Page 96 - Drumul_socialismului_1970_01

PAG 9 - SIMBATA 31 IANUARIE 1970
wmmïïîiw, > y ? ? t-Vj ^ /r usta I

•V

MOSCOVA
dc construcţii

i l l V ucidt

Conferinţa consacrată lucrările

GENEVA 30 (Agerpres). — Hunedoara
In perioada 20-29 ianuarie
centenarului naşterii .s-au desfăşurat la Geneva lu­
crările Consiliului Executiv al
Organizaţiei Mondiale a Sănâ.
lăţii: Concluziile finale ale lu­
crărilor s-au concretizat, în 0 cv a
lui V. I. Lenin principal, Intr-un apel pentru
interzicerea armelor
chimice
şi bacteriologice, o dezavuare
totală a fumatului .şi fixarea Angajează pentru şantierele din Deva şi Cugir mun­
unui buget de 73 230 000 do­
MOSCOVA 30 — Cores­ tivitatea secţiilor conferinţei lari pentru anul 1971. citori calificaţi in meseriile de zidari, instalatori tehnico-
pondentul Agerpres, L. Duţâ. Printre altele, au fost rostite Armele chimice şi bacterio­
transmite : La Moscova s-au cuvinte de apreciere despre sanitari, instalatori încălziri centrale, şoferi. La fel anga­
logice au fost denunţate ca
incheiat vineri lucrările Con­ referatele prezentate de oa­
¡.o primejdie reală pentru
ferinţei teoretice internaţiona­ menii de ştiinţă români ; populaţia civilă", care poate jează muncitori necalificaţi care au posibilitatea să se
le ..Sistemul socialist mondial „Confirmarea şi dezvoltarea provoca nenumărate victime
— întruchipare a ideilor leni­ învăţăturii leniniste despre ro­ şi efecte întîrziatc imprevizi­ califice la locul de muncă în meseriile de zidari, dulgheri,
nismului“, consacrată cente­ lul conducător al partidului bile. inclusiv mutaţii geneti­
narului naşterii lui V I. Lenin comunist in lumina experien­ ce. zugravi, parchetari, mozaicari. Informaţii suplimentare se
Au participat delegaţi din ţei construirii socialismului în Tutunul a fost calificat
Bulgaria, Cehoslovacia, R D. România” — de prof. dr. Va- drept un generator al cance­ pot obţine la serviciul personal din cadrul trustului, Deva,
Germană, Mongolia. Polonia, sile Nichita, „Ideile leniniste rului bronho-pulmonar, al ma­
România, Ungaria şi Uniunea despre dezvoltarea complexă ladiilor coronariene. str. Petru Groza, nr. 28, telefon 11960 şi Ia sediile şantie­
Sovietică. A fost ales noul preşedinte
a economiei socialiste şi apli­
Ultima şedinţă plenară a carea lor creatoare in Româ­ al Consiliului în persoana lui relor sus-amintite.
Conferinţei a fost prezidată William Refshaugc (Austra­
de conducătorul delegaţiei ro­ nia“, de prof. dr. N N, Con- lia) Ca vicepreşedinţi au fost
mâne, prof. dr. Roman Moldo­ stantinescu, .Dezvoltarea re­ aleşi prof. I. Moraru (Româ­
van, membru corespondent al laţiilor internaţionale de co­ nia) şi dr. IS. Kadama (U­
Academiei române. Partici­ laborare şi cooperare econo­ Pe una din străzile prin­ ganda).
panţii au ascultat o expunere mică internaţională ale Româ­ cipale din capitala Cana­
făcută de L.A. Fotieva, fo6ta niei in lumina învăţăturii le­ dei au fost plantate cor­
secretară a Iul V.I. Lenin, care niniste“, de dr. Jordache Io- turi de câtre partizanii prevederi Rle noului contract întreprinderea
păcii, care simbolizează oolectiv şi faţă de condiţiile
a evocat o serie de aspecte ale nescu satul vietnamez My Lai, « C U R I E R de muncă neeorespunzâtoare.
actlvltâţll marelui întemeie­ Cuvîntul de închidere a fost unde a fost săvirşit ma­
tor al P.C.U.S. şl al statului rostit de acad. A. Rumenntzev. sacrul populaţiei paşnice
aovletlc. Au fost apoi prezen­ vicepreşedinte al Academiei de câtre trupele america­ de construcţii
M ii de studenţi filip in czi au
tat« scurte referate despre ac- de Ştiinţe a U.R.S.S. na* demonstrat vin eri pe străzile
La Ambasnda R epublicii So­ trei ani s-au instalat în a- capitalei ţâ rii. M anila, exp rl-
cialiste România din Vîc.na a ceastâ ţară 275 de companii m îndu-şi nem ulţum irea faţă
fost organizată jo i seara o ga­ străine. D intre acestea, 80 sînt de politica guvernamentală. O
lă rle film e româneşti. Au fost companii comerciale .şi indus­ delegaţie a m anifestanţilor a siderurgice
Reizbiicnirea Incidentelor între prezentate cu acest p rile j f il­ triale, iar l'Jâ com panii m a ri­ in tra t în palatul prezidenţia)
mele „H istria , Meraclea şi Le­
time.
bedele" şi „Rom ânia-O rizont pentru a prezenta şefului sta­
tu lu i filipinez, Fcrdinand
1969“ . Marcos, protestul dem onstran­
Salvador şi Honduras Viena. D um itru Aninoîu, a o­ Greva celor 4 800 dc m ineri ţilo r. Hunedoara
României
Ambasadorul
la
fe rit un cocteil. suedezi de la societatea naţio­
SAN JOSE 30 (Agerpres).— Incidentele de joi sînt a- tuînd zboruri de patrulare nală a m inelor dc fie r „L K A B " ♦ O *
Intre Honduras şl Salvador ou preciatc dc agenţia Associated de-a lungul graniţei". * © ♦ a in tra t in cea de-a 52-a zi. Preşedintele G uatcm alci, Ju­
reizbucnît .Joi ostilităţile, păr­ Press en cele mai serioase du­ Fntrc 21 şi 28 ienuarie s-a .Joi seara, direcţiunea acestei- lio Ccsar Mendcz M ontcnc- Angajează de urgenţă muncitori calificaţi in meseri-
ţile acu2Îndu->se reciproc de pă încetarea focului, declara­ ză. Agenţiile dc presă sublinia­ aflat la Paris o dclecatie a societăţi şi com itetul de gre­ gro. a decretat jo i stare de
totodată,
incapacitatea
reînceperea acestoro şl încăl­ tă la 1(1 iulie anul trecut. grupului de mediere al OS.A. ¡M inisterului Industriei Uşoa­ vă au convenit, după trei zi­ urgenţă în ţ.irâ, ca urm are a
carea acordului de încetare a Un comunicat dat publici­ dc a determina părţile să re­ re, condusă de Nieolac Enea, le de discuţii, să organizeze asasinării lui Isidor Zarco, ile ;
focului intervenit după răz­ tăţii la Tegucigalpa joi seara nunţe la lupta armată şi să prim -adjum .t «ni m in istrulu i. la sfSrşitul acestei săptâmîni director adjunct al ziarului
boiul din Juna Iulie anul tre­ anunţa câ „guvernul hondu­ Delegaţia română a purtat la K iru na şi M alm bcrget reu­ „Prensa L ib re ". In decretul
reglementeze conflictul dintre
cut. Concomitent, din capita­ rian îşi declină orice respon­ ele pe calea tratativelor. Ele convorbiri cu reprezentanţii niuni separate în cursul căro­ prezidenţial dat p u blicităţii, — strungari ;
la costaricanâ se anunţă că sabilitate privind consecinţe­ relevă câ „micul război al conducerilor a peste 20 de ra greviştii să se pronunţe după o reuniune a cabinetu­
convorbirile dintre reprezen­ le acestor acte de agresiune fotbalului" dintre Salvador şi m ari firm e comerciale fra n ­ dacă vor continua greva sau lu i de m in iştri, se arată că — electricieni ;
tanţii celor două ţâri mici din ale Salvadorului”. ceze din dom eniul industriei vor renunţa la ea începînd de toate ga ran ţiile constituţionale
America Centrală, purtate în Honduras din iulie 19C9, ca­ luni. au fost suspendate pc o pe­ — zidari roşu ;
Un alt comunicat dat publi­ uşoare. C onvorbirile purtate
prezenţa unei echipe de me­ cităţii in capitala Salvadoru­ re are la bază dispute In pro­ au ilu stra t po sib ilită ţile largi rioadă de 15 zile.
diere a OS,A., au fost sus­ de dezvoltare a re la ţiilo r co­ — zidari şamotori ;
lui anunţă câ ..forţele armate bleme de frontieră, a provo­
pendate pe timp nelimitat. salvadoriene sint puse in sta­ m erciale româno-tranceze o- * 0 *
Ministrul apărării al Salva­ cat moartea a peste 2 000 de fe rltc dc noul acord com er­ — dulgheri ;
dorului, generalul Fidel Tor­ re de alarmă, avioanele efec- militari de ambele părţi. cial pe termen lung semnat Va fi de ajuns ca cineva să
res. a declarat că „soldaţi* recent la Bucureşti. cumpere un ducat — veche — muncitori necalificaţi.
hondurieni. precum şi civili monedă veneţianâ — la un
înarmaţi au intenţionat să in­ preţ ceva mai mic dc un do- Se osigurâ cazare în dormitoare comune.
vadeze joi teritoriul salvodo- war pentru a deveni „cetăţean
n;m in zona departamentului Republica Populară Ungară ‘ de onoare" al Veneţiei. A ­ Salarizarea se va face în baza H C M. 914/ I««, in a­
Chatnlennngo. nngajînd lupte şi Ecuador au ho târlt să r i­ . cordarea pe această cale a cord Se asigură indemnizaţie de şantier de 8 lei pe zi,
cu trupele salvadoriene timp dice nivelul reprezentanţelor titlu lu i de cetăţean dc onoa-
ele trei ore“ . lo r diplom atice la rang de ' re al oraşului are ca scop a­ vizitarea familiei la 45 zile şi toate drepturile prevăzute in
ambasadă.
La Tcgueignlpa, ministrul dunarea de fonduri pentru H.C.M. 1053 1961, pentru nelocalnici.
de externe hondurinn a decla­ salvarea Veneţiei. Această
♦ © ♦ ţ
rat câ 100 de membri ai găr­ campanie pu blicitară are loc Solicitanţii se vor adresa la sediul I.C.S.H., str. Dr.
zii naţionale salvadoriene Un mare ju riu federal din sub patronajul C onsiliului E u­
sprijiniţi ele patru avioane au Clcveland a inculpat In mod ropei (organism, ee grupează Petru Groza, nr. 8, telefon 2412.
atacat şi bombardat localilă­ oficial pe Claude Vealey, 17 ţâri vest-europene) a că­
ţi Ic Managua şi El Triunfo Paul G illy şi pe Aubran M ar­ rui Adunare consultativă a
din districtul hondurian tin dc asasinarea lid e ru lu i h o tâ rlt ca. împreună cu
Mapulaca. El a menţionat că, sindical american Joscph Ya- U.N.E.S.C.O . să participe la
după mai multe ore, atacul a blonski, a soţiei şi fiicei sale. Gerlad K. Rector, la 12 acţiunea de conservare a ce­
fost respins .şi mai mulţi in­ A lte două persoane. Charles ore după cea de a doua le bru lui oraş italian.
vadatori au fost omorîţi. Am­ P hillips şi Annette G illy, so­ transplantare a unei inimi.
basada honduriană în Costa ţia lui Paul G illy, au fost in ­ Prima transplantare i s-a ♦ © ♦
Rica, unde s-au desfăşurat culpate de participare la com­ făcut în 16 martie 1969,
din
Dr. Sol Sîlverm nn jr .
tratativele pentru soluţiona­ p lotul pus la cale îm potriva iar cea de a doua in San Francisco a declarat câ DEPOUL DE LOCOMOTIVE
lu i Yablonski. 16 ianuarie 1970, la spita­
rea conflictului, a anunţat câ fum atul în rin d u l fem eilor s-a
lul din Michigan (S.U.A.).
în Honduras a fost declarată ♦ O * dublat, ceea oe a determ inat
o creştere sim ilară a num ăru­
starea excepţională.
Camera Reprezentanţilor din lu i de cazuri de oancer la gu­
Cipru a aprobat joi, cu 17 vo­ ră. C. E. H. SIMERIA
Peste 1 500 de m uncitori me-
turi pentru, 7 contra şi 4 ab­
talu rgişti de la întreprinderea In urmă ou 10 ani. a spus
ţineri, o lege care prevede
„U ninsa" din IMieres (Spania) doctorul, doar 28 la sută din
dreptul organelor poliţieneşti fem eile americane fumau, în
Un conflict de a reţine în detenţie pre­ au organizat jo i o demonstra­ prezent prooentul lo r rîd icln -
ţie de solidarizare cu acţiu­
ventivă, mai mult
de trei
nea m u n cito rilo r uzinei din du-se la 40 în tim p ce num ă­ Angajează imediat meseriaşi
luni, persoanele suspectate de Felguera a aceleiaşi în tre p rin ­ rul bărba ţilor fum ători a scă­
soluţionat acte de terorism. Legea a fost deri. Aceştia îşi manifestase­ zut In aceeaşi perioadă de la
adoptată ca urmare a valului
crescînd de terorism declan­ ră dezacordul faţă de anum ite 50 la 40 la sută. cu şcoală profesională, secţia
Mouritania şi Marocul vor şat de organizaţi»! Frontul
proceda In curînd Io schim­ Naţional.
bul de ambasadori, ou anun­ metal, pentru a~i califica fo-
ţat surse oficiale din Rabat. O muncitoare in gospodări a auxiliară a unei şcoli tehnice
Se menţionează ca guvernul agricole din Silutsk, R.S.S. Litua nianâ, al cărei nume este Al­ P o trivit unui comunicat al C U R I E R
din Nouokchott şi-a dat a­ bina Ceponene, a născut 4 ge meni - o fată şi trei băieţi. Ală­ M in iste ru lu i Coordonării Eco­ chişti locomotivă în vederea
I» cordul pentru acreditarea lui turi de cei 4 gemeni de 4 lunî se află mama lor şi surioara nomice al Greciei, In u ltim ii
Kasem Zhiri ca ambasador ai mai mare care ajută la îngriji rea lor.
Marocului în Mauritonia şi şcolarizării ca mecanici
că guvernul marocan a accep­
tat acreditarea lui Ahmed
Ould Jaddou, ca ambasador de locomotive
extraordinar şi plenipotenţiar elaţiile strînse dintre Departamentul de sfat ar lum al exportului japonez de afaceri din cele două liderii politici influenţi din
al Mouritoniei la Rabat. F% Japonia şi Statele Uni­ dori ca Japonia să participe in oricare altă ţară. Cercu­ ţări înclină spre ideea că tabăra de stingă şi ei sint
Acest schimb intervine în te ou cunoscut o dez­ substanţial la întreţinerea rile comerciale japoneze au primejdia care planează a­ sprijiniţi de sindicate şi de
urma unui acord semnat Intre voltare continuă, cele doua trupelor americane staţiona­ reuşit să încline fn favoa­ supra relaţiilor lor s-ar pu­ studenţi, care se opun pre­
regele marocon, Hasson al ţări fiind legate printr-o se­ te pe insulele nipone, in rea lor balanţa comerţului tea reduce dacă se va asigu­ lungirii tratatului.
ll-leo. şi preşedintele Mouri- rie dc angajamente econo­ timp ce guvernul japonez, cu S.U.A , înregistrind anual ra un nou echilibru, ţintn- Partidele de opoziţie din
taniei Mokhlor Ould Daddah. mice şi politice reciproce. In presat de puternicele acţiuni un sold activ ce se cifrează du-se seama fn acelaşi con­ Japonia se pregătesc să ata­
Stabilirea relaţiilor diplo­ ultimul timp insă, la Tokio populare, insistă pentru o re­ la aproximativ un miliard text de colaborare şi rivali­ ce în Parlament politica de
matice dintre cele două ţări se conturează o nouă ten­ trocedare mai grabnică a de dolari. tate şi de rolul pe care ti colaborare cu S.U.A., ceea
consemneoză aplanarea defini­ dinţă, intrucît Japonia cau­ insulelor Okinawa. in sfir- intre timp mai există un va juca una sau alta din ce va face ca atît politica ex­
tivă o tuturor divergenţelor on- tă relaţii mult mai largi şi şit, anul 1070 va fi pentru factor de care japonezii nu părţi in anul 70. ternă a Japoniei, cit şi a
terioare. După cum se ştie, independente. Manifestarea S.U.A. s<3 fie angrenată pe
pina in .cursul acestui an, Ma­ concretă a acestei tendin­ calea unor schimbări, iar a­
rocul o refuzat să recunoască ţe se reduce la următoarele : comodarea reciprocă In aces­
Mauritonia. al cărui teritoriu Japonia face faţă unei pu­ te condiţii va fi şi mai com­
îl revendica. Primele tentati­ ternici presiuni din partea ALĂTURI, DAR NU ÎMPREUNĂ plicată.
ve de conciliere ou avut loc husinessului american şi a In anul 1970, relaţiile ja­
în urma conferinţei islamice guvernului S.U.A., care cer pono-americane se pot afla
Io nivel înolt de la Robot, o relaxare o barierelor im­ la răscruce. De pe acum de­
cind şefii de state ai celor puse investiţiilor străine. De vine limpede că unele gru­
două ţări s-ou întilnit în pre­ asemenea, se desprind unele pări din actuala conducere
zenţa preşedintelui algerîan, ameninţări din aluziile nu­ relaţiile japono-americane pot să nu ţină seama : o da­ Se poate afirma cu certi­ japoneză intenţionează să fo­
Houori Boumediene. întreve­ un moment critic, intrucît tă cu începerea escaladării tudine că relaţiile japono- losească valul de naţionalism
meroase ale S.U.A. că Was­
derea o fost urmată de un hingtonul va impune cote numeroase organizaţii stu­ războiului din Vietnam americane in anii ’70 nu vor pentru a slăbi legăturile Ja­
schimb de delegaţii core au pentru oţeluri şi produsele denţeşti, sindicale şi politi­ (1065), cheltuielile militare semăna cu acelea din dece­ poniei cu S.U.A. Pc mulţi ii
netezit terenul pentru stabili­ textile nipone dacă Tokio ce s-ati integrat mişcării îm­ ale S.U.A. in Japonia au niul precedent. Ele nu vor irită faptul că viitorul Japo­
rea relaţiilor diplomatice. nu va reduce in mod volun­ potriva prelungirii tratatului cunoscut O creştere bruscă, fi aceleaşi datorită contra­ niei se află intr-o măsură e­
In aplanarea vechiului con­ tar exportul acestora pe pia­ de securitate. cifrindu-se in prezent la dicţiilor care se vor ascuţi şi xagerată dependent de pla­
flict dintre cele două ţări, ţa dolarului. Luate de curentul acestor 600 milioane de dolari a­ mai mult in primul an al nurile economice şi militară
şi-ou spus cuvîntul si o serie Statele Unite insistă asupra relaţii reciproce in plină nual. Alte tranzacţii comer­ noului deceniu. Potrivit pă­ ale S.U.A.
de interese de ordin econo­ creării unor institute de cer­ schimbare, Tokio şi Washing­ ciale încheiate in S.U.A. sau rerii a numeroşi comenta­ Noul deceniu care a fnce
mic, întrucît otit Marocul cit cetări comune, precum şi a tonul se află în faţa necesi­ in alte ţări şi legate direct tori, Statele Unite nu-şi dau put va aduce cu sine o nouă
si Mouritanio sint interesate unor întreprinderi industria tăţii unor hotănri majore, sau indirect de războiul din seama de faptul că contra­ încordare a relaţiilor japo­
în exploatarea imenselor ză­ le mixte, la care partea a­ care cu siguranţă işi vor pu­ Vietnam Ii mai aduc un mi­ dicţiile japono-americane se no-americane. Acest lucru
căminte fosfatice din Soha- mericană să deţină 50 fa su­ ne pecetea asupra interde­ liard de dolari pe an. adincesc şi mai mult datori­ este inevitabil, intrucît Ja­
ro ecuotoriolâ, teritoriu aflat tă din pachetul de acţiuni. pendenţei complicate a ţă­ In ciuda uriaşei interde­ tă prelungirii tratatului de ponia doreşte să menţină
în prezent sub dominaţia co­ In acelaşi timp, tot mai frec­ rilor lor în noul deceniu. pendenţe economice nici una securitate. actuala sa dezvoltare econo­
lonială a Spaniei vente sint plingerile ameri­ Statelor Unite le revine a clin j)ărţi nu poate ignora Majoritatea liderilor Par mică, iar Statele Unite, la
Restabilirea bunelor relaţii cane faţă de faptul că Ja­ ]>roapc o treime din expor­ substratul politic al rclaţi- tidului dc guvernămint li­ rindul lor, continuă să afir­
între Maroc şi Mauritonia a ponia a impus bariere vama­ tul japonez. Des4,%~' or lor mai ales in ultimul beral-democrat au. după me câ viitorul Asiei este tot.
fost salutată pe întreg conti­ le mărfurilor provenite din furilor japoneze mp. Fără îndoială, nici cum era şi de aşteptat, o a­ alit dc impo ppnt.ru rn-
nentul negru ca uno din ini­ SU.A., in timp ce produsele merieană a eres ferii Japoniei şi nici cei titudine favorabilă faţă dc ponta ca şi
ţiativele menite să rezolve 1068 cu 35 la sul S.U.A nu se pot opune „soluţionarea realistă“ a pro­ de aceea Jt
focarele sole de conflict, în japoneze au un acces mai a­ ■mării unui nou tip de re- blemei Okinawei şi de pre­ să-şi asume La tragerea din 30 ianua­
vederea realizării unităţii şi vantajos pe piaţa america­ ceasta creştere e ii. Unii lideri politici şi lungirea tratatului de secu­ mari rie a.c., au fost extrase din
cooperării între toate statele n i depăşeşte chiar 1 \rezentanţi ai cercurilor ritate. Insă, nu puţini sint. (Din „A . urnă următoarele numere : Ext! a II-a : 19. 25, f., 4.
africane Extr. f : 32. 4G, 26, 53. GS. Fond efe premii ; 359 82«.»
A. V. 70. 90, 43. 80 . 34. GI, GO. Iei.
t i p a r u l i întreprinderea do llgraiicA Deva 44 rms