Page 12 - Drumul_socialismului_1970_02

PAG a DRUMUl SOCIALISMULUI - MIEKCURI 4 FEBRUARIE 1970

m P w # S

ORIENTUL APROPIAT Seminar consacrat încetarea din viaţă

Republicii Socialiste

România a savantului Bertrand
Noi raiduri aeriene LONDRA 3 (Agerpres). -

Institutul britanic de ménage­ Russell
ment din Londra a organizat
T E L A V IV 3 (Agerpres). — ţe lo r arm a te ale R A U. a a­ marţi un seminar consacrat LONDRA 3 (Agcipres). - Cunoi- iului devine membru ol Partidului
Un p u rtâ lo r de c u v în t «îl a r­ n u n ţa t că avioane egiptene au Republicii Socialiste România, culul filo io f. s c iiilo i >i om politic laburist Continuă să scrie, m ajo­
ritatea lucrărilor liin d
consacrate
m atei israeliene a anun ţa t eâ lucrările seminarului au fost o rigle i, B e ilion d R vjiiel, a incelol teoriei re la tiv ită ţii şi fizicii nucleare.
două avioane egiptene au e- atacat m a rţi d im ine aţa p o z iţi­ conduse de J,B. Scott, vice­ din viaţă luni seara la locuinţa In 1940 publică ,,istoria fila io -
sa din Penhrynieudtaclh (ţa ra C o ­
fcctu a t m a rţi ra id u ri asupra ile israclicne situate în secto­ preşedinte al Consiliului pen­ lilo r). El este considerat drept ci­ fiei occidentale". Patru oni mai
p o z iţiilo r israclicne situate la ru l n o rdic al C a n a lu lu i de tru comerţul cu Europa râsâ- nul dintre cci mai mori oameni de tirziu (1930). Russell devine leurcot
pentru
Prem iului
lite ra ­
Nobel
al
nord de El K n n la rn , în secto­ Sucz, In re g iu n ile El Cap şi riteono. Au fost prezentate ştiinţă oi secolului XX şi unul tură. Avea 78 dc ani şi publicata
dintre cei mai inflâ câ ro |i susţină­
ru l nordic al C a n a lu lu i de referote cu privire Io dezvol- tori ai cam ei păcii in lume peste 30 de lucrări.
Euez — inform ează agenţia El T ina —■ relatează agenţia torea economică şi sociolâ o Născu! la 18 moi 1872, Russel D ervoltarea arm elor nuclcoro in­
France Prcsse El a precizat France Prcsse. El a m e n ţio ­ României şi Io relaţiile comer­ ..descoperă" Io 11 ani malem otico. tensifică activitatea p olitică a mo-
telui sovanf. In 1938 scrie ,,Bunul
Acesta a fost unul din m arile eve­
râ. în cu rsu l a l,icu lu i, una din nat că în cursul bom barda­ ciale româno-britonice. Prin­ nimente ale vieţii sale, ,,tot o til simţ. şi războiul nuclear", utm olă
p o z iţiile israclicne a su fe rit m e n tu lu i au fost distrus© tre cei care ou luot cuvintul de răscolitor ca şi prim a dragos­ do alte lucrări in cote se pronun­
daune uşoare. * la seminor s-o a lia t şi amba­ te", dupp cum avea sa m ărturiseas­ ţă îm potriva ră ib o iu lu i. Cinci ani
bunkere, adăposturi şi piese că moi liriiu marele filo io f. Punc­ mai tin iu creează ,.Fundaţia pen­
Pe de altă parte, p u rtă to ru l sadorul României Io Londra. tul culm inant al corierei de mate­ tru pace Bertrand R usiell". O dală
de cu vîn t m ilita r isra clia n a de a rtile rie israeliene. Toate Vosile Pungon. In referate şi m atician il constituie publicarea, in cu izbucnirea războiului din Viei-
ncm, el devine un înflăcărat a pă ­
a lucrării ,,Principia Mothe
1910,
an u n ţa t că avioane israeliene aparatele de zbor egiptene in discuţiile ce ou urmot ou m o tico ". rător ol dreptului la independenţă
au a la rn t în aceeaşi zi obiec­ s-au înapoiat Intacte la bazele fost menţionolr succesele im ­ In tim pul prim ului ră ib o i mon­ a eroicului popor vietnamez. In ca­
tive m ilita re egiptene a m p la ­ portante obţinute de Româ­ dial devină un luptător activ pen­ drul Fundoţici sola so organizează
lo r H P tru poce, motiv pentru care a şi ..Tribunolu! pentru anchetarea c ri­
sate in sectoarele nordic şi nia in toate romurile de pro­ BELGIA. La minele de cărbuni Zolder şi André Dumont din Waterskei, Limbourg, s-au de- tosl arestai In perioada detenţiei melor comise de am ericani în Viei-
sudic ale C a n a lu lu i de Suez. P u rtă to ru l de cu vîn t a c» ducţie, sublinilndu-se faptul clanşat manifestaţii ale minerilor grevişti, care cer condiţii mai bune de muncă şi o majorare a scrie ,, Introducere In filozofia mo- nom", prezidat do scriitorul Irancet
Jean Paul Sortre. U ltim a operă o
Toate avioanele isra clicn e s-au m unicat, de asemenea* că o u- câ aceste succese deschid salariilor. tem olico", uno dintre cele moi im ­ Iul Russell - ,,M em orii" - a fost
portante opere ale sole, prin care
înapoiat la bazele lo r. n itn tc de com ando egipteană perspective noi extinderii co­ In foto : Mineri adunaţi în faţa centralei de la minele André Dumont. Poliţia păzeşte pune bote le logicii şi raţionam en­ p ub licată după ce autorul îm plinea
a traversa t în z o rii zile i de laborării economice între fir­ intrarea în întreprindere. tului matematic. La ifirş itu l to tb a virsta de 87 de oni.
mele britanice şi cele româ­
m a rţi G o lfu l Sucz şi a atacat
neşti.
p o z iţiile israeliene situate in
C A IR O 3 (Agerpres). — Porlîcipanţii Io seminor au
Un p u rtă to r de c u v în t al fo r- regiunea El T hor urmărit cu mult interes filmul
„România orizont ’69". A 10-a aniversare a inde­ cad relor didactice şi cei ai
pendentei Republicii Ciad » C U R I E R m u n ic ip a lită ţii nu au ajuns
la n id un rezu ltat. La B a lti-
m orc continuă greva lu c ră ­
Nixon a prezentat Mesajul FORT L A M V 3 (Agerpres). ţămint create sint pregătite to rilo r dc la p rin cip a le le co­
tid ie n e ce apar in acest m are
La Fort Lamy, precum şi in cadrele naţionale Au fost oraş am erican.
cu privire Sa starea economiei şi alte oraşe ale Republicii construite cîteva colegii şi li­ La in v ita ţia A ca d e m ici dc Ş tiin ţe din Cuba. prof.
cee, spitale, aproximativ 100
Ciad, s-au desfăşurat mani­
festările consacrate celei dc-a de dispensare. dr. C onstantin S urdan, dc la In s titu tu l dc In fra m ic ro ­ A început să funcţioneze
biolo gic d in Bucureşti, a ţin u t un ciclu de co n fe rin ţe
proiectul de buget pe anul 1971 denţei ţării. vele dezvoltării ţării, con­ l>c teme dc specialitate, care s-au bucurat dc un deo­ prim a centrală fo toclcctrică
10-a aniversări a indepen­
Vorbind despre perspecti­
Luind cuvintul. cu acest form celui de-al doilea plan sebit interes in ce rcu rile m edicale din Havana. d in deşertul K ara kum . F o lo ­
prilej la posturile dc radio pc cinci ani (1971-1075), pre­ In tim p u l şederii sale în Cuba, prof dr. S urdan a sind ca sursă de energic lu ­
W A S H IN G T O N 3 (A ger- alocate fo n d u ri m ai m a ri ca înseam nă în fap t pre lu n g ire a ale ţării, preşedintele repu­ lu cra t, dc asemenea, in cad rul In s titu tu lu i de biologie m in a soarelui, centrala fu r­
j>res). — Preşedintele S.U.A., in trecut fin a n ţă rii ca m p a n i­ a c tu a lu lu i c o n flic t din V ie t­ blicii, Francois Tombalbaye, şedintele a'menţionat, prin­ al A cadem iei de Ş tiin ţe şi la un spita l din Havana, nizează curent electric, care
tre altele, condiţiile favo­
R ichard N ixo n . a prezentat ilo r îm p o triv a c rim in a lită ţii, nam. A lia ţilo r S.U.A. care a felicitat poporul pentru rabile pentru extinderea tu­ îm părtă şind co le g ilo r cubanezi din exp erienţa şcolii se foloseşte pe ntru staţia dc
C ongresului M esajul cu p ri­ po lu ă ri i m e d iu lu i în c o n ju ră ­ p a rticip ă la acest război li se succesele o b ţin u te in dom e­ rismului. rom âneşti de in f t^m ic ro b io lo g ic Cu p rile ju l co n vo r­ pom pare a apei din p u ţu ri
v ire la starea econom ici şi tor. vo r acorda, de asemenea, n iu l construcţiei, economice b irilo r pu rta te de oaspetele rom ân cu dr. A nto nio N u ­ la m ari aclîncinii şi pentru
p ro ie ctu l dc buget pe anul 3,162 m ilia rd e dolari. Cucerirea independenţei nez Jim cnez. preşedintele A cadem ici de Ş tiin ţe , acesta desalinizarea acestei ape.
In legătură cu c a p ito lu l sociale in cei zccc ani dc la
fisca l 1971, care începe la 30 politice, a arătat el, nu a e­ C entrala începe să fu n c­
c h e ltu ie lilo r m ilita re , N ixon a J u s tific în d necesitatea adop­ obţinerea independenţei. FA a re le v a t' fructuoasa colaborare d in tre oam enii de
iu n ie a c. a ră ta t că acestora le revin tă rii u n u i buget pe care l-a a subliniat că independenţa liberat ţara de dependenţa ş tiin ţă rom â ni şî cubanez; şi a e x p rim a t d o rin ţa ca a- ţioneze o dală cu ră să ritu l
economică. Principalele ra­
R cferind u-se la pro ie ctu l de 34.G la sută din to ta lu l a lo ­ d e n u m it de „a u s te rita te “ , politică este o armă in lupta muri ale economiei Ciadului ccastă colaborare să fie lă rgită . soarelui şi îşi roteşte auto­
m at o g lin zile după acesta.
buget, preşedintele l-n c a lifi­ c a ţiilo r bugetare, respectiv N ixo n a a ră ta t câ acesta a pentru obţinerea indepen­ se află in miinile companiilor
cat în mesaj d re p t un buget 71,191 m ilia rd e d o la ri. Sum ele fost o u rm a re firească a fa p ­ denţei economice. străine, care beneficiază dc
„ a n liin fln ţio n is l'i de ven it ne­ alocate la acest cap itol p re ­ tu lu i câ in m om entul in s ta lă ­ Făcind bilanţul celor zece o parte considerabilă a ve­
cesar ..deoarece costul v ie ţii n văd in iţie re a sau con tinuarea r ii sale in fla ţia „căpătase deja ani de luptă pentru progres nitului naţional. Ţările afri­ C om itetul pentru dezarm a­ general al O N U . U Thant,
P rim a operaţie dc
trans­
crescut rap id in u ltim ii cin ci unor costisitoare sisteme de un im p uls p u te rn ic ", d a to rită economic şi social, pentru u­ cane, printre care şi Ciadul, re îşi va relua lu c ră rile la o scrisoare in care l-a in fo r­ plan ta re a unor ne rvi con­
am ". N oul buget prevede o arm e, in clu siv a con tro versa­ p o litic ii econom ice a A d m i­ nitate naţională, şeful statu­ trebuie să-şi concentreze c- 17 fe b ru a rie la Geneva. m at asupra acestei s itu a ţii
creştere a c h e ltu ie lilo r buge­ tu lu i sistem de rachete a n ti- n is tra ţie i a n terio are şi a lui a subliniat că ţara are o forturile in direcţia obţinerii După cum se ştie. S.U.A. care ar putea co n stitu i un serva ţi a fost efectuată de o
tare federale cu 2,9 m ilia rd e rnchetâ „S afcguard". Bugetul c h e ltu ie lilo r pentru ducerea moştenire grea de la colonia­ independenţei economice, a îm preună cu U.R.S.S. sin t co­ pericol pentru securitatea in echipă dc c h iru rg i vest-ger-
d o la ri faţă de bugetul în curs. m ilita r include, de asemenea, ră zb o iu lu i din V ie tn am . S a rci­ lism. In Ciad nu existau în­ conchis Tombalbaye. preşedinţi ai acestui co m i­ regiunea respectivă si i-n m ani cu cîtcva săptăm ini în
N ixo n a s u b lin ia t câ în acest c h e ltu ie lile destinate răzb oiu­ na actuală, a a ră ta t v o rb ito ­ treprinderi industriale şi nici tet. P o triv ii co m u n ica tu lu i, ceru t să ia „m ă su rile nece­ urm ă, s-a an un ţa t (a M ü n ­
chen.
scop au tre b u it să fie recon­ lu i din V ietnam In această ru l, este de a se e vita o nouă in s titu ţii de învăţămînt me­ pe ordinea dc zi a v iito a re i sare".
siderate p rio rită ţile naţionale c ifră nu sin t însă cuprinse u- creştere a in fla ţie i şi crearea diu şi superior. „Am moşte­ sesiuni a C o m ite tu lu i pentru ♦ © ♦ N e rv ii tra n sp la n ta ţi au
p rin reducerea fo n d u rilo r des­ nclc c h e ltu ie li ale Pentago­ unei s itu a ţii în care stagnarea nit de la colonialism, a rele­ dezarm are vor fig u ra dezba­ fost lu a ţi de la persoane de
tina te ne vo ilo r a g ric u ltu rii, n u lu i care con stituie capitole econom ică ar deveni prea gra­ vat preşedintele, un nivel te rile pentru încheierea tr a ­ M işcarea grevistă din Sta­ cedate şi conservaţi m ai
p ro g ra m u lu i spatia), a ju to a re ­ aparte, prevâzînd creşterea dc vă. Totodată, cl a s u b lin ia t câ foarte scăzut de viaţă, iar Moda anului ta tu lu i p riv in d u tiliza re a b'- tele U n ite |>are să ia în anul m u lte lu ni. Două op era ţii du
lo r pentru străinătate, com er­ la 300 Iu 4â0 m ilioa ne d o la ri a v a lu l in fla ţio n is t nu poate fi populaţia, i7i marea ei majo­ r ilo r iilo r subm arine in sco­ 1070 o am ploare deosebită acest gen au fost efectuate
ţu lu i şi tra n s p o rtu rilo r, a ju to ­ sum elor destinate acce le rării respins ra p id fără o recesiu­ ritate, era analfabetă“ . In p u ri paşnice şi H a la tu lu i ge­ A g e n ţiile dc presă anunţă câ in luna iu lie a a n u lu i trecui
ră rii ve te ra n ilo r, precum şi a aşa-zisului „pro gra m de v ie t- ne serioasă. Problem ele in ­ prezent depunem eforturi in neral p riv in d interzicerea peste 400 de rem orchere sint la c lin ira ne uro chiru rgie i!lă
fla ţie i d in S.U.A. — a a ră ta t e xp e rie n ţe lo r nucleare. a U n iv e rs ită ţii d in M ünchen
c h e ltu ie lilo r m ilita re . A u fost na m izarc" a ră zb o iu lu i, care direcţia unei industrializări 1970 blocate în p o rtu l New Y ork
el în mesaj — s-au adăugat treptate a ţării şi eliminării ca urm a re a înce tă m lu c ru ­ Ele nu au fost pînă acum a ­
p ro b le m e lo r in fla ţie i din alte ♦ O # lu i a G 000 de m ecanici, m a­ duse ld cunoştinţa publicu
ţâ ri în u ltim ii ani şi au s lă b it rămînerii in urmă a agricul­ lu i. deoarece m ed icii au dr>
Tostul de radio Bagdad a
poziţia com ercială a S.U.A. turii. In instituţiile de învă- PARIS 3 (Agerpres). — transm is o de claraţie a gu­ rin a ri şi m u n c ito ri care re ­ n t să sc convingă in mod
vendică m ajorarea s a la riilo r.
Cunoscutele case de modă v e rn u lu i ira k ia n în caic Ira ­ asemenea, sc anunţă câ categoric câ grefele s-au a
„Chanel", „Dior", „Moly- nul este acuzat câ a procedat la N cw a rk (sta lu l New Jcr- tasat de p lin organism ului
p rim ito r P acienţii sin t miun
„Ral-
neux", „Nina Ricci",
V i e t n a m main", „Madeleine de la concentrări m asive dc tru ­ sey) H4 dc şcoli m u n icip ale c ito ri. Ei au făcut progrese
au fost închise ca urm are a
Ira k u l
pe la fro n tie ra cu
„Givenchy"
Rauch",
a tit dc încurajatoare, in cit
şi
grevei declarate de cadrele
In acelaşi tim p. în declaraţie
echipa de c h iru rg i a procedai
„Saint-Laurent" au prezen­
tat la Paris colecţiile lor sc subliniază că m in is tru l de didactico. sâptâm înu trecută la o nouă
externe, A b d u l K a rim S liei-
pentru primăvara anului Dc patru sâptâm îni. tra ta ­ transplantare. In tonte ca
A T A C U R I A L E F O R Ţ E L O R P A T R IO T IC E A ­ 1970. Caracteristic este in kha ti a adresat secre ta rului tive le d in tre rep re ze n ta n ţii z u rile au fost tra n sp la n ta ţi
SU PR A O B IE C T IV E L O R M IL IT A R E A M E R I- primul rind faptul că moda fiiia le i locale a sin d ica tu lu i n e rv ii de sub braţ.
C A N O -S A IG O N E Z E anului 1970 a semnat certi­
S U C C E S E 'A LE F O R Ţ E L O R G U V E R N U L U I RE­ ficatul de deces al mini-
Z ia ru l „N h a n D an" a
V O L U Ţ IO N A R P R O V IZ O R IU fustei. Anul acesta. moda pu b lica t un e d ito ria l în
feminină va fi lungă, dar
S A IG O N 3 (Agerpres). — ' peste 1 000 tone de bombe. A ­ de o lungime rezonabilă, care sc relevă im p o r­
In noaptea de lu n i spre m a rţi ceste ata curi aeriene au fost tanţa s ta b ilirii, acum 20
ne asigură specialiştii jran-
fo rţe le p a trio tice din V ie tn a ­ concentrate asupra re g iu n ilo r cczi. dc ani. a re la ţiilo r d i­
m ul de sud au supus unor a­ nordice ale V ie tn a m u lu i de plom atice d in tre R epu­
In timpul paradei modei,
ta cu ri eu m o rtie re şi rachete sud. au putut fi văzute rochii de blica S ocialistfi Rom ânia
30 dc obiective am ericano-sai- la cele mai scurte pin& la şi R.D. V ietnam .
goneze situate în d ife rite re ­ cele care atingeau pămîntul, In a rtico l sc s u b lin ia ­
g iu n i ale ţâ rii. Un p u rtă to r de A genţia E liberarea a trans­ dar specialiştii dau asigu­ ză. p rin tre altele, eă re ­
cu vîn t al com a nd am en tulu i m is un b ila n ţ al succeselor ob­ zoluţia C ongresului al
rări că pînă in luna iulie a
S.U.A. de la Saigon a decla­ ţin u te pe cîm p u l de lu ptă de acestui an, fustele vor aco­ X -lc a al P a rtid u lu i C o­
ra t câ nouă din a ta cu rile a­ către fo rţe le G u v e rn u lu i Re­ peri genunchiul. O altă m u n ist Român şi c u v in -
m in tite au produs pagube în ­ v o lu ţio n a r P ro vizo riu al V ie t­ constatare : pantalonii lungi, tă rilc t o v a r ă ş u l u i
semnate in s ta la ţiilo r m ilita re n a m u lu i de Sud in prim ele purtaţi dc femei in sezoane- N¡colne Ceauşescu rea­
am ericane, fără a preciza n u ­ sâptâm îni ale lu n ii ianuarie. le trecute in orice împreju­ firm ă cu vigoare so lid a ­
m ă ru l m o rţilo r şi ră n iţilo r. Pe După cum subliniază agenţia rita te a şi s p rijin u l de­
rare,* au dispărut şi ei;
de altă parte, acelaşi p u rtă to r citată, num ai în pro vin cia Tay s-au moiţinut numai în ci- p lin al R om âniei socia­
de c u vîn t a a ră ta t câ un con­ N in h fo rţe le p a trio tice au teva colecţii, purtaţi seara liste faţă de cauza eroică
voi m ilita r am erican a căzut scos din lu p tă în perioada a­ sau, bineînţeles, în timpul a p o p o ru lu i vietnam ez.
în lr-o ambuscadă organizată m in tită 600 de m ilita ri ai tr u ­ practicării sporturilor. In con tinu are, zia ru l Elevi de şcoala primará din tr-o suburbie a oraşului Hanoi.
dc p a trio ţi la num ai 1G km pelor am ericano-saigoneze, au scrie : .A c ţiu n e a de s p ri­ In anii 1967-1968, numărul şcolarilor din R.D. Vietnam a cres­
Observaţia generală a fost cut cu 1,5 ori mai mult decît între anii 1964-1965.
dc Saigon. C onvoiul, fo rm a t d istru s 27 de ta n cu ri şi tra n s­ că primăvara — 1970 mar­ jin ire a V ie tn a m u lu i de
d in 20 dc vehicule m ilita re , şi portoare b lin d a te şi au dobo- chează întoarcerea la femi­ către poporul rom ân nu
care tra n sp o rta m U n iţiî de sti­ r ît sau a va ria t 26 de avioane nitate. ceea ce dovedeşte că a încetat să se dezvolte.
nate unei u n ită ţi am ericane, ş r elicoptere. Pe întreg te rito ­ moda aşa-numită spaţială In toate form ele, popo­
a fost ne voit să se reîntoarcă riu l V ie tn a m u lu i de sud, în ru l rom ân susţine cu en­
sau cosmică a avut o viaţă
la Saigon sufe rind pîc-rderi in p rim e le 20 de zile ale lu n ii ia- tuziasm lupta dreaptă a
destul de scurtă, şi aceasta C U R I E R
ALGERIA. Aspect dîn piaţa din Alger cu o taraba de plante oam eni şi m aterialo. B o m b a r­ ( nuarie, u n ită ţile de a n tia e ria ­ mai mult in revistele de p o p o ru lu i vietnam ez". O
medicinale şi condimente, printre care şi „H arisa", o specie de dierele strategice „13-52" au nă ale p a trio ţilo r au d o b o rit specialitate.
piper roşu, produs local. efectuat un num ăr de şapte 170 de avioane şi elicoptere
ra id u ri, lansind o ca n tita te de am ericano-saigoneze.
Astăzi se împlinesc 22 dc noastre, au permis 0 mai bu­
ani dc )a semnarea, la 4 fe­ nă cunoaştere reciprocă, pre­
bruarie 1948, a T ratatului de PRIETENIA TRAINICĂ Şl COLABORAREA FRĂŢEASCĂ cum şî cfoctuarca unor schim­
prietenie, colaborare şi asis­ bu ri bogate dc experienţă în
tenţă mutuală dintre România construcţia socialism ului şi
şi Uniunea Sovietică — docu­ comunismului.
ment dc im portantă istorică Extinderea şi perfecţiona­
pentru evoluţia ascendentă a A POPOARELOR ROMÂN SI SOVIETIC rea continuă a tu tu ro r posibi­
re la ţiilo r tradiţionale de p rie ­ lită ţilo r de colaborare intre
tenie şi n colaborării frăţeşti ?
România şi Uniunea Sovieti­
dintre cele două ţâri.
lare în ţara noastră. Consfin­ m arxism -lcninism ului Şi in te r­ dustrială a lum ii. S-au înre­ tre situează în centrul preocu­ la sută faţă de volum ul pre­ Tntîlnîrile bi şi m u ltila te ra ­ că, consolidarea legăturilor
Evocarea acestui* eveniment ţind această realitate, T ra ta ­ naţionalism ului socialist, a gistrat suocese rem arcabile în pă rilo r sale prietenia frăţeas­ văzut in acordul precedent. le, vizitele reciproce ale con­ lor de prietenie, servesc in te ­
reliefează cu pregnanţă nu­ tul încheiat in 11)48 a ofe rit în p rin c ip iilo r independenţei, su­ cercetarea spaţiului cosmic şi că şi alianţa cu toate ţările Se remarcă, totodată, câ fie­ ducătorilor dc partid şi de resele ambelor părţi, con tri­
m ărul im presionant al fapte­ acelaşi tim p o bază solidă veranităţii, egalităţii depline în alte dom enii im portante socialiste, m ilitează pentru care d in tre protocoalele anua­ stat ai României şi U niunii buie la sporirea pa trim on iu­
lor ce atestă eâ sentimentele pentru extinderea şi ndîncirea în drepturi, neamestecului in ale ştiinţei, teii nici i şi cu ltu rii, întărirea continuă a colaboră­ le încheiate pe baza acordului Sovietice, convorbirile ce au lui lor de realizări pe plan
dc prietenie şi preţuire pe re la ţiilo r dintre cele două trebu rile interne şi avantaju­ s-a obţinut o creştere însem­ rii m ultilate ra le eu aceste pe termen lung au cuprins avut loc cu acest p rile j, au m aterial şi spiritual.
care le nutresc, unul faţă ile ţâri şi popoare, a creat un lui reciproc. Ia r în Raportul nată a nivelu lu i de trai al ţări. sarcini sporite faţă de cele constituit, la rîndul lor. ma­ Instrum ent al În tă ririi co­
.celălalt, popoarele român şi amplu cadru p o litico -ju r ictic prezentat la Congresul al X - poporului. Succesele repurtate de prevăzute in iţia l. Pentru 1970, nifestări grăitoare ale rcla- laborării şi cooperării frăţeşti
sovietic, au rădăcini trainice pentru dezvoltarea lo r arm o­ lea al P.CR., tovarăşul Acţionînd pentru afirm area România şi Uniunea Sovietică dc exemplu, volum ul schim ­ liilo r dc prietenie şi colabo­ româno-sovieticc, Tratatul de
în trecut. In România, ase­ nioasă. Nicolae Ceauşescu sublinia că, aceloraşi ţelu ri, oamenii m un­ în dezvoltarea economici şi b u rilo r va ajunge la 840 m i­ rare dintre partidele, ţările şi prietenie, colaborare şi asis­
menea sim ţăm inte şi-au găsit Cei 22 de ani care s-au „In s p iritu l linie i politice tra ­ cii din ţara noastră, sub con­ c u ltu rii, a ştiinţei şi tehnicii lioane ruble. popoarele noastre; ele ab evi­ tenţă mutuală dintre România
expresia fidelă în bucuria şi scurs de atunci au constituit diţionale a pa rtidu lui nostru, ducerea clarvăzătoare a P.C.R., au sporit neîncetat posibilită­ Pe lingă creşterea continuă denţiat totodată caracterul u- şi Uniunea Sovietică reprezin­
însufleţirea cu care oamenii o perioadă Însemnată şi rod­ vom acţiona şi tn v iito r pen­ au obţinut victoria de finitivă ţile de intensificare şi d iv e r­ a schim burilor comerciale, un lil al contactelor directe pen­ tă o contribuţie la întărirea
m uncii au salutat victoria Re­ nică în istoria re la ţiilo r dintre tru dezvoltarea re la ţiilo r de a socialism ului, nu dobîncht sificare a colaborării dintre loc im portant îl ocupă dez­ tru discutarea şi soluţionarea forţelor socialism ului in lu ­
voluţiei din Octom brie, in so­ România şi U.R.S.S., strîns prietenie şi colaborare m u lti­ m ari suocese In întărirea po­ ele în cele mai variate dome­ voltarea colaborării şi coope­ aspectelor de interes reciproc, me Profund interesate in
lidaritatea lor activă cu tî- unite astăzi prin ţe lu rile co­ laterală cu P artidul Comunist ten ţialu lui m aterial al ţâ rii, nii. Un avînt deosebit au cu­ ră rii economice şi tchnico- dovedind câ dacă sc porneşte consolidarea păcii, popoarele
nârul stat sovietic, in curajul mune ale co n stru irii socialis­ al U n iun ii Sovietice, eu U­ în îm bunătăţirea continuă a noscut re la ţiile economice. ştiin ţifie e în industrie, a g ri­ dc la dorinţa dc a lua în con­ român şi sovietic militează
şi abnegaţia cu care comu­ niunea R epublicilor Sovietice nivelu lu i dc tra i a) tuturor siderare opin iile exprim ate de
m ului şi com unism ului, ale Pentru amploarea pe care au cultură, transporturi. în cer­ eu consecvenţă pentru zădăr­
n iştii şi toţi cci eu vederi îna­ luptei pentru triu m fu l cauzei Socialiste, aceasta constituind categoriilor populaţiei, în toa­ cetarea ştiin ţifică şi tehnică, fiecare parte, se pot găsi so­ nicirea acţiu nilor agresive ale
intate au m ilita t pentru o po­ păcii şi securităţii în lumea una din tem eliile p o litic ii ex­ te dom eniile v ie ţii sociale. atins-o acestea, este elocvent in proiectare şi construcţii lu ţii, se poate ajunge la mo­ im perialism ului, pentru secu­
litică dc prietenie şi alianţă întreagă. Pe această bază, in ­ terne a ţâ rii noastre". In prezent, poporul român faptul câ, sub raportul volu­ ctc. Protocolul sesiunii din iu­ da lită ţi dc rezolvare reci­ ritate în lume, cooperare in ­
cu Uniunea Sovietică, sfidînd tre ţările noastre, in tre po­ Poporul român urmăreşte munceşte cu elan pentru tra ­ m ului absolut, re la ţiile cu lie 1969 a Comisiei inlergu- proc avantajoase. Numeroase­ ternaţională şî progres.
prigoana vechiului regim. le schim buri de delegaţii şi
poarele român şi sovietic, in ­ cu simpatie şi interes opera ducerea in viaţă a h o tâ rîrilo r U.R.S.S. ocupă prim ul loc in ver na menta le rom âno-sovieti­ La cea de-a 22-a aniversare
Consolidată prin sîngelc tre P.C.R. şi P.C.U.S. s-au de construire a bazei tehnico- Congresului al X-lea al P.C R., ce prevede trecer.ea la înche­ contacte care au avut loc in a T ratatului româno-sovic-
vărsat laolaltă de ostaşii ro­ statornicit re la ţii trainice, de m ateriale a com unism ului in îndreptate spre perfecţionarea întregul nostru comerţ exte­ ierea de acorduri sau contrac­ u ltim ii ani, pe linie de partid tie, poporul român, care a­
mâni şi sovietici în războiul prietenie şi alianţă frăţească Uniunea Sovietică şi se bucu­ şi ridicarea pe o treaptă su­ rior. Schim burile dc m ărfuri te de lungă durată penlru o­ >i de stat între organizaţiile cordă o înaltă apreciere rela­
pentru zdrobirea fascismului, şi dc largă colaborare tovără­ ră în mod sincer dc succesele perioară a întreg ii vieţi eco­ româno-sovietice sînt regle­ biective şi instalaţii comple­ obşteşti alo oam enilor muncii ţiilo r frăţeşti dintre Repu­
pentru eliberarea totală a te­ şească, iar legăturile lor m ul­ poporului sovietic. Conduşi de nomice şi sociale, spre dez­ mentate prin Acordul dc lun­ te, m ijloace dc transport, ma­ din cele două ţâri — cores- blica Socialistă România şî
rito riu lu i României, ea şi d in ­ tilaterale — pe târîm politie, P artidul Comunist. oamenii şini şi u tila je cu ciclu înde­ punzînd interesului reciproc, Uniunea Sovietică, adresează
colo dc hotarele ci, prietenia economic, ş tiin ţific , tehnic, m uncii din U R.S.S. au trans­ voltarea m ultilaterală a Româ­ gă durată pentru anii 19GG— lungat de producţie. pentru munca pe care cele poporului sovietic un călduros
româno-sovictică s-a ridicat cultural şi în alte dom enii ale form at ţara lo r-în tr-o putere niei socialiste. 1070, care fixează volum ul Cunosc, de asemenea, o două popoare o desfăşoară — salut, urîndu-i din toată inima
pe o treaptă superioară şi a operei de fău rire a noii orîn- industrială de prim rang, că­ Ca un corolar al e fo rtu rilo r liv ră rilo r reciproce la a p ro xi­ dezvoltare continuă schimbu­ au con tribu it la mai buna cu­ suocese tot mai m ari în ope­
căpătat un conţinut nou du­ d u iri — au ounoscut o ascen­ reia li revine astăzi aproape constructive pe plan intern, m ativ 3,8 m iliarde ruble, ceea rile bilaterale în toate sectoa­ noaştere a cre a ţiilo r m ateria­ ra de înfăptuire a societăţii
pă instaurarea pu te rii popu­ siune permanentă pe baza o cincime din producţia in ­ politica externă a ţâ rii noas­ ee reprezintă o creştere dc 30 rele artei şi cu ltu rii. le şi spirituale ale ţă rilo r comuniste.
T IP A R U L *. în tre p rin d e re a p o lig ra fic a Deva
44 065