Page 14 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 14

PAO.  2                                                                                                                                                    »    ORUMUl  SOCIALISMULUI  -   JOI  5  FEBRUARIE  1970

                                                                        In tre   altele,  în   proiectul  de   ta ria tu lu l  Ia  noi  în  ţară,   ea   legătură  cu  re ve n d ică rile   e-   g ilo r  care  îm piedicau  dre ptul   F orul  suprem   al  p a riid u lu i
                                                                       program   al  P a rtid u lu i   Social   gropar  al  societăţii  c a p ita lis ­  ronom ice  ale  p a rtid u lu i,  ceea   de  asociere  si  la  grevă  rccu   era  congresul,  convocat  <*  da
                                                                       D em ocrat  se  întrezăresc   şi   te  $i  necesitatea   re fa ce rii   ce  se  numea  pe  -atunci  partea   noasterea  sin dica telo r  ca  per­  tâ  la  doi  ani  :  in tre   congrese,
                                                                       idei  din  care  se  vede  că  socia­  p a rtid u lu i,  considerat  ca  „v lă s ­  economică  a  p ro g ra m u lu i,   a   soane  ju rid ic o .   introducerea   p a rtid u l  era  Cvindus  dc  C onsi­
                                                                      liş tii  rom â ni  au  in tu it   bine   ta r  al  vechii  ră d ă cin i  socialis­  fost  prezentat  de către  A le x a n ­  co n tra ctu lu i  colectiv  şi  altele.  liu l  G eneral  form al  clin  re ­
                                                                      epoca  im p e ria listă   in   care   te “ .  In  fe lu l  acesta  se  s u b li­  dru  Constantineseu.  Parte  com ponentă  a  progra­  prezentanţi  ai  tu tu ro r  o rg a ­
                                                                       intrase  c a p ita lis m u l  pe   plan   nia  co n tin u ita te a    d e zvo ltă rii   In   partea  po litică ,  re ve n d i­  m u lu i  p a rtid u lu i  er«  şi  ..pro­  n iz a ţiilo r  m ai  im p o rta n te   din
                                                                       m on dial  şi  se  făcea  şi  o  a­  m işcă rii  m un citore şti,  p re lu a­  carea  de  bază  ora  vo tu l  un i   gra m ul  agrar".  In   afară   de   ţară,  care  se  întrun eau  o  dală
                                                                                                                                                                                                            care  se  ocupa  du moi
                                                                       naliză  a  d e zvo ltă rii  c a p ita lis ­  rea  de  către  noul  p a rtid    a   versal.  Această   revendicare   răscum părarea  silită ,  pe   c it   la  G  lu n i  si  din  organul   do
                                                                      m u lu i  în  ţara  noastră.  In   ca­  „în tre g ii  lite ra tu ri  şi  a  tra d i­  îşi  avea  însem nătatea  ei.   In   va  fi  eu  tre b u in ţă ,   a  unei   conducere  operativă   C o m ite­
                                                                      d ru l  lu i  se  su b lin ia   caracte­  ţiilo r   m işcă rii  socialiste   de   c o n d iţiile   concrete  ale  Rom â­  p ă rţi  c it  m ai  in tin sc  din  pro­  tu l  E xecu tiv,
                                                                      ru l  c a p ita lis t  al  ţâ rii.   ro lu l   treizeci  de  ani  Încoace  (adică   niei  de  la  începutul  secolului   prietatea  mare.  erau  înscrise   cu  m unca  curenta  a  p a rtid u ­
                                                                       progresist  al  d e z v o ltă rii  in ­  de  la  1880)  eu  un  p a trim o n iu    al  X X -le a .  avind  în   vedere   in  program   urm ătoarele  :   le­  lu i.  O rg a n iz a ţiile   locale   ale
                                                                      d u strie i,  ideea  că  P a rtid u l  So­  al  său  le g itim “.  sistem ul  c lc rio ra l  eenzitar  in  g islaţia  specială  pe ntru  ţă ră ­  p a rtid u lu i  oruu  de  tre i  fe lu ri  :
                                                                       c ia l  D em ocrat  lu p tă   pentru                                                                                    c lu b u ri,  cercu ri  şi  grupe  so-   veciin
                                                                      dezvoltarea  acestei   in d u s trii,                                                                                    cinl-dem ocratc.
                                                                      dar  ea  sâ  se  facă  in  aşa   fel                                                                                       Congresul  a  vota t  m o ţiu n i
                                                                      in c it  să  nu  lovească  in   in te ­                                                                                  de  so lid a rita te   cu  lu p ta   de  c*
                                                                      resele  m u n c ito rilo r.   Recon­                                                                                     lib e ra re   a  ro m â n ilo r  din  Aus-   N ic i  o  in v e s lilic   din
                                                                      stitu ire a   p a rtid u lu i  era  soco­                                                                                tro -U n g a rin ,  a  ..celor  3 000 990   cite   s-nu  Tăcut  pînâ  a­
                                                                      tită   ca  o  „adincâ  necesitate                                                                                        de  oam eni  care  duc  o  vu ip l   cum   —  şi  s-au   făcu*
                                                                      izvo rîlâ   din  frâ m in lă rile    si                                                                                  a su o rilâ   dincolo  do  hotarele   a lîtca   —  nu  s-a  re a li­
                                                                      lu p te le   p ro le ta ria tu lu i  indus­                                                                              Român ie i”                     zat  onora bil  fără  cn  po­
                                                                      tria l  d in   R om ânia".                                                                                                 Congresul   de  re co n stitu ire    sesorul  ci  sâ  n u -i  fi  pus
                                                                                                                                                                                               a  P a rtid u lu i  Social  Dem ocrat   la  tem elie  m ăcar  o  fâ ri-
                                                                        Expunerea  dc   m otive  p re ­
                                                                                                                                                                                               Rom ân   din  1910   a  rid ic a t   mâ  dc  interes  şi  preo­
                                                                      ciza  că  p a rtid u l  sc  in spiră  d in
                                                                      id e ile   so cia lism u lu i  ş tiin ţific                                                                              problem e  dc  im p ortan ţă  v ita ­  cupare.   Această   ele­
                                                                      şi  p rin c ip iile   program atice  ale                                                                                 lă  pentru  clasa  m uncitoare.   m entară  con diţie  a  in ­
                                                                                                                                                                                               Refacerea  p a rtid u lu i  p o litie   al   tra t  in  re fle x u l   m ai
                                                                      m işcă rii  socialiste  in te rn a ţio ­
                                                                                                                                                                                               clasei  m u n citoa re  în  1910  re­  tu tu ro r   b e n e fic ia rilo r
                                                                      nale.  Scopul   p a rtid u lu i  era
                                                                      d e fin it  în  m odul  u rm ă to r  :  cl                                                                               prezintă.  de  fapt,  o  încu nun a­  care  pregătesc   m e ti­
                                                                      ..urm ăreşte  de sfiin ţa rea   ex                                                                                       re  a  în tre g ii  a c tiv ită ţi  duse  de   culos  şi  asiduu  p re m i­
                                                                                                                                                                                               m u n cito rim e a   rom ână  în  an ii   sele  necesare  ca  fondu
                                                                      p lo a tă rii  m u n cii   sub  o rii c
                                                                      form ă,  socializarea  m ijloaee-                                                                                        11199— 1910  si  «a  însem nat   un   n le   alocate  sâ  se  m ate­
                                                                                                                                                                                               m arc  pas  în a in te   pe  d ru m u l
                                                                      lo r  de  producţie  şi  luptă  pen­                                                                                                                     ria lize ze  la  term en  şi  e­
                                                                      tru   cucerirea  p u te rii  gu vern a­                                                                                  d e zvo ltă rii   lu p te lo r   clasei   ficie n t.  Aşa  s-a  proce­
                                                                      m entale  ca  in stru m en t  dc  pre­  In   în tru n irile   care  au  avu t   vigoare  atunci,  care  îm piedica   nim e,  asigurarea  de  credite,   m uncitoare,  dc  la  noi  dîn  ţa­  dat  şi  în  arest  început
                                                                                                     )oo  in  decursul  lu n ii  ianua­  exp rim a re a   v o in ţe i  po po rulu i,   în v â ţâ m in t   agricol   practic   ră
                                                                      facere  socială“ .  In  c o n tin u a ­                                                                                                                   de  an.  cînd   cei  m ai
                                                                                                    rie   1010  m ilita n ţii   m işcă rii   cîştigarea  v o tu lu i  universal  ar   pentru  f iii  de  ţă ra n i  săraci,   E venim entele  care  au  a vu t
                                                                      re.  se  arată  că  p a rtid u l  are  la                                                                                                             I   m u lţi  b e n e ficia ri  au  d e ­
                                                                                                     m un citore şti  su b lin ia u   im p o r­  fi  creat   c o n d iţii   fa vo ra b ile    de sfiin ţa rea  im p o z itu lu i  fu n ­  loc  u lte rio r  in  m işcarea  m u n ­
                                                                      bază  p rin c ip iu l  lu p te i  de  c la ­                                                                                                              m ara t  satisfăcător  în  în ­
                                                                      să  şî  al  in te rn a ţio n a lis m u lu i   ta n ta   pe  care  o  va  avea  p a r­  pentru  a  pătrunde  şi  de pu ta­  c ia r  pentru  ţă ra n ii  săraci.  în ­  citorească  din  R om ânia   au   d e p lin ire a   s a rc in ilo r  de
                                                                      proletar.  P a rtid u l   social-de­  tid u l  refăcu t  in   lu pta   clasei   ţ ii  socialişti   în  parlam ent.   fiin ţa re a    iz la z u rilo r,  s ta b ili­  e vid e n ţia t  im p o rta n ta    recon­  in v e s tiţii.
               Imaginea  reprezintă  banda  de  ambalare  a  preparatelor  Io   m ocrat.  sc  spune  în  exp un e­  m uncitoa re   p e ntru  d re p tu ri   A lte   cere ri  eu  caracter  p o litic    rea  u n u i   m in im   de  sa lariu   s titu irii  p a rtid u lu i  de  clasă  a   Scadenţa  lu i  gerar  a
            Fabrica  de  eonserve  Haţeg.        Foto  :  V.  ONOIU   rea  de  m otive,  este  un  p a rtid    politice,  pentru   satisfacerea   d in   program   se  refereau   la   pentru  lu c ră to rii  ag rico li,  e x ­  p ro le ta ria tu lu i.  P a rtid u l   So­  su rp rin s  însă  descope­
                                                                      n a ţion al  şi  dem ocrat  în  ade­  re v e n d ic ă rilo r   economice.   de sfiin ţa rea  le gii  e x p u lz ă rilo r,   tinderea  pro te cţiei  m un cii  şi   cia l   D em ocrat  din  Rom ânia   r iţ i  nu  m ai  p u ţin   de  10
                                                                                                                                   de  pe  urm a  a p lic ă rii  căreia
                                                                      v ă ra tu l   sens  al  c u v în tu lu i,   M u n cito rim e a   ora  chem ată  sâ         asupra  lu c ră rilo r  agricole,  re ­  s-a  a firm a t  în  viaţa   social-   b e n e fic ia ri  care   n-au
                                                                      deoarece  el  apără  interesele   acorde  tot  s p rijin u l   a c ţiu n ii   m işcarea  m uncitorească   era   ven dicări  care.  traduse  in  v ia ­  p o litică   de  atunci  a  ţâ rii   ca   re a liza t  n ic i  m ăcar  un
                                                                                                    de  re co n stitu ire   a  P a rtid u lu i   lip s ită   de  un  nu m ă r  de  peste   ţă  ar  fi  uşurat  in tru rîtv a   si­  p a rtid u l  cel  maî  în a in ta t,  lu -
                                                                      generale  şi  perm anente   ale   Social   Dem ocrat.   A supra   900  de  m ilita n ţi  d in tre   cei  m ai   tua ţia  ţă ră n im ii,  insă  nu  pu   înd  poziţie  şi  e x p rim in d u -ş i   leu  d in   fo n d u rile   p la ­
          PROPUNERILE OAMENILOR                                       telectual  de  la  oraşe  si  sate   p ro g ra m u lu i,  la  congres  s-au   a c tiv i,  votarea  u n or  le gi  care   teau  sâ  o  rezolve  in tr-u n   ch ip    în  mod  pu blic  p u n ctu l  de  ve­  n ific a te   pe  acest  an.  fo -
                                                                      p ro le ta ria tu lu i  m anual  şi  in ­
                                                                                                                                                                                                                               tr-o   lună  întreagă,  nici
                                                                                                    prezentat  tre i  rapoarte.  P ri­
                                                                                                                                  sâ  asigure  exercitarea  d re p tu ­
                                                                                                                                                                 radical
                                                                                                                                                                                               dere  in  toate  problem ele  im ­
                                                                      Deşi  in  expunerea  de  m otive
                                                                      si  în  program   nu  este  in c lu ­  m ul.   prezentat   de   M ih a i   rilo r  p o litice   tu tu ro r  ce tă ţe n i­  S ta tu tu l  ad op l.it  la  C o ng re­  portante   ca ic  au  frâ m în tn t   un  bă nu ţ!  Dacă  a r   fi
                                                                                                                                                                                                                               vorba  de  nişte  fo n d u ri
                                                                                                    G h e o rg h iu -B u jo r.  vorbea   de­  lo r  ţâ rii,  reorganizarea  învâ -   sul  din  1910  preciza  că  P a r­  ţara   El  a  in iţia t  şi   condus
                                                                      să  problem a   a lia n ţe i  d in tre                                                                                                                   d e riz o rii,   m aî  treacă,
                                                                                                     spre  necesitatea   în fiin ţă rii   ţâ m in tu lu i,  im p ozite  ditrccte   tid u l  S ocial-D em ocrat  arc  sco­  a cţiu n ile   m u n citore şti  din  a-
                                        do  p ro pu neri  au  fost  „în m o r-   clasa   m uncitoare  şi   ţă ră n i­                                                                                                           meargă  S înt  însă   be­
                                        m în la te “  şi  dc  către  alte  u-   me.  se  m enţionează  lotuşi  râ   P a rtid u lu i   Social  D em ocrat   şi  progresive  pc  avere,   des­  pul  „sâ  întrunească   p rin lr-o    eesti  ani.  a  făcut  ca  p ro le ta ­  n e fic ia ri  eu  im p o rta n te
                                        n ilâ (i,  p rin tre   care  T .A P L ,                     şi  punea  la  loc   de   cinste   p ă rţire a   b ise ricii  de  stat   şi   acţiune  com ună,  toată  m u n ­  ria tu l  sâ  se  a firm e   şi  m ai  m u lt   sume  dc  bani.   P rin tre
                                                                      P a rtid u l  Social  D em ocrat   sc   idee«  eâ  social-dem ocraţia  va   altele.        cito rim e a   din  Rom ânia,  orgn-
                                        O.C.L.   produse   in d u stria le ,                                                                                                                   ca  eca  m ai  în a intată  forţă  po-   acest in   se   n u m ă r ă
                                        m iliţia   m u n ic ip iu lu i  şi  altele.  socotea  .pavăza   ei  cea  m ai   fi  sin g u ru l  p a rtid   de  le g a li­  Partea  econom ică  a  pro gra­  ni2in d-o  in  p a rtid   si  in d ru -   lilic â   din  Rom ânia.  IÎM .M R .   S im e ria   şi
                                                                                                    tate  din  ţara  românească  Un   m u lu i   cuprindea   re ve n d i­  m in d -o    spre  dcsă vu şila   ei
                                         Se  vede  treaba  că  nu  toate   sigură,   p ro te cto ru l  ci  n a tu ­                                                                                                            „M a rm u ra ".  Le  ţin   to ­
                                        în tre p rin d e rile   şi   in s titu ţiile    ra l"  (al  ţă ră n im ii  —  n.n.).  a lt  ra p o rt,  care  cuprindea  re ­  c ă ri  ea  :  ziua  de  m uncă  dc  opt   dezrobire  econom ică,  p o litică   Cont.  N.  HUSCAR1U  vărăşie  T A S   „A v ic o la “
                                        m u n ic ip iu lu i  s-au  a lin ia t  pe                   ve n d ică rile    p o litice   pro gre­  ore,  ocrotirea  m u n cii  fe m e ilo r   si  c u ltu ra lă ".  P a rtid u l   era   Academia  de  ştiinţe   M in tia .   în tre p rin d e rile
                                        filie ra   răsp u n d e rii  cînd  este   E xpunerea  de  m otive  pune   siste.  a  fost  prezentat  dc  N D .   şi  c o p iilo r,  repaus  d u m in ica l   considerat  o  secţiune  a  m iş ­  social • pol i ti ce   de   m ecanizare   a   a­
                                        vorba  de  p ro p u n e rile   oam eni­  pe  p rim u l  plan  ro lu l  prole-  Cocea.  A l  treilea  rap o rt,   in  o b lig a to riu ,  de sfiin ţa rea   le-  c ă rii  socialiste  in te rn a ţio n a le  „Ştefan  Gheorghiu“
          c â tu it  două  colective  cărora                                                                                                                                                                                   g ric u ltu rii  şi  apoi   v in
                                        lo r  m un cii
          le-a  în cre d in ţa t  sarcina  de  a                                                                                                                                                                               In   rin d    alte   u n itâ ti
          co n tro la   la  fa ta   lo cu lu i  m o­                                                                                                                                                                            ea  I  M C .  Bîrcea.  T.TA.
          dul  In  care  se  înfăp tu iesc  p ro ­                                                                                                                                                                             Deva.  In sp ectoratu l  şco­
          p u n e rile    o a m en ilo r  m un cii.                                                 au  generat-o.  sta b ilin d   în  a­                                                                                       la r  Judeţean  şi   altele.
          C o n clu ziile   desprinse   de  a-   EFORTURI                                           cest  scop  m ăsuri  corespunză­   Schimb  de  experienţă  cu  activul                                                     Tonte  In  un  lo r  fac  nîcî
          ccstc  colective  au  generat  do­                                                        toare.  P roblem a  com plexă  a                                                                                            m ai  m u lt.  n ici  m ai  p u ­
          uă  analize  pe  ra re   co m ite tu l                                                    d e z v o ltă rii   şi  d iv e rs ific ă rii                                                                                ţin   decît  100  de  m ilio a ­
          exe cu tiv  le-a  făcut  in  consfă­                                                      m a te ria le lo r  p e ntru  construc­      cultural  al  sindicatelor                                                    ne  lei.  Ga  sâ  nu  fie   n iri
                                                                                                                                                                                                                               un  echivoc,  repetăm   pe
                                                                                                    ţ ii  nu  se  rezolvă  insă  d în tr-o
          îm p u te rn ic iţi  ai  a s o c ia ţiilo r  de  CONSISTENTE                              dată  şi.  de  fap t.  recenta   se­                                                                                       lite re   —  una  sută  m ili­
          tu ir i  dc  lu cru   la  care  au  p a r­
          tic ip a t  depu ta ţi,  preşedinţi  si
                                                                                                    siune  nici  nu  şi-a  propus  a­
          lo ra to ri,  d ire c to ri   de  în tre ­                                                cest  lu cru .  Se  cere  o  preocu­  M a rţi  şî  m ie rcu ri,  C o n siliu l   Radu  Selejan.  P entru  a  da  o   cînd  există  preocupare   din   oane  lei  !
                                                                                                                                                                                                                                 S iiş-n u m ite le   co m ite ­
          p rin d e ri.  conducători  dc  o r­                                                      pare  perm anentă  si  susţin u­  judeţean  a l  sin d ica te lo r  a  o r­  notă  u n ita ră   d is c u ţiilo r.   s-n   partea  tu tu ro r  fn c lo n lo r.  cînd   te  de  d ire cţie   si  c o n d u ­
          g a n iza ţii  economice,  de  in s ti­                     p ro d u cţie i  si.  in   consecinţă,   tă  din  partea  tu tu ro r  fa cto­  ganizat  la  P etroşani  un  schim b   p o rn it  de  la  cartea,  recent  h-   există  m o b iliza re   şi  cînd   se   ceri  se  vor  grăbi  desi­
          tu ţii  si  o rg a n iza ţii  obşteşti.  m s i ïiü im n Q l  cînd  sint  rezerve  de  argilă   rilo r  de  răspundere  şi  a  co­  dc  experienţă,  la  care  au  lu a t   pârutâ  „M od ern ,  m odernism ,   m unceşte  in   aşa  fel  in c it  Oa­  gur.  sâ  rep lice  a rh ic u ­
           Care  este.  la  urm a  urm ei,                            nu  merg  bine  u tila je le    sau   le c tiv e lo r  de  m uncă  din  în ­  parte  d ire c to ri,  b ib lio te ca ri  ai   m o d e rn ita te ",   a   c ritic u lu i   m enii  sâ  fie   eu  adevărat  a-   noscute  ju s tific ă ri   Oo-
          stad iul  s o lu ţio n ă rii  p ro p u n e ri­  te  curios  şi  ch ia r  in e x p lic a b il   viceversa,  iar  vrem ea  trece  şi   tre p rin d e ri.  pentru  a  ră sp u n ­  c lu b u rilo r  sindicale  d in    ju ­  A d ria n   M arino.  D is c u ţiile   s in ­  Iraşi.  c u c e riţi,  se  pot  organiza   spre  lipsa  docum enta­
          lo r  o a m en ilo r  m u n cii,  date  în ­  este  fă p tu i  că  o  serie  de  stu­  restanţele  se  acumulează.  A -   de  în  m od  exe m plar  unei  im ­  deţ,  m etodişti.  cere.  bine  docum entate,  poie-   lu c ru ri  frum oase,  care  sâ  nu   ţiei,   fin a n ţă rii,  a m p la ­
          tre p rin d e rilo r  şi  in s titu ţiilo r  ?   d ii  şi  p la n u ri  bune  au  rămas   vin d   în  vedere  sa rcin ile   tra ­  portante  sarcini  trasate   de   P a rtic ip a n ţii  au  avu t  posi­  m lc ilo   aprinse  au  dat  o  notă   fie  cu  n im ic  m ai  prejos  d o rit
          D in  Ij'>  de  pro p u n e ri  date  a-   fără  fin a liza re   da to rită   d ifi­  sate  si  ce rin ţe le   de  m a te ria ­  p a rtid  b ilita te a   sâ  urm ărească  m odul   de  adevărat  cenaclu   acestei   a p a riţiile   fo rm a ţiilo r  p ro fe sio ­  sam entelor.   Sau.  da^â
          ceslora.  42  sint  încă  nerozol-   c u ltă ţilo r   din  în tre p rin d e ri.   le  dc  co n stru cţii  pe  şantierele   La  ora  actuală.  In d ustria  lo ­  cum   s in t  organizate  şi   cum    in tîln ir i  interesante.  Asemenea   niste.  Şi  în  ca d ru l  c lu b u rilo r   nici  una  n ici  alta.   a­
          vatc  De  ce  ?  lY n tru   că  o  p a r­  Tocm ai  la  m ateriale  de  co n ­  din  ju de ţ.  D ire cţia   judeţeană   cală  este  în  posesia  un or  p la ­  se  desfăşoară  a ctivita te a   cer   seri  lite ra re   am  vrea  sâ  ve­  sindicale  d in   lo c a lită ţile   ju d e ­  tu n ci  de  bună  seama  se
          te  din  conducerile  în tre p rin ­  s tru c ţii.  planul  pro du cţiei  pe   de  in d u strie   loealâ  trebuie  sâ   j  e u rilo r  în  ca d ru l  Casei  de  cu l-   dem  cît  m ai  m ulte  în  cad rul   ţu lu i  nostru  se  pot  organiza,   vn  bnfe  monedă  ne  m e­
          d e rilo r.  in s titu ţiilo r  şi  o rg a n i­  anul  trecut  s-a  rea liza t  doar   facă  urgent  ord in e   si  la  fa b ri­  n u ri  îndrăzneţe,  iar  co m ite tu l   [  tu ră   a  sin d ica te lo r  d in   P ctro -   tu tu ro r  c lu b u rilo r  din  ju d e ţu l   cu  fo rţe le   ce  sînt  la   d isp o ­  tehnele  c o n s tru c to rilo r
          z a ţiilo r  econom ice  dovedesc  o   în  p ro p o rţie   do  003  la  sută.   ca  clin  P ricaz  e xe cu tiv  al  c o n s iliu lu i  popu­  j  $ani,  asistînd  la  şedinţele  c e r­  nostru,  pentru  că  sîntem   si­  ziţie.  spectacole  agreabile,   o   M odă  veche.  Scoasa
          slabă  preocupare  pentru  re ­  N ic i  o  în tre p rin d e re   —  in  a-   In  u ltim a   vrem e  s-au   luat   la r,  prin  stu d iu l  în to cm it   şi   c u rilo r  de  d a ctilo g ra fié ,  de  ra-   g u ri  eâ  vor  atrage  un  num ăr   via ţă  c u ltu ra lă   bogată  din  uz  de  o  recentă  le ­
          zolvarea   acestei   im p o rta n te    farâ  de  l.l.L .  Petroşani  —  n-a   diverse  m ăsuri  pentru   dez­  aprobat  oferă  un  preţios  ghid   diotehnicá.  existente  in   o ra ru l   m are  de  iu b ito ri   de  lite ra ­  Ne  am convins de acest  lu cru
          cerinţe.                      în d e p lin ii  sa rcin ile   la  aceas­  voltarea  p ro du cţiei  de  p re fa­  de  o rie n ta re   în  a ctivita te a   v ii­  I   z ile i   respective.   în   care   tura.  din  d is c u ţiile   pe  ra re    le-au   ge  care  stipulează  pen­
            Iată  cîtovn  exem ple.  O.C L    tă  ram ură  de  a ctivita te .  bricate  din   beton,  dom eniu                  j  cu rsa n ţii,  bine  pre g ă tiţi,  au  do­  T n tiln irca   a  fost  interesantă   p u rta t  p a rtic ip a n ţii  în  cadrul   tru   b e n e fic ia rii  do   in ­
          produse  a lim e n ta re   Deva.  dc   Datele  ce n tra liza te   la   D i­  in  care  au  fost  făcute  si  im ­  toare.   Conducerea  d ire cţie i   ve d it  m u ltă   in de m ina re.  m ăies­  şî  In stru ctivă   şi  p rin  m odul   sch im b u lu i  dc  exp erienţă   la   v e s tiţii  o b lig a ţii  si  răs­
          pildă,  a  p rim it  propunerea  de   recţia  judeţeană  de  statistică   portante  in v e s tiţii   Cu  toate   de  resort  trebu ie  să  acţioneze   trie .  în  caro  a  fost  a lc ă tu it  şi  pre­  c lu b u rile   din  L lip c n i  şi  V ul   pu nd eri  dcose.bîte.   Tar
          a  vin de  lapte  p rin   co o p e ra ti­                                                 insă  cu  m ai  m u ltă   ho tărîre  şi   A  u rm a t  o  seară  lite ra ră ,  un   zentat  un  spectacol  ce  a  c u ­  cnn  Acestea  si-au  propus  îm ­
                                        ne  scutesc  de  prea  m ulte  co­  acestea,  in d u stria   loealâ   nu                                                                                                               un  cap itol  anum e,  spu­
          va  din  C riM ur.  In  răspunsul                                                                                       colocviu  pe   teme  de  lite ra tu ­                        bogăţirea  a c tiv ită ţii  ee  se  des­
                                        m e n ta rii   P la nu l  la  m ateriale   si-a  rea liza t  ola n u l  s ta b ilit  si.   com petentă   pentru   respecta­  p rins  un  concurs  „fu lg e r"   pe
          trim is   c o n s iliu lu i  p o pu lar  m u­                                                                           ră  m odernă  şi  contem porană                              făşoară  în  c lu b u rile    p ro p rii,   ne  eîte  ceva  şî  despre
                                        de  zid ărie  s-a  rea liza t  num ai   ca  atare,  şantierele  nu  aştep­                                               teme  fo lclo rice   (ce  s-a  în tin s
          n icip a l  conducerea  O C   T.  sus­                                                    rea  m ă s u rilo r  sta b ilite ,  pen­  eu  p a rticip area  poetului  Radu              nu  discutat  p la n u rile   de  v iito r,   tra ta m e n tu l  lipsei   d*
                                        in  p ro p o rţie   dc   la  sută,  tat   zadarnic   aproape   0 000                                                     însă  pe durata  de  o  oră  si  m ai
          ţine  că  nu  m ai  desface  lapte   ceea  ec  înseamnă  că  »'ircu  8   n ir   p re fa bricate   din   bc-   tru   v a lo rifica re a   eu  m axim ă   Selejan,  a  p ro fe so ru lu i  Iro n im    bine), un  program   prezentat  do   insistîndu-sc  în  mod  deosebit   interes   si  preocupare
          )a  C n s tu r  pe  m o tiv u l  n rre n -   m ilio a n e   de  cără m izi  sau  a l­  1on.   pe   care   nu   le-ou   e ficie n tă   a  p o s ib ilită ţilo r   de   M unteanu  şi  a  a c to rilo r  Tea­  ansam blul  fo lc lo ric   al   casei   asupra  s tu d ie rii  docum entelor
          ta b ilitâ ţii  C etăţenii  din  loca­                                                                                  tru lu i  de  stat  ..Valea  J iu lu i".                     C ongresului  al  X -le n  al  P C  R   pe ntru   soarta  investi
                                        te  m a te ria le   de  zid ărie  au  ră ­  p rim it   S-a   v o rb it   fo a r­  sporire  şî  d iv e rs ific a re   a  p ro ­  dc c u ltu ră , de fo rm a ţiile  de m u ­
          lita te   pot  ..în g h iţi“  acest  ră s -,   mas  doar  nisle   prevederi.   te  m u lt  despre  no ile  in v e s tiţii   —  R uxan dra   P etru.   V asilc                        şi  a  plenarei  C C .  al  P.C.R.  ţ iilo r.
          puns  in  locul  la p te lu i  ?   La                                                     d u cţie i  de  m a te ria le    pentru   Prisâearu,  —  care  au  c itit  din   zică  uşoară.  Spectacolul  a  d o ­
                                        Conducerea  1 I  L   O râştîe  con­  pe ntru  dezvoltarea  p ro d u rtîc i
          recentele  în tîlm ri  cu  deputa­                          de  prefa bricate  la  M L .   H u ­  co n stru cţii.       poezia  lu i  Blaga,  Ion  B arbu,  ved it  încă  o  dată  eâ  atu nci      M.  BODEA     V,_______________________________ >
          ţii  ci  au  a m in tit  despre  aceas­  tin u ă   sâ  ofere,  fără  economie,
                                        ju s tific ă ri  pe ntru  nercalizarea   nedoara,  dar  deocam dată  e-
          tă   propunere   De   a ltfe l                              firie n ţn   lo r  nu  se  oglindeşte
          O C L - u l  m ai  are  si  alte  ce­  p la n u lu i  )a  m ateriale  dc  co n ­
                                        s tru c ţii   In  tim p   ce  această   in  rezultate.  O  parte  din  lu ­
          rin ţe   ..rezolvate"  in  m odul  n-
          resta.                        în tre p rin d e re   a  o b ţin u t   un   c ră rile   respective   au   fost
                                        spor  su p lim e n ta r  la  p re fa b ri­  prea  m u lt  tărăgănate  şi.   in
           în tre p rin d e re a   de  re ţple  e-   cate  din  beton,  a  rămas  sub   plus,  nu  s-au  asigurat  la  tim p
          leetriee  Deva  a  p rim it  doar  l   pla n u l  a n u lu i  19GD  eu  peste  o   u tila je le   necesare  ori  s-nu  a­
          propu neri  spre  rezolvare   şi
                                        m ilio a n e   cărăm izi.  De  c îţiv a    dus  u tila je    cu  ca ra cte ristici
          nerezolvate  au  răm as   toate.   ani  de  zile  Fabrica  de  că ră ­  in fe rio a re   celor  s ta b ilite   in i­
          Toate  se  referă  la  ve rifica re a ,
                                        m izi  din  P ricaz  co n stitu ie   o-   ţial.
          com pletarea  si  în tre ţin e re a   re ­                    T rrc în d   în  sfera  a ilo r  o b li­
          ţelei  electrice   pe   d ife rite    biC( tu)  unor  s tu d ii  şi  discu­  g a ţii  ale  in d u strie i  locale,  se
          străzi.  In  adresa  trim isă   con­  ţii.  clar  continuă  sâ  furnizeze   evide nţiază   lip s u ri  sim ila re .
          s iliu lu i  popular  m u n icip a l,  s-a   c o n s tru c to rilo r  nu  num ai  res­
                                        tanţe  c a n tita tiv e   ei  si  c ă ră m i­  P rin   ..c o n trib u ţia '’  în tre p rin ­
          angajat  să  le  soluţioneze,  dar   dă  de  ca lita te    slabă   N ici   d e rilo r  din  P rad.  Deva  si  O-
          nu  s-a  tin u t  dc  cu vîn t  A s lfc l  conducerea  în tre p rin d e rii   si   râstie  s-a  în re g istra t  un  m i­
                                        n ici  d ire cţia   judeţeană   n-au   nus  de  IR 300   mc  agregate
                                        găsit  încă  s o lu ţiile   corespun­  pentru  co n stru cţii.  O rice  a r­
                                        zătoare  pentru  ieşirea  din  im ­  gum ente  s-ar  aduce,  ele  nu
                                        pas.  Să  fie  oare   aceasta  o   pot  spulbera  concluzia  eâ  în
             Distilerii  de             problem ă  care  depăşeşte  com ­  anul  trecut  in d u stria   loealâ  a
                                        petenţa  sp e cia liştilo r  din  in ­  răm as  serios  datoare  in    ce
                                        du stria  locală  ?  Am   greşi  fu n ­  priveşte  m ateriale le  de  con­
             mare                       dam ental  afirnvînd  acest  lu ­  s tru c ţii   Sesiunea  a  VT-a  a
                                        ciu .  Cert  este  că  pînâ   acum   C o n s iliu lu i   popu lar  ju de ţe nii   Octavia  Igna,  solistă  o  Ansam blului  folcloric  judeţean  „Ţ arin a",  a  dus  departe,  peste  meleagurile  (orii,  frumuseţea  folclorului  muzical  local
             capacitate                 nu  s-au  lu a t  m ăsuri  radicale   a  analizat  în  profunzim e  a-
                                        pentru  organizarea  ra ţio n a lă   a  ecastâ  situ a ţie   si  cauzele  care
              La  secţia  de  Vm alcnol
             Ih a   s-a  pus  în  fu n c ţiu ­
             ne  n  nouă  d is tile rie   dc   |   Cu  m ai  m u lt  tim p   în  urm ă,                                                                                                                                      ton te  zone  m in ie re   să  avem
             b o rh o tu ri  de   prunc  şi  j  în  coloanele  z ia ru lu i  nostru   a   Revenire la articolul „OU PREA MULTE „MOAŞE“,                                                                                      o  echipă  de  fo tb a l  cu  re z u lta ­
             fructe  cu  o   capacitate  i  a p ă ru i  a rtic o lu l  in titu la t  ,.(‘u                                                                                                                                   te  niai  bune,  d o rite   le g itim   de
             «le  2  vagoane  in  21  de   j   prea  m u lte   „m oaşe“ .  M ureşul                                                                                                                                          flu x u l  din  ce  în  ce  m ai  m are
             orc.  Di*  m enţionat   csle   j   Deva  răm inc...  cu  speranţe",                                                       A                                                                                     de  sim p a tiza n ţi.  In   m om en­
             că  d is iih e ia   r^specfRi»   in  care  erau  c ritic a te   o  sca­                                                                                                                                         tu l  de  fată  se  exam inează  toa­
             s-a  realizat  in  atelierele   mă  dc  deficie nte  din  activ ita -                                                                                                                                           te  p o s ib ilită ţile   pe  care  le  p u ­
             p ro p rii   ale   F a b ricii  lon  secţiei  dc  fo tb a l  a  Aso­  MUREŞUL KVA  RAMINE DOAR... CU  SPERANŢE“                                                                                                 tem   crea  p e ntru  asiguiarea  u ­
             „V in a lc o o l”  Deva.  in   Iu-   ;   c ia ţie i  ..M u reşu l",  de  la  asi­                                                                                                                               nor  astfel  de  c o n d iţii  secţiei
             na  fe b ru a rie   se  va  pune   j   gurarea  bazei  m a tc rin l-fin a n -                                                                                                                                   de  fotba l,  in c it  să  o b ţin ă   p e r­
             în  fun cţie  incâ  o  disi*-   j   cia rc  pînâ  la  re la ţiile   n e p rin ­                                                                                                                                 form an te  deosebite  în  seric  şi.
             le rîc  la  secţia  do  V in a l­  cipiale.  şiean otoh i.  în tre   pre­  p rim u l  rin d   deficie nţele  din   te.  m o tivă ri,  resp in geri   ale   făcu i  acest  lu cru,  m erg ind  pe   să.  in  v irtu te a   Legii  nr.  29.   sul  C J.E  F..S  se  află   şi  copii   eventual,  să   poată  năzui  să
             cool  din  R iad.          şedintele  sco  ţie i  şi  conducerea   acest  dom eniu“ .  c ritic ii,  la  d ife rite   n iv e lu ri  şi   lin ia   slabei  rezistenţe"  ;   in   că.  d im p o triv ă    c o n s iliu l  ju ­  identice  (d u b lu ri  de  la  maşina   prom oveze  in tr-o   d iv iz ie   su­
                                        C o n siliu lu i  judeţean  pentru  r -    A supra  «aceluiaşi  a rtico l  am   to n u ri,  de  la  n e m u lţu m ire ,i  că   priv inţa  v in z â rii  b ile te lo r   la   deţean  „nu  colaborează  cu  a-   de  scris)  ale  s c ris o rilo r  expe­  perioară.
                                        du c.iţie  fizică  si  sport.  Rele­  p rim it  răspuns  şi  din  partea   a rtic o lu l   „şi-a  perm is  foarte   m e ciu rile    in te rn a ţio n a le    —   so cin tiile   sportive,  ci  Je  în ­  diate  z ia ru lu i  de  cei  doi  to­  C o le ctivu l  dc  m in e ri,  cadre
                                        vând  aceste  deficiente,  redac­  C o n s iliu lu i  m u n icip a l  al  s in ­  m u lte   dc  a  tra n sfo rm a    două   „deşi  s-a  cerut  a ju to ru l  Con­  drum ă,  controlează  şi  Ic  asi­  varăşi  In   v irtu te a   acestei  co­  tehnice  şi  in gin ere şti  din  ca­
                                        ţia  a  m ilita t  pentru  in sta u ra ­  d icatelor   Deva.   ..A n alizînd   organe  care  ou  denum ire  sta­  s iliu lu i  m u n icip a l  al  sin d ica ­  gură  asistenţa  tehnică  dc  spe­  incidenţe.  p re ciză rii  făcute  de   d ru l  m in ei  Deva  şi  d in   cen­
                                        rea  u n u i  c lim a t   de  muncă   c o n ţin u tu l  a rtic o lu lu i.   B iro u l   b ilită   p rin   lege.  le-a  etichetat   le lo r  de  călre  Iov.  secretar  al   c ia lita te ".  Aşa  stind  lu c ru ri-   tova ră şul  C rişan  —  „im i  e x­  tra la   noastră  este  an im a t  de
             Pentru                     rodnică,  fructuoasă  şi  d is c ip li­  executiv  a)  C o n siliu lu i  m u n i­  în  „m oaşe",  pinâ  la  preciza­  C o m ite tu lu i  m u n icip a l  dc  p a r­  lc.  ni  se  parc  le gitim ă  în tre ­  p rim   pe  această  cale  op in ia   n ă zu in ţi  şi  a sp ira ţii  p ro m iţă ­
                                        nată.  ba za t  pe   sin cerita te  şi   cipal  al  sin d ica te lo r  Deva  a­  rea  râ  „n im ă n u i  nu -i  este  în ­  iu l.  tov.  Nelega  I.,  a ju to ru l  a   barea  :   Cine  altu l,  dacă  nu   mea  personală,  po rn ită   din  i ­  toare.  Este  necesar  însă   ca
             ridicarea                  c o n trib u ţia  efectivă  la  o b ţin e ­  preciază  că  sînt  rid ica te   o  sea­  găduit  să  escamoteze   adevă­  fust  ca  in e xiste n t“  ;  re fe rito r   C o n siliu l  ju de ţe an   p cn lru   c-   n iţia tiv ă   p ro p rie "  (!)  —  i-am    buna  noastră  in te n ţie    să  fie
                                        rea  unor  rezultate  m ai  bune   mă  de  problem e  foarte  juste,   ru l"  (1).        la   d a to riile    secţiei   râ lre    duenţie  fizică  şi  sport   avea   acordul  loatâ  atenţia.  s p rijin ită ,  nu  în  vorbe,  ci  în
                                        —  le g itim   a ste pliile  —  în  fo t­  sc  c la rific a   uncie  problem e  ce   Nu  m iră   în  in te n ţia   noas­  C J L   F..S,  —  „lip sa   dc  preo­  da toria  să  înlă ture,  energic  si   *  fa p lc.  de  to ţi   fa c to rii   care
             cunoştinţelor              balul  devc.m                 au  existat,   luîndu-se  poziţie   tră  sâ  dezbatem,  cu vîn t   cu   cupare  a  c o n s iliu lu i  asociaţiei   oportun .  în  v irtu te a   d re p tu lu i   Există  lotuşi  preocupări  se­  concură  la  susţinerea  şî  pre­
                                                                                                                                                                                                 ,
                                                                                                                                                                                                  .
                                                                      ia tă   dc  d e ficie nţele  apărute  in   c u vin t.  răspunsul  p rim it,  pen­  sportive  pentru  strîngcrca  co­  dc  în d ru m a re   şi  cn n lro l.  lip ­  rioase  pentru  s p rijin ire a   rea­
                                          IV   m arginea  a rlie o lu h ii.  la   u liim u l  tini))   în   activita tea                                                                                                    gătirea  unei  echipe  dem ne  să
          I  tehnico-proîe-             redacţie  au  sosit   răspunsuri   secţiei   de  fo tb a l  „M u re ş u l'',   tru  că  această  operaţiune  ar   tiza ţie i  a  făcut  ca  aceste  fo n ­  su rile   enunţate   in   p ro p riu l   lă.  efectivă,  a  echipei  in  o b ­  rep rezin te  oraşul  de  icşe din ţă
                                                                                                    presupune  reluarea,  de  la  un
                                                                                                                                  d u ri  să  nu  noală  fi  create,  ia r
                                                                                                                                                                său  răspuns  ?  î
                                        din  partea  C o m ite tu lu i  m u n i­  In  con tinu are,   sînt  enunţate   capăt  ta  a ltu l,  a  în tre g ii  p ro ­  asociaţia  să  răn iînă  mereu  da­  Răspunsul   precizează   în   ţinerea  unor  rezu ltate  m ai  bu­  al  ju d e ţu lu i  H u nedoara".
                                                                                                                                                                                              ni'.  pe  m ăsura  spe ran ţe lor  pit-
                                                                                                                                                                                                                              Acestor  preocupări,  a  căro r
             sionale                    cipal  de  p a rtid ,  a  C o n siliu lu i   m ăsurile  luate  pentru  o  con   bleme  rid ica te   în  a rtico l.   O   toare  călre  C .J.E .F S “  :  „d in    con tinuare,  sfera   co la b o ră rii   b lL u h ti   Re  diverse  căi.  re­  fin a liz a te   este  dc  d o rit  sâ  fie
                                        m u n irip .il  al  sindicatelor,
                                                                  a
                                                                      du rere  m ai  com petentă  a  A -   seamă  de  date  noi  şi  un  m ă­  cauza  in a c tiv ită ţii  unor  a c ti­  C ităm   :  „C olaborarea  o  avem   dacţia  a  fost  In fo rm a tă   de  in ­
                                        C o n s iliu lu i  judeţean  pentru  c-                                                                                                                                             cît  m ai  operativă,  redacţia  le
                                                                      sociuţioi   spo rtive  ..M ureşul“ ,   nunchi  de  d e cla ra ţii  care  în ­  viş ti  v o lu n ta ri  din  secţie,  am   insă  cu  c o n s iliile   sindicale  lo ­  te n ţia   tre ce rii  asociaţiei   pe
                                        dueaţie  fizică  şi  sport,  a  to­                                                                                                                                                 adaugă  propunerea  în fiin ţă rii
               Conducerea  com plexe-   1  va ră şilo r  Remtis  Roşu  si  T ra ­  inclusiv  a  secţiei  de   fotbal,   soţesc  răspunsul  ar  putea  n-   fost  n e voiţi   să   facem   noi   cale  (dar)  pentru  că   isi  fac   lingă  sin d ica tu l   din   cad rul   unui  ..Club  al  s u s ţin ă to rilo r  e-
             lo r  procese  tehnologice   |                           p rin    reorganizarea   b iro u lu i   ducc  cel  m u lt  citcvo  nuan ţă ri,   (C.J  E  1  .S.)  m unco  acestora"  ;   m unca.  în  acest  dom eniu,  „a ­  C entralei  m in e re u rilo r   nefe­  c liip c i  „M u re ş u l“ .  A sigurăm   a­
             siderurgice  im pune  in i-   ¡  ían  Crişun             secţiei,  com pletarea   co n siliu ­  problem a  de  fond   râ m in in d    „asociaţia  este  organizată   pe   I  sa  după  cum   o  fac“ .„  sinlom    roase  şi  E x p lo a tă rii   m in iere
                                          C o m ite lu i  m tm aupal  de  p a r­                                                                                                                                            social i;i  sportiv ă  de  tot  con­
             bogăţirea  continuă  a  cu-   j                          lu i  asociaţiei,  sporirea  nu m ă­  in  picioare  —  su p o rte rii   aş­  lingă  niai  m u llc   în tre p rin d e ri   |  n e voiţi  să-i  su b stitu im   in  a c ti­  Deva.  una  d in   cele  m ai  mani
                                        tid  Deva.  p rin   răspunsul  sem­                                                                                                                                                 cursul  rc ja c ţie i  z ia ru lu i  nos­
             n o ştin ţe lo r  te lin ico -p ru -   j                 ru lu i  de  m em b ri   susţin ători   teaptă  mai  m u ll  de  la  i'chipu   şi  in s titu ţii,  fiecare  sc  fereşte   vitate.  num ai  ca  lu c ru rile   sâ   o rg a n iza ţii  din  raza  m u n ic i­
                                        nat  de  tovarăşul  loan  A rd e ­                          deveanâ.  i.ir  o  e vo lu ţie   c a li­  să-şi  asume  întreaga  răsp un­                                              tru   p cn lru   în fă p tu ire a   acestei
             lesiónale,  dc  c u ltu ră   gc-   i                     otc.                                                                                      se  desfăşoare  în  c o n d iţii  bu­  p iu lu i.  care.  in  colaborare  cu   propuneri.
                                        lean.  prim   secretar,  apreciază   Un  am plu  răspuns  a  sosit   tativ   superioară  nu  este  po­  dere"  :  „ju c ă to rii...  lucrează  in   ne".  Deei,  C J E F S   duce  eu
             ncrală.                I                                                                                                                                                         celela lte  o rg a n iz a ţii  de  s in d i­
                                        că  problem ele  rid ica te   în  a r­  la  redacţie  şi  din  partea  b i­  sib ilă  fără  un  s p rijin   real  si   m ai  m u lte   p ă rţi,   nu  pot  fi   echipa  o  muneâ  solitară ,  e x­  cat.  ar  putea  crea  echipei  po­  T.  IS7RATE
               In   acest  scop.  eonii-   |  ticol  co n trib u ie   la  îm bun ătă­  ro u lu i   C o n s iliu lu i   ju d e ţe ,in   eficient,  f jiâ   instaurarea  unui   traşi  la  răspundere":  „v a lo a ­  clusivă.  dar  pentru  lip s u ri  se
             te tu l   sin d ica tu lu i   din   \  ţirea  o rg a n iză rii  şi  desfăşură­  pentru  educaţie  fizică  şi  soort,   clim at   de  îna ltă   p rin c ip ia li­  rea  in d iv id u a lă   a  unor  jucă­  fac  a lţii  vin o va ţi.   E videnta   s ib ilită ţi  sporite  de  pregătire   \   R.  Tovarăşul  M îrcea  B i-
                                                                                                                                                                                                          Această  in te n ţie
                                                                                                                                                                                              si  a firm a re
             C.  S.  H.  a  organizat   j   rii  a c tiv ită ţii   foi balistice   in   semnat  de   tovarăşul  M irre a    tate  in  m unc.i  fa c to rilo r  care   to ri  este  slabă“ ;  ..lot  din cauza   co n tra d ic ţie i  ne  Îm piedică  sâ   este  m enţionată  şi  în  ră sp u n ­  r iv   preşedintele  C.J.E.F.S..  ne
             în  cadrul   u n iv e rs ită ţii   m u n ic ip iu l  nostru   Ririş.  preşedintele  acestui  fur.   se  Ocup.)  dc  pregătirea  ei  v a lo rii  echipei,  m im â n d    de   insistăm   asupra  ei.  surile  C o n s iliu lu i   m u n icip a l   cere  insistent  să  publicăm   „a -
             m u n cito re şti   17  secţii.   ;                                                                                                                                                                            cesi  rjv p m is   în  scrisoare  des-
                                       I   In  eo n 'in u a rca   răspunsului   P rim e le  fraze  alt'  acestui,i  in ­  Răspunsul  p rim it  ilustre:)’/*,   spectatori  este  foarte  redus“   A m   a m in tit.  Ia  început,  eâ   al  sin d ica te lo r  s¡  C.J.E.F.S.  chi'.ă,  fură  a  fi   p re lu c ra t".
             ia r  în  acest  nn  vor  func-   I  ni  se  com una  â   „vo n i  nm bih-   dică  lim pede  poziţia  de  pe  ea-   de  a ltfe l,  n e a ju n su rile    p riv i­  ele.,  ele.  am  m ai  p rim ii  la  redacţie răs­  lY n lru   a  o b ţin e   re la ţii  su­
                                                                                                                                                                                                                            Dată  fiin d   dim ensiunea  exa-
             tiona.  a lă tu ri  dc  cursu­  |  za  m ai  niu(t  u n h á titc   econo­  1  re  s-a  considerat  râ  este  bine   toare  la  susţinerea  şi  p re g ă ti­  fală.  deci  o  suită  de  d e fi­  punsuri  şi  din  partea  to v a ră ­  plim entare.  am  lu at  legătura   geraîă   a   răspunsului  —   a-
             rile   de  ca lifica re   şi  cres-   m ice  din  m u n ic ip iu   dc  a  s p ri­  sâ  se  răspundă  z ia ru lu i   C i­  rea  echipei   C ităm    cîh'vu   cienţi'.  pentru  în lă tu ra re a   că­  şilo r  llem us  Roş*i   si  T rnînn   cu   in g in e ru l  A u re l  Lăpuşcă.   prnape  patru  pagini  dc  zia r —
             lerea  c a lific ă rii.  2f»  lec­  jin i  a ctivita te a   spo rtivă.   R u­  tăm  :  -De  (a  bun  început,  spre   fragm ente  :  „organele  sin d ica ­  rora  a rtic o lu l  o  susţin u t  nece­  Cnsun  Ele  sc  înscriu,  cn  ton.   d ire c to ru l  general  al  C e n tra ­  cît  şi  existenţa  prea  m u lto r
             torate  tehnice  şi  22  Icc-   găm  redacţia  z ia ru lu i  ca  şi  in   reg retul  nostru,  nu  puteni  să   le  locale  si  co n siliu l   asocia­  sitatea  unei  colab orări  p rin c i­  in te n ţie   şi  a titu d in e   in  lin ia    lei  m in e re u rilo r  neferoase  De­  c o n lra d ic ţii   nu  credem   că  c
                                                                                                                                  piale  in 're   C J  E  F.S  şi  Aso­
           S   to ra tc  dc  cu ltu ră   genc-   v iito r  să  s p rijin e    activita tea   ne  facem  au tocritica ,  ci  doar   ţiei  sportive,  care  trebu ia u  să   cia ţia    spo rtivă   „M u re ş u l".   generală  a  răspunsului  sem­  va.  care  nc-n  com unicat  :  cazul  să  dăni  curs  acestei  ce­
                                                                                                                                                                                               —  ..Da.  asemenea  in te n ţie
                                                                                                                                                                nal  dc  tovarăşul  M.  R iriş  lu ­
                                                                                                                            d in
                                                                                                    se  ocupe  de  consolidarea
                                                                      să  dăm   răspuns  direct  la  cele
                                                                                                                                                                                                                                 .Ş’i-apor.  dc  vrem e
                                                                                                                                                                                                                            reri.
                                                                                                                                                                                                                                                    ce
           L ....... i                   tim  p in i  artico le le  ec  se  vor   a firm a te “ .  Şi.  bineînţeles,  u r­  punct  de  vedere  organizafo-   şul  M.  B iriş   ne  am inteşte  în­  cru  com plet  e x p lic a b il  dacă   acest  centru  al   unei  in ip o r-  n-uvein  voie  să  aducem  co­
               _.
                                        sportivă  din  m u n ic ip iu l  nos­
              rală.
           j
                                                                                                                                                                                              există,  si  ca  luírnoste  din  do­
                                                                                                                                  Răspunsul  sem nat  de  tova ră­
                                                                                                    »ic  şi  m a te ria l
                                                                                                                   a  secţiei
                                                                                                                            de
                                                                                                                                                                ţinem   scama  dc  fa p tu l  că  în ­
                                                                      mează  răspunsul,  in  (a rc   sin t
                                                                                                                                                                                              rin ţa   co le c tiv u lu i  nostru  ca  în
                                                                                                                                                                                                                                             cu  dulcea
                                                                                                                                                                                                                            re ctu ri.  ce  faccni
                                                                                                    fotba l  „M u re ş u l“  Deva.  nu  au
                                         publica,  scoţînd  în  ev idenţă  în
                                                                                                                                                                tre   piesele  cu p rin zîn d   râsp un .
                                                                      în ş iru ite   o  scamă  dc  argum en­
                                                                                                                                                                                                                            lim bă  românească  ?
   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19