Page 2 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 2

PAO.  2             i jiwimmm»                                                                                                                                DRUMUL  SOCIALISMULUI  -   DUMINICA  1  FEBRUARIE  1970




                S firşitu l  secolului  al   X IX -   re  în  principalele  Oraşe   din   eonştimţei  de  clasă  a  proleta­  prima  C onferinţă  generală   a   coalei  M  Gh.  Bujor   arăta  :
               lea  şi  începutul  secolului   al   ţarn,  în  ju ru l  cărora  s-a  o r­  ria tu lu i  s-o  in iţia t  o   largă   sindicatelor  şi  cercurilor  so­  „M arele  suferind,  care  a  în­
              XX-lea  găseşte  mişcarea  mun­  ganizat   întreaga   mişcarp   campanie  de  organizare  pe  li­  cialiste.  R cierindu-sc  la  a c r i ­  văţat  să  rabde  şi  să  munceas­
              citorească  din  România   In   muncitorească.   Din   acesto   nie   profesională.   Influenţa   tă  conferinţă,  zia rul  ..Româ­  că  în  tăcere  pentru   belşugul
              plină  frâm întprc.  Noul  conţi­  rprcu ri  s-au  rid icat  0  serie  do«   co rp o ra ţiilo r  scăzuse   foarte   nia  ■  m uncitoare“   sublinia  .   altora,  începe  acum  să  sc  tre­
              nut  calitativ  al  luptei  prole­  revoluţionari  consecvenţi   rvt   m ult,  iar  puterea  lo r  de  con­  „ îiu  fost  zile  dc  înâîpirc  su­  zească  din  letargia  sa..."   A-
              taria tu lu i  devine  lupta  pen­  M.  Ch.  Bujor.  Ştefan  Gheor-   vingere  era  extrem   de  mică   fletească,  zile  dc  reculegcr-o  şi   ireuşi  atmosferă  dc  so lid a ri­
              tru  eliberare  socială  şi  naţio­  ghiu  şi  a lţii.      Acest  fapt  a  determ inat  orga­  dătătoare  de  speranţă.."  S ar­  tate  există  şi  în  cadrul   m iş­
              nală.                           încă  de  la  apariţia  sa   pe   nizarea  m u n cito rilo r  în  sin­  cina  principală  rare  îşi  cercj   cării  m uncitoreşti  din   T ran­
                Activizarea  luptei  de  clasă   arena  politică,  ca  forţă  de  si­  dicate.  La  22  februarie   1905   rezolvarea  de  In  această  con­  silvania.  Iată  ce  scria  „Ade-
              constituie  0  dovadă  că  auto­  ne  stătătoare,  clasa   m unci­  în  sala   cercului   „România   ferinţă  ora  centralizarea  miş­  v ărHu"  despre   răscoala   din
              dizolvarea   din   IB99   e   toare  din  ţara  noastră  a  a p li­  m uncitoare“  s-au  adunat  lu ­  cării  sindicale,  stabilirea  prin-  1307.  „N u  ţăranii  sînt  de  vină.
              P.S.D.M.R   nu  a  putut   opri                                                                                         care  muncesc  de  la  4   d im i­
              lupta  şi  sp iritu l  de  com bativi­                                                                                  neaţa  pînâ  scara...  pentru  80
              tate  at  maselor   muncitoare.                                                                                         dc  bani...  ei  vina  e  a  dom ni­
              Cu  ţoale  că  mişcarea  m unci­                                                                                        lor  care  îi  despoaie  de  averi
              torească  din  România  s-a  re­                                                                                        şi  muncă  fără  nici  o  m ustra­
              sim ţit  de  pe  urma  acestei  lo­                                                                                     re  de  conştiinţă..."
              v itu ri  care  a  du«  la  dezorga­                                                                                     O  etapă  hotârîtofli-c  în  p ro ­
              nizarea  p a rtidu lui,  proletaria­                                                                                    cesul  de  reconstituire  a  par­
              tul  a  ieşit  călit,  cu  experien­                                                                                    tid u lu i  clasei  m uncitoare   a
              ţa  şi  com bativitatea   sporită,                                                                                      fost  oca  de  a  treia  C onferin­
              mai  hotârît  în  a  continua   şi                                                                                      ţă  a  sindicatelor  şi  cercurilor
              dezvolta  lupta.  Astfel  Clubul                                                                                        socialiste  care  s-a  ţin u t   la
              m u n citorilor  din   Bucureşti,                                                                                       Bucureşti  în  zilele  de  0-7  ia ­
              ziarul  „Lum ea  nouă"   orga­                                                                                          nuarie  1908.  Cu  toate  câ  s-a
              nul  p a rtidu lui,  asociaţiile  pro­                                                                                  ţin u t  ¡ntr-o  etapă  în   care
              fesionale  şi  m uncitoreşti  a fi­                                                                                     domnea  teroarea  în  întreaga
              liate  la  P.S.D.M.R.  şi-au  co n ­                                                                                    ţară.  conferinţa  s-a  bucurat
              tinuat  activitatea   şi   după                                                                                         de  un  larg  succes  în   rîm luî
              1899.  Referindu-se   In  acest                                                                                         clasei  m uncitoare  şi  al  celor­
              fapt  un  document   al  presei  cat  în  viaţă  p rin cip iu l  funda­  cră to rii  tîm p la ri  pentru  a  dis­  c ip iilo r  sale  organizatorice.  lalte  clase  şi  pături   progre­
              m uncitoreşti  sublinia  că  „m iş­  mental  al  m arxism ului  dc  pu­  cuta  înfiinţarea  unui  sindicat   Anul  1907  aduce  pentru  cla­  siste  In  urma  h o lă ririlo r  con­
              carea  muncitorească  nu  moa­                                                                                          ferin ţe i.   mişcarea   m uncito­
                                            ternică  rc/.onnnţâ,  al  interna­  In  decursul  anului  1905   au   sa  m uncitoare  din   România                           Confecţionarea  mo.ri.elor  pentru  reperele  de  mase  plasll ce  impune  munc,lorilor  col ¡«to-
              re,  este  mereu  vie".       ţionalism ului  proletar  şi   a!   izbucnit  ¡n  România  peste  34   necesitatea  rezolvării  unor  noi   rească  avea  acum  două  orga­
                                                                                                                                                                                                               ,
                                                                                                                                                                                                                       '  ° !" bul*   te "   'V o f o * " " '“ o N O U *
                                                                                                                                                                                                 Şi
               Tn  luna  iunie,  la  două  luni   so lid a rită ţii  internaţionale.  A-   greve  Dar  dacă  în  anul  1905   serii  de  probleme  ce  se  pu­  nizaţii.  una  politică,  una  p ro ­  ,e  Si  spe: ¡olira   a,   şl  loan  A lc e   de  la  F.C.  Oroşlre.   Foto  .  V.  ONOIU
                                                                                                                                                                      rabatară  Constantin  Bălan
              Hupâ  „autodizolvare",  a  a m t   ccst  Tapt  s-a  evidenţiat  încă   num ărul  oraşelor  în  care   au   neau  în  fata  m işcării  m unci­  fesională.  Ea  3  creat   astfel
              loo  o  consfătuire  a  elemente­  o  dată  atunci  cînd   mişcarea   avut  loc  greve   m uncitoreşti   toreşti.  Astfel  sindicatele   e­  nucleul  v iito ru lu i  partid   al
              lor  ataşate  id e ilo r   socialiste   muncitorească  a  salutat   cu   nu  trecea  de  10,  în  anul   ur­  rau  grupate  în  ju ru l  com i­  clasei  m uncitoare  —  PS  D.
              In  care  s-a  discutat  problema   entuziasm  revoluţia  rusă  din   mător  a  crescut  la  31.  In  p ri­  siei  generale  a   sindicatelor,   Perioada  ee  urmează  se  ca­
              continuării  luptei.   In  acest  anul  1905   In  s p rijin u l  revo­  ma  jum ătate  a  anului   1900   pc  cînd  cercurile   socialiste   racterizează  ca  o  etapă   dc
              scop.  s-a  reorganizat  redacţia   luţiei,  la  24  ianuarie  1905,   a   România  a  fost  cuprinsă   de   râniîn  dispersate.  Acest   fapt   plină  efervescenţă   revoluţio­
              zia rulu i  „Lum ea   nouă"   din   avrut  loc  o  mare  demonstraţie   nn  puternic  val  dc  greve,  cea   vine  sâ-1  rezolve  ccn  de   a   nară,  care  va  culmina  cu  a­
              care  făceau  parte  I.C.  Frim u.   de  solidaritate  cu  prole ta ria­  mai  im portantă  fiin d  cea  dc   dniia  C onferinţă  generalii   a   nul  191 n   —  anul  reconstitu­
              Al.  Ioncscu  şi  a lţii,  şi   to t­  tul  rus.            la  G alaţi,  unde  docherii   au   sindicatelor  şi  a   ce rcu rilo r   ir ii  p a rtid u lu i  po litic  al  clasei
              odată  s-a  editat   suplim entul   A nul  1906  reprezintă  pcvntru   declanşat  valul  grevelor.  socialiste  din  29  iu n ie   1907  de   m uncitoare                            C o m ite tu l  com unal  de  par­  cu  două  cistern e  de  la  C S.
              „D re p tu rile   ţă ra n ilo r''.  clasa  m uncitoare  din  România   Referindu-se  In  idealul  o r­  la  G alaţi.  Discutind  problema   răcind  o  p riv ire   retrospec­  îndeplinirea  planului   tid.  o rg a n iz a ţiile   de  bază,  co n ­  H unedoara  pinâ  la  depoul  S i-
                                                                                                                                                                                                                               m crln.
               M arile  m anifestaţii  p rile ju ­  un  an  de  m,orc  im portanţă  în   ganizării,  un  apel  al   meta-   m işcării  socialiste,  conferinţa   tivă  asupra  întreg ii  etape  ' om   s iliu l   p o pu lar  şi  conducerea   P e n tru   a  e lim in a   tra n s p o r­
              ite  de  sărbătorirea  zilei  de  1   cadrul  procesului  (le  organi­  lu rg iş tilo r   bucurcşleni   spu­  a  ales  un  com itet  al   U niunii   constata  că  pe  scara  istoriei,   de  contractări  si   co o pe rativei  dc  consum    vo r   tu l,  c h e ltu ie lile   neeconom icoa-
              Mai  din  anul  1900  vin  să  io n ­  zare.  La  â  m artie  1905  a  rea­  nea  :  ....trebuie  să  căutăm  să  soc'rt liste,  cure  sâ  pregătească   anii  dc  viaţă  şi   lupta  prole­  acţiona  în  c o n tin u a re   pentru   so  şi  ca  apa  sâ  se  poată  p ro ­
              firm e  aceaslâ  înviorare  a  m iş­  părut  seria   doua  o   gazetei   nc  organizăm  c\a  să  putem  o­  viitoarea  conferinţă  n  cercu­  ta ria tu lu i  român  nu  reprezen­  achiziţii  - îndatorire   ca  planul  ee  revine  com unei   duce  cu  m ijlo a c e   p ro p rii   în
             cării  m uncitoreşti.          ..România   m uncitoare"   care.   pune  rezistenţă  ca p italiştilo r".   rilo r  socialiste.  tau  o perioadă  preo  îndelunga­                    noastre  sâ  fie  depăşit  la  loa-   ca d ru l  depoului  nostru,  in g i­
               M anifestările  lipsite  de  con­  în  artico lu l  său   redacţional   Un  a lt  ziar.  „Tribuna  drum u­  Problema  agrara,  problemă   tă.  Dar  prin  drum ul  parcurs,       to  sortim entele.             n e rii  V  O p rin ca   şi  I.  G iu r­
              tinuitate,  din  anii  1901  —  1901,   din  prim ul  număr,   in titu la t   lui  dc  fie r",  apărut  La  Ploieşti,   de  mare  im portanţă,   întrea­  de  seamă  pentru                                       giu.  de  la  R egionala  C.F.,  au
              au  pregătit  fert>nu1  pentru  a­  „R olul  nostru",  scrin  că   ea   la  5  iu lie   1900  scria  :   „tre ­  ga  gamă  a  vie ţii  soriat-po li-   prin  transform ările  sociale  al   IOAN  3AŞA            p ro ie cta t  o  in sta la ţie   de  de-
              firm area  p ro le ta ria tu lu i român   (România  m uncitoare)  va   fi   buie  sâ  ne  mişcăm,  trebuie  să   tice  a  României  a  fost  în  per­  căror  in iţia to r  şi  organizator   comunişti  secretarul  Comitetului  comunal   d u riza re   a  apei.  R e a liz a to rii
              pe  arena  .social-poliliră  a  ţâ­  cxponenhrl  elasci  m uncitoare   ne  agităm.,  sâ  nc  unim ,  să  nc   manenţă  în  centrul   atenţiei   a  fost,  prin  influenţa  sa, aceşti     de  partid  Buceş       in s ta la ţie i   sînt   ing.   lo a n
              rii.  în  perioada  a n ilo r  190f>—   pentru  „a  o  trezi",  a  o  lu m i­  organizăm ..."  In tr-u n    articol   m işcării  m uncitoreşti   C hiar   ani  reprezintă  o  întreagă  c­  C orn¡L  Lui  com unal  dc  p a r­  .Stanclu,  m a istru l  S im ion  G h it,
              1907  sc  constată  radicali zârt» a   na,  a  o  organiza.  Cîleva  iunl   al  lui  M  Oh.  B ujor  din  1900   de  la  declanşarea   răscoalei   '  poră  înscrisă  cu  lite re  de  aur   tid .  co n sid e rin d    în d e p lin ire a    Instalaţie  de  dedu-   m u n c ito rii  Gh.  G herm an,   V.
              maselor  m uncitoare,  un  avînf   mai  tirziu ,  in  acelaşi  ziar  se   în  ziarul  „România  m uncitoa­  din  1907.  m ajoritatea  elemen­  in  cartea  vitejiei   poporului   p la n u lu i  de  c o n tra c tă ri  şi  n-   G herasim .  V.  Irin ca ,  M.  D ru -
              fără  precedent  în  organizarea   putea  citi  râ  el  are  „m enirea   re"  se  sublinia  necesitatea  li­  telor  încadrate  in  sinul  m iş­     c h iz iţii  d re p t  o  în d a to rire   dc                lâ  şi  a lţii  care  au  m u n c it   şl
              sa.  Un  rol  de  seamă  In  pro­  de  a  reînvia  pa rtidu l  politie   nei  adunări  a  tu turo r  organi­  cării  m uncitoreşti  au  susţinut   român.  seamă  pentru  co m u n işti.   a   rizare  a  apei    în  a fa ra   o re lo r  de   se rviciu
              cesul  dc  u n ifica te  ăl   clasei   al  clasei  m uncitoare".  za ţiilo r  m uncitoreşti.  P regăti­  fără  rezerve  lupta  revoluţio­            lu a t  m ăsuri  ca  acest  plan   să                        p e ntru  te rm in a re a   acestei  lu ­
              m uncitoare  l-au  avut  cercurile   Sub  im boldul   elementelor   tă  in iţia l  pentru  luna   iulie,   nară  a  ţărăn im ii  In tr-u n   ar­  Prof.  ION  PATRU  ALBU  fie   cunoscut  dc  eătrc   toate   T ra cţiu n e a   cu   locom otive   c ră ri  in tr-u n   tim p   c it   m al
              socialiste,  care  au  luat  naşte-  revoluţionare  şi  al   creşterii  la  13  august  1900  s-o-deschls  ticol  publicat  în  tim pul  răs­  Muzeul  judeţean  -   Deva
                                                                                                                                                                   o rg a n iz a ţiile   de  bază  săteşti   D ie se l-cle clricc  se  e xtin d e   to t   scurt.  E fo rtu rile   lo r  au   fo st
                                                                                                                                                                   şi  ea  fiecare  să  acţioneze  pen­  mai  m u lt.  a lit  la  tre n u rile   de   încu nun ate  de  succes.  In s ta ­
                                                                                                                                                                   tru   realizarea  lui,  A n a lizîn d    m arfa  c it  şi  la  cele de  râ lâ lo n .   la ţia   a  in tra t  în  fu n c ţiu n e   -şi
                                                                                                                                                                   îm preu nă  cu  fa c to rii  dc  răs­  Aceste  locom otive  nu  au  însă   lucrează  la  capacitatea   p ro ­
                                                                                                                                                                   pundere  din  com ună   acest   p o sib ilita te a   ca.  in   tim p u l   iectată.  Apa  dedu rizatâ  nece­
                                                                                                                                                                   plan  —  c o n s iliu l  po pu lar   şi   frigu ros,  sâ  încălzească   tre ­  sară  vagoanelor  de   în c ă lz it
              îmbunătăţirea            j      C o m ite lu i  m u n icip a l  al  fe­                                               *   C o m ite tu l  m u n icip a l  ol  fe­  cooperativa  de  consum  — am   n u rile   de  persoane  De  aceea,   (re n u rile   de  că lă to ri,  c ît   şi
                                             m e ilo r  rYt<roşani  desfăşoară                                                      m e ilo r  îşi  propune  ea   p rin    ‘ s ta b ilit.  în  fu n cţie   de  p o sib i­  in  com ponenţa  fie că ru i   tren   c e n tra le i  te rm ice   a   de po ulu i
              prestaţiilor                   o  largă  p o p u la riza re   a  o b i­                                               a c ţiu n ile   ce  lc   în tre p rin d e    lită ţi.  sarcini  pentru   fiecare   de  persoane  intTâ  un   vagon   sc  produce  acum   in tr-o   insta­
                                                                                                                                                                   org a n iza ţie   de  bază  şi  m aga­
                                                                                                                                                                                                         în c ă lz itu l
                                                                                                                                                                                                                   g a rn itu rii,
                                                                                                                                                                                                  p e ntru
                                                                                                                                                                                                                                la ţie   proprie.
                                             e ctive lo r  econom ice  şi  p o li­                                                  să  răspundă  în tr-o    m ăsură   zin  sătesc.  O rg a n iz a ţiile    dc   in s ta la ţia   de  în că lzire   de  pe
              către  populaţie  ;            tice  s ta b ilite   dc  cel   dc-al                                                   to t  m ai  m are  d iv e rs ită ţii  de   bază  săteşti,  a ju ta te   de  m em ­  acest  vagon  foloseşte  apă  de-   MIRCEA  STANILA
                                             X -le n   Congres  ol  p a rtid u lu i,                                                cerinţe,  d o rin ţe  şi  preocupări   b ri  ai  co m ite tu lu i  com unal  do   durizatâ.  Pînâ  acum    cîtova   Depoul  de  locomotive  C.F.R,
                                             a  h o tâ rîrilo r  plenarei  C.C.  ol                                                 pe  care  lc  au  fem eile  ce  tră ­
                In    cadrul   cooperativei  ;   P .C .Il,  din  10-13  decem brie                                                  iesc  şi  muncesc  in  lo c a lită ­  p a rtid    au  desfăşurat  o  a c ti­  zile  apa  respectivă  se  aducea  Simerio
              „S o lid a rita te a “  din  m u n ic i-  j   1969.  In   legătură  eu  aceasta                                       ţile   m in ie re   ale  V ă ii  J iu lu i.   v ita te   susţin ută  p rin tre   săteni,
              p iu i  Deva  s-au  ţin u t  adu-  j   com ite te le  şl  co m isiile    dc                                           P rin   le cto ratele  dc  c u ltu ră    c o n trib u in d    astfel   la   în re ­
              n ă rile  generale  pe  secţii,  pH -  1   fem ei  organizează  la  c lu b u ri                                       generală,  c e rc u rile    „S fa tu l
              le j  de  a  analiza  rezu ltatele   e xp un eri,  sim pozioane,  mese                                                gospodinei",  precum   şi  alte   gistra rea  un or  re zu ltate  bu ­
                                                              societăţii  hi
              o b ţin u te   în  an ul  1969.  p ro -  |   rotunde,  scurte  in fo rm ă ri  pe                                      fo rm e   vo r  fi  în tre p rin s e   ac­  ne.   E xe m p lu l   c o m u n iş tilo r
              cum   şi  p c n lru   dezbaterea  !   tem e  ca  :  „P.C .IL  —  p ro m o ­                                           ţiu n i  de  râ sp in d îre   a  cunoş­  D u m itru   T u d o r  —  Bueeş.  N i­
              c ifre lo r  dc  plan  pe  1970.  to ru l  d e zvo ltă rii                                                            tin ţe lo r  de  igienă  a  m u n cii,   colao  Dolcu  —  M ih ă lc n i.  A ­
                In   strinsâ   legătură   cu  I   socialiste   conteim porim e",                                                    de  co m p ortare  în  producţie,   vram   M ih u   —  Buccş-V ălenî.
              sa rcin ile   cre şte rii  p ro d u c ţi-  j   „V iito ru l  eronom iei  noastre                                      societate  şi  fa m ilie ,  de  m o b i­
              ci  şi   p ro d u c tiv ită ţii  m un-  i   socialiste   la   d im e n siu n ile         etice  şi  m ora le  a   c o p iilo r,   liza re   a  masei  fe m e ilo r   la   secretari  ai  o rg a n iz a ţiilo r  de
              c ii  şi  a  n e cesită ţilor  de  per-  j   u rm ă to ru lu i  deceniu“ ,  „ lln -    cartie re,  au  în  ate nţie  idei   rezolvarea  p ro b le m e lo r  gos­  p a rtid   din  satele  respective,
              fccţio n a re   a  a c tiv ită ţii   de  j   tâ lu rilc   C ongresului  al  X -Ira    ea  originea  şi  e vo lu ţia   v ie ­  form ează  o  altă  sferă   im ­  podăreşti.  Se  află   in  faza  dc   precum   şi  al  a lto r  co m u n işti  a   ş in ii  de  fla m a t  facem  dem er­
                                                                                                       p o rta ntă  n  a c tiv ită ţii.  Tn  co­
                                                                          ţii  pc  .pâmînl.  m orala  şi  re-
              ansam blu  a  cooperaţiei  meş-  ■   al  P.C.TL  —  em anaţia  v o in ­  li.giri.  origin ea  m isticism u lu i,   la bo rare  cu  asociaţia  ju riş ­  org an izare  lf>  cu rs u ri  dc  e-   c o n s titu it  un  îndem n   pentru   suri  de  peste  un  an  .^i  n ic i  a­
              teşugăreşti,  a d u n ă rile   gene-  i   ţei   şi   g in d irii   p o p o ru lu i       tilo r.  org an izaţia  U T C .   şi   dueare  a  tin e re lo r   mame,                                                  cum   n-avdtn  su ficie n te   c e rti­
              ra lc   pe  secţii  au   abordat  i   n o stru "  şi  altele.  c o n trib u ţia   fa m ilie i  la  fo r­              cu rsu ri  ce^  vor  fu n cţio n a   pe   cetăţeni.-                                        tu d in i.  Se  e o n h ir e p r e m is e
                                                                          marea  bazelor  ş tiin ţific e   de   cadrele  d ida ctice  d in   lo c a li­  lingă  c irc u m s c rip ţiile    sa n i­
              problem ele  de  în tă rire    a  j     .«« *               cunoaştere  la  copii.       tă ţile   L u p e n i,  P c lrila .   Lo-                     A c tiv ita te a   depusă  a  condus                       m ai  sigure  p e ntru  unele  m a­
              d is c ip lin e i  şi  ră sp u n d e rii  în  :   Form area  şi   consolidarea   La  realizarea  m a n ife s tă ri­  nca şi  altele  au  început  p re ­  taro.  m a te rn ită ţi  şi  cab in ete­  la  realizarea  şi  depăşirea  pla­  parte  lo t...  prevederi  —   işi   şin i  de  c o jit  şi  polizare   la
              m uncă  a  tu tu ro r  coopera-  ;   unei  con cep ţii  bazate  pe  c u ­  lo r  pe  aceste  teme  sin t  an­  gătirea  un or  interesante  e x ­  le  m edicale  din  în tre p rin ­  n u lu i  anual  la  con tra ctarea  dc   spune  părerea  ing.  S orin  T i-   „GâO",  d a r  aceasta  spre  fin e le
              lo rilo r  axîndu-se  pe   idcca  j   c e ririle   ş tiin ţe i  concentrează   tre n a te   cadre  didactice,  ju ­  pu ne ri  şi  dezbateri  pe  tem e   deri.  Se  în tre p rin d ,  de  ase­  m iei  (430  buc.)  încă  în  p rim a    m işan.  şeful  s e rv ic iu lu i  u tila j   a n u lu i
              ca  lu c ră rile    executate   să  j   în  prezent  m u lte   din  a c ţiu ­  rişti.  m edici  şi  alte  categorii   ca  :  „R esponsabilitatea   m o ­  menea.  a c ţiu n i  p e n tru   râs-   tehnologic  din  ca d ru l  aceleiaşi   In   ee   priveşte   do tă rile ,
              fie   de  bună  ca lita te   şi  să  *   n ile   în tre p rin se   de  către  co­  dc  in te le c tu a li   rală  a  p ă rin ţilo r  in  educarea   p in d irc a   presei,  p e n tru   an-   i   lu nă  a  a n u lu i  La  tin e re t  bo­  d ire c ţii   Insistenţele   noastre   „ÎIOO"  va  be ne ficia  z ilc ic   aces­
              satisfacă  cerinţele   m ereu  •   m ite tu l  m u n icip a l  al  fe m e i­  *          c o p iilo r",  „C reşterea  şi   c-   trenarea  u n u i  n u m ăr  c it  m ai   vin   s-au  c o n tra c ta t  deja   lă fl   la  m in is te r  şi  la  organele  de   tea  de  două  in s ta la ţii  dc  p o li­
                                                                                                                                                                                                  com erţ  e x te rio r  pentru  a  u r­
              crescîndc  ate  po p u la ţie i.   :  lor,  in  colaborare  cu  co m i­  l  ărgirea  con tinu ă  a   o r i­  ducarca  m in o rilo r  în  lu m i­     capele,  ceea  ce  re p rezin tă  51   genta  co n tra ctarea  ,şi  liv ra re a    zare.  F  dre pt,  ele  sînt   cam
                In   ca d ru l  acesto.  a d u n ă ri  •  te tu l  p e n tru   c u ltu ră   si  artă   zo n tu lu i  c u ltu ra l  al  fe m e ilo r   na  C o dului  fa m ilie i''1.  ..Pre­  m are  de  fem ei  la  via ţa   c u l­  la  ,sută  din  p la n u l  anual,  ia r   m a ş in ilo r  şi  in s ta la ţiilo r,  nu   depăşite  de  tehnică,  dar   vo r
              au  fost  alese  noile  co n silii  j   E x p u n e rile   şi  dezbaterile  ce   mame.  ea  o  c o n d iţie   a  asi­  gătirea  tin e rilo r  în   fa m ilie    tu ra lă   şi  a rtis tic ă   a  c lu b u ­  s-au  soldat  cu  m ăsuri  şi  so lu ­  servi  p ro du cţia  pînâ  la  sosi­
              ale  se cţiilo r,  organe   care  i   ee  organizează.  In  special  in  g u ră rii  creşterii  şi  ed ucă rii  pe ntru  v ia ţă “ .  rilo r.         la  carne  de  porc  s-a   re a liza t   ţii  satisfăcătoare.  Spre  exe m ­  rea  m a şin ilo r  noi,  in  trim e s­
            ■  răspund  de   buna   desfă-                                                                                                                          2  100  kg  carne,   re p reze ntind   plu.  in sta la ţia   de  c lc c tro filtre ,   tre le   H I  şi  IV.  T o t  în   acest
            i  şurare  a  a c tiv ită ţii  în  fie -  •                                                                                                             75  la  sută  din  plan.                                    an.  în  noua  e xtin d e re   a  h a le ­
                                                                                                                                                                                                  care   condiţionează   pune­
            i  care  loc  de  m uncă,  de  în -  •                                                                                                                                                                              lo r  se  vor  in sta la  două  cu p ­
                                                                                                                                                                                                  rea  în  fu n c ţiu n e   a  m a şin ii  de
            |  d e p lin irc a   tu tu ro r  in d ic a to -  j                                                                                                                                                                  toare  pe ntru  rccoaeerca   ba­
                                                                                                                                                                                                  fla m a t  lo  cald.  nu  este   con­
            |  rilo r  dc  plan.                                                                                                                                                                  tractată.  n ici  acum   nu  se  c u ­  relor.  p o du ri  ru la n te ,  precum
                                                                                                           Creşte  zestrea                                                                        noaşte  cin e  o  va  fu rn iza .  P en­  şi  o  in sta la ţie   de  dcfeclosco-
            !       BENIAMIN  STOIC                                                                                                            Căutaţi  strungarii                                tru   m a şin ile   de  c o jit  abia  a­  p¡e  ultra són ica  pe ntru  c o n tro ­
            j  vicepreşedinte  al  cooperativei  i                                                     i        fabricii                                                                          cum   se  poartă  tra ta tiv e ,  ia r  o   lu l  c a lită ţii  b a relor  la m ina te.
            î    „S olidaritatea”  Deva                                                                                                                                                           .parte  d in   m aşinile  m ai   p re ­  Desigur,  acestea  sînt  lu c ru ri
                                                                                                       ţ   La  F abrica  dc  n a stu ri  d in                                                     tenţioase  râ m în c  pe  m ai  de­  pe  care  contăm .   M in is te ru l
                                                                                                       j  m u n ic ip iu l  Deva  —  ne-a  co-   Atelierul   reparaţii  m e­  maqazia  cu  stîlpi  care  s-ar   parte  un  dezid erat  in  curs  dc   însă  ¿>oate  in te rv e n i  p e ntru  a
                                                                                                       |   nn in icat   m aiN lru l   Dante   canice  fii 11  cadrul  E.  M  Pc-   afla  la  o  distanţă  destul  de   soluţio nare .  rezolva  şi  ce le la lte   problem e
                                                                                                                                                                                                                                dc  dotare  râmase  în  suspen­
                                                                                                       ;  X og hiţă  —   uu  sosit   două   trila. Ora douăsprezece. Ciţiva   marc  şi  multe  altele   Dar   Ince rcîn d  elucidarea  p ro b le ­  sie.  C ind  spun  aceasta   mă
                                                                                                       |  m aşini  autom ate  de  in fe cta t.  din  mecanicii  atelierului,  în   să  ne  fie  prezentată  comanda   m ei,  ne  adresăm   to va ră şu lu i   gîndesc  nu  num ai  la  ecca  ce
                                                                                                       |  necesare  co n fe cţio n ă rii  pro-   frunte  cu   maistrul   Hans   de  lucru  a  acestor  qarniluri,   ing.  Costaehe  Zapis.  d ire c to ­  se  m ai  poate  în tre p rin d e   în  n-
                                                                                                       i  duselor  d in   mase   plastice   Theil,  căutau  zadarnic  pe  cei.   nici  pomeneală.  Toiul  merqe   ru l  d ire c ţie i  in v e s tiţii  a  co m ­  cest  an,  ci  şi  la  con tra ctarea
                                                                                                       [  de  g ra m a j  m arc.  P rin   pu-   doi   strunqari   Alexandru   la   nimereală.     b in a tu lu i  si  C e n tra le i  in du s­  u tila je lo r  necesare  în   1P71.
                                                                                                       j  nerea  in   fu n cţiu n e   a  celor   Mandocescu  f i  Mihai  Harta   Cu  celălalt  strungar   nu   tria le   H unedoara.  da t  fu n d   fa p tu l  că   această
                                                                                                       I  două  m aşini  se  vo r   putea   care  ]iarcă  intraseră  în  pă-   s-o  putut  vorbi  deoarece  nu   —  A ţi  p a rtic ip a t  recent,  Ia   a cţiu n e   se  cerc  încheiată  pină
                                                                                                       j  produce  din  m a te ria l  plas-   mînt.  In  sfirjit,  apare  unul   jjutea  fi  <tăsit.  M in is te ru l  In d u s trie i   M eta­  In  fin e le   lu n ii  m a rtie    anul
                                                                                                       i  tic   anexe  de  m o b ilă ,  na sturi   din  ei.  care,  spunea  el  —   „Timpul   înseamnă  bani“,   lurgice.  la  d e fin itiv a re a    p la ­  cu re n t
                                                                                                       j   p irn g ra v a ţi  precum   şi  alte   a  fost  plecat  să  facă   unele   spune  o  binecuusocută   zi­  n u lu i  de  in v e s tiţii  pe   acest
                                                                                                                                                                                                                                  Consem nînd  ca  atare  s itu a ­
                                                                                                       ;  sortim ente.                 măsurători.  II  întrebăm  ce   cală.  După  cum  se  vede.  la   an  Cum   a ţi  in te rv e n it  p e ntru   ţia  prezentă,  revenim   In  ide­
                                                                                                       j   încă  o  veste  îm bucurăt-o«-   . lucrează.            atelierul  Prtriinrpe  lotnsiTcn   urgentarea  d o tă rii  a ju s ta jc lo r   en.  dc  atîtca  o ri  e xp rim a tă   in
                EE23BESPC                                                                              j  rc  care  m e rită   alen ţîa  evtc   —  Garnituri  pentru  stîlpi,   lui  nu  se  dă  nici  o   para   si  ce  g a ra n ţii  oferă   m in is te ­  u ltim a   vrem e,  că  dotaren  a-
                                                                                                       j  şi  aceea  că  fa b rica   de  nas­  vine  răspunsul.    chioară.                       ru l  ?                       ju stajedor  In m in o n re lo r  la  n i­
                                                                                                       ;  tu ri  şi-a  În d e p lin it  s a rc in i­  —  Să  vedeţi  —  intervine   Ar  trebui  ca  r e  viitor  ci­  —  V reau  sâ  n o ta ţi  eu  con­  v e lu l  te h n ic ii  m oderne  re p re ­
                                                                                                       i  le  de  plan  pc  luna  ianua-   maistrul  Theil...      neva  din  conducerea  exploa­  vingere  câ  e fo rtu rile   conducc-
             ele  p ire u rc  spre  re a liză ri  lo t                                                                                                                                                                          zin tă  încă  o  d o rin ţă   şi.   in ­
                                                                                                       !   ric   cu  o  zi  m ai  devrem e.   Şi  ne-au  fost   prezentate   tării  să-i   caute“  pe  cei  de   r ii  ce n tra le i  in  această  d ire c ­
             m ai  de  seamă  in  u ltim u l   an                                                                                      adevărate  basme  despre  de­                                                            co m p a ra b il  m ai  m u lt   dccît
             al  a ctu a lu lu i  c in c in a l  şi   în                                               ;  M e ritu l  revine   în tre g u lu i   plasările  pc  care  trebuie  srt   la  atelierul  mecanic,  pentru   ţie  sin t  d in   cele  m ai  s tă ru i­  a lit.  o  necesitate   string en tă
             cin cin a lu l  u rm ă to r  P re ve d e ri­                                              I  colectiv  dc  sa la ria ţi  care  a   le  facă  strunr/arul  pină  la  eă  aici,  intr-adevăr,  timpul   toare.  Ceea  ce  au  re la ta t   cei   l ’en tru   satisfacerea  ei  în tr-im
                                                                                                                                                                   trece,  leafa  merge. .
                                                                                                                                                                                                  doi  şefi  de  serviciu  tre b u ie   în ­
             le  p la n u lu i  dc  stat  pc   anul                                                    i  depus   stră d a n ii   susţinute.                                                                                    term en  rezonabil,  m e rită    cu
                                                                                                                                                                                                  să  co m p le ta t  cu  eiteva  p re c i­
             1970  aferente  a g ric u ltu rii  ju *                                                                                                                                                                            prisosinţă  să  se  acţioneze  e­
                                                                                                                                                                                                  zări.  P en tru  e le c tro flitru l  m a-
             d c ţu lu i  nostru.  (Ic  a  se  ob ţine                                                                                                                                                                          nergic  pe  toate  căile
             o  p rb d u rţic   agricolă  globală
             dc  1  266.2  m ilio a n e   lei.  de   a
             m ă ri  efectivele  dc  anim ale  la
             142 930  capele  bovine.  100 000                                                                                                                                                                                    .Sintem  in d iscre ţi  şi  trecem
             porcine  şi  2*1  090  o vm r.  co­                                                                                                                                                                                după  tejghea.   A ic i   găsim .,
             respund  ue  de plin  p o s ib ilită ­                                                                                                                                                                             s lm b u ri  de  bostan  (!).  fel  de
             ţilo r  existente.  In  acest  sens                                                                                                                                                                                fe l  dc  c u tii  în   ne orînd uia lă
             o  su b lin ie re   deosebită  m e rită                                                                                                                                                                            şl   pastă  de  ro şii
             a cţiu n ile   in iţia te   în   vederea                                                                                                                                                                             —   S înt  pentru  m ine  cum ­
             e x tin d e rii  a s o c ia ţiilo r  intercoo-   In  m agaiîa  de  produse  fin ite   a  Fabricii  de  conserve  Haţeg,                                                                                            părate,  ştiţi...
             peratisle.  p rin   crearea   de   conservele  sint  stivuite  cu  grija  de  muncitoarele  Genoveva   Stă-                                                                                                          Ş tim ,  cunoaştem   fo rm u la .
             com plexe  pentru   ingrăşarea   nilâ  si  Kiraiholmi  M aria.                                                                                                                                                       Facem  im p ru d e n ţa   sâ  ne  ul­
             anim M eloi   si  producem »  le ­                                                                                       de  aici  cu  ee  putem   ?"   Era      S întăm u na  - O rlea.   M ang  Asem ănarea  cu  b u fe tu l   tim   în  lighe an ul  în  care  ar
                                                                                                                                      vorba  de  p o ru m b u l  p e ntru  a-   n
             gum elor.  care  vor  educe  o  con­                                                             (URMAI!  DIN  RAO  U                                            9  Am   ajun s  după  ziua  de  a lă tu ri  o  dă  o  sobă  „V e s­  tre b u i  sâ  se  spete,  din  cînd  in
             trib u ţie   substanţială  la  creşte­                                                                                   n im a le lc   con tra ctate.           de  a p rovizion are .  Dar  ta "  tra n sfo rm a tă   în  masă  în   cin d ,  om u l  de  la  tejghea.  N-a
                                                                                                                                       T ovarăşul  d ire c to r   M itică
             rea  produ cţiei  agricole  globale                                                                                                                    ra ftu rile   sînt  aproape  goale.  ju r u l  căreia   patru   cetăţeni   fost  u d at  „de  cine  ştie  cin d ".
             si  m arfa  Do asemenea, a n g a ja ­                                                              D obra   La  o  ,,casâ   ne  lăm ureşte  :            —  Ce  le  o fe riţi  cu m p ă ră to ­  sînt  la  u ltim u l  pahar  d in tr-u n    D a r  cînd  i-am   v ăzut  h iiin ilc  cu
                                                                                                                                       —  S-a  s ta b ilit  cu  în tre p rin ­
                                                        0                                                                                                           rilo r  ?                     kilogra m .                   care  serveşta  produse  A lim e n ­
             m entele  luate  in   întrecerea                                                           8       t   m are"  ne  am  ii  aştep­ rea  de  in d u strie   a lim e n ta ră    —  Ce  avem   —  ne  răspunde         tare  am  re n u n ţa t  şi  la  b iscu ­
                                                                                                                                      de
             cu  celelalte  o rg a n iza ţii  ju d e ­                                                          ta t  la  o  m ai  bună  a­  ea  punctele  de  d is trib u ţie   a   responsabilul   lo an  A lu p u lu i   —  Nu  le-am   dat   de cit  un   iţii  „E ug en ia“  pe  care  am  v ru t
                                                                                                        p ro vizio n a re    C ipd  colo  iată   p o ru m b u lu i  la  co n tra ct  sâ  fie      sfe rt  (în m u lţit   cu  pa tru  —
             ţene  de  p a rtid   din  ţară   e v i­                                                                                                                  —  D ar  nu  prea  aveţi...   Pe                          xâ-i  cum părăm .
                                                                                                        cîtcva   dialogm  i   spicuite  :   situa ta  în  cen tre le  de  com ună                 n.n  )  La  patru  oam en i...  (Pe
             denţiază  hotărîrea  lu c ră to rilo r                                                     „B un ă  ziua,  ave ţi  d ro jd ie   ?“ ,   T ra n sp o rtu l  se  face  pc  c h e ltu ­  aici  parcă  tre b u ia   să  treacă  u-   ..masă"  erau   cin ci  păhărele   —   M ie  nu  m i-n   tras  apă
                                                                                                                                                                    provizionurea.
             din  a g ric u ltu ră   dc  a-si  înzeci                                                   „B u n ă   ziua.  n -a ve m ”   „D a r   iala  acestei  În tre p rin d e ri.  —  T rebu ia ,  dar  n-a  trecut.   Nu,  nu  era   al  g e stion arului,   ca  la  bufet  —  se  ju s tific ă   el
                                                                                                                                                                                                                                ruşinat.
             e fo rtu rile   in  scopul   s p o ririi                                                   şe rb e t? “ .   „N ic i“ .   „N ic i  ţ i­  Şi  nu  s-ar  putea  m ai  aproa­  A  fost  in v e n ta r   la   depozit.   eâ  el  nu  se  încurcă   N u m ai   —  D ar  re ze rvoru l  cu  ro b i­
                                                In g in e ru l  lanoş  Bence  şi   luenzâ  atm osfera.  gări   „D o a r  ee  se  vede".                                                           lim ba).
             continue  a  produ cţiei  şi  p ro ­  te h n icia n u l   D u m itru    Cră­  Recuperarea  p ra fu lu i,  cît   Ce  se  vede  ?  In   v itrin a   f r i­  pe  de  interesele  o a m e n ilo r  ?  Ie ri  parcă  s-n  te rm in a t,  poa­  N i  se  plinge  eă  n-are  ulei   net  (deasupra  lu i  erau  s tiv u ­
              d u c tiv ită ţii  nnm eii.  concdW l-   ciun,  de  ta   D ire cţia   de  in ­  şi  curăţarea  gazelor   em a­  g o rifică   —  circa  1  kg  dc  slă ­  <4   F inloa g  In  fine.  un  te  vine  m îin e ...  (la  a lte   m agazine  era),   eâ   ite  păhărele  cu  m iros  proaspăt
                                               v e s tiţii  a   C entralei  indvts-   nate  de  o ţe la ric   urm ează  sâ                                            —-  Ponte  ne  aduce  şi  ceva                            dc  ţuică )  de  ce  m u l  fo lo siţi?
              tent  cu  reducerea  c h c lu ie lilo r                                                   nină  afum ată  şi  1  kg  de  cea­   m agazin   destul   de   conserve,  nişte  ghiveci  în  u­  n-are  conserve  de  legum e  (a­
                                              tria lc   H unedoara,  au  depus   sc  facă  p rin   barbotarca  fu ­  fă  afum ată,  (m ai  era  ceva  şi   bogat...   care  la  ora                                               —  E  dc  la   m agazinul   cel
              pe  unitatea  dc  produs.        la  cab in etul  teh nic   docu­  m u lu i  în  apă.  A lă tu ri  de  o-   în  m agazia  (te  m înâ  d a r  „m ă ­  10,20  încă  nu  fusese  deschis   lei.  pateu  de  ficat,  u n tu ră   —   vea  în  schim b  c u tii  neetiche­  vechi...
                A plicarea  in  practică  a  mă*   m entaţia  unei  in o v a ţii  deo­  va n ta je le   econom ice  pc  ca­  ru n t"  dc  tot)   Com anda  din   pe ntru  cu m p ă ră to ri.   In  ziua   com pletează  o   cum părătoare   tate),   eâ  n-a  p rim it  „de  nu   S traşnic  om.   D ecit  să  se
                                                                                                                                                                                                  m ai  ştie  cîn d "  pastă  de  roşii,
              s u rilo r  in iţia te   de  conducerea   sebit  de  valoroase,  p riv in d    re  le  oferă  in o va ţia ,  —  p rin    23  ia n u a rie   cu  24  du  a rtico le    precedentă  ge stion arul  G heor   —  eâ  se  caută  dar  îi  ta ie   de­  câ.  spele  d in -„v e c h itu ri“ ,  mai  b i­
                                               v a lo rific a re a   un or  însem na­  v a lo rifica re a    o x id u lu i   dc   a lim e n ta re    n-a  fost  onorată   parte   H aţegul  de  noi.   N ici                    ne  fără,.,.
              p a rtid u lu i  şi  s ta tu lu i  pentru                                                                               glie  A rde le ana  prim ise  m a r­  n-apuci  să  oboseşti  la  o  fugă
                                               te  rezerve  de  m etal.  Ei  nu   fier.  prevăzut  a  f|  recupe­  d e cit  eu  unt,  m uştar,  lâ m îi  şi
              perfecţionarea   o rg a n iză rii,   s ta b ilit  s o lu ţiile   şi  p o sib i­  rat,  se  preconizează  o b ţin e ­  peşte  congelat.  Răi  sâ  n u -ţi   fă  D ar  recepţia  ci  o  începuse   b u n ă ...
                                                                                                                                      in  dim ineaţa  ra id u lu i  nostru
              n o rm ă rii  şi  re trib u irii  m u n cii   lită ţile    de   realizare,   pe   rea  unei  econom ii   anuale   sară   m u şln ru l  ?  şi  dura  de  3  ceasuri  şi  ceva   A p ro vizio n a re a    însă   avo   Doc»  asta  e  re a lita te a.  M arfa  caro-i  trebu ie  săfen-
                                               plan  local,  a  unei  in s ta la ţii   de  aproape  23 000 000  Ici  —                                              gra f ic  ş i- l...  respectă   Asta   m ilu i  se  găseşte  ;  dacă  nu  in  magazine,  se   n ftă  la
              în  C  A P .  deschide  un  chnp                                                                                        din  tim p u l  afe cta t  vin 2 â rii.  La   da,  p la n ific a re   O  m ai  dă.  eî-   de|K)zitelc  I.C O M.C.O O P. :   şi  oricum   am   su ri  ex­
                                               o rig in a le   cu  a ju to ru l  căreia   ea  vizează  şi  rezolvarea  li­
              larg  dc  a firm a re   p o te n ţia lu lu i   pnatc  fi  recuperat.  în  pro ­  nei  problem e  dc  m are  im ­     Lă pugiu  de  Jos.   O  poarta  închisă  cu  lacăt,  lum ea   troda tâ,  peste  cap  in ve n ta ru l,   p lic a ţiile .  ajungem   tot  Ia  răspunderea  p e h tu i  o rg a n i­
              a g ric u ltu rii  ju d e ţu lu i   nostru,   p o rţie   He  80  la  sută.  p ra fu l   p o rta nţă  din  punct  dc  ve­  9 9   singură  absenţă:  u le ­  îşi  pierduse  răbdarea.  Tn  m a­  încolo.   Com enzi  sâ  fie   râ   ei   zarea  a p ro v iz io n ă rii  ¿uranic.  E  un  fel  de  m iilg c   pe
                                                                                                                                      gazin  —  m arfă  destul  de  m u l­
                                                                                                               iu l  Şi  doar  sinlern  a-
              rrecozâ  un  cadru  fa vo ra b il  în ­  evacuat  pc  coşurile  cuptoa­  dere  social.   Se  îm b u n ă tă ­  sig u ra li  câ  există  în  depozit   tă  şi  de  variată.  Lipseşte  însă   aduc  lo t  nu m a i  ee  v or  şi  spun   care  o  pasează  gestionarul  la  şeful  dc  depozit,  accsia
                                               re lo r  M a rtin   de  m are  eopa-   ţesc  c o n d iţiile   (Ic  m uncă  in                                        eâ  nu  este  în  depozit              la  m erceolog  şi  foţi  tre i  la  .Ju că to ru l“  cu  nr.  4  :  „Cauze
              d e p lin irii  in   mod  exem plar                                                       şi  vărsat  şi  la  sticlă.  A fară,   un  a lim e n t  dc  bază  :  u le iu l  :
                                               cita tc,  p ra f  a vind  un  c o n ţi­  com binat  şi  c lim a tu l  in  o­  sătenii  din   Lâ pugiu  de  Sus                                              obiective  .  A r  fi,  dacă  n-nm   fi  constatat  că  ceea  ee  nit
              a  o b ie ctive lo r  s ta b ilite   dc  Con                                                                            ia r  lingă  stocul  destul  dc  m a­  O haba  de  sub  Pia-         există  în lr-u n   m agazin  există  in  altele,  toi  ;tll*  coope­
                                               nu t  de  90  la  sută  o xid   de   raş.                discută:  „M a jo rita te a   p la n u lu i                      e  tră.  O are  n-am   gre­
              greşul  al  X -lea  al  p a rtid u lu i                                                                                 rc  dc  com pot  de  caise,  depo­  1 2                              ra ţie i  dc  consum,  dar  aşn  —  nu  se  prinde,  Şi  p e ntru
                                               fie i‘  şi  care  în  prezent  )>o-      (Agcrpres)      dc  c o n tra ctă ri  se  face  dc  la                             şit  uşa  şi  am  in tra t  în
              pentru  dezvoltarea  intensivă  şi                                                        cei  dîn  Lâ pugiu  de  Sus.   De   z itu l  a  m ai  trim is...  com pot  de   bufet  ?  Nu,  e  m agazinul  să­  că  c  vorba  de  „p rin s “  :  noi  am  „b ă tu t“  doar  cîtcva  m a­
              m odernizarea  a g ric u ltu rii.                                                         ce  trebu ie  sâ  ducem  p o ru m b u l  caise  pe  post  de  cireşe.  tesc,  unde-i  gestionar   loan  gazine.  A şa-i  câ  pricep  şi  cei  pc  care  n il  i-a   „c ă lc a t“
                                                                                                                                                                                                           brigada  ?
   1   2   3   4   5   6   7