Page 94 - Drumul_socialismului_1970_01

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - SIMBAtA 31 IANUARIE 1970

Intr-un interviu publicat
in ..România ^literară", Teo­
dor Mazilu mărturisea :
„Eu, cînd scriu, n-am ’ senti­
mentul că scriu literatură sa­
tirică. Aud despre' asta ceva
mai tirziu". Ultimul volum te din beton, sortimente de
al său. recent apărut, se inti­ kss pi£piHW0/^î material lemnos etc.
In anul 1969 — precizează
tulează însă „Proză satirică", m Comunicatul — potenţialul in­
pentru că Teodor Mazilu e, dustriei a crescut prin pune­
mai Intîi. un autor satiric şi Referindu-se pe larg la ac­ rea în funcţiune a 250 noi
trebuie privit ca atare dar tivitatea industrială, Comuni­
scrierile lui nu caută, eu orice catul arată câ volumul pro­ capacităţi şi obiective impor­
preţ, comicul. Teodor Mazilu ducţiei globale realizat in a­ tante. Intre acestea sint men­
ţionate şi grupul nr. 1 de 210
nu se foloseşte de ceea ce e nul 1969 însumează aproape MW al Centralei termoelectri­
numit .comic de situaţie", 265 miliarde lei, planul fiind ce Deva, sporirea capacităţii
pentru că satira lui nu e crea­ îndeplinit În proporţie de pentru oţel electric cu 125 000
tă prin desfăşurarea epică şi 100.2 la sută. In comparaţie tone şi de laminate eu peste
nu o creată nici prin dialog cu 1968, producţia globa­ 900 000 tone la Hunedoara,
dceît eu rare excepţii. Comi­ lă industrială a crescut întreprinderea de elemente
cul de_limbaj e folosit numai cu 10,7 la sută. Poten­ prefabricate din beton Hune­
In sensul întrebuinţării ex­ ţialul industriei noastre so­ doara.
presiilor stereotipe şi bom­ cialiste este oglindit de faptul
bastice atit de către na­ câ producţia anului trecut Procesul de modernizare a
rator cît, mai ales, de este aproape echivalentă cu cea producţiei, de extindere a me­
unele personaje. Mijloacele obţinută în Întreaga perioadă canizării, automatizării şi pro­
cedeelor tehnologice avansate
1951 — 1956. Ritmul mediu a­ s-a imprimat puternic în toa­
nual de creştere a producţiei te ramurile industriale.
a fost In cei 4 ani ai cincina­ Productivitatea muncii a
Prins în jug Ca un ogar lului actual de 11,9 la sută, de- sporit în industria republica­
pâşindu-se astfel limita supe­
nă cu 5,5 la sută,
obţinîn-
Teodor rioară de 11.4 la sută prevă­ du-se pe această cale 53 la
zută prin planul cincinal In
sută din sporul producţiei in­
muntele ară alerg această perioadă. dustriale. De remarcat este
Infâţişînd mersul înfăptuiri)
faptul câ industria judeţului
1 ^ MAZILU: sarcinilor trasate de partid tn Hunedoara a îndeplinit cu un
domeniul dezvoltării ramuri­
Prins în Jug, muntele ară lor şi subramurilor care asi­ an înainte de termen prevede­
rile cincinalului 'la acest im­
holda cerului de ceară. Sîngele ne traversează legindu-ne gură accelerarea progresului portant indicator, realizînd
Grai de tulnic se adună de faţa invizibilă a lumii. tehnic, modernizarea econo­ pe seama creşterii productivi­
în cunună Păsările cu gîtul lung trec în mici şi valorificarea superioa­ tăţii muncii un spor de pro­
şi din cel ascuns de munte cerurile vaste şi ţipătul lor Iasă Proză ră a resurselor naţionale. Co­ ducţie de aproape 200 mili­
creşte frunte după frunte. o umbră precisă pe valuri. municatul relevă progresele oane lei.
Din mulţime încet ne retragem şi (n remarcabile înregistrate în
Succese importante s-au ob­
exilul alb pătrundem tot mai adine. 19G9, fată de 1968, de indus­ ţinut în creşterea generală a
Cuvîntu] pluteşte pretutindeni
După vreme ori ca minereul de preţ zace în afunduri sută, industria de mecanică fi­ eficienţei activităţii industria­
tria electrotehnică — 22,6
la
Comunicatul
le. dintre care
de la facerea lumii.
Ca un ogar ii alerg şi uneori sonurile satirica“ nă — 1G,4 la sută, industria relevă reducerea în proporţie
petrochimică — 37,5 la
sută.
mai mare decît cea prevăzută
şi soroc lui mă pătrund unifieîndu-mî linia frîntă. La principalele produse de ba­ în plan a cheltuielilor la 1000
Culorile binelui şi ale răului sînt
ză, creşteri apreciabile se în­
lei producţie marfă. Şi în a­
una. Din iubirea aceasta ne înmulţim la
nesfîrşit. registrează la fontă şi oţel de cest domeniu industria hune- 1
peste IC la sută. energie e-
După vreme şi soroc Sîngele îşi mină şuvoaiele roşii lectricâ — 13,2 la sută, ma- doreană aduce o valoroasă
piatra s-a cioplit pe sine peste fructele cu miezul bogat în seminţe şinl-unelte - 16,1 la sută, contribuţie, concretizată în
Iuînd chip de nenoroc. fecundindu-mi pfiminturilc. mijloace de automatizare — beneficii suplimentare în va­
Şi călcînd din prag în prag Oare, care mi-e locul de unde clasice de satirizare, dacă nu 47.G la sută. autovehicule — loare de peste 100 milioane
a-ngropat drag după drag. pot să privesc, dintr-o dată. lumile toate. sint respinse totalmente, sint 4G.8 la sută, precum şi la trac­ lei.
Adunată în rotund IV MARTINOVICI totuşi îndepărtate. In prozele toare. locomotive Diesel şi e­ Alături de progresele dobîn«
s-a făcut piatră şi prund. lui T. Mazilu se simte o apro­ lectrice, produse chimice, u­ dite în industrie se situează
Prund de arşiţă şi dor piere, pînâ la un anumit nele bunuri de larg consum şi dezvoltarea şi modernizarea
soarele paşte-n izvor. punct, de comicul absurdului, alimentare. transporturilor feroviare, au­
loc ca de exemplu in schiţele In acest tablou de realizări to, navale şi aeriene, precum
„Pălăria de pe noptieră'*, „Va­
ra, pe verandă", „Iaurtul şi se înglobează şi rezultatele şi telecomunicaţiile.
Blestemul Duminică fugară, frumoasă, prea cunoaşterea lumii' dar — din industria judeţului Hune­ prin continuarea în ritm sus­
Anul 1969 se caracterizează
obţinute de oamenii
muncii
frumoasă ! comparaţiile eu Eugen Iones- doara. In anul care a trecut, ţinut a programului de inves- s */
cu sînt hazardate, cu toate eâ
tiţii. In acest scop s-au nlocat>/°
industria hunedoreanâ a înre­
Alerg copilăreşte şi nu pot s-o ajung ;
de mamă Prin ierburile-nalte-nflorite pentru coasă site pentru autorul „Rinoceri­ gistrat un volum al producţi­ statului 61.4 miliarde lei. Di
Mazilu are afinităţi mărturi­
din fondurile centralizate a)
ei globale de peste 13,22 mili­
Ii desluşesc foşnirea şi Jocul îndelung.
Cad în genunchi, din goană, pe pajiştea lor". El râmine — ceea ce arde lei, revenindu-i o ponde­ acestea, 5G.0 la sută au reve
Blestemul de mamă suavă. critica literară a remarcat de re de 5 la sută in producţia nit industriei. Cea mai mar*
la primele volume — un ori­
a fugit în munţi Cu braţele patetic spre umbra ei tînjind ; ginal făuritor de caractere. industrială a ţârii. In 19G9. parte a investiţiilor industria­
semănîndu-sc-n nouă Ascunde-te cărare-ncîlcită prin Talentul scriitorului insă nu judeţul nostru a adus o con­ le a fost orientată spre ramu­
cuiburi de piatră. dumbravă. se mărgineşte numai la a tit; tribuţie substanţială la reali­ rile hotâritoare pentru progre­
Nouă brazi au crescut, Cuprinde-i glezna, iarbă, şi-ajută-mă s-o în prozele din ultima parte a zarea sarcinilor trasate de sul general al economiei — e­
electrică,
siderurgie,
nergie
partid la o seamă de produse
prind.
POVESTIRE să calce-n picioare Ce vreţi, voi flori, să spuneţi prin rîsul volumului este demnă de men­ de mare însemnătate, pentru construcţia de maşini, chimie.
binecuvântaţi
trupurile fulgerelor moarte. din petale ? ţionat aptitudinea spre ana­ continuarea procesului de in­ Judeţul nostru a continuat
RADU SELEJAN Cu vara nu-mi pun mintea, dar nici de liză. Complexitatea analizei dustrializare socialistă şi de să fie unul din marii benefi­
Niciodată nu mă incercaz Am ajuns pe coasta Po- voi n-ascult ; pe care o face prozatorul tre­ modernizare a economiei. Ast­ ciari de investiţii, revenindu-i
se o bucurie mai mare ca icnii Căprioarelor. N-am fă­ (Din ciclul „Descintecc in pia trâ") Cind nici nu se aşteaptă vreau sVi ce de limita comicului şi se fel, din totalul producţiei. Hu­ 4,5 la sută din volumul total
în seara aceea. Cinasem. A ­ cut paşi mulţi şi tata mi-a ţîşnesc în calc. îndreaptă spre zonele ui >ru- nedoara a realizat 5G.3 la su­ de investiţii. De menţionat
poi tata f$i răsuci ţigara lui făcut semn să vin lingă el. Să ţipe de uimire ca-n Jocul de demult. lul amar, dureros uneori. In a­ tă la fontă, 52,8 la sută la o­ este câ planul de investiţii, de
de după fiecare cină. Ca în­ Şi-a potrivit puşca la ochi. De ploaie cest sens nu ni se mai pare ţel din care 41,7 la sută oţel construcţii-montaj şi de pune­
totdeauna, eu îi aduceam un M-am lipit de pictorul lui. TRAIAN FIIIMON de loc paradoxală mărturisirea aliat. 50 la sută la laminate re în funcţiune pc judeţ a
jar din gura sobei, pe două Mă uitam• încremenit fa ţea­ autorului din interviul amin­ finite pline, 38.7 la sută la fost îndeplinit şi depăşit.
surcele, luate la repezeală. va puştii. Răsuflarea mi se Plouă de mult peste noi... Mă auzi ? tit. cărbune. 7,4 la sută la energie Pe temelia solidă a bilanţu­
Şi, tot ca altădată, jarul se tăiase. înaintea noastră, la Printre cei ce sc-ascund după umbrele Indiferent dacă ironizează, electrică. lui economic al anului 1969,
lipi de capătul ţigării, se în­ numai cîţiva paşi. in desi­ numai noi rătăcim, uzi pîn’la piele, Sentiment satirizează sau compătimeş­ Comunicatul arată câ la oamenii muncii din patria
negri şi căzu in palma, fă­ şul pădurii, se auzeau foş­ pînă-n adîncul sufletului uzi. te, Teodor Mazilu e aproape majoritatea produselor planul noastră au pornit cu încrede­
cută căuş, a tatii. nete de sălbăticiuni. Multe. (fainele pe noi atirnă mai grele : minor totdeauna un moralist ce v i­ s-a îndeplinit şi depăşit, exis- re şi optimism la realizarea
— Mă gindesc să-l iau şi nu una. două încercau să toţi no-arată cu degetul, ursuzi. zează atit anomaliile etice co­ tînd Însă şi unele râmîneri în sarcinilor ptţj tr& \4ifcuil an
pe Niculiţă la vinătoare, zise fugă sau s<3 se. repeadă spre Lasu-i în pace şi cearcă să-i scuzi : tidiene cît şi contorsionatele urmă. Această caracterizare al cincinal ui d'-jii<,irv£hja mente le
după ce pufăi îndelung şi noi şi nu-şl 'puteau croi au trecut vîrsta primelor inele. aspecte intime ale conştiinţei. este valabilă şi pentru uncie asumate în întrecere de org.v
ţigara era pe sfirşite. drum. A trăsnit o îmjnişcă- Sint şi mai bătiini. după cit se pare ; Aseorâ, stelele au ars moi tore „Proza satirică" e scrisă cu unităţi din judeţul nostru. nizaţia judeţeană de partid
Mama tăcu. Aşa era fi­ tură. Ecoul ci mai stăplnea parcă ar veni de Ia o înmormintare. — Şi-a ars de-o neştiută febră fiinţa mea o mare conciziune, într-un Astfel, întreprinderea indus­ de colectivele de muncă, re,
rea ei, să tacă. Cind nu se peste întinderi cind Ia u- aşa calcă de rar şi de solemn. Un nu ştiu ce din mine se chinuia să stil vioi şi uneori voit lapi­ triei alimentare, T.M. Barza. Uzările obţinute în prima h,-
împotrivea. Fraţii mai mari rr.chi ne-au ajuns Linguiri a­ l ’ită-i pe toţi !•.. O, ce bine-ţi şade zboare dar. In acest recent volum Centrala cărbunelui Petroşani nâ a anului, atmosfera de
rîseră. Eu, din colţul in ca­ proape omeneşti. Implorau cu fusta lipită de şolduri ! Haide ! Şi aerul din Jur parcă durea. al lui Mazilu sînt adunate, şi J.t.L. Hunedoara au dimi­ însufleţire şi entuziasm ce
re-mi călăream căluţul de parcă un cit de mic drept de Plouă şi buzele noastre-şi fac semn... Dar n-a zburat acel ceva din m ine; printr-o riguroasă selecţie, nuat valoarea producţiei in­ domneşte în întreprinderile
lemn. mă trezii pe genun­ a mai trăi. Şi-a frint aripile inapte pentru zbor schiţele cele mai bune din dustriale pe judeţ cu peste 90 hunedorene garantează pentru
chii tatii. Nc-am apropiat cu tal a. NECULAI CHIRICA Şi-a curs lăsindu-mi gust coclit în gură — volumele publicate pînâ a­ milioane Ici. Nu s-au îndepli­ finalul acestui cincinal un bi­
— 11 mai duc în spate O biată căprioară se zbătea In aerul albastru şi sonor. cum de autor. Volumul e deci nit prevederile la cărbune lanţ rodnic de înfăptuiri, creş­
terea contribuţiei
judeţului
Cerul ION CIOCLEI o culegere a unui apreciat au­ brut extras, concentrate de nostru la progresul econo­
tor care şi-a eîştipat perso­ metale neferoase, prefabrica­ mic al ţârii.
nalitate prin multe volume,
m Am şi uitat dc cind tc-am mal văzut Cindva vor fi din nou începînd cu .Insectar de bu­
vast. viu şi limpede deasupră-mi,
„Galeria
palavragi­
zunar".
a tnt-adînc-liniştitor.
ilor* şl termlnînd cu ..O plim­
In noaptea asta. venită in sfîrşit
bare cu barca* şl ..Vara. >pe
0 0 0
după atîta feregar în inimă şi piclă,
simt cum încet. încet, aceleaşi, toote. verandă*, apărute de-a lungul utoritatea tutelară
a mai bine de zece ani Dacă
S-or recunoaşte, poate,
apoi cu zvicnet-fulgcr nepătruns sau vor trece Insă volumul recent nu ne dez­
creşte un arbore din tot-străfundu-mi. văluie alte coordonate ale pro­ iubesc cu adevărat copiii, care
etnd' osteneşte. Şi aşa n-a­ in ultimele zvîcnlri de via­ străine,
vem de bătut văi şi munţi. ţă. Căuta un ultim firicel, umple cu crcngilc-i stufoase larg-înaltul grele de trecutul lor. zei lui Teodor Mazilu. are me­ depun în muncă entuziasm, dă­
ruire, pasiune. Un rol deosebit
şi mflojoşte-uluilor în mii şi mii de stele
Numai in Poiana Căprioarei pe care nu avea să-l mai gă­ ce pînâ-n dalb dc ziuă (să mai vină ?) ritul de a scoate 1n evidenţă de important îl au organizaţi­
vrem să vinăm. Că s-or în­ sească cindva. Lingă ea doi ccrne-şi-vor peste mine. necontenit Năframe ruginite evoluţia lentă dnr sigură a ile U.T.C, şi cadrele didactice,
mulţit lupii şi nu dau pace iezişori încremeniţi-, speriaţi la colţuri, trist vor flutura talentului său.
şi infinit suav. Cuprinsul volumului oferă s-au asigurat locuinţe corespun­ care sînt chemate să-şi desfâ-
ciutelor. O să-i aducă şi lui aşteptau s-o vadă sculîn- dar nu e vină grea că numai zătoare (Petroşani, Hunedoara, * şoare activitatea în mijlocul ti­
oleacă de roşeaţă în obraz du-se. Nu ne-au băgat în petalele din rouă de lumină timpul uită cu adevărat. clteva proze reprezentative Deva, Brad şi Orâştie), mai neretului.
acrul pădurii. seamă nici cind am ajuns ale autorului şî totodată anto­ mult de 100 de minori au fost Pentru îmbunătăţirea activi­
O vreme nu grăi nimeni. lingă ei Priveau numai la DAN CONSTANTINESCU EVU EUGEN logice ale literaturii noastre plasaţi în cîmpul muncii (Hu­ tăţii de ocrotire, creştere şi e­
In cap mi se îngrămădise­ mama lor. Parcă o rugau srt satirice. nedoara, Petroşani şi Deva). De ducare a minorilor, e necesar
ră atitea întrebări! Nicicum se ridice, să-i ducă in desi­ asemenea, 60 de părinţi fără o­ ca şi activiştii din cadrul comi­
nu voiau să se orinduiască, şul pădurii, să-i ocrotească. cupaţie au fost încadraţi în ser­ tetelor pentru cultură şi artă,
să pot pune una Abia in­ Şi în neputinţă, din ochii viciu (Petroşani şi Hunedoara), împreună cu medicii. să
tr-un tirziu întrebai cile blajini şi blinzi ai căprioa­ iar la peste 100 de familii cu aoţioneze mai intens şi maî efi­
gloanţe trebuie să-l nime­ rei se scurgeau lacrimi. Una, copii s-au acordat ajutoare oca­ cient pe linia combaterii consu­
rească pe lup pentru a-l do­ apoi alta... Lacrimi fier­ zionale pentru procurare de a­ mului excesiv de alcool şi fu­
borî, la cită vreme după ce-i binţi, lacrimi de mamă, limente. îmbrăcăminte şl rechi­ matului, vizînd pe acei părinţi
puşcat ne putem duce la el. scurse din inima despicată „Mărturisiri literare“ zite pentru elevi (în municipi­ care-şi petrec timpul liber în
Apoi întrebările au curs ca de durerea despărţirii pen­ ile Petroşani, Hunedoara, De­ cîrciumi şi uneori chiar însoţiţi
apa muntelui. Mă şi vedeam tru totdeauna. va şi oraşele Orâştie şl Brad). de copiii lor. Este necesar ca
la vinătoare. Tata a îngenuncheat Ungă Pentru îmbunătăţirea condiţi­ primarii municipiilor, oraşelor
In mintea tatii, întrebă­ mine. M-a strîns la piept. „Mărturisiri literare” este ilor de viaţă ale minorilor ne­ şi comunelor noastre, ofiţerii şi
rile mele treziră aduceri a­ Iezişorii au pornit in lungul In cele nouă capitole ale glijaţi, în oraşul Uricani s-a subofiţerii de miliţie să recurgă
minte, fel de fel de întlm- pădurii. Din loc în loc îşi o nouă revistă şcolară, prin revistei se destâinuiesc scri­ înfiinţat în toamna anului tre­ mai energic, bineînţeles dacă
plări din anii săi îndelun­ aruncau înapoi privirile dis­ care elevii Liceului dc cul- itori asupra meseriei crea­ cut. o casă de copii dotată cu nici una din metodele de con­
lură generală din Petroşani
gaţi de vinătoare. La înce­ perate şi întrebătoare Dar vor — aşa cum ei înşişi ţiei literare, îşi incearcA ateliere, bazin de înot, seră de vingere nu-şi ating efectul scon­
put, povestirea lor mă cam mama lor rămăsese nemiş­ spun în editorialul primu­ condeiele elevii Maria Ru- flori, cu circa 200 de locuri. în tat, ia sancţionarea contraven­
îngrozi, apoi îmi stîrni şi cată la picioarele tatii. su. Andreea Petrescu. Pe­ care sînt asigurate condiţiile ţională a părinţilor care-şi ne­
m ai'm ult dorinţa de a mă Cea din ui mă deschidere lui număr — să-şi mărturi­ tru Blaj, Petru Bărătac. materiale necesare. glijează cele mni elementare în­
vedea acolo, in desişul pă­ de ochi biata căprioară a în­ sească crezul lor şi gindurile Felicia Kalman. Colectivele de sprijin ale au­ datoriri faţă de copiii lor mi­
care ii înaripează*.
durii, pe urmele lighioanelor dreptat-o spre noi. Ruga şl Cei care „simt nevoia u­ De asemenea, sînt pre­ torităţilor tutelare au vizitat la nori, prin aplicarea dispoziţi­
ce năpăstuiesc viaţa căpri­ chema. Apoi ochii mari i nor confesiuni pe care Ic zentate note despre limba domiciliu peste 6 500 de minori, ilor prevăzute în nrt. 1. lit.
oarelor care nu fac nimănui s-au închis... vorbită şi scrisă, recenzii, exereitîndu-şi atribuţiile de „r" din H.C.M. nr. 2291/lfj.X 11.
nici un rău. Tata m-a luat de o parte, doresc literare" se află. amintiri şi ginduri pentru control cu privire la modul 1969.
Cile nopţi m-am visat a- Mi-a spus că lşi iubeşte co­ prin această revistă, la al liceu, note de călătorie. Un cum părinţii sau tutorii îşi în­ Potrivit Codului Familiei, In
păslnd pe cocoşul puştii cu piii, pe noi toţi, ca lumina o- doilea „început de drum". bogat „mozaic" ne delectea­ deplinesc îndatoririle ce le re­ primul rînd părinţilor le revin
După cc au inceput cu „Re­
două ţevi ? Cind a sosit sea­ chifor. Şi că n-are să mai ză şi ne pune perspicacita­ vin cu privire la persoana şl îndatoririle de supraveghere,
ra pregătirilor de plecare, n- îndrepte puşca spre o vieţui­ vista enciclopedică şcolară", tea la încercare. bunurile minorului. In decursul reprezentare şl apărare a drep­
fară primăvara irumpea. toare cit o trăi. Pe obraz i. „Laboramus", tinerele con­ Colectivului de redacţie, aceluiaşi an s-au făcut 130 de turilor şi intereselor copiilor
Cuprinsese pomii şi iarba, se prelingea o lacrimă mar-e, deie ale liceului s-au hotă- îndrumat de prof. N. Cher- Poşta rubricii înfieri, s^a Instituit tutela la minori. Părintele are principa­
fugărise amorţeala iernii. fierbinte, încărcată de du­ rit asupra „Mărturisirilor ciu, ii urâm noi succese în un număr dc peste 40 minori, la obligaţie de a-şî creşte co­
iar alţi 200 au fost trimişi la
Totul, i'Intui, vremea, ac­ rere. Plingea tata... unităţile de ocrotire din siste­ pilul, îngrijind de sănătatea şi
rul. îmbiau la ducă, la tră­ literare". mărturisirile viitoare. Constantin Stanciu — Hu­ fată" domnişoarei căreia i-aţi mul Ministerului Sănătăţii şl dezvoltarea lui fizică, de edu­
ire adevărată. GH. I. NEGREA nedoara Ne-a cuprins o oa­ dedicat-o. carea, învăţătura şi pregătirea
recare derută. Printre multe A. G. — Hunedoara. Da, Ministerului Invâţâmîntulul. sa profesională, potrivit cu în­
lucruri comune, întîlnim şi ver­ ne place Brahms. A, nu e Autoritatea tutelară se afir­ suşirile lui, pentru a-l face cu
suri ca : vorba de film ? Da, exact, mă tot mai mult ca un orga­ adevărat folositor societăţii. Ei
„Ciobanii, sălbatici, cum să nu, ne place şi muzi­ nism social de mare răspunde­ au obligaţia de a îndruma şi
au spart fluierele ca lui Brahms. Dar nu aşa cum re. Dar, ţinînd seama de expe­ supraveghea copiii în aşa mod
făcîndu-te torţi. vreţi să ne convingeţi dv : rienţa acumulată, socotim câ Incit comportarea acestora să
este oportun să atragem aten­
Eram singurul copil A doua zi dimineaţa Şi falnicul brad „Nu e film, e vorba de mina ţia câ, pe această linie, comi­ corespundă regulilor de convie­
din sat care n-avea o- n-am mai zărit cortul agăţat de un dor lui Brahms tetele executive ale consiliilor ţuire socială şî faptele lor să
cupaţic. N-aveam bunic lui Baicu. Plecase. Pe s-a uscat". care a exersat pe pian populare din judeţul nostru mal nu prejudicieze interesele sta­
tului sau »ale altor persoane.
care să-mi spună po­ OCUPAŢIA fosta vatră din faţa cor­ Paul Herţanu — Teliuc. zile şi nopţi, nopţi şi zile au mult de făcut. Organul de Cînd afirm acestea aş dori să
veşti, n-aveam nici mă­ tului mai mocneau Omagiul dv. in versuri, adus cu mina pc pian, ca-n secunde autoritate tutelară trebuie să se înţeleagă tâ mă refer atît
car un ciine care să-mi cîţiva tăciuni. Fumul se ..strălucitorului luceafăr veş­ prezente, trecute, iar acum acţioneze prin colectivul său de Ja părinţii care fac parte din
fie tovarăş de hoinărea­ şi albi ? Ei, află că nu ridica parcă spre oile lui nic", emoţionează in prea noi sintem aceia care punem sprijin in strînsâ colaborare cu familii dezorganizate cît şi Ia
lă. Absolut nimic! pe spinarea unui cal foar­ poarta noastră. sint nori. Nu ! Sint oile Baicu. Mi s-a părut c<3 mică măsură. Evident, nimeni mina pe pian, simţind parcă organizaţiile de tineret, de fe­ familiile închegate, tocmai pen­
Uneori doream tare te slab dar bllnd, şi — Cred că plecăm — pe cîteva le-a înnegrit. nu ne poate răpi dreptul de a pianul lui Brahms mei şi sindicat, cu cadrele di­ tru câ. din investigaţiile făcute
mult să am şi eu o mi­ porneam hai-hui. El în mi-a spus el. Toată mele. M-am gindit să ţi Am stins focul, apoi omagia. Chiar dacă înălţăm mina lui Brahms, mintea dactice şi sanitare şi, împreu­ în acest domeniu, se pare câ
că îndeletnicire. Cit c- faţă, eu în spatele lui. după-amiaza tata a fost le las ţie. Su ai grijă mi-am făcut rost de o castele de nisip pentru a cin­ cc a putut gindi, a compune nă cu organele de procuratură, un număr însemnat de minori
Mu simţeam nespus de ingiiulurat. II cheamă de ele. Nu e greu să le sti memoria constructorului note
rau zilele dc mari, vara. nuia subţire. Să am cu miliţie şi justiţie, abordînd o cu înclinaţii spre delicvente fno
umblam creanga pe un­ bine cu Baicu. Cred crt depărtările. N-ai ce să-i păzeşti. Şi-apoi vezi cc ce mina oile. de castele adevărate. note pe suflet ca pe un gomă variată de metode şi for-­ parte , din astfel de familii,
de mă tăia capul. Clrnl şi lui îi plăcea să se joa­ faci! Aşa sintem noi mare c păşunea, şi ce Sus, pe păşunea al­ Nicolae Munteanu — Hune­ portativ mc de acţiune, să desfăşoare Aocentuez că, la îndeplinirea
mă pliciiseam mergeam ce cu mine. M-aş fi ju­ învăţaţi! îmi pare râu albastru. Tu trebuie să bastră, treceau spre ră­ doara. „Culese din tribunal", nu o vorbo de film activitatea de creştere şi edu­ sarcinilor de mare răspundere
cat cu el in fiecare zi. câ te las singur. Dar să stai tolănit în iarbă şi indiferent dacă sînt create e realitate, l-om ascultat pc
la cortul ţiganilor ce se sărit, una lingă alta, mii care a minorilor într-o indes­ cetăţenească pe care le are au­
oprise la marginea sa­ numai că ai lui nu stă­ ştii că nu stăm prea să le priveşti. Doar de oi, zeci de mii... Şi sau preluate, nu merită oste­ nralims" etc. clc, ctc. tructibilă legătură cu fomilia toritatea tutelară, un rol deose­
tului. teau prea mult in ace­ mult şi ne întoarcem. Ca atît ! Dacă fug prea de­ ce bucuros eram. Aveam neala. Ca să încercăm o privire şi şcoala. bit de important îl au cadrele
Era aici un băiat laşi loc. să nu te plictiseşti am parte, te rogi de vini şi eu o ocupaţie. Ioan Epure — Crişcior. Vă mai sintetică asupra plicului Consider însă câ pentru o didactice, cîire pot şi trebuie să
Ide-o t'îrstâ cu mine. II Cind a plecat ultima să-ţi dau ceva. Vezi lu să ţi le-ntoarcă. .M ai recomandăm să vă deplasaţi trimis, vom combina titlurile asigura succesul unor acţiuni, dea acestora un sprijin efectiv
I chema Baicu. Ne urcam dată, Baicu a venit la acolo sus norii aceia miei înţeles ? N. PANAITESCU la Brad pentru a citi, perso­ a două poezii dinlr insul : trebuie nlc.se şi cooptate în co­ prin desfăşurarea unei activi­
nal, pe răspunderea dumnea­ „In liniştea domnului, iluzii lectivele de sprijin nle autori­ tăţi de ocrotire a minorilor lip­
voastră, poezia „Inimă de poetice". tăţii tutelare cadre tinere, care siţi de îngrijirea părintească.