Page 10 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 10

PAO.  2                                                                                                                                                       DRUMUL  SOCIALISMULUI  -   MIERCURI  4  FEBRUARIE  1970


          Creşterea  standar­                                                                                                           PERMANENT,  CONCRET,  M ULTILA­




                  dului  de  viaţă                                                                                                       TERAL  —   ATRIBUTE  ESENŢIALE




                                                                                                                                                          ALE  MUNCII  SINDICALE
                                (Uft*tfAtE.O(N  PAO.  1)

                                                                                                                                    Pe  arte re le   c irc u itu lu i  eco­  tone,   cea  de  oţel  cu  peste   ca  şi  în  alte  secţii  se  vor  e x ­  coesarîi,  a vind  ca  in v ita ţi   şl
              Numai  în  onul  care  a  trecut,  peste  4000  de  fam ilii   s-au
                                                                                                                                  nom ic  al  ţâ rii  m arele  co m b i­  700 000  tone,  ia r  la m in a te le   f i­  tin d e   n o ile   procedee  de  lu cru,   rep reze ntan ţi  ai  m in e rilo r  din
              mutat în aportomente noi, iar obiectivele  sociol-culturole >1 e-                                                                                                                                             Valea  J iu lu i,  T c liu c   şi  Căpuş,
              dilitor-gospodâreşti  reolizote  se  ridică  la  impresionanta  va­                                                 nat  hunedorean  trim ite   neîn­  n ite   p lin e   cu  763 000   tone   re zo lvă rile   tehnice  u rm in d   a   pe  tem a  re d u ce rii  co n sum u ri­
              loare  de  87,8  milioane  lei,  cu  1,8  milioane  lei  moi   mult                                                 cetat  c a n tită ţi  însem nate   de   arată   d ru m u l   ascendent   căpăta  în  te rm e n u l  corespun­  lo r  specifice,  sau  a  un or  me­
              decît  ongajom entul  luat,  Demn  de  remorcot  este   faptul                                                      m etal.  Despre  a p o rtu l  sid e ru r-   parcurs,  no ile  n iv e lu ri  ce  tre ­  zător  so lu ţio n ă rile    cuvenite.
                                                                                                                                  g iş tilo r  la  satisfacerea  in tr-o    buie  atinse  de  către  h a rn ic ii   T ehnica  In  sine  însâ  nu  este   se  rotunde,  dezbateri  c o le c ti­
              ca  din  contribuţia  voluntară  a  cetăţenilor  ou  fost  realizate
                                                                                                                                  m ăsură  crescîndâ  a  n e vo ilo r   sld e ru rg iştl  în  u ltim u l  an   al   de-ajuns.  H o tâ rîto are   râm în   ve  cu  fu rn iz o rii  de  u tila j   de
              lucrări  în  valoare  de  7,5  milioane  lei,  că  s-au  prestot  peste
                                                                                                                                  de  m etal  ale  ţâ rii  im a g in i  con­  a c tu a lu lu i  c in cin a l.  a c ţiu n ile   oam en ilo r,  p o siftfli-   tu rn a re   (Câlan,  A iu d ,  V la h iţa )
              192 000  zile  muncă  cu  broţele.  Abnegaţia  cu  core  cetăţenii                                                                                                                                            ar  fi  de  na tură  sâ  pună   in
              judeţului  nostru  au  muncit  pentru  ridicoreo  gradului  de                                                      cludente,  preocupări* de  largă   —  A vem   în  faţă  o  perspec­  tâ ţile   lo r  de  a  se  a firm a   d in    valoare  noi  m ăsuri,  m etode  şi
              confort  al  localităţilor  este  atestată  de  lucrările  efectuate,                                               rezonanţă  s-au  desprins   din   tiv ă   cla ră,  acu m ulată  o  bu­  p lin   în  m unca  de  m a te ria li­  in iţia tiv e   valoroase.
              lucrări  care  in  anul  trecut  se  ridică  Io  o  valoare  de   66,9                                              lu c ră rile   c o n fe rin ţe i  s in d ic a ­  nă  experienţă,  există  create   zare  a  s a rc in ilo r.  Sub   acest   —  A p o rtu l  cre a to r  al  ca­
              milioane  lei,  cu  6,9  milioane  lei  mai  mult  decît  anga ja­                                                  tu lu i  de  la  C-S   Hunedoara.   c o n d iţii  tch n ico -m a te rin le   co­  aspect  întrecerea  in    ca d ru l   d re lo r  de  specialitate,  s u b lin ia
              mentul  osumat.                                                                                                     In   anul  care  a  trecut  oam e­  respunzătoare  pe ntru  în d e p li­  s e c ţiilo r  nu  este  o rie n ta tă   cu   ing.  T ra ia n   G heorghiţâ,   res­
                  Reorganizarea  reţelei  sanitare,  în  bazo  indicaţiilor  par­                                                 n ii  te m p e ra tu rilo r  în a lte    au   nirea  s a rc in ilo r  spo rite   ce   consecvenţă  spre  cele  m ai  n o ­  p o n sa b ilu l  C.I T..  se  cerc  m ai
              tidului,  dotoreo  cu  oparotură  medicală,  redistribuirea  co-                                                    produs  su p lim e n ta r  1  993  to­  ne  re vin   pe  1970  —  rem arca   dale  problem e   «le  m u n cii   bine  ca n alizat  şi  fru c tific a t.
              drelor  în  spitale  sl  circumscripţii  medicale  au  dus  la  îm­                                                 ne  cocs,  49 000  tone  aglom e­  tovarăşul  ing.  Ioan  N iţâ ,  d i­  noastre.  în a in te   de  toate,  cele   In   darea  de  seamă  se  arată
              bunătăţirea  stării  de  sănătote  a  populaţiei,  la   creşlereo                                                   rat,  30 663  tone  fontă,   26 671   rector  general  a d ju n c t  al  Cen­  3  ore  de  m uncă  nu  sînt  acope­  necesitatea  c re ă rii  de  secţii  —
              activităţii  curotivo-profiloctice.                                                                                 tone  oţel,  7 716  tone  la m ina te   tra le i  in d u stria le .  Im p o rta n te    rite   cu  sarcini,  ceea  ce   face
                                                                                                                                  fin ite   pline,  ra p o rtîn d   şi  alte   sînt  acum  a cţiu n ile   organiza-   ca  p a rtic ip a n ţii  în  întrecero   şcoală  ia  fu rn a le le   de  1  000,
                 Ar  puteo  fi  citate  numeroase  exemple  -   cifre  şi  fapte
                                                                                                                                  rezu ltate  de  pre stigiu  In  în ­  in iţia te    de  co m ite tu l   să  nu  o b ţină  rezu ltate  pe  m ă­  O-S.M.  I I   şi  la   lin ia   fin ă   —
              -   care  demonstrează  ridicarea  continuă  a  nivelului   de                                                                                                                  sura  p o s ib ilită ţilo r   teh nico -   fo rm ă   p rin   care  sâ  se  îm p ă r­
              trai  moteriol  şi  cultural  a!  celor  ce  muncesc.  Anul   1970,                                                 trecerea  socialistă.  Aceste  fa p ­  s in d ic a tu lu i,  de  co m ite tu l   de        tăşească  e xp e rie n ţa   în a in ta tă
              ultimul  an  al  octuolului  cincinal,  deschide  în  faţa  noastră   Aspect  de  muncă  din  sec ţia  a  III-a  metalurgie  a  Fabri­  te  —  care  se  recom andă  s in ­  d ire cţie   în  vederea  m o b iliz ă ­  m a te ria le   existente.  In    anul   în  toate  d o m en iile  a c tiv ită ţii
                                                                                                                                                                                              care  a  tre cu t  au  fost  rob utnte
                                                                                                                                                                r ii  in tre g ii  mase  de  sa la ria ţi
                                                                                                                                  gure  —   se  cer  acum  în tre g ite ,
              noi  perspective  core  au  început  dejo  să  prindă  contur.  Vor   cii  chimice  Orâştie.  Lâcâtuşii-ma trîţeri  pregătesc  o  nouă  matriţa   rid ica te   la  n iv e lu l  n o ilo r  sar­  la  în fă p tu ire a   s a rc in ilo r   co   13 000  tone  de  oţel,  declasată   econom ice  E xp u n e rile ,   dez­
              fi   construite   3 941   apartam ente,  în  6  sate  se  va  a ­  pentru  piese  din  mase  plastice.                                            decurg  d in   docum entele  ple­  8,7  la  sutâ  din  p ro du cţia   de   b a te rile ,  d e m o n stra ţiile   .p ra c ­
              prinde  becul  electric,  Iar  In  alte  8  se  vor  continua   lu­                                                 c in i  şl  exigenţe.  Produsele  si­                       aglom erat,  4,3  la  sută  din  cea   tic e   de  aici,  la   care  sâ  p a rti­
              crările  începute  în  onul  trecut.  Se  preconizează  reolizoreo                                                  de ru rg ice   sînt  aşteptate   In   narei  C.C  al  P.C.R.  d in   de­
                                                                                                                                  peste  900  uzine  m etalurgice,   cem b rie  1969  După  cîte   se   de  fontă,  ceea  ce  ne   e d ifică    cipe  cele  m ai  bune  cadre,  a-
              a  peste  360  de  lucrări  prin  contribuţia  voluntară  a  cetăţe­                                                                              ştie,  p ro du cţia  de  oţel   faţă   asupra  u n or  p o s ib ilită ţi  În ­  lâ tu rl  de  un ive rsita te a   m u n ­
              nilor.  precum  şi  a  unui  număr  sporit  de  obiective   prin   I                                                în   ra m u rile   noi,  m oderne  ale   de  anul   tre cu t   creşte   cu   sem nate  încă   n e valorifica te .   citorească.  le cto ratele  tehnice,
              muncă  patriotică,  ce  vor  însumo  o  valoore  de  62  milioane                                                   econom iei  naţionale.  C om pa­  100 000  tone.  sp o ru ri  însem ­  De  aceea,  in iţia tiv a   o rg an iza­  de  c u ltu ră   generală,  c u rs u rile
              lei.  Evident,  este  greu  de  enumerat  în  cîteva  rînduri  pro­  Manifestări  educative                         ra ţia   cu  a n u l  1965,  faţă   de   nate  m arclnd  şi  a ctivita te a   ce­          de  c a lific a re   şi  celela lte  fo r­
              gramul  vast  de  dezvoltare  a  judeţului  în  acest  an.                                                          care  p ro du cţia  de  fon tă  u r­                        ţie i  sindicale,  ca  întrecerea  să
                                                                                                                                  mează  să  crească  cu  485 000  lo rla lte   sectoare   La  o ţe lâ rii,  se  desfăşoare  pe  flu x u l  cocse-   m e  v o r  crea  c o n d iţii  de  p a r­
                 Obiectivele  mobilizotoare  care  stou  în  faţa  oamenilor                                                                                                                  rie -a g lo m e ra t-fu rn a le   sub  che­  tic ip a re   conştientă  a  masei  de
              muncii  din  Judeţul  nostru,  angajamentele  osumote  în  moreo          dedicate  tineretului                                                                                 m area  „P ro d u cţia   de  fo n tă   şi   s a la ria ţi  la  în d e p lin ire a   sar­
              întrecere  patriotico  în  care  s-a  ongojat  întreaga  ţară,  im ­
                                                                                                                                                                                              aglom erat  peste  plan  sâ  se  rea­  c in ilo r  cu  care  sîntem    con­
             , plică  imbunâtâţireo  continuă  a  organizării  muncii,  valori­  i   In   ca d ru l  m a n ife s tă rilo r   localita te,  susţinută  de  pro f.   j                          lizeze  nu m ai  cu  cocs  econo­  fru n ta ţi.
              ficarea  rezervelor  interne  din  unităţile  economice  şî  o  re­                                                     „ttcetera“  şi  „şi  alţii“                             m is it"  dă  glas  unei  ce rin ţe
              surselor  locole.  ontrenorea  cetăţenilor  judeţului  pentru  co   j   educative  pe ntru  tin e re t,  re-   Ion  Haciu.  A u  urm a t  apoi   i                              m a jo re   p riv in d   u tiliza re a   m ai   —   M a i  sînt  secţii  şi  sectoa­
              fiecare  obiectiv  prefigurat  prin  planuri  şi  angajamente  să   i   cont.  U   căm inu l  c u ltu ra l  d in    film e le    „C onducere   în   j                                                          re  unde  absenţele,  în v o irile   şi
                                                                         Ilia ,  a  fost  organizată  o  in ­                                                                                 ra ţio n a lă   a  c a p a c ită ţilo r   de   ce le la lte   fo rm e   de  iro sire   a
              primească  contururile  precise  ale  reolltăţii.  Este  contribuţia                 noapte*  şi  „R e p u b lica   S kid “ .   \
                                                                         teresantă  dezbatere  pe  te­                                                                                        producţie,  gospodărirea  şi  fo ­  tim p u lu i  —   ară ta u   to va ră şii
              pe  core  oomenii  munc'i  de  pe  plaiurile  hunedorene  o  vor                     ale  căror  recenzii  au  fost   i                însemnare                                losirea  judicioa să  a  m e ta lu lu i,
              aduce  Io  ridicoreo  continuă  a  standardului  de  viaţă  ol  în­  ma  ..Cum  ne  com portăm   in    prezentate  de  pro f.  A n d ró -   i                                   a  produselor  sid eru rg ice  pe  în ­  C o n sta n tin    Tom a,  m aistru ,
              tregii  populaţii  -   ţel  suprem  al  politicii  partidului  nostru.  societate şi în şcoală” , pentru                                                                                                       A na  Lăcătuş,  fu n cţio n a ră ,  F lo ­
                                                                         e le vii  şcolii  de  şoferi  d in  nlc  Lupaş  şi  B u jo r  M arcu.   i  „E tcetera"  z id   cînd  vrei  sâ  pul  capăt  unei  în ş iru iri.   tre g u l  flu x   de  fa b rica ţie .  ria n   Bolea,  preşedintele  co­
                                                                                                                                      „Ş l  a lţii"  —  la  fel.  In  afara  fu n c ţiilo r  lo r  gram aticale,   —   Reducerea  In  1970  a  con­  m ite tu lu i  sin d ica l  de  la  la m i­
                                                                                                                                      bine  stabilite,  le  mai  uneşte  un  element  de  esenţă  etică.   su m u lu i  de  cocs  cu  7 000  to ­  n o ru l  650,  şi  a lţii  —   rep re­
                                                                                                                                      A ici  e  aici  C itim   în tr-o   dare  ele  seamă  un  şir  de  nume   ne,  a  ce lu i  de  oţel  cu  1  500  to ­  zin tă   un  m are  n u m ă r  de  ore.
                                                                                                    noi  în  c u ltu ră   şi  folosirea  eu   ale  unor  oameni  care  aduo  con tribu ţie  im portantă  la   ne  ş a.  —   arătau  In   c u v în tu l   F aţă  de  o  a ta re  situa ţie,  g ru ­
                                                                                                                                      îndeplinirea  sarcinilor  de  plan  In  întreprindere.  Un
          ACŢIUNI URGENTE  Şl ENERGICE                                                             agricole  fac   necesar  ea  În ­  semn  de  laudă,  de  evidenţiere.  L u cru l  măguleşte,  fără   lo r  V la d im ir  D avid,   in g in e r   n it  o p e ra tiv,  cu  toată  au to­
                                                                                                                                                                                                                             ia  Ic  sin dica le  nu  au  in te rv e ­
                                                                                                    ra n da m ent  sp o rit  a  m a şin ilo r
                                                                                                                                                                                              şef  de  concepţie,  ing
                                                                                                                                                                                                                   C ornel
                                                                                                                                      Îndoială.  Ş iru l  este  încheiat  de  „şi  a lţii".  Firesc,  nu  pot
                                                                                                                                                                                                                                                  P re lu ­
                                                                                                                                                                                                                             rita te a   şi  com petenţa
                                                                                                    dată  ce  tim p u l  va  pe rm ite  să
                                                                                                                                                                                              Deheleanu,  şeful  secţiei  oţelâ-
                                                                                                   se  reineeapâ  lu c ră rile   de  n i­  fi  enum eraţi  toţi,  pentru  că  lista  ar  fi  prea  mare  şi   ria   nr.  2  —  sînt  pe  de plin   crarea   u n or  m ă su ri  a d m in is­
                                                                                                    velare  a  te re n u rilo r.  P en tru  a   o ricît  s-ar  prelungi  n-ar  aduce  nim ic  In  plus  In  slujba   po sib il  de  re a liza t   C ondu­  tra tiv e   nu  suplineşte  acţiunea
                                                                                                                                      Ideii.  întreruperea  $n  acest  fel  lasă  sâ  se  priceapă  Jocul
                                                                                                    irig a   ccl  p u ţin   1 000  ha
                                                                                                                            de
                      PENTRU  ASIGURAREA                                                           legum e  în  C  A P .  şi  întreaga   altora  acolo  La  fel  se  Intîm plă  şi  în  cazul  lu i  etcetera.  cerea   corectă  a  proceselor   vie,  con vin găto are  dc  la  om
                                                                                                                                                                                                                       la
                                                                                                                                                                                              tehnologice,  generalizarea
                                                                                                                                                                                                                            la  om.  P an ou rile ,  g ra ficele  d in
                                                                                                                                         P rin tr-o   extensie  „etcetera"  şi  „şi  a lţii"  apar  ou  do­
                                                                                                   sup rafaţă  c u ltiv a tă   în  I  A-S.
                                                                                                                                                                                              0 5 M .   II  a  tehnologiei  n r  4
                                                                                                   sc  cere  ca  încă  do  pe  acum   m ic iliu   forţat,  adică  acolo  unde  nu  trebuie  ou  nici  un   —  insufla rea  o xig e n u lu i   In   un cie  secţii  au  m ai  m u lt   un
                                                                                                                                                                                                                            ro l  d e cora tiv,
                                                                                                                                                                                                                                            nu  m ilite a ză
                                                                                                   să  Inrcapâ  lu c ră rile   dc  am e­  preţ  sâ  fie  înlo cuiţi  oam enii  sau  situaţiile.  Se  In tîm -   baia  de  m etal  — ,  g rija   pen­  p e ntru  atragerea   în tre g u lu i
                                                                                                   n a jă ri  noi.  rc a m e n a jâ rile    la   plâ  aşa  din  obişnuinţă?  O a re ? !  Din  ceva  core  vrea  sâ   tru   În d e p lin ire a   ritm ic ă   a  p la ­  co le c tiv   la  m a terializare a  sar­
                PRODUCŢIEI  DE  LEGUME                                                             sistem ele  existente,  re vizu ire a    pară  nuanţă  rezultă  de  fapt  superficialitate,  necunoaş­  n u lu i  sînt  căi  p rin   care  putem    c in ilo r.
                                                                                                                                      tere,  dorinţa  de  a  nu  „Jig n i"  şi  cine  ştie  încă  mai  ce.
                                                                                                   şi  repararea  u tila je lo r,  astfel
                                                                                                                                                                                              sâ  atingem   o b ie ctive le   p ro p u ­
                                                                                                   ca  fiecare  u n ita te   să  aibă  po­  Sâ  ne  oprim   la  o  situaţie  care  nu  poate  fl  tratată   se  C o nco m itent  cu  acestea  se   —   O rganizarea  un or   con­
                                                                                                   s ib ilita te a   a p lic ă rii  u d ă rilo r  în   nlciclnd  ca  pe  o  codiţă  sau  su fix  şi  aceasta  din  sim plul   cere  o  a c tiv ita te   m ai  su sţin u ­  c u rs u ri  pe  m eserii,  a   u n u i
                                       d u lu i  şi  s ta tu lu i  nostru,  u n i­  m iio a re   în  această   p riv in ţă    luna  m ai  dar  Jndreptâţîtul  m otiv  că  ocupă  un  loc  de  fru n te   în   tă  in   ceea  ce  priveşte  creşte­  muzeu  al  sid e ru rg ici,  arăta  A -
                                       tă ţilo r  c u ltiv a to a re   de  legum e   sc  găseşte  şi  la  C.A.P.  Ilia ,   D in tre    sa rcin ile    deosebite   ierarhia  va lo rilo r,  a  însem nătăţii  în  întreprindere.  De   rea  g ra d u lu i   de  c a lific a re   a   lexa  Dragoş.  secretar  al  co m i­
                                       M  s-au  pus  la  disfX )ziţic  can­  Cîurasada.   O râştie,   G coagiu,   care  stau  în  faţa  le g u m icu lto ­  pildă,  la  una  din  conferinţele  org an izaţiilor  sindicale  din   m u n c ito rilo r,  de  specializare  a   te tu lu i   U.T.C.,  şi   a   a lto r
                                       tită ţi  însem nate   de  îngrăşă­  Komos,  Deva.  K apolt,  u n ită ţi   r ilo r   se  detaşează  în  prim uL   Hunedoara,  se  încerca  o  enumerare  a  fa cto rilo r  oare   ca d re lo r  m e d ii.   p a rticip a re a    m a n ife s lă ri  In  com un  a r  con­
                                       m in te   chim ice,  u tila je ,  m ate­  care  m ai  au  dc  rid ic a t  c a n ti­  rîn d   in te nsificarea  preocupă­  frlneazâ  îndeplinirea  planului   De  fapt,  s-au  a m in tit   trib u i.  a lă tu ri  de  crearea  un or
         p u ţin   fa vo ra b ile ,  C.A.IV  Do­  ria le   şi  sem inţe  în  vederea  a-   tă ţi  m a ri  de  m ateriale  de  la   r ii  p e ntru  realizarea  ritm ic ă   a   doi  :  slaba  în treţin ere  a  u tila je lo r  şi  aprovizionarea  de­  m ai  efe ctivă  a  ca d re lo r   de   c o n d iţii  m ai  bune  de  m uncă
         bra  a  re a liza t   în  m edie  la   s îg u râ rii  bazei   tch n ico -m a tc-   baza  de  a p ro vizio n a re    şi  de   p ro du cţiei  In  aşa  fel  in c it  să   fectuoasă.  C eila lţi  factori,  de  loc  de  neglijat,  cum  ar  fi   spe cia litate   la  soluţionarea   şi  via ţă ,  la   stab iliza rea   ca­
         hectar  clte   10 600  kg  legum e   ria le   necesare  Ic g u m ic u ltu rii   re a liza t  suprafeţe   însem nate   se  asigure  ap rovizionarea  pie­  indisciplina,  slaba  organizare  o  m uncii  şi  conducerea   pro b le m e lo r  pe  care  le  rid ică    d re lo r  tin e re   şi  pa rticip a re a
         în  tim p   ce  cooperativele   d in    in  acest  an.  Totodată,  dota­  dc  răsadniţe.  ţei  eu   legum e  din  eît  m ai   defectuoasă  a  în trece rii  socialiste,  oare  efectiv  au  o   a ctivita te a   concretă   în d e p li­  lo r  efe ctivă  la  m aterializare a
         Şoîmuş,  Lâpu.şnie,  Sălci va,  cu   rea  I  M .A.  cu  tractoare  şi  m a­  Deoarece  au  m ai  răm as  p u ­  m ulte  sortim e nte  şi.   pe  cît   greutate  .specifică  mare  In  in fluenţa  negativă,  au  fost   nirea  p ro g ra m u lu i  so rtim e n ta l   im p o rta n te lo r   obie ctive   ec
         c o n d iţii  asem ănătoare,  au  o b ­  şin i  specifice  lu c ră rilo r  din  le­  ţin e   zile  pînâ  eind  va  tre b u i   po sib il.  în  tot  cursul  a n u lu i.  com prim ate  în  rm glcul  etcetera.  Oamenii  care  răspund   z iln ic   în tre   98—99  la  sutâ  la   ne  re vin   pe  1970.
         ţin u t  sub  3 000  kg  legum e  la   g u m icu ltu ra   va  pe rm ite  u n i-   să  se  treacă  în  mod  m asiv  la   Fn  acest  scop  cooperativele  a­  de  toate  acestea  s-au  pus  la  adăpostul  „com itetului  sin­  o ţe lâ rii.  asim ila rea  a  10  noi   C o n fe rin ţa   sin dicală  a  dez­
         hectar.  De  asemenea,  C  A P    lâ lilo r   introducerea   de  noi   sem ănatul  in   răsadniţe,   va   g rico le   d in   S im cria .  Geoagiu.   d ica tu lu i“  sau  ’a  capitolul  „şi  a lţii",  ştergîndu-şi  cu   m ărci  de  o ţe lu ri  speciale,  îm ­  b ă tu t  -şl  a lte   problem e   ale
         S în ta n d re i   a  în re g istra t   o   te h n o lo g ii  In  procesul  dc  pro ­  tre b u i  ea  in  cel   m ai   scurt   A u re l  V la icu .  Dobra.  Deva  şi   totul  Identitatea.  b u n ă tă ţire a   te h n o lo g iilo r   de   a c tiv ită ţii  de  producţie,  edu­
         p ro d u cţie   de  peste  10 000  kg   ducţie   E xistă  deci  prem ise   tim p   să  sc  organizeze  te m e i­  al lele  care  au   prevăzut   să   Iată  cum  două  form ule  devin  deosebit  de  încăpătoa­  în că lzire   în  sectorul  de  la m i­  caţie,  dc  creare,.a  u n o r  con­
         la  hectar, ia r  cooperativele din   fa v o ra b ile   u n u i  salt  c a lita tiv    nic  a ctivita te a   dc  rep ara re  şi   c u ltiv e   legume  în  s o la rii  şi  *   re  şi  cuprinzătoare  :  îng hit  oameni.  îng hit  stări  de  lu ­  noare,  creşterea  in d ic ilo r   de   d iţii  m ai  bune  ,de  m uncă  şi
         R a p o lt  şi  D e v a 'n u   au  reco lta t   în  ceea  ce   priveşte   soarta   con fecţion are  a   răsa dn iţelo r,   tunelc.  pe  lîngâ  a ctivita te a   de   cruri.  în g h it  şl  la  propriu  şi  la  figurat.  Se  personifică.   u tiliz a re   in te n s iv i  şi  e xte n sivi   via ţă   ale  s a la ria ţilo r.  Im p o r­
         n ic i  5 500  kg  legum e  la  hoe-­  ’p ro d u cţie i  tftr  legum e  In  anul   in  aşa  fel  ea  în  acest  an  să   reparare  şi  am enajare  a  adă­  A ici  nu  mal  este  de  vină  nici  lexicul  nici  obişnuinţa.   sînt  do m en ii  de  largă  in v e s ti­  ta n t  este  ea  m ă su rile   adoptate
         tar.  C onsiderăm   că  exem ple­  1970.                    se  asigure  în  m edie  cel  pu­  p o stu rilo r.  au  d a to ria   să  se   Pentru  că  nu  ştim  cum  ¡-ar  cădea  unei  persoane  cu   gaţie  la  care  a p o rtu l  in g in e ­  sâ  capete   curs  dc  rezolvare
         le  sîn t  suficien te   pe ntru   a   Bazele  o b ţin e rii  un or  reco l­  ţin   200  m p  p a tu ri  calde  şi   îngrijească   îndeaproape   de   nume  şi  prenume,  sâ-i  zici  tovarăşul  etcetera.  Ce  bine   rilo r.  e co no m iştilo r, al  tu tu ro r   p rin   a c ţiu n i  via b ile ,  e  ficionte.
         su b lin ia   p o s ib ilită ţile   la rg i  de   te  spo rite  la  hectar  sc  pun   sem icalde  pentru  fiecare  hec­  producerea   ră s a d u rilo r   şi   e  cînd  toate  lu c ru rile   stau  la  dom iciliu l  lor,  nu  la  u­  ca d re lo r  tehnice  tre b u ie   sâ  se   la  a  că ro r  m a te ria liza re    sâ
         care  dispunem   pe ntru  s p o ri­  incâ  de  pe  acum  D ar  din  a­  ta r  dc  legum e   c u ltiv a t  p rin    plantarea  acestora  eît  m ai  de­  nele  forţate  !             facă  m ai  m u lt  s im ţit.   O rga­  fie  a n tre na t  între g u l  cole ctiv
         rea  p ro d u cţie i  şi  necesitatea   naliza   m e rsu lu i   lu c ră rilo r   răsad.   vrem e  în  vederea  o b ţin e rii  u ­                               C.  ARMEANU          nizarea  un or  c o n s fă tu iri   cu   de  sid e ru rg işti.
         îm b u n ă tă ţirii  a c tiv ită ţii  în  le­  pre gă tito are  reiese  că  nu  toa­  l)o   m axim ă   însem nătate   n o r  legum e  de  ca lita te   şî  c ît                      a g lo m e ra to riş tii.   fu rn a liş tii,  A.  NAGY
         g u m icu ltu ra              te  con du cerile  u n ită ţilo r   se   osie  ca  în  aceste  zile   să  se   m ai   tim p u rii.  Totodată,   im ­
           In  scopul  în d e p lin irii  sarci­  preocupă  cu  răspundere   de   treacă  eu  h o lă rirc   la  p re g ă ti­  p o rta n t  este  să  asigure  u t ili­
         n ilo r  dc  plan   pe  acest  an   în d e p lin ire a   s a rc in ilo r  ce  le   rea  c a n tită ţilo r  necesare   de   zarea  s o la riilo r  în  mod  in te n ­
         care  prevăd  a  se  realiza.  In   re vin    Dacă  pe  m a jo rita te a    b io co m b u slib il   şi  a   ameste­  siv  in  scopul  re cu p e ră rii  in ­
         u n ită ţile   agricole  pe  ecle  1  170   su p ra fe ţe lo r  p la n ifica te   a  se   c u rilo r  do  p ă m in tu ri   pentru   v e s tiţiilo r  făcute   şi  o b ţin e rii   i Aprecierea hărniciei
         hectare  destinate  c u ltu rilo r  dc   c u ltiv a   cu  legum e   a ră tu rile    am enajarea   p a tu rilo r   calde.   unor  v e n itu ri  sporite  din  le­
         legume,  o  pro du cţie  totală  do   adînci  sînt  efectuate  încă  din   R io co m b u siib ilu l  a  fost  a p ro ­  g u m icu ltu ra .  Paralel  eu  aceas­  j şi  răspunderii
         15 500  tone.  din  ra re   să  se  l i ­  toam nă,  acţiunea  de  fe rtiliz a ­  vizio n a t   in  cooperative   in   ta  sp e cia liştii  din   u n ită ţi  au
         vreze  fo n d u lu i  dc  stat  peste   re  se  desfăşoară  anevoios.  P i-   procent  de  num ai  (>l)  la  sută.   da to ria   să  supravegheze  p e r­  !  în  muncă
         10 000  tone.  sub   îndrum area   nâ  acum  pla n u l  de  fe rtiliz a re    ia r  am estecul   dc  p ă m in tu ri   m anent  m ersul  s tă rii  de  ve­
         b iro u lu i  C o m ite tu lu i  judeţean   cu  îngrăşăm inte  organice  nu   num ai  in  procent  de  17  la  su­  getaţie  a  le g u m e lo r-ve rd cţu rî   :   In   semn  de   p re ţu ire   a
         dc  p a rtid ,  d ire cţia   agricolă  a   a  fost  re a liza t  n ici  in  p ro p o r­  tă.  ceea  ce  pune  sub  sem nul   in sâm in ţato   in   toam nă,   în   ■  h ă rn icie i,  abnegaţiei  şi  dă-  !
         s ta b ilit  o  seric   de   m ăsuri.   ţie   dc  30  la  sută  S înt  coope­  în tre b ă rii  pregătirea   răsa dn i­  fu n cţie   de  care  să  stabilească   j  r u ir ii  în  m uncă,   375   de
         A stfel,  la  defalcarca  p la n u lu i   ra tiv e   ca  cele  din  Sâlciva.  Lâ-   ţe lo r  pentru  sem ănatul  c u ltu ­  m ăsuri   pentru   favorizarea   •  m u n c ito ri.  251   de  m a iştri,
         pe  u n ită ţi  s-a  u rm ă rit  pe  cît   sâu.  Huşi.  S in p ctru .  S p in i  şi   rilo r  in  tim p u l  optim .  Fn  mod   d e zvo ltă rii  lo r   şi  creşterea   •  120  in g in e ri.  59  te h n icie n i.
         p o sib il-  să  sc  asigure  îneepind   alte le  care  plnâ  în  prezent  nu   deosebii  atenţia   trebu ie  în ­  p ro d u cţie i  la  hectar.  :  14  secţii.  304  brig ă zi  şi  e­
         din  acest  an  o  concentrare  şi   au  fe rtiliz a t  n ici  un  hectar   dre ptată  spre  am enajarea  pa­  Fntrucît  în  perioada  u rm ă ­  i  chipe  d in   m arele  com b in at
         specializare  a  p ro d u c ţie i  De   de  teren  din  g ră d in ile   de  le ­  tu rilo r  calde   destinate  insâ-   toare  sc  d e fin itive a ză   în  fie ­  !  hunedorean   au  p rim it,  pe
         asemenea,  pe  baza   h o tâ rîrii   gume.  Pată  de  această  situ a ­  m in lâ rii  c u ltu rilo r  tim p u rii  de   care  cooperativă  m odul  dc  o r­  j  anul  J969.  titlu l  de  fru n ta ş i
         plenarei  C o n s iliu lu i  U.N.C A  P.   ţie   este  necesar  ca  în  zilele   varză,  conopidă.   gulio are  şi   ganizare  a  m un cii,   c o n s iliile    \  in   întrecere.
         s-a  trecut  la  organizarea  în   urm ă to are   toate   m ijloa cele   tom ate,  in  aşa  fel  ca  această   de  conducere   sînt   ob lig a te    j   In   noul  an  de  m uncă  în -
         pa tru  cooperative  a  fe rm e lo r   d in   u n ită ţi  să  fie   m ob ilizate   o p era ţiune  să  se  te rm in e   în   să  aibă  în  vedere   vo lu m u l   j  trecerea  pulsează  la  pa ra-
         h o rtico le   m ixte,  fo rm a ţiu n i  de   şi  u tiliz a te   la  întreaga  capa­  prim a   ju m ă ta te    a  lu n ii  fe ­  m are  de  lu c ră ri  ce  tre b u ie   c-   j  m e tri  în a lţi,   căpătind  noi
         pro du cţie  specializate  şi   cu   cita te   pe ntru  tra n s p o rtu l   şi   bruarie.  xecutat  în  legum ieuU m â   şi   ;  valenţe.  C rite riu l   c a lită ţii.
         gestiune  econom ică   internă.   aplicarea  g u n o iu lu i  de  grajd.  D e ficien ţe  serioase  se  sem­  să  rep ari izeze  în  aecst  sector   I  al  g o sp o d ă ririi  şi  u tiliz ă rii
         M e rită   s u b lin ia t  şi  fa p tu l  că   N ceorespunzâtor   se  desfă­  nalează  şi  in  p riv in ţa   a p ro v i­  un  nu m ăr   corespunzător  de   i  ra ţio n a le   a  agregatelor   şi
         din  anul  irc c u t   s-a  început   şoară.  în  unele  cooperative  a-   zio n ă rii  u n ită ţilo r  cu  sem in­  cooperatori  din  rin d u l   celor   :  m e ta lu lu i,  e ficie n ţa   sînt  co-
         con stru cţia  un ui  com plex  dc   gricolc,  lu c ră rile   de  reparare   ţe   Ca  exem ple  negative  a-   m ai  h a rn ic i  şi  p rice p u ţi  oa­  {  ordonate  de  bază  de  p rim ă
         sere  in le rt o o p cra list   la  S in -   şi  con fecţion are  a  răsa dn iţe­  m inlTni  conducerile  co o p e ra ti­  m eni.  |  im p o rta n ţă    ale   în tre c e rii
         ta n d re i.  caro  va  in tra   în  p ro ­  lor.  D in  necesarul  pe ju d e ţ,  de   velor  agricole  din  Tebca,  Lâ ­  A du nă ri].-  generale  ale  co­  \  în tre   secţii  şi  sectoare.  Ce-
         ducţie  în  a  doua  ju m ă ta te   a   32 000  m p  răsadniţe,  sînt  pre­  sâu.  Lcşnic.  S îrbi.  S pini.  Ra­  o p e ra to rilo r  vor  co n stitu i   un   j  le  400  tone  de  cocs,  2 000
         acestui  an  cu  12  hectare,  a-   g ă tiţi  abia  21177  mp. ceea ce   tiz  şi  altele.  Cadrele  de  spe­  p rile j  de  analiză  tem einică  a   !  tone  fontă.  2 000  tone  oţel  \
         ju n g în d   în  1071  la  20  hecta­  rep rezin tă  66  la  sulă  din  p re ­  c ia lita te   au  da torul  să  a n a li­  re zu lta te lo r  o b ţin u te   in  anul   ;  şi  a lte   produse   realizate  ;
         re.  Noua  u n ita te   h o rtico lă   ce   vederi.  Este  de  neînţeles  a ti­  zeze  n c in lirz ia t  m odul  dc  a-   tre cu t   in  sectorul   legum icol   :  peste  prevederi.  în  luna  ia -  ;
         se  creează  în  ju d e ţu l  nostru   tud ine a  c o n s iliilo r de  conduce­  sig u ru rc  a  se m in ţe lo r  in  fun<  -   şi  de  s ta b ilire   a  unor  m ăsuri   j  nuarie.  sînt  g iru l  u n o r  rea-  j
          va  c o n trib u i  la  creşterea  sub­  re  ale cooperativ c lo r d in   C îm -   ţie   dc  p la n u l  de  c u liu râ   sta­  ch ibzu ite  pentru  punerea   în   ;  liz ă ri  v iito a re   şi  m ai  con-  \
         sta n ţia lă   a  p ro du cţiei  le g u m i­  pu ri,  Lâsâu.  Ratiz  şi  S in p ctru    b ilit.  să  v c iifie c   valoarea  c u l­  valoare   a  p o s ib ilită ţilo r  de   •  cludenfe,  de  n a tură  să  spo-  j
         cole  şî  la  prelungirea  perioa­  care  pînâ  la  data  de  27  ia ­  tu ra lă   a  acestora  şi  să  ia  m ă­  ra re   dispune  fiecare  u n ita te    :  reascâ  bunul  renum e  al  a-  ■  Un  crimpei  din  peisajul  industrial  al  Combinatului  side rurgic  Hunedoara.
          dei  de  consum   în  stare  proas­  n u a rie   a c.  nu  au  asigurat  nici   su ri  pentru  păstrarea  lo r  în   în  vederea  s p o ririi  con tinu e   •  cestui  ha rnic  colectiv.
          pătă  a  legum elor          10  la  sută  d in   necesarul   de   bune  c o n d iţiu n i  a  p ro du cţiei   de  legum e  la                                                                                           Foto  :  N.  GHENA
           P lin   g rija   con du cerii  p a rlî-  răsadniţe.  O  situ a ţie   n e m u lţu -  Introducerea   te h n o lo g iilo r  hectar
                                        m entulul,  m aterialelor  de  z.idâ-
                                                                                                                                                                                              cat.  50  la  sută  din  tim pul  no­
                                        rie,  prefabricatelor   din  beton                                                                                                                                                 ţie.  Ele  sînt  m ult  mai  comple­
                                                                                                                                                                                              m inal  şi  41,3  la  sutâ  dîn  tim ­
                                        ele.  se  face  în  unele  cazuri  în                                                                                                                                               xe  şi  necesită  studii  şi  analize
                                        mod   neraţiona),   pierzîndu-se                                                                                                                      pul  calendaristic.  Sînt  procen­  specifice  fiecărui  loc  de  mun­
                                        cantităţi  însemnate  ta re   Încar­                                                                                                                  te  ce  nu  pot  fi   admise,  sub   că,  cu  antrenarea  unor  colec­
          nenţă  in  atenţia  tu tu ro r  comu­  că  nejustificat  preţul  de  cost                                                                                                           nicî  un  m otiv  ca  satisfăcătoa­  tive  largi  dc  specialişti  şi  mun­
          niştilor  din  secţii,  ateliere,  sec­  al  lu cră rilo r.  Consumul  de  lemn                                                                                                     re.  Dacă  la  acestea  mai  adău­  c ito ri  cu  înaltă  calificare.
          toare  şi  locuri  de  muncă.   Au   de  mină  este  încă  ridicat  din                                                                                                             găm  şi  faptul  <ă  la  o  scrie  de   Prin  angajamentele  luate  pe
          fost  atrase  în tr-n   mal  mare  mă­  cauză  că  uneori  unităţile  fores­                                                                                                        agregate  şi  instalaţii  tim pul  de   acest  an  se  vor  pune  în  va­
          sură  organizaţiile  sindicale   şi   tiere  continuă   sâ  11  livreze                                                                                                             u tiliz a ie   este  micşorat  datori­  loare  rezerve  însemnate  îndeo­
          de  U.TC*.   pentru  organizarea   supradimensionat   faţă  de  ne­                                                                                                                 tă  stagnărilor  provocate  de  de­  sebi  în  reducerea   consumului
          unor  acţiuni  de  Întrecere  în  c-   cesităţile  impuse   de  procesul                                                                                                            fecţiuni  mecanice  şi  electrice,   de  metal,   cocs   m etalurgic,
          ronom isirea  m aterialelor,  în  în­  de  producţie.  In  un ită ţile   m i­                                                                                                       depăşirea  duratei  re v iz iilo r   şi   lemn,  com bustibil,  energie,  ci­
          tărirea  disciplinei   tehnologice   niere   consum urile   de   com­  produselor  fin ite   acceptate  de   mai  m ari  depăşiri  de  costuri   şl   cheltuieli   neeconomiroase.   lor  de  stocuri  supranorm ative   rep a ra ţiilo r  neatingerea   para­  ment  şi  alte  m ateriale,  ceea  ce
          şi  dc  muncă.  S-a  desfăşurat  o   bustibili,  energic,  aer  com pri­  controlul  de  calitate.  In  anul   sc  datorează  cheltuielilor   ne-   Valoarea  acestora   înregistrată   ca  urm are  a  aprovizionării  cu   m e trilo r  tehnieo-cconomici  pro­  va  perm ite  să  se  realizeze  pe
          nvii  intensă  activitate  do  edu­  mat  sin!  ridicate   din   cnuza   1909.  a tlt  pe  totul  industrie  lo­  economicouse.   Lu  I.I.L.  Deva   In  preţul  de  cost  pe  anul  1909   m aterii  prim e  şi  desfacerii  ne-   iectaţi.  avem  0  imagine  cît  sc   judeţ  o  reducere  a  ch e ltu ie li­
          care  a  salaria ţilo r  pentru  gos­  p ierd erilor  pe  reţele,  a  exploa­  cală  cit  şi  la  4  în trep rind eri   302 000  lei,   l.   r.  L.  Orâştie   se  ridică  pe  judeţ  la  136  m i­  rilm ice   a  producţiei  precum  şi   poale  do  clară  asupra  rezerve­  lor  planificate  a i  peste  25  m i­
          podărirea  mai  judicioasă  n  va­  tă rii  şi  în tre ţin e rii  nccorcspun-   s-au   înregistrat  depăşiri   în­     lioane  lei   Dacă  pierderile  din                          lor  existente  in  judeţul  nostru   lioane  lei.  A dunările  generale
                                                                                                    834 000  lei.   I.  I.  L.  Hunedoara                      de  alte  cauze  a  căror  elim ina­  pentru  creşterea  producţiei  şi
          lo rilo r  materiale.         zătoarc  a  in sta la ţiilo r   semnate   la   preţul   de   cost.   257 000  Ici,  care  sînt  de  altă  na­  rebuturi  se  localizează  la C.S.H.,   re  Intră  în  competenţa  şi  posi­  reducerea   che ltuielilor   m ate­  ale  sa la ria ţilo r  care  vor  ana­
            Rezultatele  obţinute  de  ma­  Vorbind  despre  m ăsurile  lua­  C heltuielile  planificate  la  1000               Uzina  „V ic to ria "  Câlan  şi  alte   b ilită ţile   conducerilor  în tre p rin ­  riale.  liza  rezultatele   obţinute   pe
          joritatea  în tre p rin d e rilo r   tre­  te  pentru  micşorarea  consumu­  lei  producţie-m arfâ  au  fost  de­  tură  decît  consum urile   speci­  cîteva  unităţi,  In  schimb  chel­  derilor.              1909  şi  dezbate   sarcinile  de
          buie  analizate  însă  şi  prin  pris­  rilo r  specifice  trebuie  sâ  subli­  păşite  cil  49,69  lei   dc  către  fice.  tuie li  neproductive  au  înregis­  Cînd  analizăm  natura  cheltu­  R"z.ultale)o  obţinute  pe  linia   plan  pe  1970  constituie  un  p ri­
          ma  nivelului  încă  rid icat  al  u­  niem  că  dacă  in  întrep rind erile   1.1.  L. Hunedoara. 32.90  lei   de  Aceste  neajunsuri  în  a ctivita­  trat  toate  întreprinderile,  d in ­  ie lilo r  m ateriale  de  producţie   reducerii  che ltuielilor  de  pro­  le j  de  analiză  critică  a  m odu­
          nor  norme  de  consum,  în  care   m ari  această  problemă  a  înce­  1.1.  L. Brad,  14,66 Ici  de  I.I.L.  tea  în tre p rin d e rilo r  de  indus­  tre  care  menţionăm  că  cel  mal   şi  caile  de  reducere  a  lor,  va   ducţie  depind  in tr-o   mare  mă­  lui  în  care  sînt  puse  în  valoa­
          se  pot  încadra  cu  uşurinţă,  fă­  put  sâ  stea  mai  m ult  in  aten-   Orâştie  şi  8,02  lei   dc  către         mare  volum   ¡1  deţin   C.S.II.   trebui  să  nu  pierdem  din  ve­  sură  de  modul  cum  se  preo­  re  recursele  de  care  dispun  în­
          ră  e fo rtu ri  şi  măsuri  energice   ţio  conducerilor  tchnlco-econo-   1.1.  L.  Deva,  situaţie  ce  a  de­  trie   locală   demonstrează   că   13,^  m ilioane  lei,  un ităţile  car­  dere  nici  gradul  de  utilizare  a   cupă  conducerile  în tre p rin d e ri­  tre p rin d e rile   pentru  depăşirea
          dc  folosire  cit  mal  raţională  a   mice  şi  a  o rg n n i/u lü lo r  de  par­  term inat  şi  nercalizaren  benefi­  problema  che ltuielilor  de  pro­  bonifere  din  Valea  Jiu lu i  4,7   capacităţilor  de  producţie,   in   lor  de  normarea   ştiin ţifică   a   sarcinilor  de  producţie  şi  pro­
          m a te riilo r  prim e  şi  m ateriale­  tid,  nu  acelaşi  lucru  sc  tn lîm -   c iilo r  planificate.  ducţie  şi  eficienţei  economice   m ilioane  lei,  Com binatul  de  ex­  cc  măsură  maşinile,  instalaţiile   c o n siim o rilo i  dc  m aterialo,  e-   d u ctivită ţii  muncii,   reducerea
          lor.  Pierderile  netehnologice  ca   plâ  la  unităţile  mai  m ici  şi  în­  Desigur,  dacă  întrebăm  con­  nu  este  urm ărită cu  răspundere   ploatare  şi   industrializare  a   şi  agregatele   sînt   încărcate   \ iclenţa  şi  urm ărirea  acestora,   ch e ltu ie lilo r  m ateriale  şi  creş­
          urm are  a  unor  depozitări  ne-   deosebi  in  cele   din  industria   ducerile  în tre p rin d e rilo r   res­       lem nului  Deva  3,1  m ilioane  lei.  p lin   plan  pentru  a  fi  utilizate   de  oxigen pi  cu  care  sc  oloc-   terea  eficienţei  economice.  O r­
          corespunzâtoare.   a  m ultiple lo r   locală.  La  întreprinderea  „M a r­  pective  de  cauzele  care  deter­  de  comitetele  dc  direcţie  şi  o r­  i.  M.  Hunedoara  2,7  m ilioane   la  randamentul  maxim  posibil.  t '’ca/.n  controlul  preventiv,  dc   ganizaţiile  de  partid  vor  tre­
          m anipulări  a  cărbunilor  cocsi-   m ura"  Simeria.  de  exemplu,  o i   mină  depăşirea   preţului   dc  ganizaţiile  de  partid,  în  unită­  lei  şi  altele.                 sp iritu l  gospodăresc’  al  cadre­  bui  sâ  efectueze  un  control  sis­
          ficab ili,  m in ereu rilor  de  fie r  şi   toate  că  a  realizat  economii  la   cost,  se  justifică  această  situa­  ţile    respective   nu   s-a  Întro­  Volumul  uccstor  cheltuieli  nu   Pentru  a  demonstra  cc  rezer­  lor  tehnice  şi  economice,  al  fie­  tem atic  asupra   m odului   vum
          chiar  a  cocsului.   care  au  o   preţul  dc  cost.  nu  se  urmăreşte   ţie  prin  faptul  că  industria  lo­  nat  un  spirit  dc   gospodărire   poate  fi  explicat  decît  pe  sea­  ve  avem  in  în trep rind erile  din   cărui  m uncitor,   do   folosirea   sini  duse  la  îndeplinire  măsu­
          pondere  ridicată  in  totalul  ma­  cu  suficientă  răspundere  valo­  ia lă   este  oarecum  vitregita  in           ma  deficienţelor  existente   în   cadrul  judeţului   nostru,   vom   p îrg h iilo r  de  cointeresare  pen­  rile   stabilite  şi  nurohate  de  a-
          te riilo r  prim e  de  la  C  ^   Hu­  rificarea  superioară  a  m ateri­  prim irea  m aterialelor  de  ca li­  judicioasă  a  fiecărui  m aterial,   întrep rind eri  in  organizarea  ac­  face  re fe riri  doar  la  modul  cum   tru   economisirea   m ateriilo r   dunârile   sa laria ţilo r   pentru
          nedoara   şi  Uzina   „V ic to ria ”   ilo r  prim e.  In  secţia  de  dn!e   tate  şi  ră  producţia  sc  ccrc  sâ   există  m ulte  canale  de  scurge­  tiv ită ţii  de   incărcure-desc ârcu-   sînt  utilizate  m aşinile   pentru   prim e  şi  creşterea  gradului  de   realizarea  angajam entelor  asú­
                                                                                                                                                               prelucrarea  metalelor,  al  căror
          Câlan,  sînt  încă  rezerve  serioa­  mozaicate  pierderile  de  produ­  fie  executată  l j   nivelul  celor   re  a  che ltuielilor  neproductive.  re.  unde  sînt  im obilizate  un  nu­  «um ăr  se  ridică  la  I  240  bu­  utilizare  a  m aşinilor  şi  agrega­  male,  să  m obili'czc  colectivele
                                                                                                                                                                                             telor
          se  asupra  cărora  trebuie  să  se   se  In  fazele  de  presare  şi  po­  obţinute  in  întrep rind erile  re­  Dc  altfel  una  din  rezervele   măr  im portant  de  vagoane  pen­  căţi.   In  m ajori Ui tea  cazurilor   de  ' sa Iar iriţi  la  înfăptuirea  sar­
                                        lizare  sînt  exagerat  tir  mari   publicane.  Dacă  aceste  ju s tifi­                                                                               Exemplele  a/ălate   no  epui­  cin ilo r  sia bilile  pe  linia  econo­
           acţioneze  mai  holârît.                                                                 însemnate  caro  există  şi  în  u-   tru  care  se  plătesc  locaţii,  în   aceste  maşini  sînt  folosite  In­  zează.  desigur,  toate'  aspectele
                                        şl  mai  grav  este  faptul  că  a-   cări  pnt  fi  parţial   acceptate                                               tr-u n   singur  schimb,  ele  sînt                         m isirii   m a te riilo r   prim e
            Pe  şantierele  de  construcţii,   restea  nu  se  evidenţiază  sepa­  pentru  producţia   de   mobilă,   n ilă ţile   republicane  o  constitu­  ne respecta rea   disciplinei   con­  utilizate  numai  în  proporţie  de   legate  de  economisirea   mate­  m aterialelor,  a  creş'eriî   ,.*licî-
           depozitarea  şi  m anipularea  c i-  rat,  ci  încarcă  preţul  dc  cost  al  cum  sc  explică  situaţia  că  cele  ie  volum ul  ridicat  dc  rebuturi  tractuale,  im obilizarea  fo n d u ri­  77  la  sutâ  din  tim pul  p la n ifi­  ria le lo r  şi  a  celorlalte  elemen­  en|ci  in  toate  sectoarele  dc  l.  -
                                                                                                                                                                                             te  ale  ch e ltu ie lilo r  de  produc­
                                                                                                                                                                                                                           tivitate .
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15