Page 10 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 10
PAO. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 4 FEBRUARIE 1970
Creşterea standar PERMANENT, CONCRET, M ULTILA
dului de viaţă TERAL — ATRIBUTE ESENŢIALE
ALE MUNCII SINDICALE
(Uft*tfAtE.O(N PAO. 1)
Pe arte re le c irc u itu lu i eco tone, cea de oţel cu peste ca şi în alte secţii se vor e x coesarîi, a vind ca in v ita ţi şl
Numai în onul care a trecut, peste 4000 de fam ilii s-au
nom ic al ţâ rii m arele co m b i 700 000 tone, ia r la m in a te le f i tin d e n o ile procedee de lu cru, rep reze ntan ţi ai m in e rilo r din
mutat în aportomente noi, iar obiectivele sociol-culturole >1 e- Valea J iu lu i, T c liu c şi Căpuş,
dilitor-gospodâreşti reolizote se ridică la impresionanta va nat hunedorean trim ite neîn n ite p lin e cu 763 000 tone re zo lvă rile tehnice u rm in d a pe tem a re d u ce rii co n sum u ri
loare de 87,8 milioane lei, cu 1,8 milioane lei moi mult cetat c a n tită ţi însem nate de arată d ru m u l ascendent căpăta în te rm e n u l corespun lo r specifice, sau a un or me
decît ongajom entul luat, Demn de remorcot este faptul m etal. Despre a p o rtu l sid e ru r- parcurs, no ile n iv e lu ri ce tre zător so lu ţio n ă rile cuvenite.
g iş tilo r la satisfacerea in tr-o buie atinse de către h a rn ic ii T ehnica In sine însâ nu este se rotunde, dezbateri c o le c ti
ca din contribuţia voluntară a cetăţenilor ou fost realizate
m ăsură crescîndâ a n e vo ilo r sld e ru rg iştl în u ltim u l an al de-ajuns. H o tâ rîto are râm în ve cu fu rn iz o rii de u tila j de
lucrări în valoare de 7,5 milioane lei, că s-au prestot peste
de m etal ale ţâ rii im a g in i con a c tu a lu lu i c in cin a l. a c ţiu n ile oam en ilo r, p o siftfli- tu rn a re (Câlan, A iu d , V la h iţa )
192 000 zile muncă cu broţele. Abnegaţia cu core cetăţenii ar fi de na tură sâ pună in
judeţului nostru au muncit pentru ridicoreo gradului de cludente, preocupări* de largă — A vem în faţă o perspec tâ ţile lo r de a se a firm a d in valoare noi m ăsuri, m etode şi
confort al localităţilor este atestată de lucrările efectuate, rezonanţă s-au desprins din tiv ă cla ră, acu m ulată o bu p lin în m unca de m a te ria li in iţia tiv e valoroase.
lucrări care in anul trecut se ridică Io o valoare de 66,9 lu c ră rile c o n fe rin ţe i s in d ic a nă experienţă, există create zare a s a rc in ilo r. Sub acest — A p o rtu l cre a to r al ca
milioane lei, cu 6,9 milioane lei mai mult decît anga ja tu lu i de la C-S Hunedoara. c o n d iţii tch n ico -m a te rin le co aspect întrecerea in ca d ru l d re lo r de specialitate, s u b lin ia
mentul osumat. In anul care a trecut oam e respunzătoare pe ntru în d e p li s e c ţiilo r nu este o rie n ta tă cu ing. T ra ia n G heorghiţâ, res
Reorganizarea reţelei sanitare, în bazo indicaţiilor par n ii te m p e ra tu rilo r în a lte au nirea s a rc in ilo r spo rite ce consecvenţă spre cele m ai n o p o n sa b ilu l C.I T.. se cerc m ai
tidului, dotoreo cu oparotură medicală, redistribuirea co- produs su p lim e n ta r 1 993 to ne re vin pe 1970 — rem arca dale problem e «le m u n cii bine ca n alizat şi fru c tific a t.
drelor în spitale sl circumscripţii medicale au dus la îm ne cocs, 49 000 tone aglom e tovarăşul ing. Ioan N iţâ , d i noastre. în a in te de toate, cele In darea de seamă se arată
bunătăţirea stării de sănătote a populaţiei, la creşlereo rat, 30 663 tone fontă, 26 671 rector general a d ju n c t al Cen 3 ore de m uncă nu sînt acope necesitatea c re ă rii de secţii —
activităţii curotivo-profiloctice. tone oţel, 7 716 tone la m ina te tra le i in d u stria le . Im p o rta n te rite cu sarcini, ceea ce face
fin ite pline, ra p o rtîn d şi alte sînt acum a cţiu n ile organiza- ca p a rtic ip a n ţii în întrecero şcoală ia fu rn a le le de 1 000,
Ar puteo fi citate numeroase exemple - cifre şi fapte
rezu ltate de pre stigiu In în in iţia te de co m ite tu l să nu o b ţină rezu ltate pe m ă O-S.M. I I şi la lin ia fin ă —
- care demonstrează ridicarea continuă a nivelului de sura p o s ib ilită ţilo r teh nico - fo rm ă p rin care sâ se îm p ă r
trai moteriol şi cultural a! celor ce muncesc. Anul 1970, trecerea socialistă. Aceste fa p s in d ic a tu lu i, de co m ite tu l de tăşească e xp e rie n ţa în a in ta tă
ultimul an al octuolului cincinal, deschide în faţa noastră Aspect de muncă din sec ţia a III-a metalurgie a Fabri te — care se recom andă s in d ire cţie în vederea m o b iliz ă m a te ria le existente. In anul în toate d o m en iile a c tiv ită ţii
care a tre cu t au fost rob utnte
r ii in tre g ii mase de sa la ria ţi
gure — se cer acum în tre g ite ,
noi perspective core au început dejo să prindă contur. Vor cii chimice Orâştie. Lâcâtuşii-ma trîţeri pregătesc o nouă matriţa rid ica te la n iv e lu l n o ilo r sar la în fă p tu ire a s a rc in ilo r co 13 000 tone de oţel, declasată econom ice E xp u n e rile , dez
fi construite 3 941 apartam ente, în 6 sate se va a pentru piese din mase plastice. decurg d in docum entele ple 8,7 la sutâ din p ro du cţia de b a te rile , d e m o n stra ţiile .p ra c
prinde becul electric, Iar In alte 8 se vor continua lu c in i şl exigenţe. Produsele si aglom erat, 4,3 la sută din cea tic e de aici, la care sâ p a rti
crările începute în onul trecut. Se preconizează reolizoreo de ru rg ice sînt aşteptate In narei C.C al P.C.R. d in de
peste 900 uzine m etalurgice, cem b rie 1969 După cîte se de fontă, ceea ce ne e d ifică cipe cele m ai bune cadre, a-
a peste 360 de lucrări prin contribuţia voluntară a cetăţe ştie, p ro du cţia de oţel faţă asupra u n or p o s ib ilită ţi În lâ tu rl de un ive rsita te a m u n
nilor. precum şi a unui număr sporit de obiective prin I în ra m u rile noi, m oderne ale de anul tre cu t creşte cu sem nate încă n e valorifica te . citorească. le cto ratele tehnice,
muncă patriotică, ce vor însumo o valoore de 62 milioane econom iei naţionale. C om pa 100 000 tone. sp o ru ri însem De aceea, in iţia tiv a o rg an iza de c u ltu ră generală, c u rs u rile
lei. Evident, este greu de enumerat în cîteva rînduri pro Manifestări educative ra ţia cu a n u l 1965, faţă de nate m arclnd şi a ctivita te a ce de c a lific a re şi celela lte fo r
gramul vast de dezvoltare a judeţului în acest an. care p ro du cţia de fon tă u r ţie i sindicale, ca întrecerea să
mează să crească cu 485 000 lo rla lte sectoare La o ţe lâ rii, se desfăşoare pe flu x u l cocse- m e v o r crea c o n d iţii de p a r
Obiectivele mobilizotoare care stou în faţa oamenilor rie -a g lo m e ra t-fu rn a le sub che tic ip a re conştientă a masei de
muncii din Judeţul nostru, angajamentele osumote în moreo dedicate tineretului m area „P ro d u cţia de fo n tă şi s a la ria ţi la în d e p lin ire a sar
întrecere patriotico în care s-a ongojat întreaga ţară, im
aglom erat peste plan sâ se rea c in ilo r cu care sîntem con
, plică imbunâtâţireo continuă a organizării muncii, valori i In ca d ru l m a n ife s tă rilo r localita te, susţinută de pro f. j lizeze nu m ai cu cocs econo fru n ta ţi.
ficarea rezervelor interne din unităţile economice şî o re „ttcetera“ şi „şi alţii“ m is it" dă glas unei ce rin ţe
surselor locole. ontrenorea cetăţenilor judeţului pentru co j educative pe ntru tin e re t, re- Ion Haciu. A u urm a t apoi i m a jo re p riv in d u tiliza re a m ai — M a i sînt secţii şi sectoa
fiecare obiectiv prefigurat prin planuri şi angajamente să i cont. U căm inu l c u ltu ra l d in film e le „C onducere în j re unde absenţele, în v o irile şi
Ilia , a fost organizată o in ra ţio n a lă a c a p a c ită ţilo r de ce le la lte fo rm e de iro sire a
primească contururile precise ale reolltăţii. Este contribuţia noapte* şi „R e p u b lica S kid “ . \
teresantă dezbatere pe te producţie, gospodărirea şi fo tim p u lu i — ară ta u to va ră şii
pe core oomenii munc'i de pe plaiurile hunedorene o vor ale căror recenzii au fost i însemnare losirea judicioa să a m e ta lu lu i,
aduce Io ridicoreo continuă a standardului de viaţă ol în ma ..Cum ne com portăm in prezentate de pro f. A n d ró - i a produselor sid eru rg ice pe în C o n sta n tin Tom a, m aistru ,
tregii populaţii - ţel suprem al politicii partidului nostru. societate şi în şcoală” , pentru A na Lăcătuş, fu n cţio n a ră , F lo
e le vii şcolii de şoferi d in nlc Lupaş şi B u jo r M arcu. i „E tcetera" z id cînd vrei sâ pul capăt unei în ş iru iri. tre g u l flu x de fa b rica ţie . ria n Bolea, preşedintele co
„Ş l a lţii" — la fel. In afara fu n c ţiilo r lo r gram aticale, — Reducerea In 1970 a con m ite tu lu i sin d ica l de la la m i
bine stabilite, le mai uneşte un element de esenţă etică. su m u lu i de cocs cu 7 000 to n o ru l 650, şi a lţii — rep re
A ici e aici C itim în tr-o dare ele seamă un şir de nume ne, a ce lu i de oţel cu 1 500 to zin tă un m are n u m ă r de ore.
noi în c u ltu ră şi folosirea eu ale unor oameni care aduo con tribu ţie im portantă la ne ş a. — arătau In c u v în tu l F aţă de o a ta re situa ţie, g ru
îndeplinirea sarcinilor de plan In întreprindere. Un
ACŢIUNI URGENTE Şl ENERGICE agricole fac necesar ea În semn de laudă, de evidenţiere. L u cru l măguleşte, fără lo r V la d im ir D avid, in g in e r n it o p e ra tiv, cu toată au to
ia Ic sin dica le nu au in te rv e
ra n da m ent sp o rit a m a şin ilo r
şef de concepţie, ing
C ornel
Îndoială. Ş iru l este încheiat de „şi a lţii". Firesc, nu pot
P re lu
rita te a şi com petenţa
dată ce tim p u l va pe rm ite să
Deheleanu, şeful secţiei oţelâ-
se reineeapâ lu c ră rile de n i fi enum eraţi toţi, pentru că lista ar fi prea mare şi ria nr. 2 — sînt pe de plin crarea u n or m ă su ri a d m in is
velare a te re n u rilo r. P en tru a o ricît s-ar prelungi n-ar aduce nim ic In plus In slujba po sib il de re a liza t C ondu tra tiv e nu suplineşte acţiunea
Ideii. întreruperea $n acest fel lasă sâ se priceapă Jocul
irig a ccl p u ţin 1 000 ha
de
PENTRU ASIGURAREA legum e în C A P . şi întreaga altora acolo La fel se Intîm plă şi în cazul lu i etcetera. cerea corectă a proceselor vie, con vin găto are dc la om
la
tehnologice, generalizarea
la om. P an ou rile , g ra ficele d in
P rin tr-o extensie „etcetera" şi „şi a lţii" apar ou do
sup rafaţă c u ltiv a tă în I A-S.
0 5 M . II a tehnologiei n r 4
sc cere ca încă do pe acum m ic iliu forţat, adică acolo unde nu trebuie ou nici un — insufla rea o xig e n u lu i In un cie secţii au m ai m u lt un
ro l d e cora tiv,
nu m ilite a ză
să Inrcapâ lu c ră rile dc am e preţ sâ fie înlo cuiţi oam enii sau situaţiile. Se In tîm - baia de m etal — , g rija pen p e ntru atragerea în tre g u lu i
n a jă ri noi. rc a m e n a jâ rile la plâ aşa din obişnuinţă? O a re ? ! Din ceva core vrea sâ tru În d e p lin ire a ritm ic ă a p la co le c tiv la m a terializare a sar
PRODUCŢIEI DE LEGUME sistem ele existente, re vizu ire a pară nuanţă rezultă de fapt superficialitate, necunoaş n u lu i sînt căi p rin care putem c in ilo r.
tere, dorinţa de a nu „Jig n i" şi cine ştie încă mai ce.
şi repararea u tila je lo r, astfel
sâ atingem o b ie ctive le p ro p u
ca fiecare u n ita te să aibă po Sâ ne oprim la o situaţie care nu poate fl tratată se C o nco m itent cu acestea se — O rganizarea un or con
s ib ilita te a a p lic ă rii u d ă rilo r în nlciclnd ca pe o codiţă sau su fix şi aceasta din sim plul cere o a c tiv ita te m ai su sţin u c u rs u ri pe m eserii, a u n u i
d u lu i şi s ta tu lu i nostru, u n i m iio a re în această p riv in ţă luna m ai dar Jndreptâţîtul m otiv că ocupă un loc de fru n te în tă in ceea ce priveşte creşte muzeu al sid e ru rg ici, arăta A -
tă ţilo r c u ltiv a to a re de legum e sc găseşte şi la C.A.P. Ilia , D in tre sa rcin ile deosebite ierarhia va lo rilo r, a însem nătăţii în întreprindere. De rea g ra d u lu i de c a lific a re a lexa Dragoş. secretar al co m i
M s-au pus la disfX )ziţic can Cîurasada. O râştie, G coagiu, care stau în faţa le g u m icu lto pildă, la una din conferinţele org an izaţiilor sindicale din m u n c ito rilo r, de specializare a te tu lu i U.T.C., şi a a lto r
tită ţi însem nate de îngrăşă Komos, Deva. K apolt, u n ită ţi r ilo r se detaşează în prim uL Hunedoara, se încerca o enumerare a fa cto rilo r oare ca d re lo r m e d ii. p a rticip a re a m a n ife s lă ri In com un a r con
m in te chim ice, u tila je , m ate care m ai au dc rid ic a t c a n ti rîn d in te nsificarea preocupă frlneazâ îndeplinirea planului De fapt, s-au a m in tit trib u i. a lă tu ri de crearea un or
p u ţin fa vo ra b ile , C.A.IV Do ria le şi sem inţe în vederea a- tă ţi m a ri de m ateriale de la r ii p e ntru realizarea ritm ic ă a doi : slaba în treţin ere a u tila je lo r şi aprovizionarea de m ai efe ctivă a ca d re lo r de c o n d iţii m ai bune de m uncă
bra a re a liza t în m edie la s îg u râ rii bazei tch n ico -m a tc- baza de a p ro vizio n a re şi de p ro du cţiei In aşa fel in c it să fectuoasă. C eila lţi factori, de loc de neglijat, cum ar fi spe cia litate la soluţionarea şi via ţă , la stab iliza rea ca
hectar clte 10 600 kg legum e ria le necesare Ic g u m ic u ltu rii re a liza t suprafeţe însem nate se asigure ap rovizionarea pie indisciplina, slaba organizare o m uncii şi conducerea pro b le m e lo r pe care le rid ică d re lo r tin e re şi pa rticip a re a
în tim p ce cooperativele d in in acest an. Totodată, dota dc răsadniţe. ţei eu legum e din eît m ai defectuoasă a în trece rii socialiste, oare efectiv au o a ctivita te a concretă în d e p li lo r efe ctivă la m aterializare a
Şoîmuş, Lâpu.şnie, Sălci va, cu rea I M .A. cu tractoare şi m a Deoarece au m ai răm as p u m ulte sortim e nte şi. pe cît greutate .specifică mare In in fluenţa negativă, au fost nirea p ro g ra m u lu i so rtim e n ta l im p o rta n te lo r obie ctive ec
c o n d iţii asem ănătoare, au o b şin i specifice lu c ră rilo r din le ţin e zile pînâ eind va tre b u i po sib il. în tot cursul a n u lu i. com prim ate în rm glcul etcetera. Oamenii care răspund z iln ic în tre 98—99 la sutâ la ne re vin pe 1970.
ţin u t sub 3 000 kg legum e la g u m icu ltu ra va pe rm ite u n i- să se treacă în mod m asiv la Fn acest scop cooperativele a de toate acestea s-au pus la adăpostul „com itetului sin o ţe lâ rii. asim ila rea a 10 noi C o n fe rin ţa sin dicală a dez
hectar. De asemenea, C A P lâ lilo r introducerea de noi sem ănatul in răsadniţe, va g rico le d in S im cria . Geoagiu. d ica tu lu i“ sau ’a capitolul „şi a lţii", ştergîndu-şi cu m ărci de o ţe lu ri speciale, îm b ă tu t -şl a lte problem e ale
S în ta n d re i a în re g istra t o te h n o lo g ii In procesul dc pro tre b u i ea in cel m ai scurt A u re l V la icu . Dobra. Deva şi totul Identitatea. b u n ă tă ţire a te h n o lo g iilo r de a c tiv ită ţii de producţie, edu
p ro d u cţie de peste 10 000 kg ducţie E xistă deci prem ise tim p să sc organizeze te m e i al lele care au prevăzut să Iată cum două form ule devin deosebit de încăpătoa în că lzire în sectorul de la m i caţie, dc creare,.a u n o r con
la hectar, ia r cooperativele din fa v o ra b ile u n u i salt c a lita tiv nic a ctivita te a dc rep ara re şi c u ltiv e legume în s o la rii şi * re şi cuprinzătoare : îng hit oameni. îng hit stări de lu noare, creşterea in d ic ilo r de d iţii m ai bune ,de m uncă şi
R a p o lt şi D e v a 'n u au reco lta t în ceea ce priveşte soarta con fecţion are a răsa dn iţelo r, tunelc. pe lîngâ a ctivita te a de cruri. în g h it şl la propriu şi la figurat. Se personifică. u tiliz a re in te n s iv i şi e xte n sivi via ţă ale s a la ria ţilo r. Im p o r
n ic i 5 500 kg legum e la hoe- ’p ro d u cţie i tftr legum e In anul in aşa fel ea în acest an să reparare şi am enajare a adă A ici nu mal este de vină nici lexicul nici obişnuinţa. sînt do m en ii de largă in v e s ti ta n t este ea m ă su rile adoptate
tar. C onsiderăm că exem ple 1970. se asigure în m edie cel pu p o stu rilo r. au d a to ria să se Pentru că nu ştim cum ¡-ar cădea unei persoane cu gaţie la care a p o rtu l in g in e sâ capete curs dc rezolvare
le sîn t suficien te pe ntru a Bazele o b ţin e rii un or reco l ţin 200 m p p a tu ri calde şi îngrijească îndeaproape de nume şi prenume, sâ-i zici tovarăşul etcetera. Ce bine rilo r. e co no m iştilo r, al tu tu ro r p rin a c ţiu n i via b ile , e ficionte.
su b lin ia p o s ib ilită ţile la rg i de te spo rite la hectar sc pun sem icalde pentru fiecare hec producerea ră s a d u rilo r şi e cînd toate lu c ru rile stau la dom iciliu l lor, nu la u ca d re lo r tehnice tre b u ie sâ se la a că ro r m a te ria liza re sâ
care dispunem pe ntru s p o ri incâ de pe acum D ar din a ta r dc legum e c u ltiv a t p rin plantarea acestora eît m ai de nele forţate ! facă m ai m u lt s im ţit. O rga fie a n tre na t între g u l cole ctiv
rea p ro d u cţie i şi necesitatea naliza m e rsu lu i lu c ră rilo r răsad. vrem e în vederea o b ţin e rii u C. ARMEANU nizarea un or c o n s fă tu iri cu de sid e ru rg işti.
îm b u n ă tă ţirii a c tiv ită ţii în le pre gă tito are reiese că nu toa l)o m axim ă însem nătate n o r legum e de ca lita te şî c ît a g lo m e ra to riş tii. fu rn a liş tii, A. NAGY
g u m icu ltu ra te con du cerile u n ită ţilo r se osie ca în aceste zile să se m ai tim p u rii. Totodată, im
In scopul în d e p lin irii sarci preocupă cu răspundere de treacă eu h o lă rirc la p re g ă ti p o rta n t este să asigure u t ili
n ilo r dc plan pe acest an în d e p lin ire a s a rc in ilo r ce le rea c a n tită ţilo r necesare de zarea s o la riilo r în mod in te n
care prevăd a se realiza. In re vin Dacă pe m a jo rita te a b io co m b u slib il şi a ameste siv in scopul re cu p e ră rii in
u n ită ţile agricole pe ecle 1 170 su p ra fe ţe lo r p la n ifica te a se c u rilo r do p ă m in tu ri pentru v e s tiţiilo r făcute şi o b ţin e rii i Aprecierea hărniciei
hectare destinate c u ltu rilo r dc c u ltiv a cu legum e a ră tu rile am enajarea p a tu rilo r calde. unor v e n itu ri sporite din le
legume, o pro du cţie totală do adînci sînt efectuate încă din R io co m b u siib ilu l a fost a p ro g u m icu ltu ra . Paralel eu aceas j şi răspunderii
15 500 tone. din ra re să se l i toam nă, acţiunea de fe rtiliz a vizio n a t in cooperative in ta sp e cia liştii din u n ită ţi au
vreze fo n d u lu i dc stat peste re se desfăşoară anevoios. P i- procent de num ai (>l) la sută. da to ria să supravegheze p e r ! în muncă
10 000 tone. sub îndrum area nâ acum pla n u l de fe rtiliz a re ia r am estecul dc p ă m in tu ri m anent m ersul s tă rii de ve
b iro u lu i C o m ite tu lu i judeţean cu îngrăşăm inte organice nu num ai in procent de 17 la su getaţie a le g u m e lo r-ve rd cţu rî : In semn de p re ţu ire a
dc p a rtid , d ire cţia agricolă a a fost re a liza t n ici in p ro p o r tă. ceea ce pune sub sem nul in sâm in ţato in toam nă, în ■ h ă rn icie i, abnegaţiei şi dă- !
s ta b ilit o seric de m ăsuri. ţie dc 30 la sută S înt coope în tre b ă rii pregătirea răsa dn i fu n cţie de care să stabilească j r u ir ii în m uncă, 375 de
A stfel, la defalcarca p la n u lu i ra tiv e ca cele din Sâlciva. Lâ- ţe lo r pentru sem ănatul c u ltu m ăsuri pentru favorizarea • m u n c ito ri. 251 de m a iştri,
pe u n ită ţi s-a u rm ă rit pe cît sâu. Huşi. S in p ctru . S p in i şi rilo r in tim p u l optim . Fn mod d e zvo ltă rii lo r şi creşterea • 120 in g in e ri. 59 te h n icie n i.
p o sib il- să sc asigure îneepind alte le care plnâ în prezent nu deosebii atenţia trebu ie în p ro d u cţie i la hectar. : 14 secţii. 304 brig ă zi şi e
din acest an o concentrare şi au fe rtiliz a t n ici un hectar dre ptată spre am enajarea pa Fntrucît în perioada u rm ă i chipe d in m arele com b in at
specializare a p ro d u c ţie i De de teren din g ră d in ile de le tu rilo r calde destinate insâ- toare sc d e fin itive a ză în fie ! hunedorean au p rim it, pe
asemenea, pe baza h o tâ rîrii gume. Pată de această situ a m in lâ rii c u ltu rilo r tim p u rii de care cooperativă m odul dc o r j anul J969. titlu l de fru n ta ş i
plenarei C o n s iliu lu i U.N.C A P. ţie este necesar ca în zilele varză, conopidă. gulio are şi ganizare a m un cii, c o n s iliile \ in întrecere.
s-a trecut la organizarea în urm ă to are toate m ijloa cele tom ate, in aşa fel ca această de conducere sînt ob lig a te j In noul an de m uncă în -
pa tru cooperative a fe rm e lo r d in u n ită ţi să fie m ob ilizate o p era ţiune să se te rm in e în să aibă în vedere vo lu m u l j trecerea pulsează la pa ra-
h o rtico le m ixte, fo rm a ţiu n i de şi u tiliz a te la întreaga capa prim a ju m ă ta te a lu n ii fe m are de lu c ră ri ce tre b u ie c- j m e tri în a lţi, căpătind noi
pro du cţie specializate şi cu cita te pe ntru tra n s p o rtu l şi bruarie. xecutat în legum ieuU m â şi ; valenţe. C rite riu l c a lită ţii.
gestiune econom ică internă. aplicarea g u n o iu lu i de grajd. D e ficien ţe serioase se sem să rep ari izeze în aecst sector I al g o sp o d ă ririi şi u tiliz ă rii
M e rită s u b lin ia t şi fa p tu l că N ceorespunzâtor se desfă nalează şi in p riv in ţa a p ro v i un nu m ăr corespunzător de i ra ţio n a le a agregatelor şi
din anul irc c u t s-a început şoară. în unele cooperative a- zio n ă rii u n ită ţilo r cu sem in cooperatori din rin d u l celor : m e ta lu lu i, e ficie n ţa sînt co-
con stru cţia un ui com plex dc gricolc, lu c ră rile de reparare ţe Ca exem ple negative a- m ai h a rn ic i şi p rice p u ţi oa { ordonate de bază de p rim ă
sere in le rt o o p cra list la S in - şi con fecţion are a răsa dn iţe m inlTni conducerile co o p e ra ti m eni. | im p o rta n ţă ale în tre c e rii
ta n d re i. caro va in tra în p ro lor. D in necesarul pe ju d e ţ, de velor agricole din Tebca, Lâ A du nă ri].- generale ale co \ în tre secţii şi sectoare. Ce-
ducţie în a doua ju m ă ta te a 32 000 m p răsadniţe, sînt pre sâu. Lcşnic. S îrbi. S pini. Ra o p e ra to rilo r vor co n stitu i un j le 400 tone de cocs, 2 000
acestui an cu 12 hectare, a- g ă tiţi abia 21177 mp. ceea ce tiz şi altele. Cadrele de spe p rile j de analiză tem einică a ! tone fontă. 2 000 tone oţel \
ju n g în d în 1071 la 20 hecta rep rezin tă 66 la sulă din p re c ia lita te au da torul să a n a li re zu lta te lo r o b ţin u te in anul ; şi a lte produse realizate ;
re. Noua u n ita te h o rtico lă ce vederi. Este de neînţeles a ti zeze n c in lirz ia t m odul dc a- tre cu t in sectorul legum icol : peste prevederi. în luna ia - ;
se creează în ju d e ţu l nostru tud ine a c o n s iliilo r de conduce sig u ru rc a se m in ţe lo r in fun< - şi de s ta b ilire a unor m ăsuri j nuarie. sînt g iru l u n o r rea- j
va c o n trib u i la creşterea sub re ale cooperativ c lo r d in C îm - ţie dc p la n u l de c u liu râ sta ch ibzu ite pentru punerea în ; liz ă ri v iito a re şi m ai con- \
sta n ţia lă a p ro du cţiei le g u m i pu ri, Lâsâu. Ratiz şi S in p ctru b ilit. să v c iifie c valoarea c u l valoare a p o s ib ilită ţilo r de • cludenfe, de n a tură să spo- j
cole şî la prelungirea perioa care pînâ la data de 27 ia tu ra lă a acestora şi să ia m ă ra re dispune fiecare u n ita te : reascâ bunul renum e al a- ■ Un crimpei din peisajul industrial al Combinatului side rurgic Hunedoara.
dei de consum în stare proas n u a rie a c. nu au asigurat nici su ri pentru păstrarea lo r în în vederea s p o ririi con tinu e • cestui ha rnic colectiv.
pătă a legum elor 10 la sută d in necesarul de bune c o n d iţiu n i a p ro du cţiei de legum e la Foto : N. GHENA
P lin g rija con du cerii p a rlî- răsadniţe. O situ a ţie n e m u lţu - Introducerea te h n o lo g iilo r hectar
m entulul, m aterialelor de z.idâ-
cat. 50 la sută din tim pul no
rie, prefabricatelor din beton ţie. Ele sînt m ult mai comple
m inal şi 41,3 la sutâ dîn tim
ele. se face în unele cazuri în xe şi necesită studii şi analize
mod neraţiona), pierzîndu-se pul calendaristic. Sînt procen specifice fiecărui loc de mun
cantităţi însemnate ta re Încar te ce nu pot fi admise, sub că, cu antrenarea unor colec
nenţă in atenţia tu tu ro r comu că nejustificat preţul de cost nicî un m otiv ca satisfăcătoa tive largi dc specialişti şi mun
niştilor din secţii, ateliere, sec al lu cră rilo r. Consumul de lemn re. Dacă la acestea mai adău c ito ri cu înaltă calificare.
toare şi locuri de muncă. Au de mină este încă ridicat din găm şi faptul <ă la o scrie de Prin angajamentele luate pe
fost atrase în tr-n mal mare mă cauză că uneori unităţile fores agregate şi instalaţii tim pul de acest an se vor pune în va
sură organizaţiile sindicale şi tiere continuă sâ 11 livreze u tiliz a ie este micşorat datori loare rezerve însemnate îndeo
de U.TC*. pentru organizarea supradimensionat faţă de ne tă stagnărilor provocate de de sebi în reducerea consumului
unor acţiuni de Întrecere în c- cesităţile impuse de procesul fecţiuni mecanice şi electrice, de metal, cocs m etalurgic,
ronom isirea m aterialelor, în în de producţie. In un ită ţile m i depăşirea duratei re v iz iilo r şi lemn, com bustibil, energie, ci
tărirea disciplinei tehnologice niere consum urile de com produselor fin ite acceptate de mai m ari depăşiri de costuri şl cheltuieli neeconomiroase. lor de stocuri supranorm ative rep a ra ţiilo r neatingerea para ment şi alte m ateriale, ceea ce
şi dc muncă. S-a desfăşurat o bustibili, energic, aer com pri controlul de calitate. In anul sc datorează cheltuielilor ne- Valoarea acestora înregistrată ca urm are a aprovizionării cu m e trilo r tehnieo-cconomici pro va perm ite să se realizeze pe
nvii intensă activitate do edu mat sin! ridicate din cnuza 1909. a tlt pe totul industrie lo economicouse. Lu I.I.L. Deva In preţul de cost pe anul 1909 m aterii prim e şi desfacerii ne- iectaţi. avem 0 imagine cît sc judeţ o reducere a ch e ltu ie li
care a salaria ţilo r pentru gos p ierd erilor pe reţele, a exploa cală cit şi la 4 în trep rind eri 302 000 lei, l. r. L. Orâştie se ridică pe judeţ la 136 m i rilm ice a producţiei precum şi poale do clară asupra rezerve lor planificate a i peste 25 m i
podărirea mai judicioasă n va tă rii şi în tre ţin e rii nccorcspun- s-au înregistrat depăşiri în lioane lei Dacă pierderile din lor existente in judeţul nostru lioane lei. A dunările generale
834 000 lei. I. I. L. Hunedoara de alte cauze a căror elim ina pentru creşterea producţiei şi
lo rilo r materiale. zătoarc a in sta la ţiilo r semnate la preţul de cost. 257 000 Ici, care sînt de altă na rebuturi se localizează la C.S.H., re Intră în competenţa şi posi reducerea che ltuielilor m ate ale sa la ria ţilo r care vor ana
Rezultatele obţinute de ma Vorbind despre m ăsurile lua C heltuielile planificate la 1000 Uzina „V ic to ria " Câlan şi alte b ilită ţile conducerilor în tre p rin riale. liza rezultatele obţinute pe
joritatea în tre p rin d e rilo r tre te pentru micşorarea consumu lei producţie-m arfâ au fost de tură decît consum urile speci cîteva unităţi, In schimb chel derilor. 1909 şi dezbate sarcinile de
buie analizate însă şi prin pris rilo r specifice trebuie sâ subli păşite cil 49,69 lei dc către fice. tuie li neproductive au înregis Cînd analizăm natura cheltu R"z.ultale)o obţinute pe linia plan pe 1970 constituie un p ri
ma nivelului încă rid icat al u niem că dacă in întrep rind erile 1.1. L. Hunedoara. 32.90 lei de Aceste neajunsuri în a ctivita trat toate întreprinderile, d in ie lilo r m ateriale de producţie reducerii che ltuielilor de pro le j de analiză critică a m odu
nor norme de consum, în care m ari această problemă a înce 1.1. L. Brad, 14,66 Ici de I.I.L. tea în tre p rin d e rilo r de indus tre care menţionăm că cel mal şi caile de reducere a lor, va ducţie depind in tr-o mare mă lui în care sînt puse în valoa
se pot încadra cu uşurinţă, fă put sâ stea mai m ult in aten- Orâştie şi 8,02 lei dc către mare volum ¡1 deţin C.S.II. trebui să nu pierdem din ve sură de modul cum se preo re recursele de care dispun în
ră e fo rtu ri şi măsuri energice ţio conducerilor tchnlco-econo- 1.1. L. Deva, situaţie ce a de trie locală demonstrează că 13,^ m ilioane lei, un ităţile car dere nici gradul de utilizare a cupă conducerile în tre p rin d e ri tre p rin d e rile pentru depăşirea
dc folosire cit mal raţională a mice şi a o rg n n i/u lü lo r de par term inat şi nercalizaren benefi problema che ltuielilor de pro bonifere din Valea Jiu lu i 4,7 capacităţilor de producţie, in lor de normarea ştiin ţifică a sarcinilor de producţie şi pro
m a te riilo r prim e şi m ateriale tid, nu acelaşi lucru sc tn lîm - c iilo r planificate. ducţie şi eficienţei economice m ilioane lei, Com binatul de ex cc măsură maşinile, instalaţiile c o n siim o rilo i dc m aterialo, e- d u ctivită ţii muncii, reducerea
lor. Pierderile netehnologice ca plâ la unităţile mai m ici şi în Desigur, dacă întrebăm con nu este urm ărită cu răspundere ploatare şi industrializare a şi agregatele sînt încărcate \ iclenţa şi urm ărirea acestora, ch e ltu ie lilo r m ateriale şi creş
urm are a unor depozitări ne- deosebi in cele din industria ducerile în tre p rin d e rilo r res lem nului Deva 3,1 m ilioane lei. p lin plan pentru a fi utilizate de oxigen pi cu care sc oloc- terea eficienţei economice. O r
corespunzâtoare. a m ultiple lo r locală. La întreprinderea „M a r pective de cauzele care deter de comitetele dc direcţie şi o r i. M. Hunedoara 2,7 m ilioane la randamentul maxim posibil. t '’ca/.n controlul preventiv, dc ganizaţiile de partid vor tre
m anipulări a cărbunilor cocsi- m ura" Simeria. de exemplu, o i mină depăşirea preţului dc ganizaţiile de partid, în unită lei şi altele. sp iritu l gospodăresc’ al cadre bui sâ efectueze un control sis
ficab ili, m in ereu rilor de fie r şi toate că a realizat economii la cost, se justifică această situa ţile respective nu s-a Întro Volumul uccstor cheltuieli nu Pentru a demonstra cc rezer lor tehnice şi economice, al fie tem atic asupra m odului vum
chiar a cocsului. care au o preţul dc cost. nu se urmăreşte ţie prin faptul că industria lo nat un spirit dc gospodărire poate fi explicat decît pe sea ve avem in în trep rind erile din cărui m uncitor, do folosirea sini duse la îndeplinire măsu
pondere ridicată in totalul ma cu suficientă răspundere valo ia lă este oarecum vitregita in ma deficienţelor existente în cadrul judeţului nostru, vom p îrg h iilo r de cointeresare pen rile stabilite şi nurohate de a-
te riilo r prim e de la C ^ Hu rificarea superioară a m ateri prim irea m aterialelor de ca li judicioasă a fiecărui m aterial, întrep rind eri in organizarea ac face re fe riri doar la modul cum tru economisirea m ateriilo r dunârile sa laria ţilo r pentru
nedoara şi Uzina „V ic to ria ” ilo r prim e. In secţia de dn!e tate şi ră producţia sc ccrc sâ există m ulte canale de scurge tiv ită ţii de incărcure-desc ârcu- sînt utilizate m aşinile pentru prim e şi creşterea gradului de realizarea angajam entelor asú
prelucrarea metalelor, al căror
Câlan, sînt încă rezerve serioa mozaicate pierderile de produ fie executată l j nivelul celor re a che ltuielilor neproductive. re. unde sînt im obilizate un nu «um ăr se ridică la I 240 bu utilizare a m aşinilor şi agrega male, să m obili'czc colectivele
telor
se asupra cărora trebuie să se se In fazele de presare şi po obţinute in întrep rind erile re Dc altfel una din rezervele măr im portant de vagoane pen căţi. In m ajori Ui tea cazurilor de ' sa Iar iriţi la înfăptuirea sar
lizare sînt exagerat tir mari publicane. Dacă aceste ju s tifi Exemplele a/ălate no epui cin ilo r sia bilile pe linia econo
acţioneze mai holârît. însemnate caro există şi în u- tru care se plătesc locaţii, în aceste maşini sînt folosite In zează. desigur, toate' aspectele
şl mai grav este faptul că a- cări pnt fi parţial acceptate tr-u n singur schimb, ele sînt m isirii m a te riilo r prim e
Pe şantierele de construcţii, restea nu se evidenţiază sepa pentru producţia de mobilă, n ilă ţile republicane o constitu ne respecta rea disciplinei con utilizate numai în proporţie de legate de economisirea mate m aterialelor, a creş'eriî ,.*licî-
depozitarea şi m anipularea c i- rat, ci încarcă preţul dc cost al cum sc explică situaţia că cele ie volum ul ridicat dc rebuturi tractuale, im obilizarea fo n d u ri 77 la sutâ din tim pul p la n ifi ria le lo r şi a celorlalte elemen en|ci in toate sectoarele dc l. -
te ale ch e ltu ie lilo r de produc
tivitate .