Page 16 - Drumul_socialismului_1970_02

PAO 4 ORUMUt SOeiAUSMUlUÎ JOI 5 FEBRUARIE 1970

LUCRĂRILE CONGRESULUI Vietnamul de sud | Noi dezvăluiri

AL XIX-LEA AL P. C. F. i privind masacrul
13 O B IE C T IV E M IL IT A R E A IM E K IC A N O -S A IG O -
N EZE A U FOST Ţ IN T A A T A C U R IL O R P A T R IO ­ | de la Song My
P A R IS 4 — C orespondentul m em bru al C.C. al P.C.R., terre, care a adresat un salut Ţ IL O R | WASHINGTON 4 (Ager­
A gcrpres, A l G hcorghîu, Ş tefan A n d re i, m em bru su­ d e le g a ţilo r prezenţi. C A IR O 4 (A gcrpres) — com itete, care vo r răspunde : preş). — In preso americano
tra n s m ite : M ie rc u ri d im in e a ­ pleant al C.C. al P.C.R., p rim A lu a t apoi c u v in tu l Jac- Sub preşedinţia lu i G am al dc problem ele legate de ap ăra­ S A IG O N 4 (A gcrpres). — te in tre p a tru le am ericane şi j ou oporut noi dezvăluiri cu
ţa. s-a deschis în P a la tu l a d ju n ct de şef de secţie la qucs Duclos. m em bru al B i­ A bdel Nasser. la C airo a avut rea c iv ilă , vor c o n trib u i la U n ită ţile G u v e rn u lu i Revo­ g ru p u ri de p a trio ţi, care nu ] privire la mosocrele comise
s p o rtu rilo r d in N a nterre , oraş C.C. al P.C.R. ro u lu i P o litic, care a e x p rim a t loc o re u niune a C o m ite tu lu i în tă rire a u n ită ţii p o p o ru lu i şi lu ţio n a r P ro vizo riu al R epu­ org an izai m ai m u lte am bus­ : de trupele omericone în Viet­
din regiunea pariziană. cel Pe ord in ea do zi a C ongre­ sentim entele fră ţe şti ale C on­ C e ntral al U n iu n ii Socialiste a fo rţe lo r arm ate în lu pta b lic ii V ie tn a m u lu i dc Sud ou cade. : nomul de sud. Cu doua luni
dc-al X lX -le a Congres al su lu i figurează : gresului faţă de secretarul ge­ Arabe. După ru m relatează îm p o triva in a m ic u lu i, a sub­ c o n tin u a t a ta cu rile lansate Şi în re g iu n ile se p te n trio n a ­
P.C.F. La lu c ră rile C ongresu­ 1. — R a p o rtu l in titu la t neral al p a rtid u lu i W aldeck zia ru l „A l A hra rrv'. în ca d ru l lin ia t preşedintele Nasser. îm p o triva bazelor şi in s ta la ­ le ale V ie tn a m u lu i dc sud au i înainte de masacrul de la
lu i p a rticip ă aproape 1 000 de „L u p ta con tra p u te rii m ono­ Rochct. care d in m otive de re u n iu n ii preşedintele Nasser ţiilo r m ilita re a m rrica n o -sa i- avut loc m ie rcu ri dim ine aţa i Song My, din ziua de 16 mor-
delegaţi. S int, de asemenea, p o lu rilo r şi regruparea fo rţe ­ sănătate, este îm pie dicat să a făcu t o decla raţie in care ★ goneze P o triv it d e cla raţiei u ­ lu pte în tre tru p e le re g im u lu i \ tie 1968, un grup expediţionor
prezente de le g a ţii ale peste 60 lo r dem ocratice şi m u n cito ­ p a rticip e la lu c ră rile acestuia a arătat, p rin tre altele. că C A IR O 4 (A gcrpres) ~ nui p u rtă to r de cu vîn t al co­ dc la Saigon şi u n ită ţi ale : dintr-o companie a celui de-a!
de p a rtid e com uniste şi m u n ­ reşti pe ntru o dem ocraţie a­ lu pta cu Isra e lu l va fi „în d e ­ C o m itetul C entral al P a rti­ m a n d a m e n tu lu i S.U.A. de la G u v e rn u lu i R e vo lu ţio n a r P ro ­ : 4-lea batalion, regimentul 3
cito re şti şi ale un or m işcă ri vansată şi socialism " ; Georgcs M archaîs. m em bru lungată şi c rin c c n â ”. şi în ve­ d u lu i U niunea S oeialislâ A ra ­ Saigon. in noaptea de m a rţi v iz o riu T ru p e le saigoneze au j de infonterie. o întreprins ac-
de elib e ra re naţională. D ele­ 2. — R a po rtu l asupra discu­ al B iro u lu i P o litic şi secretar derea acestei lupte trebu ie să bă. re u n it m a rţi seara la Ca­ spre m ie rcu ri. 13 ob iective cerut in te rv e n ţia a v ia tic i ame­ • ţiuni de reprimare o popu-
gaţia P.C.R. este condusă de tă rii şi a d o p tă rii tezelor p a rti­ al P.CF., a prezentat apoi. fie m ob ilizate tonte resursele iro sub preşedinţia lu i N as­ m ilita re au fost ţin ta atacu­ ricane. ■ laţiei civile din aceeaşi loca*
tovarăşul Paul N icule seu -M i- în num ele C o m ite tu lu i Cen­ r ilo r p a trio ţilo r. din care î litate. Comisia de ancheta a
d u lu i ; potenţia le ale ţâ rii. ser. a aprobat crearea „C o­ B om b ard iere le „B -52" şi-au
z.il. m em bru al C o m ite tu lu i E - tra l, ra p o rtu l la p rim u l punct m ite te lo r populare pentru două au fosl c a lific a te de el in te n sific.it ra id u rile . s u p li­ j Pentagonului, condusă de ge­
xccu tiv. al P re z id iu lu i Per­ 3 — Alegerea n o ilo r orga­ \ a l o rd in ii de zi. El a expus, m e m b rilo r C o­ lu p ta a rm a tă “ , anunţă postul drept „deosebit de im p o rta n ­ nind unor a ta cu ri succesive : nerolul Peers, a anunţat co va
m anent. secretar al C. C. al ne de conducere L u c ră rile C ongresului au m ite tu lu i C entrul, propunerea de radio Cairo. P reşedintele te". P rin tre obiectivele bom ­ re g iu n ile nordice ale V ie tn a ­ i întreprinde investigaţii şi o
P.C.R. Din delegaţie fac p a r­ L u c ră rile C ongresului au C o m ite tu lu i E xecu tiv Suprem Nasser. in ea lila ten sa dc şef bardate de p a trio ţi se află şi m u lu i dc sud. C om andam entul : chemat moi mulţi martori o-
te to va ră şii M ih a il Florescu, fost deschise de vechiul m ili­ co n lin u a l m ie rc u ri d u pâ -am ia . al U n iu n ii Social ¡sie A rabe al s ta lu lu i şi de preşedinte al marea bază aeriană a m e rica ­ am erican a anunţat că în u l­ j culori să comporă in faţa sa
ta n t com u nist Raym ond R ar­ zâ. rîn d nu început d is c u ţiile p riv in d form area un or co m i­ p a rtid u lu i, va prom ulga un nă di- la B irn Uon, situată la tim ele două zile aceste bo m ­ î pentru o elucida împrejurările
bet, p rim a ru l o ra şului N an- asupra ra p o rtu lu i p rin cip a l. tete c iv ile de lu ptă Aceste d e rre l în acest sens. pre ci­ num ai 30 km dc Saigon Tot ba rdiere au efectuat 14 ra i­ I in care s-a produs masacrul
| Zilele filmului I zează postul de radio c ta t. în regiunea S aigonului s-au du ri. 1 î nou dezvăluit. .
4 în re g istra t angajam ente d ire c ­
| românesc la O cuvîntare a lui W. Gomulka, T E L A V IV 4 (A gcrpm s). —
In tr-u n
acordat
in te rv iu
| New York po stulu i de rad io israelian.
p rim u l m in is tru Golda M eir Plenara C. C. al P. S. Italian
j WASHINGTON 4 (Ager- a răspuns, dună cum relatea­
; Washington ale Asociaţiei o* j prim-secretar al C.C. al P.M.U.P. ză agenţia L’Pl. la unele În ­
din j
preş). - In saloanele
j
tre b ă ri re fe rito a re la a ta e u rilc
| mericone de filme o avut loc ; a v ia tic i israeliene asupra te­ R O M A 4 — C orespondenlul vind program ul unui eventual c io c n iri în tre o lin ie m oderată
j morţi deschiderea zilelor fii- j rito riu lu i ILA.UV Negind că A gcrpres, G io rg io Paslorc, nou cabinet,. De M a rtin o a p o r­ şi una progresistă, fără sâ se
j mului românesc care vor con- ] V A R Ş O V IA 4 (Agcrpres). — punerea la punct a p ro d u c­ nu intenţionează sâ lim iteze p rin asemenea alae uri Israelul tra n s m ite : Tai P alatul Congre­ nit de la idcca eâ reeditarea poală şti ra re va fi pu n ctu l de
I tinuo Io New York între 3 şi 28 J Dupâ cum tra n sm ite agenţia ţie i do a u toturism e „Fiat-12r>\ radical im p o rtu l. D im p o trivă . ar proceda la o „escaladam “ e c h ilib ru ".
PAP. la Fabrica de autom o­ este necesar sâ exp ortăm in h spus el. vom folosi c re d ite ­ selor E.IJ.R. din Roma se des­ unui guvern de centru stingă
j februarie, sub auspiciile Mu- l a c o n flic tu lu i, p rim u l m in is ­ făşoară lu c ră rile P lenarei C o­ ..în p a tru " este. în situ a ţia ae- P o triv it secre ta rului P.S.F,
| zeului de arta moderna din j b ile din Varşovia a avut loc aceste ţâ ri 40 000 de a u to tu ­ le p e ntru im p o rt, dcoarurc a- tru a declarat că „in m om en­ m ite tu lu i C entral al P a rtid u ­ lualâ singura soluţie posibilă, docum entul asupra căruia a*i
pe
rcasln facilitează păşirea
; New York şi ale Asociaţiei i o consfătuire. La încheierea rism e de arest fel D in exem ­ un fro n t larg pe calo« pro gre­ tu l in care E giptul. Io rd a n ia . lu i S ocialist Ita lia n consacra­ deoarece idcca un ui guvern căzut dc acord recent lid e rii
■ americane de filme. ; d e zb a te rilo r a lu a t c u v in tu l p lu l acestei uzine, n s u b lin ia t S iria şi L ib a n u l vor accepta
W., G om ulka. prim -se cre ta r al p rim u l secretar al C C , al sului tehnic. A r fi n rju s t ca te s tu d ie rii p o s ib ilită ţii de b ip a rtit (d e m o cra t-cie ştin i — celor patru pa rtide p o litice dc
| A fost prezentat filmul „Pă- j să-şi respecie an gajam entul
C C . al P.M.U.P. El s-a re fe rit P.M .U.P., st* pot desprinde sâ se ob ţină cred ite pentru p a rticip a re a p a rtid u lu i la un so cia lişti) nu este acrcp ln tă ccn tru -slin g a ..afirm ă ca ra cte ­
| durea spânzuraţilor", dupâ j de încetare a focu lui — ch ia r
ia lu c ră rile ce au fost făcute g re u tă ţile pe care le are de nevoi directe de consum, liste nou guvern de ccn trii-stin g a . de o m are parte a dem oerat- ru l deschis al co a liţie i, d o rin ­
j care o avut loc o recepţie o- j pentru reco nstrucţia uzinei, la in tîm p in a t întreaga noastră c. necesar — a su h hn iat. rle ase­ în a in te de a fi gata sâ încheie In ra p o rtu l pe ra re l a pre­ rre ş tin ilo r. iar actu alu l c a b i­ ţa p a rte n e rilo r de a căuta o
I ferită de Jack Vălenii, preşe- j e fo rtu rile depuse pentru org a­ ro n o m ie în dom eniul e x p o rtu ­ menea. v o rb ito ru l — să com ­ pacea — atu nci se va instaura zentai. secretarul na ţion al al net m onocolor ..se află deja in rn lc de c o n fru n ta re co n stru c­
dintele Asocîoţiei americane j calm ul de am bele p ă rţi"
nizarea p ro d u cţie i de a u to tu ­ lu i in ţă rile cap italiste. In parăm sistem atic in d ic a to rii P.S.I.. Erancesen d r M a rtin o . criză si este practic dem isio­ tiv ă cu opoziţia în P arlam ent
de filme. { econom ici ni ţâ rilo r cu un G olda M e ir a a firm a i, re­
rism e pe bază de licenţă. A- perioada 1066— 1060 e x p o rtu l a expus m o tive le pentru < arc. nar". Refuzul s o c ia liş tilo r de a şi de a nu transpune schem a­
Au luat porte Mike Monsfi- ; ccstea au necesitat c h e ltu ie li P oloniei în ţă rile ca p ita liste în a lt grad de dezvoltare pen­ latează agenţia France Presse, după părerea sa in m om e ntul p a rticip a la un nou guvern tic fo rm u la dc ccn tru -slin g a in
eld, liderul m ajorităţii demo- : deosebit de m a ri, a spus v o r­ a crescut în m edie cu 6,2 la tru a cunoaşte distanţa care râ „escaladarea pe fro n tu l c- de faţă este necesar ea socia­ poate provoca s itu a ţii deose­ organele de a d m in is tra ţie lo ­
erate din Senat, senotorul j b ito ru l. sută pe an. ia r im p o rtu l — < u ne separă de ele giplean a început în ziua în liş tii să răspundă p o zitiv rc b it de grave, fără o altă cale cale".
Fronk Church, Thomas Mor- : In încheierea ru v în tâ rii sa­ care e g ip te n ii au a n u n ţa t că
In vederea im p o rtu lu i de in ­ 7.4 la sută. In această perioa­ ie rii co le-a fost adresată de rle ieşire doc-îl an ticip area ale­ D ezbaterile a s u p ri ra p o rtu ­
| gan. preşedintele Comisiei ! dă, im p o rtu l. în cadrul coo­ le, W lad yslaw G om ulka a a­ încetarea fo c u lu i este depă­
s ta la ţii şi de m ateriale, in ca­ şită ". m cn ţio n în d că „în acel a ctu a lu l pre m ier. M ariann Paj- g e rilo r po litice , a m enţion ai lu i p re /e n 'a t de secretarul
■ pentru ofacerile externe a j p e ră rii cu firm e occidentale, bordat o serie de problem e nvor. de a co n stitu i o nouă v o rb ito ru l. FI a susţin ut pro p a rtid u lu i începute m a rţi sca­
■ Camerei Reprezentanţilor. A- î d ru l coo pe rării cu ţă rile ca­ in te rn a ţio n a le . O p rin d u -sc a­ m om ent era de neconeeput sâ co a liţie e v a d rio a rtilâ în ace­ punerea ea so c ia liş tii sâ accep­ ra. vor con tinu a pînâ joi. oînd
I lexis Johnson, subsecretar de j p ita liste au fost o b ţin u te c re d i­ a crescut de peste două ori. supra sch im b u lu i de păreri, se creadă că noi vom p rim i laşi tim p . secretarul P S 1 . s-a C o m itetul C entral va h o tărî
j stat, Fronk Shokespeore, di- j te P entru a putea acoperi che l­ W ţadyslavv G om ulka a re le ­ care urm ează sâ aibă loc cu fără a reacţiona lo v itu rile da­ te in tra re a in tr-u n nou ca b i­ dacă sâ înceapă sau nu tra ta ­
i rectorul Agenţiei de informa- j tu ie lile de valută, legale de vat. de asemenea, că P olonia R F. a G erm aniei in prnble- le de in a m ic ". re fe rii şi la unele «specie p r i­ net e v a d rip a rtit. c h ia r dară tive le in vederea fo rm ă rii u ­
; ţii a S.U.A., H^nry Kissinger, j me po litice , v o rb ito ru l a re le ­ ,.sc pot m anifesta tem eri eâ nui guvern rv n d n p a rtit rle
i asistentul preşedintelui pentru 1 vat râ aresta este legat de în nou) guvern sc vor iv i rcntvu-slîn ga .
{ problemele securităţii naţiono- ! pregătirea c o n fe rin ţe i europe­
: le, personalităţi ale vieţii cui- j Depunerea instrumentelor de ratificare ne în problem ele se cu rită ţii.
; turale, funcţionari superiori i W. G om ulka a de cla rat că si­
| din Deportomeniul de Stat. j a Tratatului cu privire tu a ţia din O rie n tu l A p ro p ia t ARGENTINA
precum şi şefii unor misiuni j s-a în ă s p rii serios. El a c r it i­
■ diplom atice Au fost prezenţi j la neproliferarea armelor nucleare cat h o lâ n ro a g u ve rn u lu i
: Ion Brad, vicepreşedinte ol ; S.U.A do a e xtin d e sistem ul Un nou accident feroviar
; C.S.C.A., liviu Ciulei, regizor, i Ln A fe b ru a rie a c., am basa­ de rachete antirach cte . ap re­
j actor şi directorul Teatrului j d o rii R e p u b licii S ocialiste lele de ra tific a re a T ra ta tu lu i c iin d că aceasta re p rezin tă o GUFNOS AIRCS 4 (A g e tp ie i). - ceo mai m aie catastrofă feroviară
: L.S. Bulondra. Au participat j cu p riv ire la n e p ro life ra re a nouă clapă a cursei în a rm ă ­ Un nou occident (erovior 1-0 pro- m rcgistrolo vreo dotă in Argentlno.
R om ânia la M oscova, W as­ a rm e lo r nucleare, sem nat la rilo r In in cheicre. el a releva t d u i in Argentina, in urma coruio 5 In logolurâ cu aceasta, o ge n tiile
; de osemenea, ambosadorul j persoane ţi-a u pierdut vioţo ji alte de presă, citind surse oliciate, o-
hing to n si L o nd ra au depus la 1 iu lie 1968 şi ra tific a t p rin im p o rta n ţa deosebită a con­
României la Washington, ; tfl ou lo jt rănite. Un camion cis­ nun(o că în occidentul de dum inică
M in iste re le A fa c e rilo r E xtern e D ecretul nr. 21 d in 30 ia nu a­ vo că rii C o n fe rin ţe i de secu^
i Cornelia Bogdan, şi m?mbri Î ternă ce transporta benrinâ sa seara, cind un cipres s-a ciocnit cu
ale celor tre i guverne depo­ rie 1970 al C o n s iliu lu i de Stat ri talc general-curopeană al ciocnii, la un nivel de cale ferată, o garnitură ce sta|iona pe aceeaşi
: ai ambasadei. i zita re — U R S „S , S.U .A. şi cu un i>cn de pasageri, la sud de linie, j-o u in re g iilio t 236 de m orţi
i al R e p u b licii S ocialiste R om â­ cărei scop este în tă rire a co­ provincia Buenos Aires. Acest occi­ şi 110 ră n iţi C ifrele ait fost comu*
M area B rita n ic — in slru m e n - nia. e xiste nţei paşnice în Europa. dent o avut tec la 34 de o>e dupâ nicole de M inisterul S ănătăţii.
Cota acţiunilor la bursa din o adevórotó criză. In domeniu)
W oll Street, ce o scăzut cu 15 aerospaţial, am putările bugeta­
la sută in 1969, continuă sâ se „le Nouvel Observateur“ : re au dus Io scăderea comenzi­ Secretul raliului
diminueze şi dupâ începutul o- lor.
oului 1970. Neliniştea cauzată
In ciuda m ultiplicării servici­
de această scădere s-o accen­ ilor de studii de la Washington,
tuat în ultimul timp, ca urma­ in universităţi sau in marile
re o publicării rezultatelor fi­ JKLMISTE PEWAEL STREET bănci nimeni nu-şi asuma ris­ de la Monte Cario
nanciare ole primei firme mon­ cul sâ prevodâ in prezent cum
diale de ordinatoore şi maşini
va orâto economia americană
de birou (I B M ), ale cărei pro­ peste şose luni.
fituri ou fost destul de mori în- moi avizaţi fac pronosticuri con­ decesor al sau la Cosa Albă, namentelor sistematice ci au
cepînd cu anul 1960. Pentru tradictorii. Profesorul M ilion W olter Okun, este de aceeaşi Această incertitudine este şi dobindil o asemenea romii ţi-1
Friedmon de la Universitatea din părere. moi gravă dacă avem în vedere
1969, I B M. anunţă ca o reali­ fizică incit chiar după cursa
Chicago, core o făcut parte din Dacă specialiştii cei moi cu­ co ea nu afectează numai cele NOTĂ EXTERNĂ
zat profituri doar cu 7 Io sută fără oprire de 24 dc ore şi —
mai mori co în anul precedent, „trustul creierilor" preşedintelui noscuţi se contrazic asupra per­ 200 de milioane de amerîconi. după o scurtă pauză — o al­
in tim p ce în ceî doi oni pre­ Nixon în timpul companiei elec­ spectivelor economice, aceasta Ponderea pe care o ocupa eco­ tă secvenţă de şase ore, a­
torale, declorâ : „Ne îndreptăm se datoreşte faptului că actuala nomia S.U.A, în codrul ţârilor
cedenţi acestea erau de 34 şi
occidentale, face co, moi devre­ Un fermier suedez, dc 27 veau o înfăţişare odihnită şi
respectiv 24 ia sută. oni, njnrn Wnldeqoard y. calmă, astfel incit „ s-au lan­
Pentru primo oară de zece me sau moi tîrzlu, dificultăţile coechipierul său, Lars We/- sat“ fără emoţii in cea mai
ani, vinzările şi profiturile în Sta­ ce le întimpinâ America în dez­ mer. au cistigat, pentru a grea probă care constă in
tele Unite ale componiei I B M. Din presa străină voltarea sa sâ se extindă şi asu­ doua oară consecutiv, raliul străbaterea drumului alpin
pra oltor ţâri occidentale
au scăzut. In ziua în care o- dc la Monte Carto, una d in noaptea, infruntind primei-
ceosto mare companie o făcut Neliniştea core domneşte la cele mai dificile competiţii dia derapajului pe gheaţa ne­
cunoscut bilanţul puţin încura­ W oll Street este împărtăşită şi automobilistice tradiţionale. cruţătoare. Hjorn pilotează
jator al afacerilor sale. cursul spre o recesiune cel puţin la fel conjuncturâ este foarte neclară. de observatorii economici vest- Performanţa echipajului sue­ automobilul de la virsta dc
acţiunilor Io W all Street a înce­ co cea din 1960-1961. Sînt 90 Pe de o porte, inflaţîo continuo europeni, care păstrează totuşi dez la a 38-a si 30-a ediţie a 15 ani, după ce se obişnuite
put să trepideze. la sută şanse pentru co ea să cu o creştere foarte rapidă o unele rezerve co urmare o m ă­ raliului care impune un efort in pădurile Suediei să con­
Acest pesimism este alimentat se producă şi 40 io sută ca să preţurilor şi dobinzi fără prece­ surilor preconizate de guvernul deosebit, inclusiv o cursă de ducă tractorul, iar de ta 18
pe de o porte de reducerea rit­ avem o recesiune şi mai gravă, dent de mori pentru împrumu­ de la W oshington în domeniul 21 de ore neîntrerupte in ani participă la numeroase
monetar. Se ştie co sistemul de
mului dezvoltării economice, iar de tipul celei din 1957-1958, în turi. Pe de altă porte, venitul plăţi interoccidental este plasat Lupta sindicală şi politică impotriva onnduirii capitaliste Munţii- Alpi, pe drumuri în­ competiţii internaţionale, a-
pe de altă porte de disputele cursul căreia şomajul o atins 8 naţional şi beneficiile realizote din Spania a reînceput fiind co ndusâ în special de tineri mun­ gheţate nu a fost egalată de- jungintl pînă la 3n-A0 dc ra
ce se duc intre experţii de la la sută din totalul miinii de lu­ de firmele porticulare se plafo­ acum „de focto" sub regimul citori cărora N s-au alăturat şi studenţi, O dată cu revendicările cit de pilotul Erik Carlsson. liuri anual. El a trecut suc­
Washington. Pentru primo oară cru'*,.. nează. Industria de automobile etalonului - dolar. Un comen- economice de mărire a salarii lor şi lupta împotriva amenzilor şi care in 1002-1063 a realizat. cesiv dc la conducerea auto­
totor vest-europeon aprecia că
dupâ o perioadă lungă de ani, Pe de altă parte, preşedintele suferă din couzo nevînzării pro­ Europa occidentală este „în pri­ concedierilor, au fost puse pe tapet şi probleme de ordin Si el „un dublu Monte Car- mobilelor „D.KAY.“ in „Volks-
consilierii de la Casa Albă nu Consiliului consilierilor economi­ duselor sale. Stocul de moşini ză directă" cu Statele Unite şl politic c a : amnistii pentru deţinuţii politici, libertate şi curm a­ lo R e z u lta tu l dc anul aces­ uagen" şi apoi — jn urn ă
ou putut do un „dîognostic” ci de pe lingă Casa Albă, Mac- nev/ndute este moi mare cu 10 rea exploatării. ta al raliului înscrie incă. nu cu trei ani — /a „Porsche”,
sigur privind perspectivele eco­ Crocken, nu vede o recesiune, fa suta foţă de cel de onu) tre­ va suporta toate inconvenientele In foto : Aspect de la o dem onstraţie la Barcelona, reprimată record : pentru a treia oară după ce a început să lucreze
nomice şi financiare ole Sto­ ci doar o pouză în expansiuneo cut. In domeniul im obiliar restric­ înregistrate de marele partener de poliţie. consecutiv, in ultimii ani. pe cu firma din Stuttgart Anul
lelor Unite, lor speciolîştii ceî economică o S.U.A. Fastul pre- ţiile pentru credite ou provocat de peste Atlantic. primul loc a ieşit un automo­ acesta. W'aldegaord şi Rel-
bil „ Porsche", ceea ee con­ mer s-au antrenat 45 dr zile
stituie pentru firma din pe traseul cursei. Ei au
Stutlgart, specializată in con­ avut un automobil „Porsche“
do la ri, cel dc-al doilea — G eneralul Y aku bu G owon, paşnice bom be cu substanţe rim e n ta t p e ntru prim a dată strucţia automobilelor foarte tip 011 S de 240 CP, cu şase
■ C U R I E R m ai m u lt de 4 000 de m i­ e x p rim a t satisfa cţia faţă de to xice şi chim ice. N um eroşi un d isp o zitiv care schim bă puternice de curse, un ele­ cilindri, cu pompă dc injec­
relatează agenţia AP.
şi-a
ment publicitar de primă im­
liarde . In prezent, in în tre a ­
cetăţeni au fost ră n iţi, ia r
ţie, şi chiar pe porţiunile ce­
d ire c ţia de zbor a rachetei,
ga lum e se cheltuiesc anual „o b ie ctivita te a şi cara cte ru l zeci de hectare de pădure precum şi un a lt aparat ce portanţă le mai periculoase, pe ghea­
m ai m u lt de 200 m ilia rd e c o n s tru c tiv “ a) ra p o a rte lo r si de sem ănături au fost d is­ pe rm ite o p rire a instantanee Efortul financiar al firmei tă. au îndrăznit să rultzc cu
de d o la ri In scopuri m ilita ­ prezentate de g ru p u l de o b ­ truse. a m o to a re lo r cu co m b u stib il „ Porsche“ care a cheltuit 160 km pe oră, ceea ce a fost
O p u ternică explozie a a­ o pedeapsă de 4 ani dc în ­ re. In anul 196B, c h e ltu ie lile serva to ri cu p riv ire la situ a ­ lich id , operaţie indispensa­ pentru participarea la raliu interpretat ca „n candidatu­
v u t loc m ie rc u ri d im ine aţa chisoare şi o am endă de de te rm in a te de cursa în a r­ ţia din N igeria. La rîn d u l 404 b ilă pe ntru reglarea vitezei 300 000 de mărci vest-germa­ ră la sinucidere“. Rjorn Wal-
său, şeful g ru p u lu i a m u lţu ­
m ă rilo r. în cad ru] b lo c u rilo r
in tr-o ga le rie a m in e i d in 15 000 de pesetas. m ilita re , s-au c ifra t la peste şi p e ntru c o n tro lu l rachetei. ne se aşteaptă să fie cu pri­ dcgaard este căsătorit şi are
Fauquieres Ies Lens, din Pe de a ltă parte, se a n u n ­ m it g e n e ra lu lu i G ow on pen­ In a u g u rîn d „săptâm îna sosinţă compensat chiar şi . o fetiţă de doi an>. şi a de­
150 m ilia rd e de do la ri, a d i­ tru „d e p lin a lib e rta te dc a c­ te h n icii vest-germ ane“ . org a­ numai prin simplul fapt eă
n o rd u l F ra n ţe i. In urm a şo­ ţă că 12 d e ţin u ţi p o litic i, in ­ că m nj m u lt decît v e n itu l ţiun e care a fost asigurată clarat eă vrea să participe le
c u lu i şi a p ră b u ş irii parapo- te rn a ţi la închisoarea de la na ţio n a l al tu tu ro r ţâ rilo r în nizată în ca p ita la ungară, ; i numele automobilului a fost competiţii cit timp va fi in
ţilo r au fost ucişi — co n ­ B asauri. in aprop iere de B il­ curs dc dezvoltare d in Asia, o b se rva to rilo r în vederea în ­ d r K laus D ieter A rn d t, se­ j C o m ite tu l de p re g ă ti- ! pomenit tn toate cronicile stare.
d e p lin irii m is iu n ii sale".
fo rm p rim e lo r re la tă ri — cel bao. au fost sa n cţio n a ţi cu A fric a şi A m erica L a tin ă . c re ta r de stat pa rla m e n ta r j re a cetei de-a 25-a a- ! raliului, iar toate reclamele îndărătul victoriei echipa­
p u ţin 13 m in e ri, iar a lţi 17 „40 de zile dc carceră", ca Cu această sumă s-ar fi pu­ la M in is te ru l Econom iei a! j n ive rsă ri a c re ă rii O r- I vor înscrie — pentru cele jului suedez, sjiccialiştii au
au fost grav ră n iţi. urm a re a m a n ife stă rii ne­ tu t co n stru i 40 de m ilio a n e ♦ 04 R F. a G erm aniei, a s u b li­ ! g a nizaţiei N a ţiu n ilo r U - ] mai diferite tipuri ale aces­ sesizat „mina“ elveţianului
m u lţu m irii faţă dc o m ăsură n ia t în cu vîn ta rca ro stită cu tui automobil — „tripla vic- Rico Stcinemann, fost ziarist
♦ 0 4 de „reo rga niza re“ a re g im u ­ de apartam ente m oderne. Cam era C om unelor a res­ acest p rile j că am bele p ă rţi j n ite a ho tă rît să acccp- I I torie de la Monte Carlo". La şi automobilist de curse, că­
lu i d e ţin u ţilo r p o litic i. ♦ O # pins m a rţi, cu 305 v o tu ri, au c o n d iţii econom ice avan­ j te in v ita ţia trim isă <le : | aceasta se adaugă faptul eă ruia firma „Porsche“ i-a în­
M arcetino Camacho Ahad, con tra 244, o m oţiu ne de tajoase şi p o s ib ilită ţi pentru i m u n ic ip a lita te a o ra şului î I pe locul doi şi. pe locul patru
u n u l din co n d u că to rii C o m i­ desfăşurarea şi lă rgire a re­ j San Francisco de a se j credinţat misiunea dificilă
♦ 0 4 Şeful g u v e rn u lu i m ilita r cenzură prezentată dc opozi­ al raliului au ieşit echipaje a organizării participării c-
s iilo r m u n cito re şti (sindica­ la ţiilo r econom ice şi a ; convoca în acest oraş o j
n ige rian , Y akubu G ow on, a ţia conservatoare, care c r it i­ care pilotau tot automobile chipajelor „ci“ la raliu. $i e*
tele clandestine) d in Spania, După cum se a firm ă în - avu t o întreve dere la Lagos ca p o litic a . g u v e rn u lu i cu sch im b u lu i reciproc de m ă r­ j sesiune festivă, de două f „Porsche“. Pe locul trei s-a
a com părut m a rţi în faţa tr-u n a rtic o l p u b lica t de re ­ cu m e m b rii g ru p u lu i de ob­ p riv ire la problem a p o lu ă rii fu ri In 1969, e x p o rtu l ungar ; zile. a A d u n ă rii G ene- . plasat echipajul francez Jean a urmărit, desfăşurarea „bă­
trib u n a lu lu i o rd in ii pu blice vista sovietică „M e jd u n a ro d - se rva to ri in te rn a ţio n a li ai atm osferei. O altă m o ţiu n e către R F. a G erm aniei a j râie a O.N.U. Această j tăliei“ de la hotelul Balmo­
d in M a d rid . El este acuzat fost cu 30 la sută m ai m are ; sesiune urm ează sâ aibă \ Pierrc Nieolas şi Claude Rotire ral din Monte Cari o. la fel.
naia J iz n i“ , p rim u l război O.N.U., în tim p u l căreia a de cenzură, care condam na cu un automobil „Alpine Re­
dc „in s u ltă la adresa ju s ti­ p o litica la bu ristă In dom e­ faţă dc anul 19G0, e xp o rtu l \ Joc in cursu l lu n ii iu n ie nault- 1300“ . S-a confirmat cum un general veghează la
ţie i“ , în tim p u l u n u i proces m o n d ia l a costat om enirea fost exa m in ată situ a ţia din n iu l u tiliz ă rii fo rţe i de m u n ­ vest-germ an In U ngaria ; a c. In in v ita ţia adresa­ doar că în competiţiile auto­ o luptă hotărîtnare a unităţii
a n te rio r. P ro cu ro ru l a cerut a p ro x im a tiv 338 m ilia rd e de fosta regiune estică a ţâ rii. că, fusese respinsă a n terio r. crescînd. de asemenea. însă ; tâ se cre ta rului general pe care o comandă. Steine­
ln m ai m ică m ăsură. în n- j al O.N.U., U T han t. Jo- mobilistice de anvergură lup­ mann a amplasat şase auto­
ceastâ perioadă j seph A lio to , p rim a ru l o- | ta se dă nu numai intre mă­ mobile de intervenţie, cu me­
♦ 0 4 j ra şu lu i San Francisco. ! iestria şi curajul participan­ canici de înaltă calificare, şi
riscă
In lr-o in fo rm a ţie transm isă din Tehe­ In ciuda m ai m u lto r m ăsuri luate de j ♦ 0 4 ; sublin ia ză că această ţilor care uneori îşi intre a trimis echipe de recunoaş­
viaţa, dar mai ales
ran. agenţia France Presse m enţionează către a u to rită ţile n o rd -irla n d e ze de a im - S ecretarul general al C.C. j sesiune festivă ar fi o constructorii dc automobile tere care transmiteau prin
că în ce rcu rile o ficia le ira n ie n e nu s-a în - ; piedica declanşarea tu lb u ră rilo r şi m e i- j al P a rtid u lu i Neo Lao H a k- M ie rc u ri a fost lansată cu i bună ocazie pe ntru ţâ ri- ! care vor să-şi demonstreze radin-tclefon condiţiile at­
re g istra l pînă in prezent n ici o reacţie la ; de ntelor d in tre cele două co m u n ită ţi con- ■ sat dîn Laos, F u n ii V o n g vi- succes, de la C e n tru l spaţial | le m em bre ale O.N.U. ! superioritatea mosferice şi ale drumului
dem ersul g u v e rn u lu i dc la Bagdad, care, j festónale, în U lste r situ a ţia con tinu ă să se | cit. a adresat co p re şe d in ţilo r Tanegashim a din Insula j sâ se întîlneascâ p c n lru \ „Nu pot înţelege cum am F.l a calculat minuţios nece­
după cum s-a m ai an un ţa t, a in fo rm a t pe ‘ m enţină încordată. In u ltim e le două zile, I C o n fe rin ţe i de la Geneva K yushu, racheta japoneză \ a re a firm a p rin c ip iile ! ctşiigat. Să cîşligi. un Monte sităţile dc combustibil la fie ­
secretarul general al O N U., precum şi au a vu t loc tre i exp lo zii. Una d in tre nccs- ! d in 1962 mesaje in care se \ C artei O rgan iza ţiei Na- este ceva fantastic, dar să-l care punct dc oprire şi a a­
d ife rite guverne asupra unor „co n ce n tră ri tea a produs serioase pagube m a te ria le j declară eâ S tatele U n ite e x ­ „L S C -3 "; cu această ocazie, | ţiu n ilo r U nite. \ ciştigi dc două ori..“, a ex­ ranjat schimbarea roţilor
m .is've de tru p e ira nie ne la fro n tie ra eu unei biserici rom ano-catolice din D ru m o- j tin d am estecul lo r arm a t în sp e cia liştii japonezi au expe­ clamat Rjorn în momentul ritmic. în funcţie de calcula­
Ira k u l". In ce rcu rile o ficia le ira n ie n e se ness ; celela lte două au dus la avarierea j Laos. co n tin u în d sâ aducă rea deteriorării pneurilor. Dc
ream inteşte doar că „un d is p o z itiv de pro ­ un or c lă d iri publice. Dc asemenea. Aso- ; m asiv personal m ilita r în a- victoriei. De fapt, echipajul aceea. victoria de la
cia ţia pe ntru d re p tu rile c iv ile d in Irla n d a j ccastâ ţară. suedez a cucerit primul loc Monte Carlo s-a spus că a
ie cţie " a fost creat in m om e ntul crizei dc iu condiţiile unei pregătiri
de nord intenţionează sâ organizeze o de- j ln mesaje sc subliniază revenit lui Waldegaard. llel-
la C h a ll-e l-A ra b . „aceste m ăsuri u rm în d intensive, completată de o
m on stra ţle de protest faţă de con tro versa - j râ a via ţia S.U.A. con tinu ă mer şi Stcinemann ca o lec­
j sâ fie m e n ţin u te a tît tim p cît va exista tu l pro ie ct de lege guvernam ental pentru j pra te rito riu lu i la oţia n, lan- C U R I E R - organizare minuţioasă pe în­ ţie clasică a artei, partici­
sâ în tre p rin d ă ra id u ri asu­
! actuala tensiune eu Ir a k u l păstrarea o rd in ii publice. j tregul traseu Cei doi coechi­ pării la raliuri automobilis­
sind îm p o triv a p o p u la ţie i pieri lucrează împreună de tice.
cinci ani şi datorită antre­
ZANEL FLOREA
T 1 P A B U L : în tre p rin d e re a p o lig ra fic ă Deva
44 065