Page 1 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 1

I


                                                                                                                                                          PROLETARI  PIN  TOATE  ŢĂRILE,  UNIŢI-VA?              Redacţia
            Anul  XXII

            1 Nr  4689                                                                                                                                                                                           şi  administraţia


                                                                                                                                                                                                                 ziarului
             Duminică

                                                                                                                                                                                                                 DEVA.  slT   Dr.  P e tr u   r ; i  ora    nr   ÎS
            é
            1 februarie
                                                                                                                                                                                                                 leleloone  :  tedocloi  şcl  -   1IS68;  >e
                                                                                                                                                                                                                 docto»  şei  adjunct,  secieto«  de  redacţi»
                                                                                                                                                                                                                 >i  administrado  -   12138  :  secţiile  cui
                 1970                                                                                                                                                                                             turâ-sporl  şi  probleme  cetăţeneşti  -
                                                                                                                                                                                                                  72317  ;  secţia  scrisori,  documéntale  y
                                                                                                                                                                                                                  externe  -   12317  ;  secţiile  industrie  *•
                                                                                                                                                                                                                  viata  de  p a ilid   -   11275  ;  lelelon  de
            4 PAGINI.  30  BANI                                                                                                                                                                                  serviciu  intre  oiele  16-24  -   11585





                 AGRICULTURA                                                                       Abatajele Lupeniului                                           Să  se  urgenteze  dotarea  secluarelnr de




                                                                                                               la  înălţime                                        FINISARE  CALIIATIVÂ  A  LAMINATELOR


       PE  COORDONATELE  MODERNI­                                                                   nuarie.  în  a d in c u rilc   m inei   z ă rii  şi,  m ai  cu  scamă,  p u ­
                                                                                                      F in a l  tum ultu os,  dc  ia ­
                                                                                                                               te rn ica   în s u fle ţire   ce  do­
                                                                                                    Lu pe nj.  B rigada  m in e ru lu i   m ină  la  toate  lo cu rile   de
                                                                                                    M ih a i  Blaga,  din  zona   a   m uncă  in   urm a  generaliză­  De  m ai  m u ltă   vrem e  şi  eu   înd oia lă,  un  m are  pas  în a in ­  lă  de  a ju sta j  dotată  cu  'in s ta ­
                                                                                                    IlI-a ,  îşi  încheie  socotelile   r ii  n o u lu i  sistem   de  s a la ri­  num eroase  p rile ju ri,  la m in a -   te  c o m p a ra tiv   cu  tre cu tu l  des­  la ţii  dc  poliza re  şi  c o jiro .  in
                                                                                                    cu  n o rm a lo rii  care  consem­
                                                                                                                               zare  şi  m a jo ră rii  s a la riilo r
                ZĂRII  Şl  DEZVOLTĂRII                                                              cărbune  extras  z iln ic    de   cretă  a  a v în tu iu i  în tre c e rii   rea  m a re lu i  co m b in a t  hunedo-   tu l  de  recent,  d a r  este  d e p a r­  concordanţă  cu  sa rcin ile    de
                                                                                                                                                             to rii.  sp e c ia liş t'i  şi  conduce­
                                                                                                                               m in e rilo r.  E xpresia
                                                                                                                                                   con­
                                                                                                    nează  peste  600  tone
                                                                                                                                                                                                                         plan  şi  c e rin ţe le   c a lita tiv e   dc
                                                                                                                                                                                           te  de  ceea  ce  trebu ie  să  fie   un
                                                                                                                          cu
                                                                                                    com bina,  la  un  randam ent   este  creşterea  ran da m entu­  rea  so licită   eu  in sisten ţă  e x ­  v e rita b il  sector  de  fin isa re   ca­  oţel  aliat.  T o t  aici  se  include
                                                                                                                                                                                                                         efectuarea  un ui  slu d iu   de  do ­
                                                                                                                                                             tind ere a  şi  m odernizarea  a-   lita tiv ă   a  la m in a te lo r.  C o n şti­
                                                                                                    ce  se  m enţine  constant  în ­  lu i  în  cărbune  pc  exploa­  ju s ta je lo r  la m in o a re lo r,  do ta­  ente  de  acest  lu cru,  conduce­  la re   la  n iv e lu l  te h n ic ii  avan­
                                                                                                    tre  9  şi  10  tone  de  cărb u­  tare  cu  550  kg  pc  post  şi   rea  acestora  cu  m aşini,  agre­  rile    M in is te ru lu i   In d u s trie i   sate  pentru  fin isa re a    unei
                             I N T E N S I V E                                                      ne  pc  post.  D in  zona  a  Il-a .   realizarea  ¡iesle   sarcinile   gate  şi  in s ta la ţii  p e rfe cţio n a ­  M etalurg ice   şi  C e n tra le i  in ­  c a n tită ţi  de  2G0 000  lone  oţel
                                                                                                                        Petre
                                                                                                    brigada  m in e ru lu i
                                                                                                                               p rim e i  lu n i  a  a n u lu i  a  m ai
                                                                                                                                                                                                                         a lia t  pc  an.
                                                                                                                                                                                           d u s tria le   H unedoara  nu  pre ­
                                                                                                                                                             te.
                                                                                                                               bine  de  5 000  tone  cărbune
                                                                                                    C onstantin  dă  rep lica  p rin
                                                                                                                                                               F a p tu l  nu  este  in lîm p lă to r   con iza t  in  p la n u l  de  m ăsuri   D ar  rea lita te a,  aşa  cum   se
                                                                                                    acelaşi  randam ent  in a lt  şi   cocsificab il,  cărbune  de  ca­                    le h n ico -o rg a n iza to rice   s o lu ţio ­
                                                                                                                                                             şi  n ici  legat  dc  vreo  c o n ju n c ­                  p re zin tă  ea  la  ora  actuală,  o-
                                                                                                    o  co n trib u ţie   h o tărîto arc  la   lita te .  cu  c o n ţin u tu l  de  ce­     narea  în  acest  an  a  unei  în ­
                                                                                                                                                             tu ră   oarecare  C e rin ţe le   şi  c-                    ferâ  g a ra n ţii  că  ceea  cc   s-a
                                                                                                    depăşirea  p la n u lu i  pe  zonă   nuşă  m ai  m ic  cu  0.8  puncte   xig e n ţe lc  econom iei  au  ajuns   tregi  liste  de  problem e  ale  a-   prevăzut  se  înd epline şte  ?
                                                                                                    cu  2 550  tone.           decit  ccl  p la n ific a t                                 ju s ta je lo r.  Se  poate   spune
        D in  ta b lo u l  sin te tic  al  dez­  unor  noi  teh nolog ii  de   p ro ­  în re g istra t  un  spor  m ediu  a­  Iată  două  din  num eroase­  Înm ănuncheate la  un  loc,   şi  tin d   accelerat  spre  un  n ive l   —  Dacă  nr  fi  sâ   judecăm
       v o ltă rii  de  ansam blu  a  econo­  ducţie.  Ca  urm are,  in   anul   nual,  com p ara tiv  cu  re a liză ­  le  fa|)te  de  întrecere.   ca­  succesele  m in e rilo r  a lcătu­  care  im p un e  producerea  şi  l i ­  după  ceea  ee  sc  află   deja  in
      m ici  noastre  naţionale.  în fă ­  trecut  au  re ve n it  în  m edie  m ai   rile    din   19G5,   de   peste   ra cte ristice   pentru  în tre a ­  iesc  o  valoroasă   „zestre*1   vrare a  la m in a te lo r  In tr-o   la r ­  lu cru   — a  re lu a t  in g in e ru l  M.
      ţişat  do  recentul   C om unicat   p u ţin   de  90  hectare  teren  a­  100 000 000  lei  Demn  dc  sub­  ga  a c tiv ita te   a   b rig ă zilo r   pentru  în d e p lin ire a   anga­  gă  d iv e rs ita te    so rtim e ntală,   ANCHETĂ  G olg oţiu  —   nu  stăm   prea  b i­
                                                                                                                                                             la  un  grad  su p e rio r  de  f in i­
      cu  p riv ire   la  în d e p lin ire a   pla­  ra b il  pe  un  tra c to r  fiz ic    în   lin ia t  este  că  an  de  an  nu m e­  din  ab atajele  celor  m ai  m ari   ja m e n te lo r  anuale,  care  pre ­  sare  şi  in tr-o   ţin u tă   c a lita ti­  ne  La  a ju s to ju l  de  la  la m in o ­
      n u lu i  de  stat  pc  anul   19G9,   C.A.P  şi  GO  hectare  în  1  A S .   roase   cooperative   agricole   m ine  ale  V ă ii  J iu lu i.   Su­  văd  extra cţia   peste  plan  a   vă  ire proşa bilă.        ru l  dc  p ro file   uşoare.   co n ­
      se  desprinde  că  a g ric u ltu ra   —   ia r  în  ccca  cc  priveşte  îngrâ-   p rin tre    care   a m in tim    pe   p o rtu l  lo r  m a te ria l  ¡1  con­  15 000  tone dc cărbune şi spo­                   s tru c to rii  nu-şi  pot   te rm in a
                                                                                                                                                                                                                          lu c ră rile   în tru c it  I  M.  A iud  —
      ca  ram ură  im p o rta n tă   dc  p ro ­  şăm intcle   ch im ice    u n ită ţile    cele  din  S im eria.  Pricaz.  D o ­  stitu ie   pregătirea   te m e in i­  rire a   p ro d u c tiv ită ţii  m u n ­  P reo cup ările  insistente  pen­  uzină  fu rn izo a re   din   c a d ru l
      ducţie  —  a  în re g istra t  un  pro ­  agricole  cooperatiste  şi  dc  stat   bra,  S în tan drei,  Bâcia  si  altele   că  a  pro du cţiei,  folosirea  din   cii  pe  exploatare  cu  15  kg   tru   .a ju s ta re a "  a ju s ta je lo r  pc   c h ia r  eâ  este  vorba  de   un   c e n tra le i  noastre  —   tărăg ă­
      gres  co n tin u u ,   reuşind   să   au  u tiliz a t  peste  11  000  de  to ­  au  reuşit  sâ  ob ţin ă   p ro d u cţii   p lin   a  a va n ta je lo r  m ecani­  dc  cărbune  pe  post.  m ăsura  p re te n ţiilo r   te h n ic ii   program   v iz in d   nu  nu m ai  un   nează  liv ra re a   u tila je lo r   In
      satisfacă  in   bună  m ăsură  ce­  ne,  reprezentind  cu  peste   20   vegetale  şi  an im ale   rid ic a te                                          actuale  s-au  şi   m a te ria liz a t   progres  consistent  dar  şi  o b li­  ee  priveşte  m aşina  de  fla m a t,
      rin ţe le   popu laţie i  si  necesarul   la  sută  m ai  m u lt  d re it   ca n ­  şi  constante,  depăşind  1  000 kg                                in tr-o   oarecare  m ăsură  —  şi   g a ţii  m o b iliza to a re   în   acest
                                                                                                                                                                                           dom eniu.
                                                                                                                                                             îşi  fac  serios  re s im ţit  efectul
      de  m aterie  prim ă   pentru  in ­  tită ţile   folo site  în  19GIJ.  griu.  2 500  kg  porum b,  10 000                                             —  p rin   crearea  de  noi  su p ra ­                       aceasta  este  m ontată  şi  se  lu ­
      dustrie.  S e m n ific a tiv   este   şi   P aralel  cu  creşterea  g ra d u ­  kg  legum e   la  hectar   sau   Recuperarea  resurselor               feţe  şi  ca p a c ită ţi  de  ajustare.  U rm ă rin d   flu x u l   la m in ă rii,   crează  la  in s ta la ţiile   dc  legă­
      fa p tu l  eâ.  deşi  c o n d iţiile   c li­  lu i  de  m ecanizare  şi  c h im i­  I  700  1  lapte  pc  cap  de  vacă                                                              consem năm   la  b lu m in g   .1300"   tură.  Deşi,  a p are nt  c   vorba
      m aterice  nu  au  fost  pe  de plin   zare.  care   co n stitu ie    fa c to ri   Aceasta  dem onstrează  însem ­                                       —  E fo rtu l  in   această  d ire c ­  punerea  in  fu n c ţiu n e   în   t r i­  de  un  avans,  in  fond   există
      fa vo ra b ile ,  valoarea  p ro d u c ţi­  ese nţia li  ai  m o d e rn iză rii  p ro ­  natele  rezerve  dc  creştere   a   de  energie  secundară    ţie.  ne  re la ta   ing  M irce a  G nl-   m e stru l  11  a  m a şin ii  de   fla -   p u ţin e   şanse  d r  a  fi  pusă  in
                                                                                                                                                                                                                          fu n c ţiu n e   la  tim p   in lru c it  nu
      ei  globale  a  crescut,  în  1969   d u cţie i  agricole,  o   e xtin d e re    c o n trib u ţie i  u n ită ţilo r   coopcT                           goţiu.  şeful  s e rv ic iu lu i  u rm ă ­  m at  în  flu x   şi  însuşirea  te h ­
      faţă  de  1960.  cu  4,0  la  sută.  sim ţito a re   au  cunoscut  şi  i r i ­  ra tiste  la  form area  fo n d u lu i   In   în tre p rin d e rile   »lin  ju ­  zane  se  vor  m onla  în  acest   rire a   lu c ră rilo r  din  ca d ru l  D i­  no lo gie i  de  fla m a re   la  o ţe lu ­  are  asigurată  in sta la ţia   de  e-
                                                                                                                                                                                                                                                  nu
                                                                                                                                                             recţie i  de  in v e s tiţii  a  com b in a­
                                                                                                                                                                                                                          le e tro filtrc   fără  dc  ra re
                                                                                                                                                                                           rile   pe n tru   ţevi.  benzi  şi  cele
        In   co n te xtu l  acestor  re a li­  g a ţiile .  ajungîndu-se  ca  supra­  ce n tra liza t  de  produse  a)  sta­  deţul  nostru,  caic   dispun   an  şi  la  la m ino are le  b lu -   tu lu i  şi  C e n tra le i  in d u s tria le    carb on  de  calitate.  La  .750“   poale  fi  dală  în  e xp lo atare.
      zări  se  înscriu  şi  e fo rtu rile   lu ­  faţa  am enajată  în  acest  scop   lu lu i.  la  îm b u n ă tă ţire a   ap ro­  de  resurse  de  energie   se­  m ing  „1  300"  şi  „050“ .  pre­  H unedoara,  este  m ai   v iz ib il   se  prevede  încheierea  in  acest   La  „650"  nu  se   lucrează
      c ră to rilo r  din  a g ric u ltu ra   ju ­  de  către  u n ită ţile   agricole  din   v iz io n ă rii  p o p u la ţie i  si  satis­  cundară.  se  în tre p rin d   n u ­  cum   şi  la  ote lă ria   M a rtin    în ccp in d   d in   anul  trecut.  A u   an  a  tu tu ro r  lu c ră rilo r,  iar  la   deocam dată  n im ic   la   d o tă ri,
      d e ţu lu i   nostru  care  au   de­  ju d e ţu l  nostru  sâ  depăşească   facerea  n e vo ilo r  econom iei  na­  meroase  a cţiu n i  m enite  să   nr  2.  fost   co n s tru ite   şi  puse   în   la m in o ru l  de  p ro file    uşoare   ia r  la  „000“  abia  acum  se  p r i­
      pus   şi   depun   o   a c tiv i­  2 000  de  hectare  Paşi  însem ­  ţionale.                pună  în  valoare  p o te n ţia lu l   In  vederea  creşterii  gra­  fu n c ţiu n e    e x tin d e rile    njus-   te rm in a re a   a ju s ta ju lu i  s u p li­  mesc  proiectele  p e ntru  e x tin ­
      tate   susţinută   în   vederea   n a ţi  s-au  făcut,  de  asemenea.   Succesele  dobînd ite  pinâ  a­  energetic  re zu lta t  din  pro­  d u lu i  de  u tiliz a re   a  gazu­  ta jc lo r  de   la   la m in o a re le    m entar.  O  a te n ţie    deosebită   dere.
      u tiliz ă rii   cu   e ficie n ţă    c it   In  p riv in ţa   e x tin d e rii  p la n ta ­  cum   in  dezvoltarea  şi  in te n ­  cesele  tehnologice  de  bază.  lu i  de  fu rn a l,  la  U.V.  Că­  .650"  şi  de  p ro file   m ijlo c ii  şi   se  acordă  la m in o ru lu i   „G50",
      m ai   rid ic o lă    a   resurselor   ţiilo r   de  pom i.  num ai  in   anul   sificarea   pro du cţiei   agricole,   La  co m p le xu l  dc   la m i­  lări  s-au  lu at  m ăsuri  pen­  benzi.  La  la m in o ru l  .750“  e x ­  pe ntru  care  se  preconizează  a ­  Aşadar,  sta d ii  nu   tocm ai
      m ateriale,  fin a n cia re   şi  a  fo r­  tre c u t  fiin d   în fiin ţa te    live zi   în  îm b u n ă tă ţire a   a c tiv ită ţii  e-   noare  de  la  Hunedoara  au   tru   m odernizarea  cazanelor   tind ere a   vizează   creşterea   o p tim iste.  De  ee  ?  In   n ici  un
      ţei  de  m uncă  existente.  Pen­  pe  m ai  m u lt  de  300  hectare   conom ico-fîn an ciare  a   u n ită ­  fost  puse  in   fu n c ţiu n e   m ai   dc  la  centrala  term ică.  De   s p a ţiu lu i  de  a ju sta re   In  6  pa­  sigurarea  în  1970  a  două  m a­  caz  din  vin a   c o n s tru c to ru lu i
      tru   va lo rifica re a   superioară  a   A  crescut  totodată   n u m ă ru l   ţilo r,  con stituie  o  bază  solidă  m u lte   cazane  recuperatoare   asemenea,  la  I.M .  H une­  tu ri.  d in   care  5  s în t  te rm in a ­  şin i  pe ntru  c o jit,  una  cu  role   sau  a  b e n e fic ia ru lu i.
      p o te n ţia lu lu i  .  dc   producţie   a d ă p o stu rilo r  dc  an im a le   şi           care  tra n sfo rm ă   in   a b u r   doara  şi  I.M .C.  Bîrcea  sin i                h ip e rb o lice   şi  una  p e n tru   po­  —   D o tă rile   înscrise  în  pla­
      p a rtid u l  şi  sta tu l  nostru  s-au   al  c o n s tru c ţiilo r  gospodăreşti.           tehnologic  căldura  gazelor   prevăzute  a  fi   instalate   te.  precum   şi  u tila re a   eu   4   liz a t  pă tra t,  in  trim e s tru l  H.   n u rile   de  m ăsuri  sînt  in  m are
                                                                                                    de  la  cuptoarele  adinei  şi   două  cazane  recuperatoare   m acarale  cu  gheare.  De  ase­  precum   şî  întocm ire a  unei  do­
      preocupat  perm anent  de  dez­  Cunoscînd  eâ  in tr-o    a g ri­                                                                                     menea.  la  la m in o ru l  dc  p ro fi-
      voltarea  şi  m odernizarea  ba­  c u ltu ră   avansată  un  loc  p re ­  â l l   If f M O .  o  2-o|  cu  propulsie.  Asemenea  ca­  dc  căldură.     Ic  uşoare,  pinâ  la  fin e le   aces­  c u m e n ta ţii  dc  dotare  in  1971   AL.  VALERIU
      zei  te h n ic o -m a lc ria lc   a  a g ri­  cu m p ă n ito r  tre b u ie   sâ-1  ocupe                                                               tu i  trim e s tru   se  va  preda  noul   eu  noi  m aşini  dc  p o liza t  ţa -
      c u ltu rii.  ceea  ce  a  perm is  ca   sectorul  zootehnic,  o  pre ocu­                                                                             a ju s ta j                   glc  ro tu n d e   şi  de  îm pachetat
      resursele  dc  creştere  a  p ro ­  pare  dc  scamă  a  e xista t   în                                                                                                               p ro file    In   fine.   la m in o ru l
      d u cţiei  vegetale  si  an im ale  să   p riv in ţa   s p o ririi   e fe ctive lo r                                                                     Ceea  ee  s-a  făcu t  pinâ  la   „800"  va  beneficia.   p o triv it
      fie   m ai  la rg   fru c tific a te .   O   p ro prie tate  obştească.  La  s fîr-                                                                    ora  actuală  co n stitu ie .   fără  p re v iz iu n ilo r,  de  o  nouă  h a ­
      expresie  vie  a  s p rijin u lu i  acor­  ş itu l  a n u lu i  tre cu t  co o p e ra ţi-,
      dat  o  con stitu ie   şi  fa p tu l  că   vele  agricole  şi  în tre p rin d e rile
      de  la  înce putul  a c tu a lu lu i  c in ­  agrie olc  dc  stat  din  ju d e ţu l
      cin a l  num ai  in   a g ric u ltu ra   ju ­  nostru  deţineau  peste   30 000
      d e ţu lu i  s-au  făcut   in v e s tiţii   bovine,  din  care  14 333  vaci,
      ce  depăşesc  160 000  000  lei.  Pc   39 500  porcine.  03 000  ovine  si                                                                               IIOTÂMM  ALE  CONSILIULUI  PE  MINIŞTRI
                                    107 000  păsări.
      această  bază  a  fost   posibilă
                                      Forţa  şi  d ina m ism ul   a g ri­
      dotarea  u n ită ţilo r  cu  un  nu ­
                                    c u ltu rii  ju d e ţu lu i  sînt  e x p ri­                                                                             privind  experimentarea  noului sistem  de  salarizare
      m ăr  sp o rit  de   tractoare   şi   m ate  con vin g ă to r  de  dezvol­
      m aşini  agricole  perfecţionate,   tarea  fo n d u rilo r  fixe ,  care  în
      creşterea  c a n tită ţilo r  de  în g ră ­  perioada  a c tu a lu lu i   cin cin a l                                                                  şi  majorarea  salariilor  personalului  din  unităţile
      şăm inte  m in erale  sî  substanţe   au  crescut  cu  peste  20  Ia  sută.
      chim ice  folosite,  introducerea   ia r  o  dală  cu  folosirea  lo r  m ai                                                                                de  cultură,  justiţie,  procuratură  şi  arbitraj
      şi  aplicarea  pe  scară  largă  a  e ficien tă  producţia  globală  a
                                                                                                                                                               Consiliul  de  Miniştri  o  aprobat   somblu  o  creştere  medie  de  13,1   tură  reprezintă  un  puternic  fac­
                                                                                                                                                             printr-o  hotârîre  experimentarea,   Io  sulă.  De  această  majorare  a   tor  mobîlizotor  în  perfecţionarea
                                                                                                                                                             cu  începere  de  Io  l   februarie   salariilor  beneficiază  un  număr   şi  creşterea  eficienţei  activităţilor
        In  in te rio ru l  z ia ru lu i:                                                                                                                    zore  şi  majorarea  salariilor  lu ­  de  circa  15 000  salariaţi  ale  că­  culturol-artistice,  in  valorificarea
                                                                                                                                                             1970,  o  noului  sistem  de  salari-
                                                                                                                                                                                           ror  venituri  anuale  vor  ti  moi
                                                                                                                                                                                                                         m ultiplelor  posibilităţi  pe  care  le
                                                                                                                                                             crătorilor  din  unităţile  de  cul­  mori  cu  aproximativ  29  milioăne   ou  diversele  instituţii  în  vederea
                                                                                                                                                             tură.                         lei  faţă  de  cele  realizate  înainte   ridicării  gradului  de. conştiinţă  şi
                                                                                                                                                               Potrivit  prevederilor   hotârîrii,   de  1  august  1967.  a  nivelului  de  cultură  a  tuturor
              •   MOMENTE  ALE  MIŞCĂRII  MUNCITOREŞTI                                                                                                                                                                   cetăţenilor  ţarii  noastre.
                                                                                                                                                             salariile  lucrătorilor  din  muzee,   Noua   salarizare   aprobată
                 DIN  ROMÂNIA  LA  ÎNCEPUTUL  SECOLULUI                                                                                                                                    pentru  personalul  din   unităţile        ★
                                                                                                                                                             biblioteci,  cose  şi  palate  de  cul­
                 XX  ;                                                                                                                                                                     de  cultură  ore  Io  bozâ  principii   Prinlr-o  alto  hotărire  a  Consi­
                                                                                                                                                             tură,  de  creaţie  populară,  uni­
                                                                                                                                                                                           similare  de  remunerare  cu   ale   liului  de  Miniştri,  s-o   aprobat
              •   DIALOG  CU  CITITORII;                                                                                                                     versităţi  populare   şi   cămine   celorlalte  ramuri  ale  economiei   experrmenloreo  noului  sistem  de
              •   SCRISORI  DE  LA  CORESPONDEZI  ;                        Camera  de  comandă  bloc  a  grupului  energetic  nr  1  de  la  Termocentrala  M intia.  Un  uni­  culturale  se  majorează  în  me­  —  încadrarea  salariaţilor  pe  lunc-   salarizare  şi  majorarea  salariilor,
                                                                                                                                                                                                               gradaţii,
                                                                                                                                                                                           ţii.  solarii  tarifare  cu
                                                                                                                                                                                                                         tot  cu  începere  de  la  1  februa­
                                                                     vers  al  aparatelor  de  măsură  şi  control  şl  al  autom atizării.                  die  cu  11,9  Io  sută  ;  împreună
              •   U M O R .                                                                                                          Foto :  V.  ONOIU       cu  creşterea  salariilor  mici  acor­  spor  de  vechime,  gratificaţii  o-   rie  1970,  în  unităţile  de  justiţie,
                                                                                                                                                                                           nuale  etc  Totodată,  eo  prevede
                                                                                                                                                                                                                         procuratură  şi  arbitraj.
                                                                                                                                                             dată  onterior,  se  asigură  pe  an-  unele  elemente  corespunzătoare   Hotărîrea  prevede   majorarea
                                                                                                                                                                                           specificului   acestei   activităţi.   în  medie  cu  15  la  sută  o  sala­
                                                                                                                                                                                           Astfel,  salariile  cadrelor  de  con­  riilor  lucrătorilor  din   instanţele
                                                                                                                                                                                           ducere  ale  unităţilor  de  cultură   judecătoreşti, unităţile  judeţene  şi
                                                                                                                                                                                           sînt  diferenţiate  pe  cinci  catego­  locole  de  procuratură,   notaria­
                                                                                                                                                             nea...  d u lce g ă rii  ?  Va  fi  in  de.   rii,  ţinînd  seama  de   vo/umul.
          Cu  promisiunile  într-o  mină,                            0MIHUL  SOCI   ISMUL0J*0RUMJl   SDC IQ U SM tlU fl'O M M U L  SOCMUSMUUII               favoarea  c u m p ă ră to rilo r?  im portanţa  şi  complexitatea  ac­  tele  de  stot  şî  din  unităţile  inter-
                                                                                                                                                                                                                         judeţene  de  arbitraj.  De  această
                                                                                                                                                                                           tivităţii  ce  o  desfăşoară.  creştere  o  salariilor  beneficiază
                                                                                                                                                                     S ăliştio ara.
                                                                                                                                                                                 A ic i  sâ
                cu  scrisorile  înlr-alia                                         B B I C / t D / t                                                          6       #  •  vezi  şi   sâ  nu   crezi.            noului   aproape  7 400  de  salariaţi,  ole
                                                                                                                                                                                             O  dotă  cu  aplicarea
                                                                                                                                                                     P atru  v itrin e ,  a ra n ja ­  sistem  de  salarizare  se  asigură   căror  venituri  anuale  sporesc  cu
                                                                                                                                                                                           şi  corelarea  mai  bună  o  solarii-
                                                                                                                                                                                                                         aproximativ  20  milioane  lei.
                                                                                                                                                             te  după  cele  m ai  exigente  pre­
       m //!//// th m  mG/izmuii smsc                                                                                                                        te n ţii  şi  gusturi,  d in   care  nu   muri.  Astfel,  solariile  directorilor   justiţie,  procuratură  şi  arbitraj  se
                                                                                                                                                                                           lor  lucrătorilor  dm  sectorul  cul­
                                                                                                                                                                                                                           Solarizorea
                                                                                                                                                                                                                                      lucrătorilor
                                                                                                                                                                                                                                                 din
                                                                                                                                                                                           turii  cu  cele  ole  salariaţilor  cu
                                                                                                                                                             lipseau  n ici  „L u n a   a lb itu rilo r",
                                                                                                                                                                                           funcţii  com porobile  din  alte  ra­
                                                                                                                                                                                                                         face  pe  baza  principiilor  a p lice ­
                                                                                                                                                             nici
                                                                                                                                                                   „L u n a   c ă rţii  la  sate",
                                                                                                                                                                                                                         le  şî  în  celelalte  ramuri  ale  eco­
                                                                                                                                                             ne-au  su rp rin s  plăcut  (N -am
                                                                                                                                                                                                               proveniţi
                                                                                                                                                                                           de  cămine  culturale,
                                                                                                                                                                                                                         nomiei  naţionale,  adaptate
                                                                                                                                                                                                                                                  Io
                                                                                                                                                             prea  în tîln it  cu  „b rig a d a "  ca ­
                                                                                                                                                                                           din  rîndul
                                                                                                                                                                                                     cadrelor
                                                                                                                                                                                                              didactice
                                                                                                                                                            zu ri  sim ilare ).  In   m agazin  a­
                                                                                                                                                                                           transferate  din  învăţâmînt,   sint   particularităţile  ocestui  sector  O
                                                                                                                                                            m a b ilita te a ,  ordinea,   cu ră ţe ­                    dată  cu  oplicareo   noii  salari­
                                                                                                                                                                                           majorate  in  medie  cu  17.8  la  su­
                                                                                                                                                            nia,  m ă rfu rile   din  abundenţă                          zări  se  înlocuieşte  remunerarea
                   Astă  toamnă,  cam  pe  cînd  se  pregătea  iarna  sâ  co­  ză  m urată,  ceapă,  pateu  de  f i­  pe ntru  produse  făinoase   —   tistică.  d a r  n-am   a vu t  înco­  ne-au  in v ita t  de  la   in tra re .   tă,  asigurindu-li-se  astfel  un  sa­  pe  grupe  de  vechime  a  judecă­
               boare  de  Io  munte,  şi  mai  înainte,  am  notat  promisiuni,  am   cat.  d ro jd ie    co m p rim ată ,  p i­  n-am   în d ră z n it   sâ  zăbovim    tro  G e stio n a ru l   m ag azinului   D o rim   sâ  consem năm   tre i  nu­  lariu  corelat  cu  cel  al   cadrelor   torilor,   procurorilor  şi  notorilor
               luat  interviuri  unor  lactori  răspunzători  de  buna  aprovizio­  per.  unele  sortim e nte  de  b is­  din  p ricin a   p ă ia n je n ilo r  care   tc x tile -in c â lţâ m in te   —  to v a ră ­  me:  D o rina  M îclăuş   \ inzâ-   didactice  care  işi  desfăşoară  ac­  cu  încadroreo  pe  funcţii  cu  g ra ­
               nare  pe  timpul  sezonului  rece  a  magazinelor  săteşti.  c u iţi  Nj  se  cere  m ereu  tablă   ..aterizau“  spre  lada  ru   fă i­  şul  S im e ria n   Baneiu  —  era   toare.  V o ic h iţa   Sîna  —  prac­  tivitatea  in  învâţămint.  daţii.  Spre  deosebire  de  vechiul
                   Şi  iată  că  ne  aflăm  în  miezul  iernii.  Cîte  nu-i  trebuie   zincatâ.  sobe  dc  lu ci  tip   ..ciz­  nă  Ia r  in  m agazin  —  scuze,   de-a  d re p tu l  in trig a t.  tican tă.  V isalon  M unteanu  —   La  unităţile  de  cultură  cu  acti­  sistem,  în  care  trecerea  Io  un  sa­
               săteanului  I  De  ce  sâ  bată  drumul  după  ele  la  oraş  cind   m ă“ ,  Tenjerie  de  coEp  flnn e-   d a r  nu  se  vede  că  ge stion arul   —  Să  ved eţi   cum    ne-au   gestionar.  M c rilâ   toată  con si­  vitate  complexă,  unde  se  des­  lariu  lo rilo r  superior  în  cadrul  o-
               există  toate  posibilităţile  sâ  găsească  în  sat  cele  de  tre­  la lâ   şi  pluşată,  cizm e  de  ca u ­  c  gestionară.  fost  „o n o ra te “  com enzile:  co­  d e ra ţia   !  făşoară  şi  o  muncă  de  cercetare   celeiaşi  funcţii  se  făcea  din  cinci
               buinţă  ?                                          ciuc.:.“                                                    m anda  nr.  7/1970  :  din  24  a r­  Se  anunţă   „p rim ă v a ra   ?"   ştiinţifică,  se   permite  utilizarea,   în  cinci  ani,  prin  noul  sistem,  a-
                   „Brigada  fulger"  o  vrut  sâ  cumpere  cîte  ceva   „la    — A ic i  s e rv iţi  şi  b ă u tu ri  la      Baia  de  Crîş.  Ce  f i­  ticole  cerute,  prim ite....  1;  co­  Am   găsit  şi  o...  floare.  in  cazuri  justificate,  a  funcţiilor   cordareo  gradaţiilor  se  face  din
               faţa  locului",  adică  din  citeva  localităţi  unde  autoturisme­  suta  de  gram e  ?  4 m   gări  .folosesc  m erceo­  m anda  nr.  Uj 1970  :  d in   35  a r­         şi  salariilor   tarifare   aprobate   trei  in  trei  ani,  fiind  condiţionată
               le  ajung  mai  greu  in  aceste  zile.  l-a  fost  sugerată   ideea   —  Nu  N um ai  eu  sticla.  Că   lo g ii  şi  to va ră şii  din   ticole.  p rim ite   14;   com anda   Lă|)iişnic.   M agazin   pentru  personalul  de   cercetare   şi  de  aptitudinile  personale,  pre­
                                                                                                                                                                                           ştiinţifică.
               de  scrisorile  multe  pe  care  locuitorii  satelor  le  trimit  re­  c  b irt  a lă tu ri.  conducerea   coo pe rativei   dc   nr.  11/1970:  din  12  a rtico le ,   7  m   b in işo r   a p ro vizio n a t,   cum  şî  de  calităţile  profesionale
               dacţiei  pe  tema  aprovizionării.  Cu  „un  ochi"  la  promisiu­  Am   v ru t  sâ-l  credem   pe  cu-   consum  din   Baia  dc  Crîş  ?   p rim ite   3;   com anda  nr.  12/   g e stion arul  bă ia t  bun   Potrivit  prevederilor  holărîrii,  se   dovedite  în  muncă.  Astfel,  cişti-
               nile  scrise  de  astă  toamnă  şi  „cu  altu l"  la  scrisorile  oame­  v in t  N -pm   putut.  De  pe  un   A m   în tre b a t  la  cele  două  b u ­  1970:  din  25  a rtic o le   s o lic ita ­  d a r..  eu  citeva  lip s u ri  în  u n i­  menţin   indemnizaţii   şi   tarife   gurile  celor  care  activează  în  o-
               nilor,  iatâ-ne  prin  magazinele  săteşti  din  judeţ.  ra ft  ..stelele"   unej  sticle  cu   fele  d in   lo calita te.   C a n tcm ir   te,  „o n o ra te “ ...  n ici  unul.  Am    tate  :  un tu ră   de  porc.  b is c u iţi   pentru  oamenii  de  ştiinţă,   artă,   ceste  domenii  sînt  nemijlocit  le ­
                                                                  coniac,  goală  pinâ  la  ju m ă ta ­  B ucium an  (b u fe tu l  nr.  1)   şi   fost  personal   la  Deva.   Nu                                        gate  de  modul  in  care  fiecare
                                                                  te.  ne  făceau  cu...  och iu l.  Z c tk a   Budugan  (b u fe tu l  nr.  2)   m -au  p rim it  la  depozit.  M i-a u   o b iş n u iţi,   ţig ă ri  :   N a ţion ale .   cultură  şi  codre  didactice  care,   salariat  îsi  îndeplineşte  a trib u ţii­
                                                                                                sînt  de  părere  că  ..ceva  cu  f i l ­                   C a rpa ţî  cu  filtru .  Snagov  Şi   pe  lingă  funcţia  lor  de  bază,  în­
               B ulzeştii  de  Sus.  La   notat,  pa ran otat  şi...  la  reve­                                               spus  scurt:   ..Onorăm   noi  co­  se  caută.  G e stio n a ru l  ne  asi­  deplinesc  munci  de  conducere  în   le  stabilite,
                                                                           R işculiţa .  M ă rită   Nc-   tru “ .  O  fi.  d a r  în  n ici  un  caz
             ora  cin d   ii  era  som ­  dere  î                                                                             m en zile "   Şi.  după  cum   vo­  gură  eu  m ina  pe.,  dosarul  eu   universităţi  populare  şi   cămine   Totodată,  salariile  tarifare  ale
             nu l  m a i  dulce,  n-am                                   g riu   '  ne  roagă,  dc  la   „C a rp a ţî"  cu  filtru .   ..D elta"   d cii.  le-au  „o n o ra t“ .  com enzi  că  a  ce ru t  toate  a-   culturale.  personalului  de  specialitate   au
                                                                         bun  început.
                                                                                       sâ  n-o
      avu t  înco tro  şi  l-am   sculat pe      B ulzeştii  de  Jos.  A ­                      etc.  D in  s im p lu l  m o tiv  râ   in   Noi  am  văzut  Cel  in  cauză   reste  m ă rfu ri  după  cum   a  ce­  In  scopul  stimulării  lucrători­  fost  mai  bine  corelate  cu   cele
       lo an  S tânilâ,  gestion arul  m a­  2  ici  e  deschis,  dar  o...   critică m .  „T ra g e ţi  pe  co n d u ­  toată  com una  nu  găseşti  aşa   vor  m ai  închide  och ii  şi  n-   ru t  şi  le n je rie   de  corp  ila n e -   lor  din  unităţile  de  cultură  pen­  ale  unor  funcţii  similare  din  alte
      g a zin u lu i  d in   lo ca lita te .  „ B r i­  închis.  G estionarul Sa­  cere“  —  ne  îndeam nă  N-am    ceva  Şi  ni  s-a  spus  râ   trec      lalâ,   p ă tu ri   P.N.A.,   în c ă lţă ­                   romuri  de  activitate.
                                                                  fi  dat  curs  ..În d e m n u lu i“  da­  perio dic  p rin   u n ită ţi   Ascultă   cum   ?                             tru  obţinerea  unor  rezultate  deo­
      gada“  începuse  să  fu lg e re   şi   bin  Rus  o  in  spatele  m agazi­  că  am  fi  găsit  in  m agazin  o                                         m in te   nr.  40   pentru  iarnă.   sebite  in  activitatea  lor,  li  se  a ­  Co  şi  in  celelalte  sectoare  de
       m agazinul  său  tre b u ia   pus  in   n u lu i.  Taie  lemne.  Că  num ai              păsurile  n u m ite   n e m u lţu m iri                                                                                  octivitole.  şi  personalul  din  aces­
                                                                  a p ro vizio n a re    corespunzătoa­  şi...  cum pără  ţig ă ri   din  altă   L u n co iti  dc  Jos:  Pc   M ă rfu rile   respective  —  după   cordă  gratificaţii  anuale.  De  a ­
       fru n te a   listei.  Nou.  cu ra t,  fr u ­  după  ora   deschiderii   are              parte  !                                                                                  cest  avantaj  poale  beneficia  şi   te  unităţi  beneficiază  de  sporul
       mos.  destul  dc   bine  a ra n ja t,                      re.  D a r  cin d  d in   ra ftu ri  lip                           la  înce putul   lu i  ia­  cum   ne  asigură  tovarăşul  d i­                      pentru  vechime  neîntreruptă   şi
                                    co n d iţie   fizică.   In  m agazin,   sesc  p rin c ip a le le   m ă rfu ri   şi   La.  m agazinul  „P iin e “   am   n u arie   a  c..   despre    activul  obştesc  care  contribuie  la
       m inus  u n cie   îng ră m ăd eli   d in                   cind  oam enii  ne  iau  „eu  a ­  in tiln it  oam eni  n e că jiţi.  Ges­                rector  a d ju n c t  M iţic â    dc  la   realizarea  de  către   instituţiile   de  gratificaţii  anuale.
       magazia   de   m ină.   v itrin e le    m are  harababură  T re b u ie   sâ                                            gestionara  şi  vin zâlo arca  m a­  IC O M C O O P  —  există  în  de­  respective  de  venituri  peste  cele   Aplicarea  noului  sistem  de  sa­
                                     fii  p re s tid ig ita to r
                                                      sâ  te  des­
       n e ara nja tc  din  m o tiv    eâ  „se                    salt".  a vin d   şi  citeva  vorbe   tio n a ra   V o ich iţa   Farea,  pen­  g a zin u lu i  dc   a ici   s a    m ai   planificate  din  manifestări  cultu-   larizare  si  majorarea   salariilor
                                                                                                tru   eâ  nu  putea  o fe ri  cc  ce­
       depreciazâ  m a rfa ".   A m   m ai   cu rci  p rin tre   sutele  dc  a rti­  la  adresa  m erce olo gilor   care   reau  oam en ii,  aceştia  pe ntru   scris.  A c tiv ita te a   lo r  era  as­  pozite  Dc  ce  nu  şi  in  m agazi­  ral-artistice.   De   asemenea,  d i­  vor  constitui  pentru   personalul
                                                                  vin.  p ro m it
                                                                                    pleacă  —
                                                                               şi....
       văzut  cum   lo c u ito rii  d in   B u l­  cole.  puse  alandala.  B u to iu l                                        pru  c ritic a tă   D in  foa rte  m u l­  n u l  dc  la  Lăpuşnic  ?
                                     cu  brinzâ  m ai  să  se  gîtuie  in ­  n-am   avut  înco tro   C it  p r i­  că  ..m ereu  nu  găsim   ee  ne   te  m otive   Ce  s-a  făcu t  in                                 din  justiţie,  procuratură,  notaria­
       zeştii  de  Sus  nu^.au  de  unde                                                                                                                                                  rectorii  de  cămine  culturale  care
                                     tre  ...  bocanci  şi...  ceainice  (!)   veşte  prim a  ru g ă m in te   —  nu   tre b u ie “ .  Dc  cele  m ai  m ulte   co n tin u a re   ?   A proape  nim ic                  te  si  arbitrajul  de  stot,  un  nou
       sâ-şi  cum pere  elastic,  b a te rii,                                                                                                                                  S.  POP    ou  un  aport  important  in  difu­
                                     De  m ă ru n ţişu ri,   ce  sâ   maî   te  supăra  -M n riţa   N egriu.  dar   o ri  se  aduce   p iin e   bună  şl   ..Am   dat  o  notă  e x p lic a tiv ă "                     imbold  pentru  întărirea  conştiin­
       in disp en sab ili,   cămăşi  pluşa­  vo rb im   ?  S abin  Rus  nu  le  ba­  ai  băgat  şi  dum neata  de  sea­  foa rte  bună  De  ce  uneori  îşi   —  nc  spunea  vînzâtoaren.  L.  UCIU   za rea  film ului  în  mediul   rural   ciozităţii  în  muncă  şî  simţului de
                                                                                                                                                                            I.  CIOCLEI
       te,  se rvicii  p e n tru    bucătărie,   gă  in   scamă.  E  n e că jit  nu­  mă  că  nu  m ai  aveai  pe  unde   pătează  ..firm a "  b ru tă ria .  în ­  G estionara   n-am    văzut-o   GH.  I.  NEGREA  pot  beneficia  în  continuare  şi  de   răspundere  în  îndeplinirea  sarci­
                                     m ai  pe ntru  că  nu  î  s-au  ono­  scoate.,  h a la tu l  cînd  am  in ­  deosebi  cea  din  Rrad.  nu  pu ­  Era  plecată  la  Brad.  ca  dc  o-                               nilor  ce  i  revin,  pentru  sporirea
       bocanci  cu  talp ă  de  cauciuc,                                                                                                                                                  premii  din  încasările  peste  plan.
                                     ra t  com enzile   din  acest  an  :   tra t  în  re le   două  m agazii.  In   tem  Înţelege.  S-o  priceapă  al   bieei.   D eri.  e x p lic a ţii,  m o ti­                     contribuţiei  sale  la   apărarea
       pastă  de  d in ţi  ete.,  pe ntru  că                                                                                                                                               Introducerea  noului  sistem  de
                                     „M a g a zin u l  nostru  a p ro v iz io ­  prim a,  n-aveam   unde   pune   ţii.  Or.  eventual,  sâ  rezolve...   vă ri.  in  loc  de  m ăsuri  pentru                           consecventă  o  legalităţii   socia­
       d o rin ţe le   au  rămas  p c ..  co­  nează  şi  fo re s tie rii.  A m   făcut   p ic io ru l  din  p ricin a   n e orindu -   ir  rem edierea   n e a ju n su rilo r.   « j a - . - w w i m m i . w f i i  salarizare  şi  majorarea  salariilor   liste.
       menzi.  M erceologii  ştiu,  le-au  com enzi,  d a r  n-am   p rim it v a r­  ie lii.  In   a  doua  —  specializată  N -am   v ru t  sâ  facem  o  sta­  C înd  se  va  încheia  cu  aseme-  lucrătorilor  din  unităţile  de  cul­  (Agcrpres)
   1   2   3   4   5   6