­ tificare. să acţioneze cu toată fermita­
terizează printr-un bilanţ pozitiv. prin din Decretul nr. 377 din 20 varăşi câ, din păcate, nu toa­ tea in direcţia dezarmării ge­
realizări de seamă in toate domeniile vie­ te propunerile şi observaţiile Considerăm insă necesar să nerale. a realizării dc paşi
ţii economice şi sociale Produsul social Româhîei, ca şi ale altor sta­ desfăşurăm in continuare o concreţi spre lichidarea arme*
total a crescut cu 7.4 la sută. venitul na­ te. au fost incluse în Tratat. activitate susţinută atît la lor atomice. Acest comitet
ţional cu 7.3 la sulă iar producţia globa­ Se poate spune câ Tratatul, Geneva, cît şi la Organizaţia nu trebuie să se limiteze nu­
*" industrială cu 107 la sută. Aceşti in­ în forma sa actuală, nu cores­ Naţiunilor Unite. în alte or­ mai la declaraţii generale —
* oatorî sintetici pentru evoluţia oricărei punde pe deplin cerinţelor ganisme internaţionale, pen­ care nu au adus practic a­
e'onomii demonstrează că România eonli- mişcării progresiste interna­ tru trecerea la măsuri concre­ proape nimic pozitiv — ci să
nuâ să sc situeze între primele locuri din Şantierul energo- ţionale, asigurării securităţii te de dezarmare nucleară ; pună pe prim plan, în mod
lume în ce priveşte ritmul de dezvoltare montaj Mintia. E­ popoarelor. De asemenea, ta numai astfel se vor crea con­ concret, interzicerea armelor
economică. Tratat nu participă o serie de diţii pentru ca. într-adevâr,
chipa de montori ţâri, printre care Republica nucleare şi a folosirii lor.
Fundamentul dc granit al acestei evolu­ condusă de Florin Populară Chineză, care deţin omenirea să poată căpăta ga­ Cu aceste observaţii şi re­
ţii dinamice, ascendente îl constituie con­ Mitu, sub suprave­ armament nuclear, ceea ce. ranţia câ nu va fi niciodată comandări propun să accep­
tinuarea în ritmuri înalte a industrializă­ gherea maistrului de la început limitează sfera victima unui atac nuclear Nu tăm ratificarea Tratatului.
rii socialiste, aplicarea măsurilor de per­ Banu Panait, a in­
fecţionare a organizării, conducerii şi pla­ trodus, cu cîteva
nificării economiei naţionale, funcţionarea
zile in urmă, roto­
mai bună a mecanismului nostru econo­ rul în ezcicatricea
mic. îmbunătăţirea activităţii productive, celui de al doilea
utilizarea mai raţională a mijloacelor ma. generator. ISOTÂRÎRB M C CONSILIULUI M M INIŞTRI
teriale şi a forţei de muncă, creşterea e- Foto : V. ONOIU
ficicnţci economice
privind generalizarea experimentării noului sistem
icoNTtmrttt m>Ao. • i «i de salarizare şi majorarea salariilor în ramura
circulaţiei mărfurilor, în unităţile teritoriale ban­
Fier vechi Sporeşte Biblioteca care, de statistică, asigurări, ale Casei de Econo­
parcul auto
Satul cu temelie pentru oţelarii Deşi din acest an a meşteşugarilor mii şi Consemnatiuni şi Loto-pronosport
trecut puţin timp, pre­ La Hunedoara s-a des­
vederile referitoare la chis o bibliotecă a coo­ Pe baza. rezultatelor obţinu­ nalartilor lucrătorilor din u- Majorarea salariilor lucră­
Tinerii din oadrul u- creşterea parcului şi peraţiei meşteşugăreşti, te Intr-un număr reprezenta­ nitâţile comerciale mari şi cu torilor din aceste sectoare
nitâţilor
cooperativei
de marmură meşteşugăreşti „Reteza­ nate transportului de destinată să satisfacă tiv de întreprinderi şi orga­ profil complex cu salariile este in medie de 9,3 la sută ;
capacităţii auto desti­
nizaţii comerciale,
cerinţele membrilor co­
Consiliul
împreună cu majorarea sala­
celor ce activează în între­
tul“ din Haţeg, mobili­
mărfuri au început
riilor mici, care a avut
loc
să
zaţi de organizaţia se îndeplinească. Din operativelor „Prestarea“ de Miniştri a aprjbat prin­ prinderi importante din alte in anul 19G7, se asigură pe an­
şi „Drum nou“, precum
naţio­
tr-o hotârîre generalizarea ex­
ramuri ale economiei
U.T.C., au participat la cele 100 de autobascu­ şi a angajaţilor acesto­ perimentării noului sistem de nale. samblu o creştere medie do
mai multe acţiuni de lante şi 350 de autoca­ ra. Noua unitate, ame­ salarizare şi majorarea sala­ Ţinînd seama dc condiţiile 11,1 la sută De această ma­
Cum |l prin ea ‘îm prejurări o că- băţ la e ite primul atribut al lor. strîngerc a fierului
polo» io tu l denumirea de Alun. ni­ Ştiu iă înfrunte cu o răbdate uim i­ mioane planificate să najată în cadrul acţiu­ riilor, cu înceoere de la 1 fe­ specifice foarte variate in jorare beneficiază un număr
meni nu jie M o jo n ta le o localni­ toare co n d iţiile o ip re ale clim ei. vechi. De la începutul intre în 1970 în dotarea nilor cultural-educative bruarie 1970, în toate unităţile care îşi desfăşoară activitatea dc aproximativ 35 000 de sa­
cilor lu tfin că prin a ce ils locuri (Jnl! dintre ei parcurg in flecara îl acestui an şi pinii a- întreprinderii de trans­ iniţiate de U.J.C.M.. din ramura circulaţiei mărfu­ unităţile din circulaţia mărfu­ lariaţi, ale căror venituri a­
vegetau cu o vreme in uimo a ­ IA km pentru o o|ungo la mină. cum s-au strîns 1 360 kg nuale vor fi cu aproape 63 mi­
lum. D ai. oilcore la r (I lo«t nu C onfiguraţia destul de accidentata porturi auto Deva, au este dotată cu peste rilor. rilor. se folosesc mai multe
mele io tu lu i, el lot oveo «ó lio o terenului - 1»«' deolurj fl doua fier vechi, cantitate ce şi sosit deja 50 dc au­ 2 000 de volume de li­ Conform prevederilor hotă- forme de salarizare care ur­ lioane Ici mai mari ccjit cele
cunoscut. Avea ló lie pentru câ de văl - face Im posibilă parcurgerea a fost predată la I.C,\1. tocamioane — de 5 şi teratură politică, bele­ rîrii, &alariile lucrătorilor din măresc legarea cit mai direc­ obţinute înainte de 1 august)
aici ie extrage, poate, uno dintre drum ului cu m afina. de la Cerni- pentru a fi expediată o- 19G7.
cele mol (rum aote mormuri din lo a ra —Florete Io Alun. Afa că 8 tone — şi 20 de au­ tristică şi de specialita­ întreprinderile şi organizaţiile tă a cîştigurilor realizate de
lume, core poortó desigur nume­ oomenl! parcurg distanţa rospecti- ţelăriilor. tobasculante. Noile au­ te. Jn acest an volumul de comerţ, alimentaţie publi­ volumul mărfurilor desfăcu­ La fel ca şi in celelalte ra­
le io tu lu i A ceotlă p lo tio a lb g ă l­ vă cu pasul Interesant este Inso că tovehicule au fost re­ de cărţi puse la dispozi­ că şi hoteliere, direcţii co­ te, în condiţiile unei deser­
buie iv o b ă lu lâ de vm lţoare ro jll niciodată el nu in tim e de la ser­ NICU SBUCHEA muri ale economiei, salariile
j a născut O 'd probabil din ib u - viciu fl nu ie pllng de oboseală. partizate autobazelor ţia meşteşugarilor coo­ merciale, întreprinderi de eon- viri corespunzătoare a cum­ personalului din aceste unităţi
ciumul vulcanilor, c e o u Irăm lntal S>nt iile cînd o ld cerul fi vintul Cooperativa T.A. urmînd ca ele să peratori va spori cu în­ tractâri-achiziţii, prestaţii, a­ părătorilor. sînt stabilite pe funcţii cu
munţu Polono Ruscol. cu m i ţl mii ie năpustesc cu furia o iu p ro satu­ meşteşugărească fie puse în exploatare că aproximativ 400 dc genţii de turism, unităţi de Pentru asigurarea unei ofl-
de onl în urmă. lui. Oameni) însă nu Iau în seamă trepte pentru muncitori şi cu
s tih iile notorii. îm brăcaţi în p ufo ai­ „Retezatul" - Haţeg în funcţie de solicitări. exemplare. aorovizionare tehnico-materia- cienţe sporite în aplicarea gradaţii pentru personalul loh­
M ultă vreme oameni! n-ou |Uut
de e iiite n ta ol Locolm cii fl ou du­ ce, cu căciulile legóte tu b bărbie, lâ, cantine şi administraţii de noului sistem de salarizare au nico-administrativ, cîştigurile
rat cotele p c ile lăcă m inlu l de mar­ deicopartearâ terenul fl ipo rg cu pieţe, se majorează în medie fost elaborate normative co­ fiind nemijlocit legate de re­
ajutorul dinam itei fl al d ă lţilo r bu­
mură >1 ou conlinuat lă ie ocupe căţi mari de marmură, pe care o cu 11 la sută; împreună cu respunzătoare de personal şi
de crejtcreo vitelor M ult mal tirn u pol o incorcă în autocam ioane da zultatele obţinute de unităţi
au obiervai că tub rădăcinile ane­ majorarea salariilor mici e- norme de deservire pentru şi fiecare salariat în parte in
micelor plonte, — care ajungeau mare tonoj. Drumul recent construit AUTORITATEA TUTELARÁ fectuatâ în 1967 se asigură pe personalul operativ, iar per­ îndeplinirea sarcinilor. Ţ i­
tehnico-administra-
sonalului
ansamblu o creştere medie de
nînd scama dc rolul impor­
14,8 la sută De aceste sporuri tiv i s-au stabilit atribuţii pe tant pe eare-1 au lucrătorii
însemnări de reporter ale salariilor beneficiază un locuri dc muncă şi sarcini din aceste activităţi in înfăp­
Pentru « studia şi lua măsu­ fost în lîln iţi la restaurante şi cute de către comitetele execu­ număr de peste 420 000 lucră­ concrete pentru tiecare func­ tuirea prevederilor financiare
ţie.
rile cele mai po trivite în pro­ bufete pă rin ţi în stare de ebrie­ tive ale con siliilo r populare din tori, ale căror cîştigun anuale ale Planului de Stat. prin
loorts greu Io m o tu illo le din cou- (ocb posibil ca m arm ura lă te trans­ blemele de marc răspundere pe tate, împreuna cu fiii lor. in judeţ, în calitate de organe de vor fi mai mari cu circa 090 In scopul stimulării perso­ noul sistem dc salarizare se
i a clim ei nu tocmai prielnice, - porte cu m ljlo o ca auto care le pune sarcina exe rcitării prim ul caţ., au fost înştiin ţa ţi milioane lei faţă de cele rea­ nalului din ramura circula­ asigură o mai fustă corelare
uoorms Irum uieţeo rece a pămln- âunostareo fl binelacerile civili- autoritate tutelară, s-au între­ lizate înainte de 1 august ţiei mărfurilor pentru creşte­
tului — marmura. D e-aiuncl oome- soţie) au pătruns ţi n acest sat a trib u ţiilo r de autoritate tu ­ p ă rin ţii m in o rilo r despre situa­ prins şi o seamă de măsuri me­ 1967. a salariilor acestora cu alo
nii 11 au im u fit o a doua m eie- conslderot. pînă nu da mult. p ie r­ telară, constituit, pe lîngâ ţia fiilo r lor, cerîndu-li-se să nite să ducă la înlăturarea fe ­ rea eficienţei economice a fie­ color ce muncesc în alte sec­
rie : m ineritul. Femeile ou continuat dut In mima m unţilor Satul a com­ fiecare com itet exe cu tiv, eîte nu neglijeze educaţia acestora. In conformitate cu prevede- cărei unităţi, hotarfrea preve­
io te ocupe de în g rijirea a nim a le ­ plet e le clrifico t 05 de case numă­ nomenelor negative depistate. rîle hotârlrii, personalul din de posibilitatea acordării de toare ale economiei avînd sar­
lor. ¡O» b o rb o ţil ou luot în p rim i­ ră această o je io rs fi lot o iite o o­ un colectiv de sprijin , form at In al doilea caz, p ă rin ţii ou Astfel, In scopul îm bunătăţirii cini similare. Totodată, luin-
re b aio o ie lc , d o lţile fl lăm pile de parote de radio, Io cote se moi a din deputaţi, cadre didactice şi fost chemaţi in faţa a u to rită ţii co n d iţiilo r m ateriale ale fa m ili­ reţeaua comercială este sala­ premii la sfîrşit de an din be <lu-se in considerare specificul
dougă 20 da televiioure. Lo fcoola rizat pe funcţii cu niveluri de ncficiul realizat Avînd in vo
miner. medicale, ju riş ti, activişti din tutelare, unde U s-a atras a­ ilo r în care s-au depistat m i­ activităţii unităţilor A.D.A.S.,
In moi multe rinduri mina o fost generală învaţă un număr mare de bază şi trepte sau gradaţii. Pe dere rezultatele pozitive obţi­
Tnchilă. In acea perioadă b ărb a ţii copii. Dm cei 19 elovi cote ou pro­ oadrul organizaţiilor de lin c rc l tenţia asupra a titu d in ii lor net nori predispuşi la abateri de la trepte dc salarizare este în­ CEC. şi Loto-Pronosport,
au fost nevoiţi io fi imbroce dm movat onul trecut fl clase - ne şt dc femei, precum şt a lţi ce­ socotite şi totodată au fost in- regulile de com portare în so­ nute prin aplicarea sistemului precum şi rezultatele poziti­
nou sarica de cioban fi să porneas­ spunea directorul fc o l'i generóle, tăţeni cu autoritate şi compor­ cunoştiinţate şi colectivele de cietate, pe etape. Ia un număr cadrat personalul operativ de recompense s pociri lc sala­ ve obţinute în aplicarea unor
că cu o'lo ' n inima m unţilor, into- Aron Herbon - 15 ou lost o dm ifl Io tare socială demnă. Prin grija muncă în care aceştia îşi des­ (vînzâtorî, ospătari, bucătari riaţilor din unităţile dc pc li ­
v â iâ fiţl de clin i fi de cintece da liceele de speciolitale. de cultură de peste 300 dc m inori s-a a­ forme dc salarizare, s-a pre­
dor GmdurMe insă îl purtau tot Io genorolă fi fCoMc p io fo iio n o le dm com itetelor executive, ca orga­ făşoară activitatea, pentru a cordat, in u ltim ul an, masa la cte) care au sarcini similare toral. se prevede menţinerea văzut menţinerea în continua­
piotro cu vinifoare ro ţii-. |udeţ. M ulţi dintre lo ji'i elevi s-ou ne de autoritate tutelară, şi cu lua. îm potriva lor. m ăsurile co­ cantinele dc aju to r popular (în ^u ale muncitorilor, iar pe acestor stimulente re a remunerării pe baze de
In luna iunie a onului 1062, m i­ întors aici, in io tu l notol. fi ou o- concursul colectivelor dc sp ri­ respunzătoare. gradaţii personalul tehnico- Ca şi în ''elcl/iltc ramuri,
no a fost redeichisă. Cupot loc lo cotedró. m unicipiile Petroşani, Hunedoa­ administrativ şi cel operativ cote procentuale în raport de
Atunci o încăput cea de-o doua Profesoarele M orio O p rifo fi Su­ jin , s-au organizat. îndeosebi M erito rie este activitatea e fi­ ra, Deva şi oraşul Orăştic), pe­ salariaţii beneficiază în ra­ încasări, tarife pe bază dc în­
viaţă o minei dc marmură de 'o sano Coto Ou lost re parti/ote in a l­ în cursul anului trecut, o seric cientă, depusă în acest sens, de ste 20 de m inori se află in pla- I ru sarcini asemănătoare — şef port cu activitatea neîntrerup­ casări sau pc lucruri etc.
Alun De o ltle l. bio g ro lia el ince te judeţe, dar ou reluiot. M o ti­ de acţiuni care au dus In de­ magazin, şef unitate din ali­ tă în aceeaşi unitate, de sac­
pe numor de Io oceoitâ dotă. Res­ vul 0 (ost destul da serios. Au c o ­ autoritatea tutelará a m unici­ sament ia m ilin l dc stat (Petro­ Pentru stimularea creşterii
tul existenţei la ie se picid o in ne- rii să se întoarcă in iotul noto!, pistarea m in orilor cu educaţie piulu i Petroşani, care, împreună şani, Hunedoara şi Deva), pen­ mentaţia publică etc. Lucră­ rul dc vechime de 5— 10 la eficienţei economice a unită­
guro tim pului unde să-fi rmpartă viaţa cu co piii neglijată sau predispuşt la in ­ cu organele de procuratură, tru un număr de peste 50 dc fa­ torii care desfac produse ce sută peste salariul tarifar.
M aistrul Aron Popa. năicut |i pâdurem lor din a căror a b trfie pro­ fracţiun i. descoperind o bună m ilii cu circa 100 de m inori necesită o calificare mai ri­ ★ ţilor din aceste domenii, se
crescut in salul Alun, o luot in vin fi ele. parte din cauzele ec generea­ ju stiţie şi m iliţie, p rin tr-o ju ­ dă dreptul conducerilor lor
pnm lre conducerea socţiei A odu- Cînd se lasă seara peste solul dicioasă repartizare şi antrena­ dicată — auto-moto, radio- Tot cu începci ? dc la 1 fe­ dc a acorda lucrătorilor pre­
not pa lingă el 24 de oomem p lin i Alun ie aprinde o salbă de lumini. ză sau f ' ‘ semenen re a colectivului de sprijin , a VICTOR COCA televizonre, chimice, articole bruarie 1970 a fost aprobată,
de vervă, pe care I o ca lifico l m O la lb o de lumină co'e dă to tu lu i stare întreprins un studiu amplu cu secretarul Comitetului executiv ‘ -‘ 'ice. obiecte de artă şi printr-o hotârire a Consiliu­ mii anuale din beneficiile rea­
meseria de ciop lito ri fi spărgători cu tem elia de marmură un ospect lizate. Salariaţii din aceste ac­
de piatră. De atunci salul Alun o feeric îm prum utai de la sufletul Cu de ac­ p riv ire hi situaţia m in orilor din al Consiliului popular ‘ /'*'? — beneficiază lui dc Miniştri, introducerea tivităţi beneficiază, dc aseme­
devenit cel mal de încredere fur- Curat fl harnte ol acestor oamanl, ţiun i cu sca- Valea Jiu lui, efecluînd o serie ol judeţului Hunedoara mai mare cu cu caracter experimental a
nlror de m aterie primă al între­ îm prum utat de lo mormura cu vi- ruă în loara şi e cea provâzu- noului sistem dc salarizare şi nea. dc sporul pentru vechi­
prinderilor prelucrătoare de mor- n ijo o re ro fîl ce o fteoptă să fie rle cercetări şi investigaţii in clnltc mărfuri me ncînlicruplâ în aceeaşi u-
mură. smulsă dm îm bră ţifo re o de vnocurl Put roş ■ ■ ■i aflaţi. mediul fam ilial şi social al o- majorare a salariilor în uni­
Despre o clivito le a cela» 24 de oa n m untelui. la ore urî. pe ccstnra. EE3OT2 S B tăţile Teritoriale bancare, d« nilalc şi dc alte stimulente.
meni s ar puleo scrie multe 86r- N. PANAIT aceasta s-a fă statistică, C R C., A l) A S şi
străzi, sau au Ca urmare a constatărilor fă- ounâ corelare a Loto-Pronosport. (Ager preş)