Page 17 - Drumul_socialismului_1970_02

Anul XXII proletari d in t o a t e ta r il e, u n i ţ i-v ă ! Redacţia

Nr. 4693 şi administraţia

ziarului
Vineri

DEVA, str Dr. Petru Grozo nr. 35
6 februarie
telefoane î redactor şef - 11588 ; re*
daclor şef adjunct, secretar de redacţie
1970 şi administraţia - 12138 ; secţiile cul-
tură-sporl şi .probleme cetăţeneşti ~
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie $i
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
I PAGINI, 30 8ANI serviciu Intre orele 16-24 - 11585

CWIOB Dl Wh Dill MIIISIERDI ! i T IP O D IM E N S IU N I
a s i m i l a r e a d e n o i

j DE L A M IN A T E
i Asim ilarea şi introducerea
| in fabricaţie a noi so rti­
mente de lam inate de caii-
In Aula Academiei M ilitare bilo misiune încredinţată de I \ täte superioară este o pre-o-
din Capitală s-ou desfăşurat popor - apărorea indepen­ i cupare de seamă a lam ina-
miercuri şi joi lucrările con­ tre revoluţionare, o orînduirli Cuvîntarea tovarăşului j to rilo r hunedoreni. In acest
dentei şî suveranităţii potriei,
sfătuirii cu cadrele de bază solvgardarea cuceririlor noas­ î scop, specialiştii în calibra-
ale Ministerului Forţelor A r­ j re de la Com binatul siderur-
mate ale Republicii Socialiste socialiste. j gic Hunedoara desfăşoară o
România. Analizîndu-se întreogo a cti­ I intensă activitate.
La consfătuire au luat por­ vitate în unităţi şî mar! uni­ | Program ul de asim ilări
te generali şi ofiţeri din co­ tăţi, in spiritul învăţămintelor : prevede la lam inorul de sîr-
mandamentele de ormată şi şi cerinţelor ce se desprind | mă realizarea a două tip o ­
de armă, din direcţiile cen­ din hotărîrile Congresului al NICOLAE CEAUŞESCU : dim ensiuni noi de oţel rotund
trale ale Ministerului Forţelor X-lea ol portîdului ou fost i pentru şuruburi. La profile
Armate, comandanţi de mori subliniate căile pentru conti­ ¡ uşoare, se preconizează in­
unităţi şi unităţi, secretari oi nua perfecţionare a stilului şi i troducerea în fabricaţie a
consiliilor politice şi oi com i­ metodelor de muncă în scopul i unui sortim ent de oţel T şi
tetelor de portid îndeplinirii ireproşabile a pla­ S tim a ţi tovarăşi, portanţâ pentru în fă p tu ire a te şi sa la riile o fiţe rilo r şi sub­ pacitatea de lu p tă a arm atei a p o p o ru lu i ; trebu ie sâ facem I a 4 tip u ri de oţel lat, iar
Lo sosire, în Aula Acode- nului pregătirii de luptă şi Doresc sâ incep p rin a vă s a rc in ilo r d e zvo ltă rii econo­ o fiţe rilo r. în tr-o p ro p o rţie ca­ noastre. De aceea, doresc ca, însă aceste e fo rtu ri, asigurind i la lam inorul de profile m ij-
miei Militare, participanţii ou politice, întăririi necontenite tra n sm ite un salut călduros m ie i noastre socialiste Is to ­ re depăşeşte media pe eco­ in num ele con du cerii de tot ce este necesar pentru ca \ locii şi bcn2i două tipodi-
intîmpinat cu aplouze, într-o a ordinii şi disciplinei, stă­ din partea C o m ite tu lu i Cen­ ria relevă că întotdeauna po­ nom ie. Faţă de c ifra dc 12— p a rtid şi dc stat sâ adresez u n ită ţile noastre arm ate sâ fie j mensiuni de oţel rotund, 4 de
atmosferă de puternică însu­ pânirii la perfecţie o arm a­ tra l al p a rtid u lu i, a Consi­ porul nostru, m uncind pen­ 13 la sută c it reprezintă, in ge n e ra lilo r, o fiţe rilo r, su b o fi­ înzestrate cu tehnica m ilita ­ j lat şi un p ro fil rotund pc-
fleţire pe tovarăşul NICOLAE mentului şi tehnicii moderne liu lu i de S tat şi a C o n s iliu lu i tru progresul ţâ rii, s-a pre­ medie, sporul pe ansam b lul ţe rilo r. tu tu ro r m ilita rilo r ră care sâ le pe rm ită re a li­ j riodic. Pentru lam inorul
CEAUŞESCU, secretar general de luptă. d e ‘ M in iş tri al R e p u b lic ii So­ g ă tit şi pentru apărarea ei ; econom iei, cadrele fo rţe lo r fo rţe lo r noastre arm ate, cele zarea o ricărei m isiu n i de j „650“ se lucrează la perfec-
ol Portîdului Comunist Romon, In cuvintul său, generalul­ cia liste Rom ânia. (V ii ap la u­ nu o dată in tre cu t lingă arm ate au p rim it un spor de m ai calde fe lic ită ri pentru luptă. T re b u ie sâ ţinem sea­ Í ţionarea tehnologiei de la­
preşedintele Consiliului de colonel Ion loniţă, ministrul ze). plug, lin g ă uneltele de m un- * salariu de 16 la sută în a ctivita te a po zitivă pe care au ma de fa p tu l câ dotarea cu i m inare a brăzdarului pentru
Stat, comandontul suprem al Forţelor Armote ale Republi­ In ca d ru l acestei c o n s fă tu iri că, oam enii păstrau şi arm e­ medie, iar unele categorii de desfăşurat-o. (A plauze p u te r­ m ijlo a ce m odem e capătă un ■ plug şi a p ro filu lu i „Sigma*',
armatei, precum şi pe alţi cii Socialiste România, a a ţi dezbătut pe la rg re zu lta ­ le. fiin d o ricîn d gata sâ ape­ lu c ră to ri cu v e n itu ri m ai m ici nice, pre lu ngite ). ro l tot m ai m are în c o n d iţiu - j Asim ilarea , noilor tipo di-
conducători de partid şi de înfăţişat pe lorg sarci­ tele a c tiv ită ţii desfăşurate în re glia strămoşească A rm ata un spor ce depăşeşte 23 la S tim a ţi tovarăşi, n ile actuale. In acelaşi tim p I mensiuni de lam inate are
stat, tovorâşii : Emil Bodnaraş, nile core stau în faţa Forţe­ anul 1969 In pregătirea m ili­ noastră de astăzi tre b u ie sâ sută S porirea s a la riilo r o fi- Deoarece in ca d ru l discu­ nu tre b u ie sâ scăpăm din ve­ | menirea de a satisface In
membru al Comitetului lor Armate în perioodo urmă­ tară şi p o litică a tru p e lo r. în ştie sâ im b ine pregătirea m i­ ţe r ilo r \ş i s u b o fiţe rilo r, ca, de ţiilo r şi in c u v in tu l m in is tru ­ dere câ m ijlo a ce le de lu p tă j mai mare măsură cerinţele
Executiv, ol Prezidiului Per­ toare. rid ica re a ca p a cită ţii de lu p tă lita ră cu 'm unca practică a ltfe l. în general m ăsu rile de lu i fo rţe lo r arm ate s-au e x­ aşa-zis clasice nu şi-au p ie r­ i industriei constructoare de
manent al C C. al P.C.R., vi­ In încheiere, dînd expresie a u n ită ţilo r fo rţe lo r arm ate ; pentru co n stru cţia socialism u­ rid ic a re a s a la riilo r celor ce pus pc larg sa rcin ile p riv in d d u t im p o rta n ţa ; d im p o triv ă , ■ maşini şi se înscrie pe linia
cepreşedinte ol Consiliului de gîndurilor şi sentimentelor mi­ de asemenea, au fost trasate lu i. pentru 'că ea este parte muncesc din pa tria noastră, a ctivita te a de pre gă tire m ili­ în a n u m ite îm p re ju ră ri, ele \ în fă p tu irii sarcinilor trasate
Stat. Gheorghe Pană, mem­ litarilor de toate gradele, mi­ sa rcin ile pentru a ctivita te a de in te g ra n tă a, poporului., este con stituie o parte integrantă, tară şi p o litică in noul an de au un ro l însem nat ; pînâ la j siderurgiei în acest ultim an
bru al Comitetului Executiv, ol nistrul Forţelor Armate o în­ v iito r. tru p d in tru p u l n a ţiu n ii noas­ deosebit de im p ortan tă , a po­ in stru cţie , mă voi re fe ri n u ­ urm ă. re z u lta tu l lu p te i se ho­ j al cincinalului.
Prezidiului Permanent, secre­ credinţat conducereo partidu­ După cum s-a s u b lin ia t în tre socialiste. N um ai în m ă­ litic ii p a rtid u lu i şi g u ve rn u lu i m ai la unele problem e m ai tărăşte nu num ai p rin lo v i­ : i
generale.
tar al CC, ol P.C.R., Vasile lui şl statului, pe tovarăşul cursul d is c u ţiilo r, cit şi în sura in care îm bină in mod de fă u rire a societăţii socia­ C onsider necesar sâ se a- tu rile realizate cu m ijlo a ce j IN PRÜ DE M E C A N IC E |
Patilineţ, membru supleont al Nicolae Ceouşescu, că între­ expunerea to va ră şu lu i lo n iţă , arm onios pregătirea dc luptă liste. Această p o litică se ca­ eorde toată ate nţia lic h id ă rii m oderne — ch ia r fo a rte a­ . . I
Comitetului Executiv, secretar gul personal al forţelor noas­ în pregătirea p o litică şi m i­ cu pa rticip a re a la opera de racterizează tocm ai p rin fa p ­ vansate — ci şi p rin cap aci­ ■ întreprinderea m inieră Hu- j
al C C. al P.C R , Ion Stânes- tre armate va munci neobosit lita ră a fo rţe lo r noastre á r­ ed ifica re a socialism ului a r­ tu l că are in perm anentă în n e a ju n su rilo r sem nalate. T re ­ tatea tru p e lo r de a apăra un I nedoara s-a îm bogăţit cu o J
asigurarea
buie sâ se pună un accent şi
a te n ţie i
m ate avem, în general, re zu l­
ce n tru l
te rito riu .
m ata îşi îndeplineşte cu ade­
j nouă unitate industrială. La !
cu, membru supleant ol Co­ pentru a întări necontenit ca- tate bune M ilita rii, u n ită ţile vă ra t Înd a to rire a faţă dc po­ bu nă stă rii şi fe ric irii om u lu i, m ai m are pe pregătirea p o li­
mitetului Executiv ol C C, al pacitotea combativă o mari­ noastre sin t în stare sâ în ­ por, faţă de patrie. (A plauze face to tu l pentru în fă p tu ire a tică. pe pregătirea m ilita ră , De asemenea, nu trebu ie sâ I Zlaşti s-a lerm inat dc con- j
• stru it şi a in tra t parţial în !
P.C R., preşedintele Consiliu­ lor unităţi şi unităţi militare, deplinească orice m isiune de prelungite). / acestui no bil ţel pe în tă rire a d is c ip lin e i în uită m n ic i un m om ent câ ro ­ j probe mecanice o instalaţie !
lui Securităţii Statului, care că vor face totul pentru a lu ptă In obţinerea re z u lta te ­ In legătură cu aceasta do­ toate u n ită ţile arm atei noas­ lu l h o tâ rito r in lu ptă l-a avut. i specială de măcinare sclec- j
au porticipat lo şedinţa de înfăptui neabătut sarcinile ce lo r bune la in s tru c ţie şi la resc sâ sub liniez că la re zu l­ In cursu l a n u lu i care a tre ­ tre. Nu tre b u ie u ita t n ic i un îl are şi îl va avea om ul ; el j tivă a talcului. In final, a- \
închidere o lucrărilor, revin din hotărîrile partidului pregătirea p o litică un ro l în ­ tatele o b ţin u te de oam enii cut. s-au în tă rit si m ai m u lt m om ent că m isiunea fo rţe ­ decide in u ltim ă instanţă soar­ j ceasta va mâcina şi sorta j
re la ţiile de colaborare
în tre
In dezbaterile care au ovut şî stotuluî de o fi în orice semnat are activita te a cad re­ m u n c ii in realizarea p la n u lu i arm ată .şi d ife rite u n ită ţi d in lo r noastre arm ate constă în ta o ricărei b ă tă lii. Isto ria ne i 40 000 tone de talc pe an.
exem ple
oferă nenum ărate
loc şi lo core au luot parte moment goto să apere scum­ lo r de com andă, a în tre g u lu i de dezvoltare a econom iei na­ in d u strie şi a g ricu ltu ră , d in ­ a fi gata o ricîn d să apere, la cînd arm ate pu ternice şi bine : Dispunînd de două lin ii j
generali şi ofiţeri, comandanţi po noastră patrie. Republica personal al fo rţe lo r arm ate, ţio n a le pe 1060, arm a ta noas­ tre m ilita ri şi oam enii m u n ­ chem area p a rtid u lu i, cu ce ri­ dotate pentru tim p u l lo r au j tehnologice moderne, insta- ¡
şi activişti de partid din a r­ Socialistă România. precum şi m unca o rg a n iz a ţii­ tră a adus o c o n trib u ţie a c ti­ cii ; se poate aprecia că u n i­ rile re v o lu ţio n a re ale clasei fost in îrîn te pentru câ au dus i laţia va realiza două calităţi r
mată. s-a reliefat spiritul de Primit cu puternice şi lor de pa rtid şi de U T C. vă ; in toate re a liz ă rile do­ tatea d in tre popor şi fo rţe le m uncitoare, ale po po rulu i, in ­ un război nedrept, de c o tro ­ ! de astfel de produse, pentru I
puternic patriotism ol m ilita­ entuziaste urale. o luat cu­ Doresc să apreciez in mod b in d ite pe şantierele con stru c. sale arm ate este o re a lita te dependenţa şi suveranitatea pire — ceea ce nu a p u tu t | a satisface mal bine cerin- \
rilor. drogostea şi devotamentul vintul tovorăşul NICOLAE deosebit re a liz ă rile d o b in d ite ţie i socialiste este înco rp ora tă to t m ai pregnantă a societă­ p a trie i socialiste. In anul 1970 in su fla so ld a ţilo r entuziasm ul | ţele celor peste 100 un ităţi j
lor neţărmurit faţă de patrie şi CEAUŞESCU. Cuvintorea , a în această a ctivita te în cursu l m unca a zeci de m ii de m ili­ ţii noastre socialiste. P rin a- tre b u ie sâ se acţioneze astfel de lu p tă necesar ; cu toată i industriale şi economice be- ;
popor, mîndria lor faţă de ma­ fost subliniată de participanţi, a n u lu i 1009. n ive lu l în a lt de ta ri ai fo rţe lo r noastre a r­ ccasta. arm ata noastră devine în c it fiecare u n ita te sâ o b ţi­ su p erioritatea m ilita ră şi te h ­ i neficiare din ţară şi la ex- ¡
rile înfăptuiri ole sociolismului în repetate rînduri, cu oplau- pregătire p o litică şi m ilita ră mate. şi m ai puternică, in stare nă — şi cred că este po sib il nică, asemenea arm ate nu au j port.
pe pămintul României. A fost ze îndelungote. atins in această perioadă de Cunoaşteţi, din co m u n ica tu l să-şi îndeplinească în cele — c a lific a tiv u l ,.b in c '\ pu tut în frîn g e vo inţa do lu p tă i Se înfăptuiesc şl alte Iu- Í
exprimată odînco recunoştin­ Adunarea s-a încheiat în- fo rţe le noastre arm ate. (A ­ p u b lica t recent. re zu lta te le m ai bune c o n d iţiu n i sa rcinile C unoaşteţi preocuparea p a r­ a popoarelor, hotâriroa acesto­ j crări şi perfecţionări tehnice j
ţă a m ilitarilor pentru grija şî tr-o atmosferă de puternic en- plauze puternice). Putem spu­ re a liz ă rii p la n u lu i pe 1969. în cre d in ţa te de p a rtid şi po­ tid u lu i şi g u v e rn u lu i pen­ ra dc a-şi apăra independen­ ; care au drept scop sporirea j
preţuirea pe care partidul şi tuziosm. In solă răsună urale ne că arm ata noastră — ca După cum aţî văzut, in in ­ por. (A plauze puternice). tru înzestrarea fo rţe lo r a rm a ­ i producţiei extractive de tale \
de a ltfe l în tre g u l popor ro ­ ţa şi liberta te a. ; de la 28 000 tone la 40.000 '
slotul nostru q acordă Forţe­ prelungite, se ovoţionează în­ du strie, p la n u l g, fost .în d e p lii Putem , tovarăşi, sâ ne de­ te. E adevărat, avem re zu lta ­
lor Armate, adeziunea lor de­ delung pentru Partidul Comu­ mân — în fă p tu ie şte cu elan n it în b u n e ’ c o n d iţii, ia r jn cla răm satisfă cuţi de re z u lta ­ te bune in dotarea arm a te i R ăzboiul d in V ietnam este j tone pe an.
plină la întreaga politică in­ nist Român. Cei prezenţi scon- şi abnegaţie politica p a rtid u ­ a g ric u ltu ră , faţă dc 1968, s-a tele o b ţin u te , deşi, pe bună cu m ijloa ce m oderne de luptă, în această p riv in ţă foarte re­
lu i şi g u ve rn u lu i, acţionează,
ternă şi externă a Partidului deoză „P.C.R. - Ceauşescu. în strinsâ u n ita te cu masele re a liza t o depăşire de 4.8 dreptate, in cad rul d is c u ţiilo r a tît p rin producerea in ţară. velator. Se cunoaşte superio­ ; C Ă M IN P E N TR U
Comunist Român. In cuvintul Ceauşescu - P.C.R la rg i de oam eni ai m un cii, la sută a p ro du cţiei glo­ de ie ri şi de astăzi s-au adus in m ăsură m ai m are decit În ritatea, d in punct de vedere j M IN E R I
lor, vorbitorii au subliniat ho- Puternica manifestare de pentru a-.şi aduce c o n trib u ţia bale ; s-au de zvoltat în con­ şi o serie de c ritic i p riv in d trecut, a te h n ic ii m ilita re , c it şi tehnic, a arm a te i S tatelor U ­
tărîreo unanimă, neclintită o ataşament faţă de portid, fa ­ la fă u rire a socialism ului în tin u a re ştiin ţa , cu ltu ra , a p ro ­ unele ne a ju n su ri care m ai p rin im p o rtu l din alte ţâ ri, nite ; se cunoaşte concentrarea j C onstructorii şantierului j
tuturor generalilor, ofiţerilor şî ţă de conducereo sa a consti­ p a tria noastră. gresat întreaga a c tiv ita te so­ persistă. R elevarea acestor îndeosebi, după cum ş tiţi, d in m are de forţe ale S.U.A in V i­ i nr. 1 din Deva au aşezat de- !
ostaşilor de a munci fără pre­ tuit o expresie a voinţei de cială din pa tria noastră. Pa­ n e a ju n su ri nu înseam nă în U niunea Sovietică. Şi in v ii­ etnam în scopul în frin g e rii | ja prim ele cărămizi pe le- j
get pentru întărirea capacită­ neclintit a tuturor m ilitarilor S-a v o rb it în con sfătuire de­ ra le l cu aceasta, ca urm a re a n ici un fel subaprecierea to r vom acorda toată atenţia v o in ţe i de lu ptă a po po rulu i | melia noului cămin al m i- 1
spre a p o rtu l m ilita rilo r la d e zvo ltă rii în tre g ii econom ii m uncii, a re z u lta te lo r o b ţin u ­ d o tă rii arm a te i noastre cu
ţii de apărare o patriei noas­ forţelor noastre armate de vietnam ez. Această s u p e rio ri­ i nerilor. Această sarcină le-a :
pe
tre. pentru ridicorea gradului a-şi consacra întreago lor m unca ce se desfăşoară socia­ naţionale, s-au lu a t m ăsuri te, d im p o trivă , ele sin t de na­ m ijlo a ce le de lu p tă necesare, tate s-a d o ve d it însă ineficace, i revenit celor din echipa de j
pentru ca ea să-şi poată în ­
pe ntru m ă rire a s a la riilo r tu ­
şantierele con stru cţie i
tu ră sâ pună şi m ai m u lt in
de pregătire de luptă a for­ activitate cauzei apărării cu­ liste. Cred că. în ca d ru l b i­ tu ro r c a te g o riilo r de oam eni evidenţă succesele, m unca in ­ d e p lin i în c o n d iţii bune sar­ ; zidari condusă de Gheorghe :
ţelor noastre armate, astfel ceririlor revoluţionare ole \ Heinric. Noul cămin va avea i
la n ţu lu i general al u n ită ţilo r ai m u n cii, ceea ce a d e te rm i­ tensă desfăşurată, perspecti­ c in ile în cre d in ţa te Desigur,
incit să fie oricînd gata să-şi poporului nostru, înfloririi po- noastre m ilita re , in tr-a d e v ă r nat creşterea n iv e lu lu i de tra i vele pe care le avem p e ntru aceasta a ce ru t şi cere e fo r­ : 114 camere. La fiecare nivel ;
îndeplineoscă cu cinste no- triei socialiste. m e rită sâ fie su b lin ia tă a­ al p o p o ru lu i. După cum ştiţi, a rid ic a co n tin u u n iv e lu l p re ­ tu ri m a te ria le şi fin a n c ia re (CONTINUARE IN P A O .o 2 o ) : se vor amenaja spălătoare. î
\ încăperi cu duş, garderobe, !
ceastă a c tiv ita te de m are im - în acest ca d ru au fost sp o ri­ g ă tirii m ilita re şi po litice , ca­ m a ri d in partea s ta tu lu i, : iar în camere vor fi mon- i
: tale chiuvete cu instalaţii a- !
ferente pentru apă caldă şi i
| rece. C onstructorii au liotă- i
I rit, încă de pe acum, ca ter- j
| menul de predare a cănii- j
Hotăriţi să îndeplinească exemplar sarcinile stabilite de partid j nului (30 iunie a.c.) să fie ;
i devansat cu zece zile.
j
¡ E X T IN D E R E A
S E R V IC IIL O R ŞI
COOPERATORII DIN PRICAZ CHEAMĂ LA ÎNTRECERE i C A B IN E T E L O R
M E D IC A L E
i
Perseverînd pe linia des- j .
, congestionării cabinetelor şl j
PE TOŢI COOPERATORII DIN JUDEŢ j se rviciilo r medicale, a evită- j
acestora şi. j
| rîi aglom erării
I im p lic it a asigurării unei a- |
j sistenţe medicale prom pte şi j
: de bună calitate, conducerea 1
pentru valorificarea deplină a resurselor de creştere a producţiei agricole, ! spitalului unificat din Petro- ;
i şani a obţinut o serie de rea- \
I lizări. Astfel, a fost în fiin ţa t i
j un nou dispensar de pedia- ¡
pentru îmbunătăţirea întregii activităţi economice a C.A.P. j trie, în care se asigură nsis- j
i tenţă medicală de spccialita- j
te. dim ineaţă şi dupâ-am ia- j
j ză : s-a dublat spaţiul desti- j
Ie ri, în ju d e ţu l nostru au I nat laboratorului, ca şi capa- i
început a d u n ă rile generale Anul acesta cooperatorii din Pricaz şi-au propus sâ obţină : : citatea de lucru a acestuia, j
ale co o pe ratorilor în care se 0 o depăşire a prevederilor planului la producţia de grîu de 100 kg la hectar, 120 kg porumb la prin încadrarea cu încă două :
analizează re zu lta te le econo­ I cadre cu pregătire suporioa- |
m ice ale a c tiv ită ţii desfăşu­ hectar, 500 kg cartofi la hectar şi 2 200 kg sfeclă de zahăr la hectar ; j ră. In prezent, aici işi des- j
rate în anul trecut, se ap ro­ 0 să livreze pieţei cu 306 kg la hectar mai multe legume decit sarcinile stabilite in planul de pro­ ; făşoară activitatea doi mc- ;
bă p la n u rile de pro du cţie şi ducţie ; j dici şi doi chim işti. S ervi- i
fin a n cia re pe 1970 şi se aleg 0 sâ sporească efectivele matcă de vaci şi juninci cu 23 la sută faţă de anul trecut ; i c iu llii de fizioterapie i-a fost ;
noile organe de conducere j repartizat un spaţiu trip lu ;
ale cooperativelor agricole 0 producţia de lapte să fie cu 125 I pe cap de vacă mai mare decit prevederile planului ; I faţă de cel avut înainte.
de producţie. 0 sâ depăşească producţia agricolă globală planificată pe cooperativă cu 150 000 le i; ; De curînd a (ost înfiinţată ;
A d u n ă rile generale ale co­ O sâ livreze suplimentar la fondul centralizat al statului 200 hl lapte, 36 tone carne, 44 tone sfeclă j o nouă secţie, cea de neuro- ;
psihiatrie, care alături de ca- :
o p e ra to rilo r care sc desfă­ de zahăr şi 15 tone legume. bínetele de ortopedie, psihia­
şoară In această perioadă au __________________________________________________________________________________________________________________________________________ _ i trie şi urologie funcţionează
o sem nifica ţie deosebită în pentru prima dată in Va­
via ţa u n ită ţilo r cooperatiste, lea Jiu lu i, asigurînd m ine­
ole fiin d chem ate sâ dezbată
ic re a produ cţiei agricole, în pe scară largă a c u c e ririlo r rilo r şi fa m iliilo r acestora n-
m ăsurile de o excepţională lu m in a ob ie ctivelo r sta b ilite ş tiin ţe i agricole. sistenţă medicală specializa­
însem nătate sta b ilite de con­ de Congresul al X -lea al în s u fle ţită de se m n ifica ţia istorică a sa rcin ilo r sta­ tă. pentru prim irea căreia
ducerea p a rtid u lu i si statu­ p a rtid u lu i, pentru sporirea M an ifestînd o deosebită b ilite de Congresul al X -le a al p a rtid u lu i p riv in d r i ­ erau obligaţi să se îndrepte
lu i nostru, m ăsuri co n cre ti­ c o n trib u ţie i a g ric u ltu rii la g rijă faţă de îm bun ătăţire a dicarea b u n ă stă rii şi progresul m u ltila te ra l al Rom â­ spre alte oraşe din ţară.
zate în h o tă rîrile plenarei în tre g ii a c tiv ită ţi economice niei socialiste, de m ăsu rile adoptate de conducerea Impresionante instalaţie a cazanului nr. 1 de la Termocen­
progresul general al econo­ p a rtid u lu i şi sta tu lu i pentru dezvoltarea a g ric u ltu rii
C o n s iliu lu i U.N C A P . din a u n ită ţii, adunarea genera trala Mintia, uriaşă uzină pentru producerea aburului necesar CONCURS
decem brie 1969. p riv in d dez­ m ici si rid icare a n iv e lu lu i de lă a e v id e n ţia t şi unele de­ cooperatiste, adunarea generală a co o p e ra to rilo r d in turbinei. P E N TR U E L E V I
tra i al p o po rulu i. D in m a­
voltarea m u ltila te ra lă a a- te ria le le prezentate şi discu­ ficie n ţe care au frîn a t creş­ Pricaz a analizat cu exigenţă şi răspundere re a liz ă ri­ Fota : V. ONOIU
g riru ltu rii cooperatiste, per­ ţii s-a desprins fa p tu l câ u ­ terea pro du cţiei la hectar şi le o b ţin u te in anul trecut pe lin ia cre şte rii produc­ ________________________________________________________________________1 Secţia de copii din cadrul
fecţionarea o rg a n iză rii, n o r­ pe cap de anim al, reduce­ ţiei agricole şi a dezbătut in d ic a to rii de plan pe anul
nitatea a d o b in d it succese de bibliotecii m unicipale Deva
m ă rii şi re trib u irii m u n cii rea c h e ltu ie lilo r de produc­ 1970. u ltim u l an al a c tu a lu lu i cin cina l.
scamă pe lin ia u tiliz ă rii e fi­ o organizat un concurs „C i­
in C A P., îm b u n ă tă ţire a ra d i­ ţie şi rid icare a n iv e lu lu i re­ M u n cin d cu hă rn icie pentru în d e p lin ire a p la n u lu i
ciente a fo rţe i de muncă, fo ­ ne ştie, oiştigă“ pe tema
cală a a c tiv ită ţii fe rm e lo r şi şi a an gajam entelor luate ca răspuns la chem area „U rm ărindu-1 pe Robinson
sectoarelor de producţie din lo s irii judicioase a m ijlo a ce ­ trib u ţie i cooperatorilor. co o p e ra to rilo r dinv *S im eria. în anul trecut la C .A P Crusoe“ . La acest .concurs
cooperativele agricole. lo r m ateriale si financiare, P orn in d de la aprecierea Pricaz s-au rea liza t cite 2770 kg porum b boabe şi În pagina a IV-a; au participat elevii claselor
d e zvo ltă rii a ve rii obşteşti şi 1 833 kg g riu la hectar, precum şi 1 026 1 lapte pe
La adunarea generală care cre şte rii bu năstării coopera­ câ rezervele de sporire a a V-a de la şcolile genera­
a avu t loc la C A P. Pricaz a to rilo r. E fo rtu rile depuse producţiei globale şi m arfă cap de vacă fu ra ja tă , ceea ce a făcut posibilă creşte­ le Dr. Petru Groza şi din
p a rtic ip a t tovarăşul Ioachim pentru va lo rifica re a su p e ri­ nu au fost nici pe departe e­ rea c o n trib u ţie i u n ită ţii la form area fo n d u lu i ce n tra ­ H Lucrările Congresului P.C. Francez cartierul Gojdu.
liza t al sta tu lu i, consolidarea ei economică şi spori
Moga, prim -seeretar al Co­ oară a p o te n ţia lu lu i produc­ puizate, cooi>cratorii şi-au rea v e n itu rilo r coo pe ratorilor. C oncurenţii au fost susţi­
m ite tu lu i judeţean de partid, tiv existent s-au m a te ria liza t m anifestat hotărîrca dc a în ­ C uvîntarea tova ră şului N icolae Ceauşescu la plena­ B Sesiune jubiliară închinată îm­ nuţi cu m ultă căldură de co­
in depăşirea p ro d u c ţiilo r legii lor, care au participat
preşedintele C o n s iliu lu i popu­ ra CC. al P.C.R. din decem brie 1969 reprezintă pen in tr-u n număr impresionant.
p la n ifica te la o serie de c u l­ tre p rin d e m ăsuri energice în
la r judeţean. tu ri şi produse. în obţinerea vederea m o b iliz ă rii tu tu ro r leu întreaga noastră ţărăn im e p rile ju l unei analize plinirii a 100 de ani de la naşterea Concursul a fost condus de
profunde a resurselor însemnate de creştere a produc­
către tovarăşa Niculina Ră-
In tr-o atm osferă de e xige n­ unor v e n itu ri băneşti s u p li­ resurselor existente în ca­ ţie i agricole şi m o b iliz ă rii tu tu ro r fo rţe lo r la asigu şinaru, de la biblioteca mu­
tă şi în a ltă responsabilitate, m entare ce însumează circa d ru l cooperativei pentru ri- ram a belşugului dc produse necesare satisfa cerii ne n icipiului Deva. Pe p rim ul
390 000 Ici R e alizările re­ lui V. I. Lenin
coo pe ratorii din Pricaz au a­ loc s-au clasat elevii de la
prezintă reflectarea n e m ijlo ­
naliza t rezultatele de produc­ cită a preocupării cooperato­ [ONTJNVAIf IN PAO o J *) Şcoala generală Dr. Petru
C102a.
ţie înreg istrate în anul tre ­ rilo r si m eca n iza to rilo r pen­ m m m nsm B Planul cvadrienal algerian
cut şi p o s ib ilită ţile dc ereş- tru introducerea şi aplicarea