Page 13 - Drumul_socialismului_1970_02

Anul XXII Redacţia

Nr 4692 şi administraţia

ziarului
Joi

DEVA, str. Dr. Petru Groza nr. 35
5 februarie
telefoone : redacto* ţel - 11588 . re­
dactor ţel adjunct, seceta* de «edacţie
ţi administraţia - 12138 ; secţiile cui-
1970 lurâ-sport ţi probleme celoţeneţli *
72317 ; secţia scrisori, documentare s*
externe - 12317 ; secţiile industrie ţi
viaţa de partid - 11275 ; lelelon de
4 PAGINI, 30 BANI serviciu intre orele 16-24 - 11585

Eforturi consistente Ecoul muncii „Cadran politic

internaţional“
pentru creşterea şi din parchetele P o rn in d de la sa rcin ile concrete deose­

forestiere tru m unca p o litico -e d u ca tivă in rîn d u l t i­ IN TER PR EŢII RO M ANI
b ite s ta b ilite de conducerea de p a rtid pen­
diversificarea pro­ rea exe m plară a p la n u lu i pe u ltim u l an n iv e lu lu i ei c a lita tiv , zilele trecute la LA CONCURSUL
n e rilo r. în vederea rid ic ă rii perm anente a
Im p u ls u rile în tre c e rii p e ntru în d e p lin i­
„C ER BU L DE AUR“
al c in c in a lu lu i, au ră zb it şi in M u n ţii O- Deva a avut loc deschiderea ce rcu lu i „C a ­ In urma unei rig uroa­
râştiei, acolo unde fo re s tie rii în fru n tă cu dran p o litic in te rn a ţio n a l“ , in ca d ru l o r­ se selecţionări, au losi
ga nizaţiei U.T.C. d in sectorul m edico-sa-
ducţiei de materiale fasona şi trim ite „Ia vale“ masa lemnoasă. n ita r. care şi-a propus ca p rin m ijlo c ire a desemnaţi cei dui in lc r-
bă rbă ţie n ă m e ţii şi gerul p e n tru a doborî,
care vor
români
prcţi
Ecoul m u n cii rodnice din parchetele şi a şase teme. prezentate lu n a r, să sc a­ reprezenta {ara noastră
profundeze diverse problem e legate de
sectoarele U n ită ţii de exploatare şi in ­ fenom enele şi procesele v ie ţii in te rn a ţio n a ­ la cca dc-a treia cdi|ie a
de construcţii d u s tria liz a re a le m n u lu i O răştie, se con­ şi sta tu lu i nostru, p rin tre care re ţin e m : concursului internaţional
le, p riv in d p o litica externă a p a rtid u lu i
cretizează în depăşirea p la n u lu i pe luna
„C erbul dc aur" dc la
sortim e ntele de bază.
ia n u a rie la toate
S-au dat s u p lim e n ta r 487 mc buşteni, 6-1 „R om ânia — con text in te rn a ţio n a l 1969", Braşov. Aceştia sînt Do­ i
rin Anastasiu şi Angela
„T in e re tu l şi securitatea europeană“ etc.
mc lem n pentru celuloză şi 28 mc lem n Sunilca, cintărcţi bine- I
In şedinţa de deschidere a ce rcu lu i a
de m ină. In sectorul de in d u s tria liz a re cunoscuţi publicului nos­
Nu este de loc în tim p lâ to r fa p tu l că pe ordinea de fost dezbătută tem a „R om ânia — con text
s-au rea liza t în plus aproape 100 mc che­ tru, îndrăgiţi şi apreciaţi
zi a recentei sesiuni a C o n siliu lu i po pu lar judeţean in te rn a ţio n a l 1969“ . sub fo rm a d ia lo g u lu i
Hunedoara, a fost înscris, pc lingă alte problem e de restea. în faţa h ă rţii, condus de tova ră şul Ion el pentru calităţile lor voca­
m are im p o rta n ţa , şi un studiu p riv in d dezvoltarea şi Depăşirea p la n u lu i fizic, folo sire a m ai G'odreanu, şeful catedrei de filo z o fie de le şi interpretative.
In vederea m arii com­
d ive rsifica re a p ro d u cţie i de m a te ria le de co n stru cţii bună a tim p u lu i de lu cru de către cei la C a bin etul Judeţean de p a rtid H une­ p e tiţii din luna martie, ,
In ju d e ţu l nostru. Este o o rie n ta re absolut necesară aproape 1 400 de m u n c ito ri, se refle ctă în doara, reprezentanţii noştri şi-au
şi un răspuns concret la o gamă de im p o rta n te ce rin ­ s p o ru ri în valoare de 124 000 lei Ia p ro ­ C. PURCILEAN început pregătirile în ca- |
ţe econom ice actuale, expuse în cuvîntarea tovarăşu­ ducţia globală şi de 330 lei pe sa la ria t la secretar al Comitetului M atriţerul şef de echipa, Gheorghe Colhon, este recunos­ drul S tudioului tîn ăru lui j
lu i N icoloe Ceauşescu la plenara C.C. al P.C.R. din p ro d u ctivita te a m u n cii. municipal U.T.C. Deva cut de colectivul Fabricii chimi ce Orăştie ca unul dintre cei interpret.
decem brie an ul trecut. „M a re le volum de in v e s tiţii mai experimentaţi şi harnici muncitori.
pe care îl avem de re a liz a t — arată secretarul gene­ Foto : V. ONOIU R epertoriul de concurs
al fiecărui interpret va fi j
ral al p a rtid u lu i — im pune să acordăm o a le n \ie deo­
alcătuit din două eînte- ¡
sebită d e zvo ltă rii in d u strie i m a te ria le lo r de con stru c­
ce, din care unul, aşa |
ţii. P en tru a în lă tu ra în cît m ai scurt tim p râm îne-
rea în urm ă existentă in această ram u ră, în 1970 se cum prevede rcgulam cn- |
prevede creşterea p ro d u cţie i cu 13,1 la sută. T rebu ie Propunerile oamenilor muncii — Telecomanda, teleghidatul, sectoare dc la furnalul nr. 6, tul. va fi ales din cele 92
spus câ această creştere este in su ficie n tă faţă de ne­ multitudinea de instrumente, aglomeratorul nr. i, să monte­ dc piese incluse în Caic- ]
vo ile econom iei noastre şi se Im pune ca a tît M in is ­ aparate, dispo zitive, ele­ ze traductoare la 2 din cele tul dc m elodii româneşti, j
te ru l In d u s trie i M a te ria le lo r dc C o n stru cţii c it şi con­ m ente de automatizare au 4 cuptoare adinei de la blu- editat special pentru fes- j
s iliile populare — care încep să ocupe un loc im p o r­ devenit ajutoare preţioase mingul 1300. tiva l. |
ta n t in producerea acestor m a te ria le — să găsească ale jurnaliştilor, oţelarilor, In această lume fascinantă,
noi p o s ib ilită ţi pe ntru ca in cursu l a n u lu i v iito r să pe o largă filieră de răspunderi mijloace de lucru indispen­ in care adesea pe spaţii mi­ TURN EU ¡
se asigure sporirea su p lim e n ta ră a p ro d u cţie i", sabile pentru lucrătorii ma­ limetrice se asamblează piese PESTE HOTARE j
„A n u l v iito r" este acum prezent şi cere cu insis­ relui combinat hunedorean. de ordinul micronilor, pre­ Săptămina viitoare, tre i j
tentă răspuns la sa rcin ile trasate Cu ce se prezintă Ele sint prezente acolo unde gătirea profesională trebuie
in d u stria locală in faţa acestui o b ie ctiv m a jo r ? funcţionarea instalaţiilor tre­ dublata in permanenţă de o apreciate form aţii came- ]
P unînd in a p lica re o parte d in in d ic a ţiile date de Pe agenda de lu cru a Con­ c a lită ţilo r ap a rţin ă to a re au festă g rijă deosebită pe n tru buie asigurată In condiţii îndemxnarc demnă dc cel rale româneşti urmează j
C o m itetul exe cu tiv al C o n s iliu lu i popu lar judeţean. s iliu lu i popu lar al m u n ic ip iu ­ p a rtic ip a t la o largă dezbate­ ca p ro p u n e rile oa m en ilo r ireproşabile, a căror deser­ mai fin chirurg. Oamenii din să plece in turneu peste !
D ire cţia dc in d u strie locală s-a o rie n ta t şi spre dez­ lu i Deva se află în perm anen­ re socială, prezentînd peste m u n c ii sâ capete viaţă. In vire directă de către om este echipele conduse de Carol hotare. |
voltarea p ro d u cţie i de m ateriale dc co n stru cţii. Ca ţă o bogată gamă de p ro b le ­ G00 de p ro pu neri. c irc u m s c rip ţiile electorale 16, exclusă din cauza tempera­ Ungur, ¡nan Tocaci, Aurel La in vita ţia Fundaţiei j
urm are, în 1970 pro du cţia acestei ra m u ri va în reg istra me e d ilita r-go spo dâre şti. O Ce s-a în tîm p la t după a­ 17 şi 10, de pe strada ,,M. E- turilor înalte, nocivităţii, in- Radu, cei de sub conducerea muzicale „Gaudeamus“ , }
bună parte d in acestea îşi au m inescu“ , cu a ju to ru l deputa­ form aţia „M úsica nova", j
o creştere de 7fl la sută faţă de anul 1 DGf> ia r ponde­ ceea ? accesibilităţii, jurnizînd date maistrului Vasilc Nicolae
rea m a te ria le lo r de c o n s tru c ţii va reprezenta peste 25 iz v o ru l In n u m ă ru l m are de T re b u ie s u b lin ia t câ încă ţilo r N ic u lin a R âşinaru şi Pe­ concrete pentru luarea ope­ ştiu acest lucru, 11 cultiva d irija tă dc pianista şi ]
la sută rlin v o lu m u l p ro du cţiei in du striale . p ro p u n e ri făcute de oam enii de la început c o m ite tu l exe­ tru Şerban, ce tă ţe n ii au p la n ­ rativă a celor mai raţionale cu o deosebită grijă şi răb- compozitoarea K ilda Jc- j
P riv in d aceste procente, s-ar părea câ tre b u rile de- m u n cii în în tîln irile cu de­ c u tiv al c o n s iliu lu i p o pu lar a tat pom] o rn a m e n ta li, au rea, va da o serie de j
p u ta ţii Şi. astfel de în tîln iri creat zone verzi, dînd un as­ concerte în Olanda.
ru rc no rm al. D ar ce rin ţe le şi p o s ib ilită ţile actuale a­ acordat ate nţia cu ve n ită solu­
au a vu t loc m u lte începînd pect p lă cu t străzii. L u c ră ri O altă form aţie dc m u­
rată c la r câ de m a ra ju l in d u s trie i locale pe lin ia dez­ ţio n ă rii tu tu ro r p ro p u n e rilo r.
d in perioada cam paniei elec­ im p o rta n te de acest fel s-au zică de cameră — „A rs
v o ltă rii şi d iv e rs ific ă rii p ro du cţiei de m a terialo de M a i în tii a fost fo rm a tă o co­
in
c irc u m s c rip ţiile
co n stru cţii este încă m u lt prea anem ie. Foar- to ra lo d in ia rn a trecută, p i- m isie care a a n a liza t posibi­ făcu t şi activează d e p u ta ţii Viata intima a nova", din C luj. care zi­
unde
I. ŞELARU nâ în prezent, cin d se a flă pe lită ţile de re a liza re a fiecă rei G heorghe Boşorogon, Ioan > lele acestea prezintă pu­
blicului bueurcştcan
un
te rm in a te d ă rile de seamă ale p ro p u n e ri, ca te g o risin d u -le pe M ârgineanu, M ia A rde le anu , concert de muzică con­
problem e pe ntru a putea fi
l U J ' . H I I I . ' l i m H l d e p u ta ţilo r. Cu aceste p rile ­ Adam C orul. K iss Lu do vic, E ­ temporană, va pleca in
m al uşor de u rm ă rit: gospo­
ju r i ce tă ţe n ii ora şu lu i şi ai Jo­ dărie com unală şi e d ilita re , lena Gros, E cate rina Beldea- Anglia. Suh conducere:)
so cia l-cu ltu ra lc, econom ice, co­ nu, A m b ro zie Pop şi a lţii. com pozitorului Cornel ¡
m erţ ş.a. G rupa te astfel p ro r E xistă insă şi c irc u m s c rip ţii Ţăranu, a rtiş tii noştri vor =
p u n e rile au fost re p a rtiza te electora le în care s-nu în tre ­ concerta Ia „Quccn Elisa-
pe re sp o n sa b ilită ţi. De aici, o p rins a c ţiu n i gospodăreşti dar belh lla l)“ din Londra.
pa rte a re v e n it c o n s iliu lu i num ai cu ju m ă tă ţi de m ăsu­ măsuri pentru interpretarea dare. Dacă la alţii curiozi­
p o p u la r m u n icip a l, u n ită ţilo r ră. In c irc u m s c rip ţia electora­ economică a activităţii dc. tatea sc poate opri la exte­ F O T B A L
econom ice subordonate, ia r a l. lă nr. 19. de pildă , pe strada producţie. riorul. obiectului. oamenii de
tâ po rte a fost re p a rtiza tă u ­ „C riş a n ” s-au lu at m ăsuri Volumul impresionant de aici, ca fini. analişti. tre­ TR IC O LO R II AU
n o r în tre p rin d e ri, in s titu ţii şi p e ntru introducerea apei po­ aparatură de măsură şi con­ buie să pătrundă repede şi T E R M IN A T LA
o rg a n iz a ţii econom ice d in ra ­ ta b ile în fiecare gospodărie, trol — numărul trece dc bine in intimitatea meeanis- E G A LITA TE
za m u n ic ip iu lu i. dar ce tă ţe n ii n-au m ai p a rti­ 25 000 — este verificat, re­ mului, să-l stăpîncască lo. CU IN TE R N A TIO N A LE
c ip a t la repararea p a v a ju lu i
S-a procedat, de asemenea, degradat cu p rile ju l in tro d u ­ parat, întreţinut dc un mă­ pcrfcclie pentru ca Io ne­
bine că toate p ro p u n e rile au c e rii conductelor. A lte lu c ră ri nunchi de oameni harnici., voie să intervină acolo Selecţionata dc fotbal
fo st e vid e n ţia te pe c irc u m ­ pasionaţi ai tehnicii de la a­ unde Irbuie cu cea mai ma­ j n României şi-a continuat
au răm as n e fin a liz a tc pentru ! turneul in Brazilia,- ju -
s c rip ţii electorale şl înscrise câ nu sc în tre p rin d a c ţiu n i telierul termotehnic şi me­ re exactitate. Şi ocazii dc a­
în nişte caiete, ia r acestea au susţinute. trologic. In condiţiile in cest fel in 1070 vor fi nume­ ¡ cind la Porto Alegre eu
fost în m ln a te d e p u ta ţilo r. As­ C o m ite tu l executiv' al eonsî- care la doi salariaţi din roase. Este prevăzut ca aproa­ j cunoscuta form aţie In te r­
tăzi, fiecare depu ta t îşi are • Jiu lui po pu lar m u n ic ip a l a a l- combinat revin trei apa­ pe toate aparatele de măsură ! na/ionale, campioana sta- ,
notat in ca ie tu l său p ro pu ne­ rate. iar operaţiile ce se şi control din C.S.H, să fie | | lu lu i Rio Grande do Su).
.locul s-a încheiat cu un
rile făcute de ce tă ţe n ii d in C. ARMEANU cer executate sint de înaltă verificate, alte 5 500 repara­ rezultat dc egalitate :
c irc u m s c rip ţia sa, el avînd o­ fineţe, organizarea muncii te, asimilate spre m on ta i noi 1—1 (0—0) Gazdele au ¡
b lig a ţia de a acţiona pe n tru în toate amănuntele ei tre­ elemente de automatizare i deschis scorul prin Val- !
în fă p tu ire a p ro p u n e rilo r. Este buie să fie dc m a xim ă pre ­ De asemenea, se. va asimila domeiro El a înscris
un fa p t p o z itiv câ m area m a­ (CONTINUAR! IN fAG.oJ-aŢ cizie. In ajutorul termoteh- procedeul de. rccondiţionare a d in lr-o lo vitură liberă de
jo rita te a d e p u ta ţilo r m a n i­ nicicnilor a venit, calculato­ dispozitivelor de măsurat J la 20 in. Fotbaliştii ro­
rul electronic. Acest repre­ lungimi. — pină acum se u- i mâni au egalat prin Do-
zentant al tehnicii celei mai pela la serviciile altor între­ j mide, care a reluat cu
noi furnizează decadal şi lu­
r \ prinderi — in urma căruia capul o centrare a lui
nar, pe secţii şi sectoare, in­ se vo r reduce cheltuielile eu Sătmărcanu, mareînd im -
In pagina a 11-a: formaţii privind aparatele re 10 000 lei, va fi pusă în func­ parabi). Aceasta a fost
trebuie revizuite şi verificate, ţiune instalaţia de acoperiri ; cca dc-a 4-a in tîln iro
indică cite reparaţii s-au e­ metalice, organizate diverse susţinută de fotba liştii
■ Refacerea F.S.D.R. — rezultatul fectuat intr-o perioadă la un acţiuni in sectorul de me­ I rom âni în cadrul turneu­
anumit tip de aparate, cite trologie cu o eficienţă de. lu i brazilian.
ia panoul de coman '.o al furnalului nr. 6 de la Hunedoara, maistrul Ştelan Repede din lucrări au trecut cu bine 377 000 lei. In meciul dc la Porto
dâ explicaţii despre pulsul ma relui agregat. Foto : N. GHENA dezvoltării mişcării muncitoreşti proba de verificare, cite au îndeplinirea la termen a Alegre, echipa României
din ţara noastră (II) fost respinse. acestor obiective se integrea­ I a început jocul cu urm ă­
ză armonios in acţiunea de a
înarmaţi cu asemenea in­ toarea form aţie : Ghiţă,
formaţii, muncitorii acestei spori producţia de metal, de i Sătmărcanu, Hălmăgca-
a traduce in fapt angajamen­
B Revenire la articolul „Cu prea secţii au reuşit să verifice în ¡ nu, Dinu, Dcleanu, Nun-
1909 în sectoarele de bază tele insuflcţitoare luate In j vvciller, D um itru, Neagu,
întrecerea dintre organizaţi­
Dobrin, Dum ilrache, Lu*
Desfăşurind larg întrecerea socialistă multe „moaşe“ , Mureşul Deva peste 16 000 aparate, să re­ ile de partid dc către side- ccscu.
pare alte 6 240, participînd
rurgiştii hunedoreni. Echipa României va în*
rămîne doar... cu speranţe“ efectiv la acţiunea de dotare liln i luni la Lima, selec­
COLECTIVELE MINIERE DIN VALEA cu aparatură nouă a unor A. NAGY ţionata Perului.
JIULUI AU RAPORTAT DEPĂŞIRI
înscrisă in fiecare an în ca­ preocupă şi interesează mase­
le n d a ru l ce lo r m ai însem nate LUNA CĂRŢII LA SATE le la rg i de c itito ri.
DE PLAN SUBSTANŢIALE c ă rţii la sate", a fla tă la cea 99 crează în a g ric u ltu ră şi zo­
m a n ife stă ri cu ltu ra le ,
„L u n a
In s p rijin u l celor care lu ­
de-a X -a e d iţie de desfăşura­ otehnie au a p ă ru t num eroase
re, capătă un plus dc im p o r­ lu c ră ri p rin tre care a m in tim t
M inerii Voii Jiului au în­ exploatările miniere din ju ­ ste pion poartă în străluci­ tan ţă şi se m n ific a re . „T e n d in ţe noi în a g ric u ltu ră “ ,
ceput acest an ho.ărîtor în deţ, înscrie în bilanţul p ri­ rea cărbunelui numele tutu­ O rganizată sub a u spiciile LA A X-A EDIŢIE „Z o o te h n ia R om âniei voi. I".
îndeplinirea sarcinilor octuo- mei luni o producţie supli­ ror celor care, însufleţiţi de C o m ite tu lu i dc S tat pentru „E fic ie n ţa econom ică a meca­
lului cincinal, cu reolizori de mentară de 1 230 tone căr­ mareo întrecere, ou dezogă- C u ltu ră şi A rtă şi U n iu n ii n iz ă rii a g ric u ltu rii“ , „M e c a n i­
prestigiu, pe măsura renume- bune. Semn că otunci cind zuit cu toată puterea lor va­ C entrale n C o op erative lo r de zarea lu c ră rilo r ¡n pa ntă“ ,
lui ce şi I au dobindit de a mobilizoreo întregului colec­ lurile fluviului de diamante Consum, precum şi cu con­ Cu acest p rile j, vo r fi o r­ reuşita tra d iţio n a le i sărbători, de că rţi, recenzii şi procese „A g ro n o m ie " etc.
lungul anîlor. Prinse in suflul tiv este deplină, sarcinile de negre. Zeci de brigăzi şi-ou cursul M in is te ru lu i A g ric u ltu ­ ganizate o serie de a cţiu n i şi îşi vor aduce c o n trib u ţia o lite ra re etc. In do m en iul lite ra tu rii be­
mereu înnoitor ol întrecerii pion pot fi îndeplinite şi de­ înscris deja numele pe lista r ii şi S ilv ic u ltu rii, C.C. al m an ifestări c u ltu ra le cu c a r­ scamă dc s c riito ri .şi red actori P rod ucţia e d ito ria lă este le tristice . p ro du cţia e d ito ria ­
socioliste, înlâturînd greută­ păşite. Urmează in ordine evidenţiaţilor : Petre Conston- U.T.C. şi a a lto r departam en­ tea cu scopul dc a pune la în- rlin e d itu ri, care vo r avea po­ prom ptă in ceea ce priveşte lă a fă cu t un sa lt c a lita tiv su­
ţile şi neajunsurile, colecti­ minele Dîlja, Petri la, Lonea, tin, Blogo Mihoi, Coilo Vosi- te şi o rg a n iza ţii de masă. dcmJna c itito rilo r dc la sate sib ilita te a , în d is c u ţiile pe ca­ s p rijin ire a a c ţiu n ilo r p rile ju i­ pe rio r a n ilo r precedenţi. Au
vele celor 8 mine ale Văii Vulcan şî Paroşeni, care prin le, Nicoloe Oprea. Gheorghe „L u n a c ă rţii la sate“ con sti­ noi lu c ră ri politice, agrozo­ re le vor purta, sâ culeagă te de „L u n a c ă rţii Ja sate", cu apărut, în tira je im p re sio n a n ­
Jiului ou reuşit să raporteze eforturi susţinute au reuşit să Jur], Ion David. 11ie Nicoloe, tu ie un nou p rile j de a firm a ­ otehnice şi be le tristice, dc a pă reri c ritic e sau ap recieri un fond de carte bogat şi a- te. lu c ră ri ale s c riito rilo r c la ­
la sfirşitul primei luni din a­ consemneze succese deosebi­ Aurel Oiştea. Constontin Lă- re pentru lu c ră to rii cu cartea c o n trib u i astfel la rid icare a pozitive din partea un or c i­ deovat O serie de lu c ră ri ale sici şi con tem po ran i, tra d u c e ri
cest an un spor de 6 578 te depăşind planul Io extrac­ puşcă. Ion Petreonu, Ştefan din cooperaţie, p e n tru b ib lio ­ n iv e lu lu i lor de cun oştin ţe şi tito ri e xige nţi ca : profesori, c la s ic ilo r m a rxism -le n in ism u - ale op ere lor a p a rţin în d lite ­
lu i (M arx-E ngels — Opere voi.
tone de cărbune. Semnifica­ ţia de cărbune. Neagu. Vosile Monoloche, Je- tecari şi căm inele cu ltu ra le , cu ltu ră . P rin aceste a cţiu n i în vă ţă to ri, m edici, in g in e ri, 25-30. V. I. L c n in — Opere ra tu rii universale, m o n o g ra fii
se urm ăreşte atragerea unor
tiv în acest sens este nu nu­ In ocest context se cuvine nică Năstose, Gheorghe Scor­ pe ntru to ţi aceia care concu­ noi cate gorii de c itito ri, s ti­ b ib lio te c a ri etc., în tr-u n cu- com plete voi 51). lu c ră ri alo şi s tu d ii p riv in d via ţa şi a c ti­
mai cantitatea, ci şi faptul subliniat în mod speciol fop- pie. Vespasian Cătonă. Ion ră la râsp in dire a c ă rţii în r in ­ m ularea gu stulu i pentru c itit v în l lo (î cei care m anifestă co n d u că to rilo r dc p a rtid şi de vita te a u n o r s c riito ri ro m â n i
că s-o trimis preporoţiilor nu­ tul câ suportul obţinerii a­ Bociu. dul m aselor de oam eni ai al ţă ra n ilo r cooperatori şi spe­ dragoste şi pasiune pentru şi stră in i.
mai cărbune de primă co li­ cestor însemnate sporuri de Statisticile sînt door în m u n cii dc la sate. c ia liş tilo r d in a g ricu ltu ră nobila m uncă dc râ sp în d irc a stat (R a p o rtu l la Congresul al A lă tu ri de c e ila lţi fa cto ri,
X -lc a al P.C.R , Tezele şi D i­
tote. cărbune este creşterea pro­ porte semnifico'.ive In ele nu Pe parcursu l un uj deceniu. p e ntru acele că rţi care râs c u v în tu lu i tip ă rit re ctive le C ongresului al X -lc a cooperativele de consum —
In fruntea întrecerii sint ductivităţii muncii Si.» evi­ palpită fromîntările celor core „L u n a c ă rţii la sate" s-a pund c e rin ţe lo r practice ale A lă tu ri dc e d ito ri .şi s c ri­ al P.C.R., R om ânia pe d ru m u l p rin u n ită ţile de lib ră rie , ra ­
minerii celei mai mari mine denţia in mod deosebit mina le-au dot naştere, pentru că tra n sfo rm a t in tr-o tra d iţio n a ­ d e zvo ltă rii a g ric u ltu rii socia­ ito ri, dc lib ra ri şi d ifu z o ri de d c s â v îrş irii c o n s tru irii socia­ ioanele de carte d in c a d ru l
din ţară, purtătoare o dra­ Paroşeni. care o făcut cel in odîncuri, acolo- unde-şi ore lă sărbătoare a c ă rţii — e- liste. c o n trib u ie la îm bogăţi carte, b ib lio te c ile şi căm inele lis m u lu i voi. I - II I ) etc., ofe­ m agazinelor, reţeaua de d ifu ­
c u ltu ra le îşi vor înscrie .şi do
pelului de fruntaşă pe ramu­ moi spectoculos soit în o- izvorul d'omontul negru. în locventâ dovadă a p re ţu irii rea cu n o ştin ţe lo r agrozooteh­ astă dată. p rin tre re a liză ri, ră în vă ţă m in te de m are În ­ zor! v o lu n ta ri şi p ro ce n tu a li
ră - Lupeni, cu 4 931 ' ne ceostă privinţă, ojungînd dc fiecare c'ipă se petrec zeci. de care se bucură cartea în nice şi creşterea co n ştiin ţe i num eroase m a n ife stă ri c u ltu ­ sem nătate pe ntru m unca de — sînt chem ate sâ p a rticip e
extrase peste plan. Urmează Io o productivitole medie de sute de fapte deosebite care p a tria noastră. A şteptată deo­ socialiste. rale m enite sâ stim uleze in ­ rid ica re a e d ific iu lu i m in u n a t şi sâ colaboreze a ctiv la râs-
colectivul minei Uricani, care 1,300 tone pe post în 1969, duc în mod cerl însor* suc­ p o trivă de s c riito ri, red actori în tă rire a le g ă tu rii d in tre teresul c itito ru lu i pe n tru că r­ al socialism ului. p în d ire a c ă rţii în rin d u l m a­
a roaoitci! extragerea a 1 291 Io 1,733 tone pe post in o- cese lor succesele minerilor d in e d itu ri şi C itito ri, ..Luna s c riito ri, red actori d in e d itu ri ţile p lin e de lu m in ă şi fru m u ­ C ă rţile apărute in c o le c ţiile selor de oam eni ai m un cii de
tone, depăşind in acelaşi ceostă lună, cu 166 !<g pe în lupta pentru o do patrie* c ă rţii la sate" co n stitu ie un şi c itito ri, pentru o cunoaşte­ seţe. A stfe l, la b ib lio te c i şi ..Ş tiinţa în vin g e “ . ..C unoştinţe la sate. c o n trib u in d astfel la
timp productivitatea muncii post moi mult fotă de preve­ cît moi mult cărbune înseom- p rile j de b ila n ţ pe diverse re m ai adîncâ şi directă a fo lo sitoa re", „O riz o n tu ri" etc tra n sfo rm a re a „L u n ii c ă rţii la
cu 150 Irg pe post, fiind la derile pionului. Menţiuni me p la n u ri, de trasare a unor noî pro b le m e lo r ce le rid ic ă viaţa şcoli, la căm ine le c u ltu ra le , la s-au b u cu ra t şi se bucură dc sate“ in tr-o au tentică sărbă­
toare a c ă rţii.
numai 3 kg de graniţa mult rită în ocest sens şi exploa­ nă însumarea tuturor fapte­ jaloane pe d ru m u l ascendent satelor noastre şi a c e rin ţe ­ lib ră rii .şi c e rc u rile de le c tu ­ m u lt interes, tocm ai p rin fa p ­
rivnilelor 2 tone pe post lor dm odîncuri, respectarea al re a liz ă rii şi re ce p tă rii u ­ ră. se v o r organiza d ife rite
Exploatarea minieră Ani- tările miniere Peîrilo, Aninoo- deplină o cuvîntului dot ! nor noî v a lo ri c u ltu ra le , co­ lo r c itito rilo r respectivi, a de­ a c ţiu n i ca : şezători lite ra re , tu l câ ele prezintă, pe în ţe le ­ NICOLAE PLEŞA
sul tu tu ro r, c u c e ririle ş tiin ţe i
noosa, cea care a chemat la so. Vuîcon şi Lupeni. respunzătoare etapei actuale. v e n it o tra d iţie a „L u n ii că r­ con cursu ri „C in e citeşte — c u ­ sau unele problem e care vicepreşedinte al U.J.C.C.
noaşte", sta n d u ri şi e x p o z iţii
ţ ii la sate“ . Şi anul acesta, la
Hunedoara-Deva
întrecere pe acest an toate Fiecare tonă extrasă pe- RADU SELEJAN