Page 18 - Drumul_socialismului_1970_02

PAO. 2 m DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 6 FEBRUARIE 1970

CUVln TAREA TOVARĂŞULUI OTAttUi

NICOLAE CEAUŞi SCU

D ezvoltarea c o la b o ră rii d in ­ C ongresului al X -le a , este ne­ pentru a se ajun ge ia orga­ a rm ă rii atomice. R om ânia a-
tre arm atele noastre, în con­ cesar sâ trecem cu h o tâ rlre la nizarea acestei co n fe rin ţe ca­ preciazâ eă este necesar să se
(URMAM OIN RAO. 1| m ai buna rep a rtiza re şi fo lo ­ re — deşi nu-şi propune sâ
fo rm ita te cu p rin c ip iile care acţioneze h o tă rît pe ntru a se privind experimentarea noului sistem de
stau la baza re la ţiilo r d in tre sire a fo rţe lo r de care dispu­ nu va putea rezolva toate o b ţin e succese concrete, fie
ţă rile socialiste şi cu tra ta te le nem. problem ele din Europa — ar c it de m ici la început, pe ca­
Statele U n ite au s u fe rit eşecuri in vigoare, exclude orice a ­ D esigur, tovarăşi, aplicarea avea o m are însem nătate pen­ lea o p ririi cursei în a rm ă rii, a
serioase ; ele nu au p u tu t ş:. mestec în tre b u rile in te rn e ale acestor m âşu ri rid ic ă un şir tru crearea p re m iselor de so­ tre c e rii practice la dezarm a­ salarizare şi majorare a salariilor personalului
nu pot in frin g e , pe c îm p u l de vreunei ţâ ri sau ale vreunei de problem e. S in t oam eni ca­ lu ţio n a re a o serie de p ro ­ rea generală.
luptă, hotârîrea p o po rulu i v ie t­ arm ate care colaborează în re stau de ani de zile în tr-o blem e litigio ase , pe ntru aşe­ In s p iritu l p rin c ip iilo r po.-
namez de a-şi apăra indepen­ cadrul acestor tratate. S in g u ­ lo calita te, u n ii şi-au întem eiat zarea re la ţiilo r d in tre ţă rile iitic ii noastre in te rn a ţio n a liste ,
denţa. d re p tu l la viaţă liberă ru l conducător al fo rţe ­ acolo fa m ilii şi nu le vine europene pe p rin c ip ii noi, de colaborare cu toate p a rtide le din unităţile de cercetare ştiinţifică
Iată de ce sub lin ie z incâ o da­ lo r noastre arm ate este p a r­ desigur uşor sâ se m ute ; dar pentru dezvoltarea în cre d e rii com uniste şi m u n cito re şti, cu » » v
tă că. pînâ la urm ă. în orice tid u l. gu vern ul, com andam en­ dum neavoastră, m ilita rii, care şi c o la b o ră rii in tre ele. toate fo rţe le a n tiim p e ria lis ta ,
lupta, purtată cu arm am ent tu l suprem na ţional. N um ai de obicei vâ m u ta ţi destul de După cum ş tiţi, o problem ă ne preocupă în mod deosebit şi organizaţiile de proiectare
o ric ît de m odern, ro lu l hotă- acestea pot da o rd in e a rm a ­ des. ş tiţi că se pot găsi — şi deosebită a s e c u rită ţii euro­ c ă ile p e ntru re sta b ilire a şi în ­
se găsesc pînâ la urm ă — so­ pene a reprezentat-o şi o re ­
rlto r il are om ul. Iată de ce tei noastre şi num ai aceste tă rire a u n ită ţii m iş c ă rii com u­
noi trebu ie să acordăm toată ordine pot fi executate în Re­ lu ţii pentru a se realiza a ­ prezintă problem a germ ană. n is te şi m un citore şti, pentru
atenţia p re g ă tirii de luptă şi pu blica S ocialistă Rom ânia ! ceasta. corespunzător n e vo ilo r N oi apreciem că sch im b ă rile in sta ura rea în tre p a rtide le co­
p o litice a ostaşilor ; inţelegînd (A plauze pre lu ngite ). societăţii. S p e cia liştilo r care care au avu t şi au loc in Eu­ m u n iste şi m u n cito re şti a u ­ C o n siliu l de M in iş tri a ho- neficia de p re m ii a n u a l* din tc, de g ra tific a ţii şi de alte
ropa, in c lu s iv s ch im b ă rile ca­
urm ează să se transfe re
In
câ apără o cauză dreaptă. — Aşa cum am a ră ta t m ai în a ­ alte lo c a lită ţi trebu ie să le re s-au produs in R epublica n o r re la ţii de so lid a rita te ba­ tâ rit experim entarea noului b e n e ficiile realizate ca u rm a ­ stim ulente.
cauza so cialism ului, a inde­ inte. noi p o rnim de la fa p tu l creăm c o n d iţii bune. sâ le a- Federală a G erm aniei şi în ­ zate pe încredere şi respect sistem de salarizare şi m ajo re a co n tra cte lo r încheiate cu Ca şi in cercetarea ş tiin ţi­
pendenţei şi su v e ra n ită ţii pa­ câ fo rţa şi tă ria o rică re i a r­ sigurâm lo cu in ţă şi p o s ib ili­ deosebi co n stitu ire a gu ve rn u ­ re ciproc, pe neamestec in tre ­ rare a s a la riilo r p e ntru. în ­ u m tă ti economice sau socinl- fică, şi în dom eniul proiec­
trie i noastre. — arm at.i noas­ m ate populare constă în strîn - tate de m uncă, a tît pentru ei lu i Brandt-S cheeI, oglindesc b u rile in te rne . C onsiderăm câ tre g u l personal din u n ită ţile cu ltu ra lc. Beneficiază, de ase­ tă rii sc prevăd 4 grade pro­
tră. în tre g u l popor vo r fi de sa ci legătură cu poporul, in c ît şi pe ntru fa m iliile lor ; de de plasări po zitive în op in ia .problem a u n ită ţii m iş c ă rii co­ de cercetare ş tiin ţific ă cu in menea. de p re m ii din v e n itu ­ fesionale pentru p ro ie cta n ţii
neînvins în luptă cu orice a­ lu pta lo r com ună — şi de a- a ltfe l. în acest sens avem do- publică, creează c o n d iţii pen­ m u n iste şi m u n cito re şti este o cepere de la 1 fe b ru a rie 1970. rile o b ţin u te ca urm a re a co n ­ cu stu d ii superioare: in gin er
gresor im p e ria list. (Aplauze ccea în statul socialist, p ro ­ s ib ilitâ ţi m ai bune ca in tre ­ tru a se aborda in tr-u n s p irit problem ă de p rim o rd in pen­ P o triv it p re ve d e rilo r hotă* tra cte lo r încheiate şi persona­ (arh itect) proiectant, in g in e r
puternice, prelungite). Este ne­ blem ele fo rţe lo r arm ate, ale cut şi pentru o fiţe rii şi sub­ m ai re a lis t această p ro ble­ tru trium sful lu p te i a n tiim p e - lu l din celelalte u n ită ţi de («u In te ri) proiectant p rin c ip a l
cesar deci să in te nsificăm a p ă ră rii p a trie i co n stitu ie p a r­ o fiţe rii fo rţe lo r arm ate. Deci. mă. De aceea, noi am salutat ria liste . pe ntru pace, pentru r îr ii, s a la riile lu c ră to rilo r din cercetare ş tiin ţific ă , precum şi gradul III. 11 şi I.
a ctivita te a de educaţie po litică te inseparabilă a co n stru cţie i înţelegînd g re u tă ţile care se tra ta tiv e le care au loc sau dezvoltarea so cia lism u lu i în u n ită ţile de cercetare ş tiin ţi -le la catedrele de în vâ ţă m în t
ta rifa re
•Salariile
aprobate
a m ilita rilo r Totodată trebuie socialiste, in c o n d iţiile e xis­ rid ică, şi gâsindu-le so lu ţii, urm ează sâ aibă loc în tre u ­ Hume. R ealizarea u n ită ţii m iş­ fică se m ajorează în m edic cu superior. asigură o mai bună corelare
11 la sută ; îm preună cu m a­
să avem în vedere că un e- tenţei im p e ria lis m u lu i, nu se trebu ie să realizăm şi sâ a- nele ţă ri socialiste şi R.F. a c ă rii com uniste presupune în jo ra re a s a la riilo r m ici. efec­ cu cele <ile unor fu n c ţii com -
t'e n tu a l război va cere p a rti­ poate vo rb i de co n stru cţia so­ plicâm pînâ la capăt m ă su ri­ G erm an ie i, schim bul de scri­ p rim u l rin d în tă rire a u n ită ţii tuată in 1%7, se asigură pc Ilo tâ rire a C o n s iliu lu i dc p .iru b ilc ca pregătire şi a­
ciparea la lu p tă a în tre g u lu i cialistă. fără ca p a rtid u l co­ le s ta b ilite ; ele sînt o nece­ sori d in tre g u ve rn u l Repu­ şi creşterea fo rţe i fie c ă ru i pa r­ M in iş tri prevede şi p o s ib ilita ­ trib u ţii rlin alte ra m u ri eco­
popor — şi de aceea este ne­ m unist. statul socialist sâ se sitate pentru dezvoltarea a r­ b lic ii Dem ocrate G erm ane şi tid co m u n ist şi m un citore sc ; ansam blu o creştere de 12.9 Ia tea s tim u lă rii ce rce tă to rilo r
cesar să în tă rim necontenit îngrijească de organizarea fo r­ monioasă a tu tu ro r zonelor g u ve rn u l R F. a G e rm an ie i în in acest s p irit acţionăm in re ­ sută. De această m a jorare be­ pentru creşterea e ficie n ţe i e­ nom ice şi din cercetarea ş tiin ­
Acordarea
s a la riilo r
ţific ă
neficiază un nu m ăr de
peste
le g ă tu rile şi colaborarea d in ­ ţe lo r arm ate, sâ răspundă în ţâ rii, pentru rid icare a n ive ­ vederea o rg a n iz ă rii u n or dis­ la ţiile noastre cu toate p a rti­ 44 000 sa la ria ţi, ale căror ve­ conom ice in producţie ca e- este d ire c t Icg.itâ de ca lita te a
tre u n ită ţile m ilita re şi oam e­ faţa p ro p riu lu i popor — c ît lu lu i econom iei şi c u ltu rii pe c u ţii care sâ ducă la recu­ dele com uniste şi m u n citore şti. n itu ri anuale cresc cu circa icct al a p lic ă rii re zu lta te lo r lu c ră rilo r, de realizarea lo r
n ii m un cii. şi a clasei m u n citoa re de pre­ între g u l te rito riu al pa triei. noaşterea R.D.G. N oi apre­ A vem de p lin a convingere că 110 m ilio a n e lei faţă de ceh' cercetării. De aceste s tim u le n ­ în term en, de în d e p lin ire a
te pot beneficia colectivele de
Este ştiu t câ, nu o dată. c la ­ tu tin d e n i — de în d e p lin ire a a­ Un alt grup de m ăsuri se ciam că d ru m u l tra ta tiv e lo r in m işcarea com unistă şi m un­ o b ţin u te îna inte de 1 august cercetare şi proiectare, in g i­ sa re jn ilo r u n ită ţii pe ansam ­
s ic ii m a rx is m -le n in is m u lu i au cestei în d a to riri hotârîtoare referă la creşterea d re p tu ri­ şi d is c u ţiilo r este în m om en­ citorească p a rtid e le vo r resta­ 19G7. neri şi a lţi specialişti din u n i­ blu *şi ale fie că ru i s a la ria t in
insistat asupra necesităţii pentru v irto ria so cialism ului. lo r şi a răsp u n d e rii în tre p rin ­ tu l de faţă sin g u ru l drum b ili u n itatea nouă In tre ele, P entru personalul de cerce tă ţile executante şi be ne ficia­ parte
în a rjn â rii în tre g u lu i popor, Tocm ai de aceea nu se o ra le d e rilo r şi u n ită ţilo r social-ad­ rezo na bil pe care se poate a­ u n ita te care să asigure dez­ re care au c o n trib u it d ire ct la In scopul co intere sării pro­
concepe în n ici un fel ceda­ m in is tra tiv e în conducerea ju n g e la soluţionarea p ro b le ­ volta rea fie c ă ru i p a rtid şi, în tare. noul sistem de sa la riza ­
s u b lin iin d câ num ai în m ăsu­ re a fost adaptat la specificul rezolvarea şi introducerea cer­ ie c ta n ţilo r la elaborarea unui
ra în care va fi gata de lu p ­ rea vreunei părţi, cît de m ici. a c tiv ită ţii de con stru cţie a so­ m elor litigioase, foarte com ­ acelaşi tim p , în tă rire a colabo­ acestei a c tiv ită ţi şi corelat cu ce tă rilo r respective în produc­ volum sp o rit dc proiecte, se
tă pentru a-şi apăra c u c e ririle a d re p tu lu i de com andă si de c ie tă ţii socialiste. S in t în pre­ plicate r ă r i i lo r in te rn a ţio n a liste . ţie. prevede ca in a ctivita tea de
pro n u n ţă m
Ne
re vo lu ţio n a re . liberta te a şi in ­ conducere a fo rţe lo r arm ate gă tire un şir de m ăsuri în pentru recunoaşterea constant (A plauze pre lu ngite ). acela aprobat pentru in vâţâ- proiectare sâ se utilizeze, du ­
m în tu l superior. A stfe l, pentru
R epu­
dependenţa. un popor poate de către p a rtid , de către g u ­ dom eniul lă rg irii in c o n tin u a ­ b lic ii D em ocrate G erm ane de P o rn in d de la răspunderea personalul de cercetare ştiin O dată cu aplicarea no ului pă caz, a tit form a de sala­
f i sigur că nu va fi în frîn t, vern (A plauze pre lu ngite ). re a a trib u ţiilo r u n ită ţilo r c- către toate statele, pentru faţă de p ro p riu l nostru popor, ţific â se prevăd 4 grade p ro ­ sistem de salarizare, şi lu cră ­ riza re în acord, cît şi cea in
câ va tră i lib e r şi stăpin pe A$ d o ri sâ fiu bine înţeles, conom ice în conducerea eco­ p a rticip a re a am b elor state faţă de popoarele din alte fesionale (cercetător ş tiin ţific , to rii d in cercetarea ş tiin ţific ă regie, in fu n cţie de c o n d iţiile
pentru
beneficiază de sporul
soarta sa. la tă de ce p a rtid u l tovarăşi, şi de aceea repet incâ nom ici. in clu siv in co m e rţu l germ ane la rezolvarea p ro ­ ţâ ri socialiste, fa ţă de m işca­ cercetător ş tiin ţific p rin c ip a l specifice ale fiecărei lu c ră ri.
se preocupă de pregătirea m i­ o dată. câ ne în g rijim perm a­ e xte rio r. în realizarea p la n u ­ blem elor europene pe ntru re­ rea com unistă şi m un citore as­ gradul IU . II şi I) corespunză­ vechim e ne în tre ru p tă în ace­ Alegerea celei mai p o triv ite
lita ră a tin e re tu lu i, iată de nent de în tă rire a c o la b o ră rii lu i de in v e s tiţii. în toate d o ­ cunoaşterea fro n tie re i O der- că, fa ţă de fo rţe le u n tiim p e - tor celor 4 grade profesionale eaşi unitate. Totodată. sin t form e de salarizare este de
ce acordăm o m are atenţie a tit cu arm atele ţâ rilo r care m en iile de a ctivita te . Aceste Neisse ; considerăm că toate ria liste , P a rtid u l C om unist (asistent, lector, co n fe re n ţia r m en ţinu te unele spo ruri pen­ com petenţa con du cerii orga­
tru c o n d iţii deosebite de m u n ­
g ă rzilo r patriotice. — u n ită ţi fac parte d in T ra ta tu l de la m ăsuri sin t parte in te gra ntă acestea deschid că ile pentru Rom ân şi g u v e rn u l ţă rii vor şi profesor) din învăţăm ântul că niza ţie i de proiectare.
a p ro g ra m u lu i nostru de fă u ­
de pregătire m ilita ră şi de V arşovia, c ît şi cu arm atele rire a societăţii socialiste noi paşi spre îm b u n ă tă ţire a m ilita şi in v iito r p e ntru u n i­ superior.
P entru stim ularea persona­
îna rm a re a în tre g u lu i nostru c e lo rla lte ţâ ri socialisto A - m u ltila te ra l dezvoltate. care re la ţiilo r in Europa, spre în ­ tatea ţâ rilo r socialiste, a m iş ­ P revederile h o tâ rîrii Consi­ lu lu i dc p ro ie cta te în cău ta­
popor. Este necesar ca u n ită ­ ceastâ colaborare, pregătirea se bazează pe m ob ilizare a la r­ tă rire a s e c u rită ţii pe c o n ti­ c ă rii com uniste, p e n tru dez­ P rom ovarea in grade p ro fe ­ liu lu i dc M in iş tri se aplică rea şi adopt,arca unor s o lu ţii
ţile m ilita re să s p rijin e activ com ună pentru a fi in stare sâ gă a in iţ in tive i creatoare a nent. voltarea c o la b o ră rii cu toate sionale se face d in grad în şî pe rson alu lu i în ca d ra i pe caro sâ ducă la reducerea
această acţiune, să colabore­ lu ptăm îm p o triva o rică re i a­ oam enilor m u n cii, pe p a rtic i­ Ne provoacă o deosebită în ­ popoarele, p e n tru În tă rire a u­ grad. de regulă p rin concurs fu n c ţii de cercetare din in ­ (.■ostului in v e s tiţiilo r, la rea-
ze strins cu gărzile pa triotice , gresiuni. con stituie una din o­ parea n e m ijlo c ită a celor ce g rijo ra re agravarea situ a ţie i n ită ţii tu tu ro r fo rţe lo r a n tiim - şi cu o b lig a ţia în d e p lin irii u ­ stitu te de in v â ţă m in i supe­ lizarcn u n or in d ica to ri tch -
cu detaşam entele de pregătire b lig a ţiile fie că ru i p a rtid şi gu­ muncesc la conducerea în tre ­ din O rie n tu l M ijlo c iu ca u r­ p e ria liste, p e ntru triu m fu l po­ nor c o n d iţii de vechim e în rio r. laboratoare uzinale, pre ­ n ico -cro n o m ici su p eriori şi a
m ilita ră ale tin e re tu lu i Se im ­ vern. fac parte in d iso lu b ilă litic ii de securitate şi pace in specialitatea respectivă. Este cum şi din alte u n ită ţi care
g ii a c tiv ită ţi sociale. m are a in te n s ific ă rii a c ţiu n i­ prevăzută şi posib ilita te a cu. au plan p ro p riu de cercetare unei c fic ic n ţc sporite, hotâ-
pune ca in întreaga organiza­ din p o litica de con stru cţie so­ A vem In vedere în acelaşi lo r m ilita re . Am a firm a t, nu lu m e N o i vedem in aceasta rirc .i prevede d re p tu l acesto­
re a p re g ă tirii m ilita re să se cia listă. din p o litica s o lid a ri­ tim p ca plan ul ce n tra l de o dată — şi d o rim sâ a firm ă m calea spre dezvoltarea şi în ­ în mod excepţional, vechim ea ş tiin ţific ă . ra de a beneficia de recom ­
ţin ă seama de exigenţa aces­ tă ţii in te rn a ţio n a le , a in te r­ conducere a econom iei şi a şi acum — câ nu se pot re zo l­ flo rire a fiecă rei n a ţiu n i, spre în specialitate necesară pre­ Introducerea noului sistem pense din econom iile ce se
to r fo rm a ţiu n i populare, să se n a ţio n a lism u lu i proletar, care în tre g ii v ie ţi sociale sâ fu n c ­ va problem ele litig io a se d in ­ triu m fu l so cia lism u lu i pe plan ze n tă rii la concurs sâ poată de salarizare şi m ajorarea sa­ realizează pe aceste căi. De
organizeze o largă colaborare a caracterizat şi caracterizea­ ţioneze m ai bine decît pînâ tre state pe calea a rm e lor, câ m o n d ia l. A vem d e p lin a în ­ f i redusă pentru cei care au la riilo r vor co n stitu i pentru asemeruiii. sc prevede s lim u -
de
personalul din u n ită ţile
cu ele, a cţiu n i com une c ilia r ză întreaga a c tiv ita te a p a rti­ acum. $â îm binăm conduce­ este necesar ca aceste p ro b le ­ credere in capacitatea de lu p ­ dat dovadă de o îna ltă pregă­ cercetare ş tiin ţific ă un p u te r­ I.irea person alu lu i de p ro ie c­
In tim p u l in s tru c ţie i şi a p lic a ­ d u lu i şi g u ve rn u lu i rom ân. rea u n ita ră , d in tr-u n cen tru me — şi deci şi cele d in tre tă a fo rţe lo r în a in ta te ale o­ tire profesională p rin c o n tri­ nic s tim u le n t pentru m o b ili­ tare pentru folosirea pe sca­
ţiilo r. să se realizeze o strin- (A plauze puternice, p re lu n g i­ unic a în tre g ii a c tiv itâ ti. cu statele O rie n tu lu i A p ro p ia t — m e n irii şi sintem co n vin şi câ. bu ţia adusă la obţinerea unor zarea şi orientarea în tre g u ­ ră largă a pro ie cte lor tip şi
să conlucrare, in toate îm p re ­ te). larga independenţă şi in iţia ­ sâ fie soluţionate pe cale paş­ peste g re u tă ţile de astăzi, ele rezu ltate deosebit de valoro a­ lu i p o te n ţi.ii de corectare ro folosihilc. care duc 1 a
ju ră rile . în tre arm ată şi aees P ornind de la aceste consi­ tiv ă a m aselor populare. Tn nică. po litică . C onsiderăm că vo r şti să acţioneze to t m ai se in cercetarea ş tiin ţific ă . ş tiin ţific ă spre rezolvarea scurlarea du ratei de elab ora­
te u n ită ţi de lu ptă în tă rire a derente. în calitatea mea de aceasta constă, de a ltfe l, una re zo lu ţia C o n s iliu lu i de Secu­ unite, să asigure v ic to ria in Fiecare grad profesional este problem elor m ajore ale eco­ r e / i d o c u m e n ta ţiilo r tehnice
u n ită ţii strinse a arm atei cu com andant suprem , atrag «i- din ca ra cte risticile esenţiale rita te d in no ie m brie 1967 o­ lu m e a păcii şi so cia lism u lu i. prevăzut cu un num ăr de gru- nom iei naţionale, în vederea •Se' mai pot acorda recom ­
în tre g u l popor este garanţia tenţiu asupra necesităţii de ale de m ocraţiei socialiste pe feră o bază pe n tru rezolvarea (A plauze puternice, p re lu n g i­ d a ţii care se acordă in ra p o rt în d e p lin irii şi depă şirii sa rci­ pense d in tr-u n fond special
creşterii continue a capacită­ a se lua toate m ăsu rile pen­ care <> în fă p tu im In ţara p ro blem elor d in O rie n tu l M ij­ te). 9 de vechim e şi rezu ltatele ob­ n ilo r dc plan. a în fă p tu irii co n s titu it .şi pentru proiecte­
ţii de luptă a fo rţe lo r noas­ tru în tă rire a continuă a ca­ noastră lociu, că, în s p iritu l acestei rezo­ S tim a ţi tovarăşi. I ţin u te in a ctivita te a de cerce- p ro g ra m u lu i trasat de cel le care se evidenţiază p rin
tre arm ate. p a c ită ţii de luptă a fo rţe lo r Dezvoltarea de m ocraţiei so­ lu ţii, este necesar sâ se re tra ­ După cum a ţi văzut, in an ul 9 tare de al X -Iea Congres .11 p a rti­ soluli«! generală şi s o lu ţiile
De asemenea, nu tre b u ie u i­ noastre arm ate, pentru dez­ cialisto. p a rticip area tot m ai gă n e în tirz ia t tru p e le israelie- de in stru cţie care va începe S N ive le le de salarizare ce se d u lu i p riv in d creşterea in con stru ctive alese, pentru lu ­
ta t nici un m om ent că in tr-u n voltarea con tinu ă a colab oră­ largă a m aselor de ogm eni ai ne din te rito riile arabe ocu­ in cu rin d , vă re vin sarcini | prevăd pentru u n ită ţile dc ritm susţin ut a fo rţe lo r dc c ră ri cum sint. : sistem atiză­
eventual război. Rom ânia nu r ii cu arm atele ţâ rilo r fră ­ m u n n i la conducerea în tre g ii pate. să se ajungă la recu­ m a ri ; ele au fost expuse cu U cercetare ş tiin ţific ă ţin seam.i producţie ale ţâ rii şi rid ic a ­ rile urbane şi te rito ria le , co n ­
va lu pta singură. Ca ţară so­ ţeşti d n T ra ta tu l de la 'V a r­ a c tiv ită ţi sociale, im pun to t­ noaşterea şi asigurarea in te ­ c la rita te — şi consider câ e xis­ I de c o n d iţiile generale in care re«! n iv e lu lu i m a te ria l şi c u l­ strui ţh le social-culLum lc. lu ­
cia listă. Rom ânia întăreşte şovia. cît şî ale e e lo rla lto ţâ ri odată creşterea răsp un derii g rită ţii te rito ria le şi a in d e ­ tă toate prem isele p e ntru a le H îşi desfăşoară a ctivita te a fic- tu ra l al popo rulu i c ră rile de artă. m a şin ile -
socialiste, vâzînd în aceasta Ij care u n ita te in parte. unplte şi u tila je le cu caractc-
perm anent colaborarea cu a r­ fie că ru i m em bru al societă­ pendenţei fie că ru i stat, la in ­ putea rea liza în bune c o n d iţi- ir
în d e p lin ire a lio tâ rîrilo r p a rti­ risti< i superioare.
m atele ţă rilo r socialiste p rie ­ d u lu i nostru Putem spune ţii in în d e p lin ire a a trib u ţiilo r staurarea păcii in această zonă uni. Doresc sâ atrag totodată C e rcetătorii care în d e p li­ Tot cu începere de la 1 fe ­
tene. Facem parte din T ra ta ­ şi s a rcin ilo r încred in ţa te Cu a lu m ii. Este necesar, de ase­ atenţia asupra fa p tu lu i de a nesc fu n c ţii de conducere (d i­ b ru a rie 1970. p rin tr-o hotâ- Introd ucere a noului sistem
tovarăşi, ea arm ata noastră
tu l de la Varşovia. Acest tra ­ c it cineva ocupă în cad rul menea. sâ se pună capăt de avea în vedere că şi în anul rector, d ire c to r-a d ju n c t. sef lir e «i C o n siliu lu i dc M in iş tri de salarizare şi m ajo ra re «i
dispune de tot ceea re este
tat a fost încheiat in scopul societăţii un rol de conduce­ îndată o ric ă ro r a c ţiu n i m ili­ acesta — pro b a b il şi in a n ii de secţie sau de laborator) vor a fost aprobată e xp e rim e n ta ­ s a la riilo r va c o n trib u i la m o­
necesar pe ntru a-şi în d e p lin i
a p ă ră rii ţâ rilo r m em bre im întotdeauna în d a to ririle fală re m ai însem nat, eu a tit creş­ tare. care nu pot decît sâ a­ v iito ri — va tre b u i să îm p le ­ fi re trib u iţi cu sa la riu l cores­ ren noului sistem de sal.iri- biliza rea e fo rtu rilo r şi capa­
p o triva unui atac ce ar putea de popor, faţă de a lia ţii şi te răspunderea sa. cu a tît se graveze încordarea din aceas­ t iţ i aceste sa rcin i cu a c tiv ita ­ punzător g ra d u lu i lo r p ro fe ­ 2.U e şi m a jo ra re a s a b in ilo r c ită ţilo r tu tu ro r p ro ie c ta n ţi­
fi d e zlă n ţu it în Europa de că ­ cere ca ci să nu precupe­ tă regiune. T re b u ie să spunem , tea de co n stru cţie socialistă, sional la care se adaugă o in ­ personalului din o rg a n iz a ţii­ lo r in obţinerea unor Indica­
p rie te n ii no ştri din ţă rile so­
tre p u ie rile im p eria liste . Ca­ ţească n im ic pentru în d e p li­ tovarăşi, câ încordarea, a cţiu ­ cu m unca pe şantiere De a lt­ dem nizaţie lu n a ră pentru le de proiectare. to ri lo lţ/nco econom ici supe­
cia liste fră ţe şti. <â arm ata
ra cte ru l defensiv al T ra ta tu lu i nirea în d a to ririlo r în c re d in ţa ­ n ile m ilita re nu servesc de­ fe l, tovarăşi, m i se pare că ar m unca de conducere Ilo tâ - C onform p re ve d e rilo r ho- rio ri la ob ie ctivele pro ie ct.i-
noastră va fi întotdeauna la te de popor. A s lfc ’ concepem tâ ririi. sa la riile lu c ră to rilo r lo. p rn iru introducere«! un or
rezultă şi din prevederea câ postul său Dară va apare ne­ loc popoarelor d in «O rientul fi ch ia r plicticos să vă ocu­ rire a reglem entează c o n d iţiile
el îşi va in ccla va la b ilita te a cesitatea. ca ¡şi va fure ru noi în fă p tu ire a m ă su rilo r de M ijlo c iu , ci num ai c e rc u rilo r stru cţia I A c tiv ita te a pe şantie­ Î din o rg a n iz a ţiile de proioc- teh nolog ii sau a unor m ale-
pa ţi toată ziua num ai cu in ­
o dată cu de sfiinţarea Pactu­ prisosinţă datoria (Aplauze îm b u n ă tă ţire a conducem ac­ im p e ria liste dornice de a-şi de grad profesional şi vech i­ 1are sc m ajorează In m edio riiilc noi ra re să dură )<i ro-
lu i agresiv N A T O . Sc c u ­ puternice, prelungite). tiv ită ţii sociale. dezvoltarea reinstau ra do m in aţia in a­ re este. ca sâ spun aşa. o d i­ me in specialitate pe ntru ocu­ cu 9.3 ta sulă ; îm preună cu durerca p re ţu lu i dc cost al
unor
de m ocraţiei socialiste, creşte­
noaşte câ. fn decursul an ilu r. S tim a ţi tovarăşi. rea răsp un derii fiecă rui m em ­ ceastă parte a g lo b u lu i ve rsifica re a p re ocu părilo r parea fu n c ţiilo r de conducere. m ajor.ire.i s a la riilo r m ici. fá ­ produselor, adoptarea asigure
m cn jie
so lu ţii
sâ
ţă rile socialiste, m em bre ale M -.im re fe rit m ai pe larg bru al societăţii pentru fă u ­ Dc asemenea, considerăm că (A n jm a ţie , aplauze). Avea cula a n te rio r se asigură o scurtarea d u r.itc i de ela b o ra ­
T ra ta tu lu i dc la Varşovia, au la unele problem e p riv in d r i­ rire a o rin d u in i noi. pentru.* tre b u ie in te n sifica tă a c tiv ita ­ dre ptate L cn in cin d spunea re <i proiectelor şi a te rm e ­
declarat, nu o dală. că sin t ga­ dicarea ca p a cită ţii de luptă v ic to ria co m u n ism u lu i în pa­ tea pe ntru a determ ina S tate­ că poporul trebu ie să îm p le ­ creştere totală dc 11.1 1«! sulă
la ca. în cazul cind se va a le U n ite sâ înceteze războiul tească pregătirea pentru apă­ Ca şi pentru lu c ră to rii din De această m a jorare be nefi­ n u lu i de punere în fu n cţiu n e
a arm atei noastre, deoarece ir i, i noastră (V ii aplauze).
junge ta de sfiin ţa rea blo cu lu i trebu ie sâ veghem con tinu u S tim a ţi tovarăşi. din V ietnam , să-şi retragă tr u ­ rare cu m unca practică Este alte a c tiv ită ţi, v e n itu rile p e r­ ciază circ.i 43 000 de sa la ria ţi a in vestit,iilo r, concom itent eu
N A T O ., să treacă con com i­ pele lăsind astfel poporul v i­ u til şi c h ia r necesar dc a îm ­ îm bun ătăţire a c a lită ţii şi rc-
ea m ilita rii sâ dispună de D u ţi-m i voie să mă refer, son alulu i din u n ită ţile dc ce r­ «ilc că ro r c îş tig u ri anuale vor
tent la d e sfiin ţa rea T ra ta tu lu i etnam ez sâ şi rezolve singur bina pregătirea de lu p tă a m i­
c o n d iţiile şi m ijloa cele nece­ pc scurt în continuare, la cî- cetare vor fi n e m ijlo c it lega­ fi m ai m ari cu a p ro x im a tiv (lueere.i costului acestora.
de la Varşovia. Desigur, to va ­ sare pentru a-şi putea înd e­ leva problem e in te rn a ţio n a le , problem ele, fără nici un ames­ lita rilo r no ştri cu p a rtic ip a ­ ie
răşi. aceasta este o problem ă p lin i în d a to ririle re le revin. lu p o litica externă a ţâ rii tec d in a fa ră rea la a ctivita te a de con stru c­ te de rezu ltatele o b ţin u te de 00 m ilio a n e Ici. faţă de cele N oul sistem de salarizare
a lu p te i fo rţe lo r socialism ului, In pre ocu pările noastre p ri­ noastre, care este parte inse­ C o nstituie o caracte ristică a ţie ; va tre b u i însă ca această u n ită ţile in caro ¡şi desfăşoa­ rea liz.ite in .iin lc do 1 august
a lu p te i în tre g u lu i fior:* a n li- vind dezvoltarea con stru cţiei parab ilă a a c tiv ită ţii de con­ situ a ţie i in te rn a ţio n a le de as­ îm b in a re sâ fie organizată ră a ctivita te a şi ale fiecăruia 19G7. şi m ajo ra re a s a la riilo r in a-
im p e ria lis t îm p o triva im p e­ socialiste, un loc im p o rta n t ¡1 stru cţie a societăţii socialiste tăzi in te nsificarea lu p te i po­ m ai bine. m ai tem einic Aş in parte. P o triv ii p rin c ip iilo r . noului ccsle două sectoare im p o r­
ria lis m u lu i. Interesele păcii ocupă şi-l va ocupa, in c o n ti­ în Rom ania După ru m este poarelor îm p o triv a d o m in a ţie i sugera sâ se trim ită pe şantie­ tante dc a< lic ita te vor s tim u ­
cer desfîinţnrea b lo c u rilo r m i­ nuare. înzestrarea şi dezvol­ c u n o scu t/ în ce n tru l acestei im p e ria l iste. pentru cucerirea re u n ită ţi organizate care. pa­ Pe lin g ă sa la riu l cuve nit, şi sistem dc salarizare, adapta­ la creşterea C ontribuţiei cer­
lita re . stab ilire a in tre n a ţiu ­ tarea arm atei. p o litie i noi situăm co lab ora­ sau apărarea independenţei ra le l cu m unca de construcţie, personalul din acest sector de te la specificul acestei a c tiv i­ ce tă to rilo r şi p ro ie cta n ţilo r
nile lu m ii a unor re la ţii baza­ Cunoaşteţi pla n u l dc dez­ rea cu slutele socialiste, con­ naţionale. .Sint ilu s tra tiv e în sâ execute şi a cţiu n i de pregă­ a ctivita te va benefici«! dc p re ­ tăţi. pcrso n.ilul de p ro icct.irc
te pe respectarea independen­ vo lta re a econom iei pc 1970 s id e re d aceasta o cerinţă'* e- la e fo rtu l general al în tre g u ­
această p riv in ţă o serie de e­ tire m ilita ră . Totodată trebu ie m ii (g ra tific a ţii) anuale P en­ şi c e ila lţi sa la ria ţi din acest
ţei şi su ve ra n ită ţii, e xclud e­ — şi aş dori să arăt ru acest sonţia Iâ a tît pentru în fă p tu i­ lui popor p cn lru ridicare.»
venim ente m e n te d in tr-u n să avem in vedere să nu se dom eniu sin t în ca d ra ţi pc
rea fo lo s irii fo rţe i in re zo lva ­ p rile j, că realizarea lu i a în ­ rea ru succes a con stru cţiei şir dc ţâ ri ale A m e ric ii L a ti­ risipească forţele, ci să fie con­ tru a stim u la obţinerea unor Itom .îniei pc noi culm i ale
rea d ife re n d e lo r d in tre state ceput in c o n d iţii pe care socialiste în ţa ra noastră, cîţ ne. A fric ii şi Asiei, unde fo r­ centrate pc şantierele m ai rezu ltate econom ice superioa­ fu n c ţii cu g ra d a ţii, beneficia­ c iv iliz a ţie i şi progresului.
le-aş caracteriza ea foarte şi pentru afirm a re a in flu e n ţe i ză de spor p c n lru vechim e
Ţ in in d scama însă de e xis­ ţele populare se rid ic ă to t m ai m a ri unde există c o n d iţii ca re în activita te a u n ită ţilo r dc
tenţa im p e ria lis m u lu i. avem bune Pe prim a lună a aces­ socialism ului in lum e. în a- h o lă rit îm p o triva do m in aţie; u n ită ţile m ilita re sâ poată ac­ cercetare ş tiin ţific ă cu gesti­ n e în tre ru p tă în aceeaşi u n ita - (Agcrprcs)
tu i an. ritm u l de creştere a celasi tim p. acţio nînd in sp i­
obligaţiei faţă dc poporul nos­ colon iale sau neocoloniale. işi ţion a ca u n ită ţi organizate ; une econom ică p ro p rie per­
tru , faţă de cauza so cia lism u ­ produ cţiei in du striale , faţă de r itu l p o litic ii de coexistenţă a firm ă viguros vo in ţa de a atunci vom putea, in tr-a d e ­
ia n u a rie 19G9, este de lâ.G la paşnică d in tre state cu o rîn - sonalul acestora va putea be-
lui. să asigurăm ridicarea con dispune singure de destinele văr. asigura îm bin are a a c tiv i­
sută. un ritm deosebit de d u iri sociale d ife rite . Rom â­
tinu ă a ra p a c ită ţii de apărare in a lt : aresta e un început nia dezvoltă larg re la ţiile de lor, de a se elibe ra de ju g u l tă ţii de pre gă tire m ilita ră , de
a ţâ rii. In acest s p irit trebuie bun cure dem onstrează râ colaborare cu toate lâ n le . La im p e ria list. In aceste c o n d iţii in stru cţie, cu p a rticip area la
înţelese si h o te ririh : de la dispunem de suficien te forţe baza re la ţiilo r cu alte state este cu a tit m ai necesară in ­ munca de co n stru cţie socia­
UndapCMa din p rim ăvara an u­ si c a p a rilă ţi de producţie noi aşezăm p rin c ip iile — ca­ tensificarea lu p te i a n tiim p e - listă. Este lim pede, tovarăşi —
lu i lui'h p riv in d perfecţionarea pentru ea plan ul pe 1070 sâ re capătă o im p o rta n ţă spo­ r iaJiste : sporesc p o s ib ilită ţi­ de a ltfe l m ai m u lţi v o rb ito ri
c o la b o ră rii J in ire arm atele poală fi nu num ai realizat, ci rită în via ţa in te rn a ţio n a lă le fro n tu lu i a n tiim p e ria lis t de au s u b lin ia t aici acest lu cru —
ţâ rilo r m em bre ale T ra ta tu lu i chiar depăşit şi o adeziune to i m ai largă a obţine noi succese în în fă p ­ că. pentru a lic h id a râm ine-
de la V arşovia : s-a p o rn it de In tre p re o m p â rile actuale din partea popoarelor — ale tuirea păcii în lum e, de a ză­ rea in urm ă de la care a p o r­
la necesitatea în tă ririi ra p a c i­ ale p a rtid u lu i şi s ta tu lu i nos­ respectării independenţei şî d ă rn ici a c ţiu n ile agresive ale n it ţara noastră, pentru a fă u ­
tă ţii dc luptă a fiecărei arm a tru un lor im p o rta n t ¡1 ocu­ s u v e ra n ită ţii naţionale, eg a li­ im p e ria lis m u lu i. ri socialism ul şi a asigura
te naţionale pentru a fi gala pă îm bun ătăţire a conduce­ tă ţii în d re p tu ri, a v a n ta ju lu i O problem ă deosebit de im ­ p o p o ru lu i un nivel de v ia ­
sâ lupte in com un cu c e le la l­ rii a c tiv ită ţii sociale S in t in reciproc, respectării d re p tu lu i portantă. care preocupă de ţă rid ic a t, tre b u ie ca to ţi să
te arm óle prietene, in cazul curs de a p lira re un şir de fie că ru i popor de a-şi h o tărî m u lt tim p om enirea şi care depună e fo rtu ri neobosite De
unei agresiuni de zlă nţuite in m ăsuri luate la s flrş ilu l anu­ dezvoltarea corespunzător vo­ devine din ce în ce m ai ac­ aceea nu ne g în dim să re-
Europa de to rte le im p eria liste , lu i trecut : se elaborează o in ţe i sale. fără nici un ames­ tuală. este problem a dezarm ă­ strîngem ci. d im p o triv ă să in ­
îm p o triva unui stat m em bru scrie de alte h o îâ riri m enite tec d ina fa ră r ii generale. Se discută de tensificăm particip area u n ită ­
al acestui T ra ta t sâ asigure în fă p tu ire a sa rci­ In a ctivita te a in te rn a ţio n a lă m u ltă vrem e despre aceasta ; ţilo r m ilita re la m unca în tre ­
P ornind dc lu răspunderea nii trasate dc Congresul dl noi po rnim de la p rin c ip iu l dc m u lt tim p funcţionează un g u lu i popor. S in t convins câ
ce revine p a rtid u lu i şi g u ve r­ X-len. ca pînâ la fin e le aces­ câ astăzi, m ai m u lt ca o rî- com ite t de dezarm are la Ge­ dum neavoastră înţelegeţi bine
nului ţâ rii noastre, ca un ici tu i an sâ generalizăm preve­ eînd, asigurarea se cu rită ţii şi neva. dar in vrem e ce la Ge­ această necesitate, câ toate u ­
co n d u ră lo ri ai fo rţe lo r noas­ d e rile C o n fe rin ţe i N a ţionale păcii fie că ru i popor, a în tre ­ neva au loc d iscu ţii despre dez­ n ită ţile m ilita re vo r înţelege
tre arm ate, luăm toate m ăsu­ a p a rtid u lu i cu p riv ire la per­ g ii lu m i, este strins legată de arm are. cursa în a rm ă rilo r şi vo r răspunde acestei che­
fecţionarea conducerii socie­ p a rticip area activă la re zo l­ continuă, cresc bugetele m ili­
rile pentru rid icare a caparită- varea p ro blem elor in te rn a ţio ­ m ări a p a rtid u lu i, acestui a­
lii dc luptă a arm atei, asigu- tăţi) noastre sciria 1 iste nale a tu tu ro r statelor — fie tare, c h e ltu ie lile pe ntru în a r­ pel al meu, in c a lita te de co­
nu d ca eu să fie gala. în caz In atest cadru ne preocu­ m are depăşind anul trecut m andant suprem al arm atei.
păm după cum se ştie. de o ele m ari. m ici sau m ijlo c ii peste 200 de m ilia rd e de do­
de nevoie. să şi îndeplinească N ici un popor, nici o na ţiun e (A plauze prelungite).
a tit în d a to ririle faţă de popo mai bună rep a rtiza re şi fo ­ ra re doreşte să asigure pe la ri. Este de înţeles, tovarăşi Ne e xp rim ă m de p lin a con
iu l român, rit şi o b lig a ţiile ci­ losire a fo iţe i de m uncă de câ aceste c h e ltu ie li reprezintă vingere câ to ţi o fiţe rii, su b o fi­
care dispunem In acest c in ­ planeta noastră re la ţii de co­ o grea povară pentru toate
siónate in re la ţiile cu c e le la l­ cinal am o b ţin u t succese m ari la bo rare şi bună inţelegere ţe rii. m ilita rii fo rţe lo r noas­
te ţâ ri socialiste In s p iritu l popoarele, — şi trebu ie sâ tre arm ate vor în fă p tu i fără
in p o litica dc re p a rtiza re ju ­ nu poate râm ine departe de spun că aceasta ne im pune şi
a co rd u rilo r dc la Budapesta, preget sa rcin ile ce le revin în
dicioasă a fo rţe lo r de p ro ­ lupta generală pentru în fă p ­ nouă e fo rtu ri m a ri ; nu este
în tă rim colaborarea cu arm a ducţie pe întreg te rito riu l ţâ ­ tuirea păcii m ondiale. toate d o m e n iile de a ctivita te ,
tele frăţeşti, pe baza p rin c ip i­ r ii : in ee priveşte re p a rtiza ­ O problem ă deosebit de im ­ posibil ca in te nsificarea În a r­ vor fi in orice m om ent gata
ilo r re la ţiilo r d in tre ţă rile so­ rea fo rţe i de muncă, şi îndeo­ po rta ntă care preocupă in m ă rilo r sâ nu se resim tă asu­ să-şî îndeplinească în d a to riri­
cia liste In acelaşi tim p va sebi a cad relor de specialişti, u ltim u l tim p p a rtid u l nostru, pra c o n d iţiilo r de via ţă gene­ le fată de patrie, faţă de
trebu i sâ dezvoltăm colabora­ n-am putea spune câ stăm este problem a se cu rită ţii în rale ale oam enilor — şi nici popor, fată de a lia ţii noştri din
rea şi prietenia cu árm etele chiar aşa dc bine. O scrie de Europa. C unoaşteţi propune­ R om ânia nu poate fare excep­ T ra ta tu l de Ia V arşovia, faţă
t u t y o r ţâ rilo r socialiste : u n ită ţi create in cursul accs- rile făcute în acest sens de ţie în această p riv in ţă ; şi ea de celela lte ţă ri sorialiste.
pornim dc la fa p tu l că forţa lo r ani. a tît u n ită ţile te u to ­ ţă rile socialiste, şi nu mă voi este obligată să aloce o parte (Aplauze puternice, p re lu n ­
sistem ului socialist m ondial na Ic-adm m is iru l ive judeţene, te fe ri la tio S u b lin ie z insă m ai m are din ve n itu l naţional gite).
constă în unitatea in d is o lu b i­ c it şi u n ită ţile productive nu râ p ro p u n e rile pentru o con­ pentru înzestrarea arm atei De In încheiere vă adresez d u m ­
lă a tu tu ro r ţâ rilo r so riylistc ; sin i încadrate cu s p c ria liş tii fe rin ţă in problem a secu rită ­ aceea, noi sîntem v ita l in te ­ neavoastră. tu tu ro r m ilita rilo r
câ num ai p rin afirm a rea pe necesari, deşi pe întreaga ţa ­ ţii europene au fost p rim ite resaţi in renlizarea uanr p ro ­ fo rţe lo r arm ate, u ră ri de sănă­
plan in te rn a ţio n a l a acestei u- ră avem suficiente cadre pen­ <u viu interes de toate po­ grese concrete in d ire cţia dez­ tate. de noi succese M ultă fe­
m lâ ţi. a co la b o ră rii active a tru a putea asigura conduce­ poarele de pe continent. de a rm ă rii generale. Apreciem ricire , tovarăşi ! (Aptauv.e pu­
itu ro r statelor socialiste, sis­ rea tu tu ro r sectoarelor de ac­ cercu ri largi ale o p in ie i p u ­ tovarăşi, că este necesar sâ ternice, p re lu ngite ; in picioa­
: inul m ondial socialist ¡şi tiv ita te în co n d iţiu m bune. blice vi in tr-o form ă sau se acţioneze cu m ai m ultă in ­ re, asistenţa aplauda, o va ţio ­ De curind Io Uzina de autoturisme din Piteai au intrat in fabricaţie noile autoturisme
, ia;e o x e m u i toi mai puter- Dar cadrele de specialişti sint alta. ele au găsit adeziunea tensitate. ca toate popoarele nează îndelung pentru pa rtid, „Dacia 1300", Paralel cu aceasta s-a fabricat şi noul tip pentru raliuri şi sport „Dacia 1100
ci- ro lu l sân in viaţa in te rn a ­ concentrate în citeva centre guvern elo r din aproape toate să-şi rid ic e cu maî m ultă ho- pentru C om itetul său C entral, S". In continuare uiina fabrică „D acia 1100" care a depăşit de acum un număr impresionant ds
i »nal-î râ num ai astfel for m ari. incepind cu B u cu rcşliu l statele din Europa. De aceea, tâ rirc glasul, să oblige gu ver­ pentru Republica Socialistă bucăţi.
Vele pâeii. forţele na tiim p e- — şi de acera, pentru a a si­ noi apreciem câ sint c o n d iţii nele sâ treacă in mod concret Rom ânia : se scandează In fotografie : Aspect de la linia de montaj „Dacia 1300 şî 1100".
r ia lis * pot îm piedica dezlăn­ gura în fă p tu ire a h o tâ ririlo r p rie ln ice pentru a se acţiona la realizarea d rz a rm ă rii ge­ „Coauşescu“ — „Ccauşescu !'■
ţuirea unui nou război. C o n fe rin ţe i N a ţion ale şi ale cu m ai m u ltă fe rm ita te şl nerale, şi in p rim u l rin d a dez­ „P.C.R. — P.C.K !"