Page 19 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 19
■ PAG. 3
DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 6 FEBRUARIE 1970
cooperatorilor din Pricaz, adresată tuturor
cooperatorilor din judeţul Hunedoara Scrisori de la
(URMAI! 0*h PAQ. l i
E Z 3 ÍZ2Z I 3B
dicarea pe o treaptă supe
rio a ră a a c tiv ită ţii econom i v o ilo r p o pu laţie i şi ale econom iei naţionale. De ase Lucrări edilitar lo r o b ţin u te în acest dom eniu
ce şi fin a n cia re a u n ită ţii, menea. răspunsul organizaţiei judeţene de p a rtid H u de a ctivita te.
în tă rire a răsp un derii în nedoara la chem ările la întrecere adresate de o rg a n i gospodăreşti In cursul acestui an se vor
m uncă a fie că ru i coopera z a ţiile de p a rtid Braşov şi T im iş cu p rin d e sarcini m o executa noi şi im p ortan te lu
tor, gospodărirea ch ib zu ită şi biliza to are . de o deosebită răspundere, la în fă p tu ire a c ră ri de m are interes e d ili-
eficien tă a bazei tchnico-m a- cărora îşi vo r aduce întreaga c o n trib u ţie to ţi lu cră to A n u l 1969 a fost un a i în tar-gospodâresc pentru lo c u i
teriale, îm b u n ă tă ţire a teh no r ii din a g ric u ltu ra ju d e ţu lu i nostru. F iin d an g a ja ţi cu care cetă ţe nii com unei noas to rii com unei noastre. De e
lo g iilo r de lu cru , în cadrul toate fo rţe le in întrecerea p a triotică , a lă tu ri de în tre tre au rea liza t m u lte lu c ră ri xem p lu , vo r fi e le ctrifica te
ferm ei zootehnice nou crea gul nostru popor, coo p e ra to rii din Pricaz sînt ferm cu caracter edilîtar-gospodâ- satele S ib işe l şi Cucuiş. se vo r
te şi in celelalte sectoa h o tâ riţi să-şi înzecească e fo rtu rile în vederea tra d u resc, dem onstrtnd p rin a co n stru i 2.5 km de drum în tre
re de producţie, execu ce rii in via ţă a ob ie ctivelo r s ta b ilite de conducerea ceasta d o rin ţa lo r ca fiecare satele B e riu şi S ibişel, se
tarea în perioadele op p a rtid u lu i şi in răspunsul org an izaţie i judeţene de sat sâ fie m al frum os, m ai vor repara 19 km de d ru m u ri
tim e şi de ca lita te a lu p a rtid. bine gospodărit. Executarea în satele ap arţin ătoa re, vo r
c ră rilo r agricole , con lu cra P entru va lo rifica re a superioară a resurselor m ate de lu c ră ri p rin m uncă p a trio fi co n stru ite şi rep ara te mai
rea m ai fructuoasă cu secţia ria le şi umane existente, pe ntru creşterea pro du cţiei tică in valoare de 546 000 m u lte p o du ri şi podeţe (105
de m ecanizare a I M .A. sin t agricole şi rid icare a pc o treaptă superioară a a c tiv i le i şi p rin c o n trib u ţie v o lu n m l), se .vo r am enaja două
citeva din p lrg h iile asupra tă ţii economice â C A P , noi, coo pe ratorii d in Pricaz tară În bani de 157 000, con baze spo rtive etc.
cărora se va acţiona in sco chem ăm la întrecere toate cooperativele agricole de s titu ie o c o n firm a re elocven P entru e le ctrifica re a celor
pu l în d e p lin irii şi d e p ă şirii producţie din cad rul ju d e ţu lu i H unedoara în scopul două sate se vo r ch e ltu i, aşa
in d ic a to rilo r de plan. A lă tu ri în d e p lin irii în mod exem plar a s a rc in ilo r ce stau in tă a s tră d a n iilo r depuse de ce cum prevede devizul. 751 000
de aplicarea m ă s u rilo r in i faţa lu c ră to rilo r din a g ric u ltu ră în anul 1970. tă ţe n ii com unei, a re a lizâ ri- lei. c o n trib u ţia personală a
ţia te de conducerea p a rtid u D ind expresie h o tâ rîrii co m u n iş tilo r şi coo p e ra to ri ce tă ţe n ilo r rid ieîn du-se la
lu i .pentru perfecţionarea o r lor, în s u fle ţiţi de un pu te rn ic elan p a trio tic şi de v o Aici, in serele I.G.C.L. Deva, e primăvară deplină. Florieultoarele Aurelia Malea şi Saveta 460 360 lei.
g a n iză rii, n o rm ă rii şi re tri in ţa de a lu cra neobosit în vederea m a te ria liz ă rii o- Apreotesei îi pregătesc de pe acum oraşului o haină in multe culori - florile. IOSIF NISTORESCU
b u irii m u n c ii în C.A R . faţă bie e tivo lo r ce re v in a g ric u ltu rii în u ltim u l an al ac Foto : V. ONOIU primarul comunei Beriu
de care coo pe ratorii şi-au tu a lu lu i cin cin a l, ne angajăm să realizăm u rm ă to a
m a n ife sta t deplina lo r ade rele :
ziu ne şi încredere, aceşti La p ro du cţia de g n u vom ob ţin e o depăşire a pre Construiesc noi
fa c to ri vo r determ ina un în v e d e rilo r p la n u lu i cu 100 kg Ia hectar, la po rum b de
sem nat salt c a lita tiv al a c ti 120 kg, la c a rto fi de 500 kg, tar la sfecla spaţii de producţie
v ită ţii economice şi fin a n cia de zahăr de 2 200 kg la hectar. In vederea CINEMA
re a cooperativei agricole. re a liz ă rii acestei p ro d u cţii sup lim e ntare se va
asigura am plasarea judicioasă a c u ltu rilo r, fo lo P e n tru a putea satisface
Pe baza re a liz ă rilo r dobîn- Expozi j i e 17.00 Consultaţ i pentru elevi, m ai de p lin ce rin ţe le p o pu laţie i
d ite şi ţin in d seama de po sirea sem inţelor pe s o iu ri cu valoare biologică r id i DEVA : Via M ala (Cinemato. lim b a romonă (closa a şi ale o rg a n iz a ţiilo r socialiste,
X ll-o ) ;
s ib ilită ţile existente, de ne cată, aplicarea p liv itu lu i ch im ic la grîu pe 80 la sută graful „P a lria ") ; Intr-a icora , un 17.20 Chim e (cíatela X f—XII) ; cooperativa meşteşugărească
SlMERIA; Crăciun
tren („A > la "] ;
cesitatea o b ţin e rii un or pro din suprafaţa însâm înţatâ, erb icid are a a 50 la sută cu Elisabeto (,,M u reju l") ; HUNE* 17,40 Telecinema pentru copii : d in Haţeg îşi va lă rg i în a
din suprafaţa c u ltiv a tă cu porum b şi executarea a P en tru com pletarea fo n to rilo r citeva d in cele mai
d u c ţii spo rite care să asigu D O AR A: Vă pioce Brohrm? (.,Con C etâ(i leudóle pa Iar ilor Tul cest an sp a ţiile de producţie.
cel p u ţin 3 p ra şile m ecanice la c u ltu rile prăsitoare. d u lu i de m a rfă cu noi sor noi şi căutate produse rea patriei n oo ilre (fila rla c la
re creşterea c o n trib u ţie i u- structorul") ; Oaru ţi comisarul Son
De asemenea, pe 04 la sută din întreaga suprafaţă a tim en te , U niunea ju d e ţe a lizate de m eşteşugarii din Anlom o (,,Flacăra“ ) | N oile aven* sele o V lII-a - o Xll-o) ; In acest scop se construieşte
n itâ ţii la form area fo n d u lu i fu ri ale râ ib u n o to rilo r (..Siderur- 16.00 Lumea copiilor. o clă d ire in care vo r fu n c ţio
A jchiu ţă ;
lui
Biblioteca
c e n tra liz a t al s ta tu lu i şi a ra b ilă vom aplica îngrăşăm inte organice şi chim ice, nă a coo pe rativelor de con Judeţ şî de către lu c ră to rii gisfuT) i CALAU: M oi periculoase 18,25 A ctualitateo în economie. na s e c ţiile : p re fa bricate d in
sum şi D ire cţia judeţeană
■unei re trib u ţii corespunză se va e xtin d e g ra du l de m ecanizare, ia r lu c ră rile de d in in d u stria locală. declf b ărb a ţii (.,11 Iu n ie "); TE- „C on tra ctu l In acţiune" ; beton, fie ră rie şi altele.
IIU C ! H aiducii („M in e ru l0) ; PE
to a re a m u n cii depuse de în tre ţin e ri specifice fiecărei c u ltu ri şi recoltarea p ro de in d u strie locală — Ia su Cele m ai reuşite produse TROŞANI: B ătălia pentru Roma 18.45 M u iicâ p op u lată la cererea N1CU SBUCHEA
gestia D ire cţie i com erciale
coope ratori, adunarea gene duselor se vo r executa în c o n d iţii optim e, de ca lita te vor fi contractate de co (,,7 N o ie m b rie "); Omul cere valo telespectatorilor ¡
şi la tim p. — au organizat o expozi ra m iliorde („R ep u b lica ") ; LU 19.00 Telejurnalul de sooră ; cooperativa meşteşugâreascâ
ra lă a h o tâ rit să cheme la m erţ. Acestea se vo r re a li 19.20 Rellector ;
In vederea creşterii p ro d u cţie i de legum e cu 308 kg ţie cu produse din ra m u ri PENI: Un om pentru eternitole „Retezatul41 Haţeg
întrece re toate cooperativele le m etal-Ie m n-ch im ie . E x za în u n ită ţile m eşteşugă („M u n c ito re s c "); Baru fi ccmiso- 19,30 M oi oveţi o întrebare î -
ăgricole d in ju d e ţu l nostru Ia hectar s-au lu a t m ăsu ri de ream plasare a g ră d in ii poziţia, deschisă în sala reşti şi de in d u strie locală rul Son Antonio („C u ltu ra l'1) ; LO- emisiune de cultură ştiînţî-
fică. „Piese de schimb pen
p e n tru în d e p lin ire a şi depă de legum e pe un teren cu sol corespunzător, cu posi — în serii scurte — pentru NEA: Creola, ochii-(i ard ca fio- tru organismul uman" ;
b ilită ţi de irigare, s-a asigu rat specializarea pe un c lu b u lu i U n iu n ii judeţene a căra („M in e ru l") ; Vremuri minu
şirea in d ic a to rilo r de plan şi a fi desfăcute apoi popu nate la Spcssort („7 N o ie m b rie "); 20.45 M utică ujoorâ pe 16 mm ; La şezătoare
n u m ă r redus de c u ltu ri, con com ite nt cu aceasta meca- cooperativelor meşteşugă 21,15 Cadran — emisiune de ac
a a n g a ja m e n tu lu i lu a t de o r reşti din Deva, strada A u la ţie i, p rin m agazinele co ANINOASA : U ltim e tura („M u n tualita te internoţionolă ;
ganizaţia judeţeană dc p a rtid nizîndu-se o serie de lu c ră ri ca : m odelatul so lu lu i şi re l V la icu , va o fe ri v iz ita citoresc") ; PETRILA: Tala („M u n 21.45 Telejurnalul de noapte ; A in tra t in obişn uin ţa
cito resc"); VULCAN: C orabia ne
în întrecerea cu celela lte o r p la n ta tu l meoanîc al răsa du rilo r. m e rţu lu i de stat. bunilor, seriile l-ll („M uncitoresc") ; 21.55 C am pionatul european de gospodinelor din satul Â
g a n iza ţii judeţene ale pa rti- O îm b u n ă tă ţire radicală va cunoaşte a ctivita te a în URICAN1: P rolesioni}tii („7 Noiem* p olin o j artistic. Proba de f i ; Iun de a se in tiln i în fie -
libere fomei
Transmi
guri
(„P a
b rie "); ORAŞTIE: Baltagul
d id u i d in ţară. sectorul zootehnic. P rin fu ra ja re a ra ţio n a lă şi respec tria ") ; C om edianţii, seriile l-ll siune de Io Leningrad. i care m ie rcu ri seara, ţn tr-u -
tarea riguroasă a p ro g ra m u lu i de în g rijire nc propunem «
(„F la că ra ") ; G EO AG IU -BAl: O ra
In încheierea lu c ră rilo r a- sâ sporim efectivele matcă dc vaci şi ju n in c i cu 23 la lu l m agic; HAŢEG: H iroşim a, dra \ na din sălile şcolii genera-
d im ă rii generale, a lu a t cu- sută faţă de an ul trecut, să depăşim producţia medie ’ ------- gostea mea („P o p u la r") ; BRAD : | le {a aşa-zisa şezătoare a
vin zn l tovarăşul Ioachim de lapte p la n ific a tă cu 125 I pe cap dc vacă, sâ ob W m nelou in valea m or(ii („S te a fem eilo r.
M oga. V o rb ito ru l a a- ţine m cel p u ţin 81 v iţe i la 100 de vaci şi 10 purcei în ochi la orice gest al nostru, ua r o jle " ) ; GURABARZA: Pc te j Un cadru d id a ctic le
ren propriu („M in e ru l"); I LI A : O
p rq cia t ca pozitive rea liză care ar fi putut însemna in i prezintă u ltim e le eveni-
ţă rc a ţi pe cap dc scroafă, ia r la tin e re tu l bovin des chestiune do onoare („lu m in a "), i m ente cc au avu t loc în
rile co o p e ra to rilo r din P ri tin a t s a c rific ă rii să crească greutatea cu 5 kg faţă de tenţia de a exprima o dorin
caz şi a s u b lin ia t sarcinile pre ved erile p la n u lu i. Totodată, p rin creşterea produc ţă. $i cind nota de plată „ser j ţară şi in lume. le vorbeş-
ce re v in co m u n iştilo r, tu tu vită" pe farfurie cu şerveţel VREMEA | ie despre fru m u se ţile pa-
ţie i de fu ra je şi a pro du cţiei pe cap de anim al in ca | trie i. De asemenea, li se
r o r co o p e ra to rilo r pentru în a fost întocmită la centimă,
d ru l fe rm e i zootehnice cu gestiune economică in te rnă I dau s fa tu ri despre igiena
d e p lin ire a o b ie ctive lo r ce şi atunci cota aprecierii localu
se vo r reduce c h e ltu ie lile de pro du cţie cu 2 Ia sută. j m am ei şi c o p ilu lu i.
le-au propus. In mod deosebit lui a crescut şi mai mult. La
P e n tru asigurarea bazei fu ra je re vom c u ltiv a 30 de PROGRAMUL I : 6,05-9,30 Músico PENTRU 26 ORE învă ţă to are a Elena H c r-
a in sista t asupra necesităţii hectare cu lucerna în teren irig a t, pe 50 dc hectare se început am crezut că trecem ;! octuoliiâ(i, 9.30 Memoria paminiu- j ban. in iţia to a rc a a c ţiu n ilo r
Vreme relativ
călduroasa, cu
În tă r ir ii d is c ip lin e i în m uncă, v o r însâm înţa c u ltu ri du ble fu ra je re , ia r In vederea drept de-ai casei, dar ne-am lui românesc; 10,10 Curs de limba eerul mai mul! noroi. Temporar ! ce au Ioc în cad rul şezăto-
p a rtic ip ă rii co o pe ratorilor la cre şte rii p ro d u cţie i p a jiş tilo r n a turale s-a fo rm a t o N-avem aţă. Vă convins că e vorba de o re sponiola: 10.30 Melodii cu d e d ic ó le ; vor codeo p rc c lp ito ţii tub lormâ ! rilo r, depune m ultă străda-
11.05 Formojio A leio n dn j Imre, 11.15
de ploaie ji lopoviţâ. Vintul va
executarea lu c ră rilo r a g rico echipă perm anentă de cooperatori care execută lu gulă impusă lucrătorilor din Sâ înţelegem munco. 11,45 Sloiul sufla slab din vest. Temperalu- i I nie pentru ca fiecare gos-
localul respectiv. Nu facem
c ră rile agrotehnice necesare Ca urm are a în fă p tu irii servim bere modicului. <2.00 Din munca popoare rile minime vot fi cuprinse între I : padină să se sim tă bine. ia r
le, îm b u n ă tă ţirii radicale a glume vinătoreşti, aşa a fost. lor; 12,15 Mutică u jo o r â : 12.25 Şti - minus 3 gi 0 grade, iar m olim ele
acestor m ăsuri. în total, pe epoperativâ. producţia a inţo Io tl; 12.30 Melodii populore ; | în tiln irile sâ le fie cit m ai
a c tiv ită ţii în zootehnie şi le gricolă globală p la n ifica tă va fi depăşită cu peste i 13 00 Radiojum ol: 13.10 Avanpremie intro 3 gi 5 grade. u tile .
g u m icu ltu ra . A râ tîn d că suc 150 000 lei. ia r pro du cţia m arfă cu 130 000 lei. Auzi domnule, ce oameni Ce contează 15-20 ră eotidionă; 13.22 M uncă ujoorâ ;
Sofia Preda
13,45
$i
La
microfon
. ceşele acestui an se pregătesc Pc baza s p o ru rilo r de producţie ce se vo r înreg is binevoitori, lţi dau bere in Mielu V ijn n ; 14, CO Coleîdoicop mu-
tra. unitatea va liv ra su p lim e n ta r la fo n d u l ce n tra lizat xlcol: 14,40 Radio pubhcitore; 14.50
Încâ de lo/jinceperea cam pa loc de apă minerolă. Ce da de minute... ? Piese popularé ; 15.00 Roto «ioturi
a) s ta lu lu i 200 h( lapte, 36 tone carne. 15 tone legume
n ie i agricole de prim ăvară , şi 44 (onc sfeclă de zahăr. că nu-ti trebuie ? Să fie ceva lor. 15,25 Compocitorul soplâmin'i ;
16.00 Radiojurnal;
16,20 Cinto M oiio
tovarăşul Ioachim Moga a P entru realizarea s a rc in ilo r propuse, c o n s iliu l de udăturu, acolo, după minca- ...îşi spune cu „nevinovăţie Peler; 16.3U Tilbuno rodio; 16.45 Rit întreprinderea
re. O fi secat izvorul de la
muri de funloro: 17,05 Pentru patrie;
d a t in d ic a ţii preţioase o r conducere, sub înd ru m are a org an izaţie i de pa rtid , va Boholt ? Nu se poate că ju- in glas“ gestionara Angela 17.JS Cintece (■ locuri; 18.03 M uticó
lua cele m ai eficien te m ăsuri p riv in d organizarea m u n Petrovan, de la unitatea nr. ujoorâ; 18,10 Revislo economico; 1 fi.30
ganizaţiei de p a rtid şi deţu-i plin cu sticle cu apă
c ii si antrenarea tu tu ro r co o p e ra to rilo r In executarea 27, aparţinind O.C.L. produ O melodie pe odreso du.; 19.00 G a
c o n s iliu lu i de conducere minerală. Că nu avea caba se industriale Deva, dacă zeta radio; 19.30 Sóptomina unul me
în c o n d iţii agrotehnice superioare a lu c ră rilo r agrico na Rusu duminică 25 ianua loman ; 20.OS Tabletei dc seoră; 20.10
p riv in d organizarea tem ei- le. la introducerea n o ilo r te h n o lo g ii de lu cru im puse rie apă, asta-i altă treabă. deschide sau închide mai — 365 de cintece: 20.20 Arghenano ; de reţele electrice
rrică şi conducerea j u dc necesitatea p e rfe c ţio n ă rii în tre g ii a c tiv ită ţi econo Dar şi la munte, cind eşti repede magazinul sau dacă 20.25 Zece melodii prclerote: 21,00 A-
lenţiune, părinţi I ; 21,20 Citevo mi
m ice a C A P . în timpul programului plea
dicioasă a m un cii. în d e p lin i In „relache" tot cu apă sâ nuto cu Nino Reitono! 21,30 Moment
P rin în fă p tu ire a an gajam entelor asumate, avem de că „fără adresă", spre stupe poetic: 21,35 Solistul serii - Gicâ
rea p u n ct cu punct a p re v e te adăpi ?! De ce n-ai bea facţia cumpărătorilor. Pelrpscu, 22.00 Radiojum ol; 22.20
plina convingere că vom c o n trib u i la va lo rifica re a su bere ? $i ca să nu faci na Craiova
d e rilo r p la n u lu i de m ăsuri perioară a m a rilo r resurse de care dispune a g ric u ltu zuri, să nu poată zice nimic Solicitudinea, atit de nece Sport: 22,30 Muncă de ja t t: 23.00
Concert de muncă ujoorâ; 0.03-3,00
teh nico -orga nizatorice adop ra cooperatistă, la realizarea s a rc in ilo r pe care p a rti nevasta după ce ai. băut sară lucrătorului din comerţ Estroda nocturnă,
d u l le-a în cre d in ţa t ţă ră n im ii cooperatiste p riv in d nu a intrat încă in preocu PROGRAMUL I! : 13,00 Con
ta t de adunarea generală a mylte pahare (că urclnd cert de prinţ ; 13,30 Cartea ANGAJEAZĂ :
sporirea pro du cţiei agricole, consolidarea economică a transpiri şi dacă nu com pările dinsci, sau dacă a in Ştiinţifică : 1 3 40 Pooinî dm o-
coo pe ratorilor, pe ntru rea trat este ignorată cu bună
u n ită ţilo r şi rid icare a b u nă stă rii în tre g u lu i nostru pletezi la loc lichidele rişti perete.14.03 Melodii populare; 14,30 pentru centrele Cujmir şi Burila Mare din
lizarea in mod exe m plar popor. să intri în deshidratare), ca ştiinţă. Credem că interven Dm creoţio lui Ion Voîilcscu; 14.55 judeţul Mehedinţi
Şliinlo
Io t i:
15.0C Opero pentru
a in d ic a to rilo r de plan să te simţi., bine, bufetul ţia hotărită a organelor in toii : 15.30 Cinto Nono Mouslíonri ;
COMITETUL DE PARTID drept îi va aduce aminte că 15.40 Radio pubüciiote: 16 00 Rodio- MAIŞTRI ENER^ETICIENI
şi a angajam entelor asumate cabanei serveşte numai bere ¡u m o!; 16.20 Pe teme medicóle: 17.00
CON5II.IUL DE CONDUCERE -i ii, st nu mai vorbim de mai are şi obligaţii nu j u l- Salarizarea conform H.C.M. nr. 914/1968.
în întrecere. DE LA C A P. PRICAZ b ă u tu ri alcoolice. întrebarea mai... capricii. Porodo vedetelor de mutică uşoo»ă: Pentru relaţii suplimentare doritorii se vor adresa
17.35 Teatru serio!;
10,00 Varietăţi
e insă alta : ce fac şoferii că m uticole; 18.30 Curs dc limbo spo- la serviciul personal al Exploatării electromagnetice
n ioló;- 18,50 Varietăţi muticole (con
de cind cu noile modificări Magazie sau tinuare) : 19.20 Tf o n smi$i u n o de la Mehedinţi.
Spectacole U ale decretului o bere te.-ar Opero Română din Cluj; 22.00 Pre Turnu Severin, str. Decebal nr. 12.
mime muticole radiofonice: 22.30 M u
>} putea costa 4— 5 lei plus de dormitor ? nco pentru pian a lui Cloude De-
gratuite la l 000 la 2 500 lei ? Ce fac busiY 23.05 Terro-musica; 24,00-1.00
Mutică simfonică.
şoferii, dar ce face... aprovi Gestionara Viorica Nasta-
Ambianţa din căminele şi zionarea ? Rabdă de sete ? se-fUnitatea de legume-fruc-
dormitoarele constructorilor te nr. 5 Deva1 a găsit de cu
de la T.C.M.M. Petroşani, viinţă să transforme maga Rccondîţionarea
ACTiVITAMA prin măsurile luate, s-a mai 0 floare, deocam zia de mină in proprietate
îmbunătăţit. Totuşi, in aceas personală, /lic î, pe lingă lă anvelopelor
tă direcţie nu s-a făcut totul zile cu legume şi fructe, sau.
mai ales in ce priveşte do dată, rară peste ele stau aruncate obiec Automobil Clubul Român oferă
tările cu cazarmamentf păs te aparţinind lan ger iei de servieme unei noi prestaţii pen
trarea ordinii, curăţeniei, a corp personale. Nnroc că nu tru mombrii săi : recond'ţionoreo
suprafeţei dc rulore a anvelope
aspectului igienic. Unii din Ne-am oprit zilele trecu văd şi cumpărătorii slnhi de lor utotc. Opera:,iunco se enecutb
constructori, certaţi cu disci te să servim masa la restau inimă sau stomac : Tot aici, cu mstoloţii lonnc modeme, prin
A şezâm întul de c u ltu ră să ştesc a fost susţinută în ca plina, Îşi încearcă puteraa rantul „Perla Crişuhd“ clin fii • aeraşiă încăpere, se m ai toicieo din nou o jon ţu n loi pe
tesc. trib u n ă a educaţiei m u l d ru l de plasării celor peste (10 braţelor deteriorind uşi, ro Brad, aparţinind O.C.L. co acordă şi audienţe cu prile |).-o„iul anvelopelor- Tn urma re
acestor
condiţionăm , odîncimca
tila te ra le a sătenilor. incJude brigă zi ş tiin ţific e . N u m ă ru l binete, clanţe şi alte obiecte merţ mixt. Mai Mif.fi ne-a sti jul unor vizite inopinate.. ţ a n¡urî ajunge Io 3-4 mm. permi-
in m a n ife stă rile sale şi pro celor care au au diat aceste de strictă necesitate. Alţii mulat buna dispoziţie. acc! O dovadă în phis a neres- ţind o p-elungiie apreciabilă a
blem a a p ă ră rii şi păs exp un eri in cad rul căm inelor m oi „veseli" — Cosma San „hună ziua" spus de ospăta pectării disciplinei e şi ri>a- durotoi de utilitare O couCiuCurl-
lor. Serviciul nou creol pnmejta
tră rii a v u tu lu i obştesc. A c u ltu ra le este de o rd in u l m i du, Ion Bumcanu, Nicolae fişare.a mărfurilor solicitate programări incepin : .ie U. o <e-
n u m ite g o lu ri din educaţia ilo r, ceea ce dovedeşte că p ro Damian dau „spectacole" in ră încă de la intrarea in ca : ouă, fasole boabe, car bruone Io Bucureşti (tel. 154185),
in d iv id u lu i, p ro ven ite din paganda făcută pentru păstra miez de. noapte, etalindu-şi restaurant. Apoi faptul că tofi, ceapă, sfeclă roşie, bu Pi o ' eşti (tel. 14113). Riosov (tel.
11082).
(tel
U/25) ;i lo ji
şcoală şi fa m ilie , persistă un rea a v u tu lu i obştesc in aceas „calităţile vocale" - exersate ospătară era mereu cu un lion etc. (Agerpres)
tim p înd e lu n g a t în co n ştiin ţa tă perioadă a fost m erituoasă în prealabil la un pahar.
acestuia şi duc în unele ca şi se cerc continuată.
zuri la în că lcă ri ale le gisla S -ar putea totuşi reproşa u *1 mmm
ţie i socialiste. A stfe l, apare n o r d ire cto ri de căm ine c u l
d e lic tu l social, d e lic tu l eco tu ra le o slabă colaborare cu
nom ic. organele judeţene p riv in d so-° La ora cind fo c h iş tii de la te h n icia n u l cu încălzirea cen-d punsurî, sâ ne fo rm u lă m >i
E ducaţia a d u lţilo r, după lic ita re a unor spe cialişti care centralele term ice din Lu pe ni tra lâ din ca d ru l în tre p rin d e rii pă re rile p ro p rii în legătură
cum am inteam m ai sus, pre sâ susţină exp un eri pe aceas şi Petroşani trebuia sâ-i dea de gospodărie lo cativâ d in Pe cu problem a discutată, de a-
supune o sferă largă de d o tă temă. A stfe l de a cţiu n i tre c ă ld u rii ..sta rtu l“ spre a p a r troşani, i-am ceru t lă m u riri în ceastâ dată şi cu o lună şi
m en ii F a cto rii c u ltu ra li din buie sâ se desfăşoare p re tu tam ente in tr-o nouă zi, am legătură eu citeva din con ceva in urm ă poute ch ia r
m ed iu l ru ra l trebu ie deci să tin d e n i, dar m ai ales şi cu o fost şi noi prezenţi în citeva sta tă rile făcute. prea m u lt discutată.
in clud ă în activita te a lo r şi a in te n sita te m ai m are în lo cu puncte ale reţelei de în c ă l — „M e ca n icii nu folosesc P ersonalul care se ocupă la
rile unde există şi apar cazuri zire centrală. A fară tem pe ra in sta la ţia electropabin pentru
cest aspect social-econom ic, Î.G L pe troşani de încălzirea
de sustrageri şi d e te rio ră ri a tu ra oscila în tre m inus 2 şi că la u lim e n ta m l fo cu lu i p rin
deoarece, este ştiu t, căm inul cen tra lă reuşeşte sâ nu m ai
le a v u tu lu i obştesc. N um ai in plus 2 grade Celsius, ia r p ro bunkere nu le aduce nici o
c u ltu ra l nu este num ai loc de cum uleze prea m u lte reclam a
m a n ife stă ri a rtis tic e şi d iv e r acest mod. îndrum area lecto gra m ul de încă lzire (şi nu de uşurare a m uncii. C ărbunele, ţii. Dar reuşeşte acest lu cru
rilo r. acolo unde e nevoie, va ap rin dere a fo cu lu i în cazane) căzut grăm adă pe focar se
tism ent, ci şi de în vă ţă m in te cald la nevoie: nu aveau g ră cu p re ţu l unor e fo rtu ri care
folositoare. avea un efect scontat. începea la ora 4. câlzi. Cea mai bună dovada fiecare oră atitea cazane da i.rănsform â în tr-u n bloc de ar putea fi cu m u lt m ai m ici
De o m arc eficienţă — dar La c e n tra u nr. 1 din c a r tare g ră ta ru l (o ra ru lu i nuri a a firm a ţie i: apa pleca de la că nici lopeţi nu ni se dau ? zgură. dacă m ecanicii şl fo c h iş tii ar
Dacă aruncăm o p riv ire re ceva mai greu de rea liza t — tie ru l B raia al L u p c n iu lu j am o piesă rare se distruge în cazan cu fíü3 şi se inapoia cu C entralele term ice au (ost La Lu pe ni, poate sâ pară
trospectivă asupra a c ţiu n ilo r sin t procesele publice. A r fi ajuns U ora 4.30. deci lej ora 2-3 lu ni. clar nsfea-s „scăpă 4 1% Astă vară in sta la ţie i in i prevăzute cu in sta la ţie pneu ciudat, dar se încearcă redu cunoaşte adevăratele p o s ib ili
care au avut loc în anul tre totuşi binevenită organizarea cînd cazanele tre b u ia u să rile din vedere" de astă vară. ţiale ¡-au m ai fost adăugate m atică dc cură ţa re a cazone tă ţi ale in s ta la ţiilo r. Sâ se che l
cut p riv in d tema p ă stră rii a u n or astfel dc a cţiu n i cu ră funcţioneze din p lin. cu apn La plecarea din cazan, tem 2 cazane, dar nici aşa Au fa< e lo r de funinginea de pe cle cerea consum ului de cărbune tuiască sute de m ii de lei pen
v u tu lu i obştesc, rem arcăm în sunet p u ternic în viaţa sa la tem peratura cerută de sta peratura apei era rie 5P i;i faţă la sarcina de peste 700 m enţi Nu fu ik '! k »11 pază l.i tocm ai p rin m enţinerea focu tru a uşura m unca fo ch işti-
general o anum ită preocu lu lu i. rea tim p u lu i (pentru 0° agen loc rie 65° cit trebu ia Dar la apartam ente. nici o re n tra lă . Pierdem m u lt lu i perm anent aprins. A stfel, lo r şi sâ spui că e m ai uşor
la începerea p ro g ra m u lu i de
pare în acest sens a a ctiviş tu l te rm ic trebuie sâ aibă 65° m om entul respectiv asia m i tim p cu cu ră ţa tu l razanelor. sâ alim en tezi cazanul cu lo
tilo r din c u ltu ră Un ro l im V o rb in d de păstrarea a vu la plecarea din cazane). Se im pieta prea m u lt asupra că l încălzire tem peratura apei nu pata, e cel p u ţin anacronic.
trebu ie sâ fie rid ica tă de Ma
p o rta n t in această d ire cţie l-a tu lu i obştesc, trebu ie sâ, m en focârcştc de zor. d u rii in apartam ente ; tem pe Nu num ai in-.tal;,ţia pneu plus 10-15° la plus 70-60°, ci C entralele term ice au fost do
ţionăm un fa p t c o n tra d ic to riu :
avut Com isia judeţeană pen dacă aşczâm întulni c u ltu ra l ra tu ra putea sâ fie num ai a- m atică de cu ră ţa t nu c fo lo „p u n c tu l de plecare" va fi tate şi cu lo p e ţi m ecanice cu
tru râspindirea cun oştin ţe lo r — Am ţin u t focul aprins tii d a torită fa p tu lu i că se fo- sită. dar n in cleetropalanu) 5i)o-(î0°. care sâ se apropie cărbunele
c u ltu ra l-ş tiin ţific e . d in carlrul ii revine sarcina dc a propa toată noaptea — spune fochis râ risp cu cîleva m in u te mai pentru alim entarea b u n krru - de locul unde se încarcă c u
C o m ite tu lu i judeţean pentru ga ideca dc ..bun obştesc", tu l A nton Bota. Aşa nc-a in a in ie A la rm a n t era însă liii de cărb un i nu 0 folo sit Ceea cc spune foch istul de pa e le ctro p a la n u lu i, dar n i
unele căm ine nu respectă (toc.
c u ltu ră şi artă. care. p rin ju m ai clc !) — această idee.. Se spus dispecerul : ..cind e frig de înch işii. Mi preferă sâ a- la cen tra la B 200 nu e adevă m eni nu le foloseşte. De aici
riş ti (in cluşi în tr-u n larg co mai găsesc sate şi comune, afară, ţin e ţi toată noaptea fo altceva. ducâ că rb u n ii cu roaba în fa rat. Acolo, in s), a ltu l e neca veşnica discuţie : personalul
le ctiv de le cto ri) a în tre p rin s unde m o b ilie ru l, ca dc a ltfe l c u rile aprinse". — Cu in sta la ţia aceasta — ta cazanului şi apoi sâ i a zul : fiin d alim e n ta tă de la
numeroase a c ţiu n i în satele şi restul in v e n ta ru lu i, pe ntru ca Nu era prea frig afară, dar ne spune foch istul V a s ile T rif runce cu lopata pc for. La conducta care merge la mină. de e xp lo atare e prea pu ţin,
com unele ju d e ţu lu i P rin tre e xp lica ţia dispoziţiei respecti cele m ai m ulte centrale. în cînd m ina are consum m ai in v e n ta ru l cen tra le i (desigur
re s-au in ve stit sume im p o r — tem peratura apei nu urcă bunlcere s-au fo rm a i s to ru ri m are de upâ, noi nu m ai pu
a c ţiu n ile cele m ai des uzitate ve era a lta si vom reveni. cel „c la s ic ") e incom plet. $ i
•gu fost con ferin ţe le, e x p u n e ri tante. arată ja ln ic Deci. dacă Tot în acelaşi regim fu n c m ai sus de 70°. tam pon de rârl.vm c. tem com pleta apa in in sta la
¿işezâminlul de c u ltu ră este o cin d in te rv in acestea pe e ir-
le din cadrul b rig ă z ilo r ş tiin ţionase şi centrala de la b lo In c a rtie ru l A ero po rt al Pe- La cen tra la nr 4 din cari ie. Cu co n statările pe centrale ţie.
ţific e şi co n su lta ţiile ju rid ice , in s titu ţie a educaţiei, păstra cul B 200 şi celelalte centrale tro şa n iu ju i sînt fi centrale te r ru l C arpaţi. fochistul T raian ne op rim aici. m ulte din cele 15 a -e v â ra t că ducem lipsă c u itu l c ă ld u rii, d e re g lă rile
la tă o succintă statistică: un rea a vu tu lu i obştesc trebuie Cocolan ne-a a ră ta t o lopată pe care le-am a ră ta t avînd sînt im inente. Aceste „a m ă
num ăr dc 85 ju riş ti au dezbă sâ pornească în p rim u l rin d din Lupeni. La B 200. din cele mice. P rin ce ..ca lcu l” ternio- cu care întorcea că rb u n ii pe de lopeţi. dar n ici com b in a nunte" se discută cam de
tu t in eadru! unor co n fe rin ţe dc aici. Puterea e xe m p lu lu i 12 cazane. 10 erau în stare de tehnic. nu se ştie. una d in tre foc. m ai bine-zis o ju m ătate largă ..a p lic a b ilita te " Ui cea tu l n-a p u tu t să ne îm p ru iu u it la I G.L. Petroşani, dar
şi co n su lta ţii problem e din do va fi in cazul acesta con clu funcţionaro, iar 2 — rezervă. ele — nr. 5 — a fost În că r de lopată. Ira le le de încă lzire din ’ ’alea m ute citeva ea sâ ne com p le
m eniul legislaţie i actuale, ia r dentă şi eficientă. Nişte „reze rve“ care la data cată cu alitea apartam ente cî- — Cu asta iau un pum n de J iu lu i. tăm in v e n ta ru l". fără rezultate.
în satele mai îndepărtate, p ro T o va ră şu lu i Sima Sicloşan, O dală notate şi aceste râs-
blem a p ă stră rii a v u tu lu i oh- C. DROZD respectivă nu puteau ţin e de te nu va putea niciodată in - cărbuni. Cum sâ alim entez în ION CIOCLEI