Page 2 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 2
PAO. 2 i jiwimmm» DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 1 FEBRUARIE 1970
S firşitu l secolului al X IX - re în principalele Oraşe din eonştimţei de clasă a proleta prima C onferinţă generală a coalei M Gh. Bujor arăta :
lea şi începutul secolului al ţarn, în ju ru l cărora s-a o r ria tu lu i s-o in iţia t o largă sindicatelor şi cercurilor so „M arele suferind, care a în
XX-lea găseşte mişcarea mun ganizat întreaga mişcarp campanie de organizare pe li cialiste. R cierindu-sc la a c r i văţat să rabde şi să munceas
citorească din România In muncitorească. Din acesto nie profesională. Influenţa tă conferinţă, zia rul ..Româ că în tăcere pentru belşugul
plină frâm întprc. Noul conţi rprcu ri s-au rid icat 0 serie do« co rp o ra ţiilo r scăzuse foarte nia ■ m uncitoare“ sublinia . altora, începe acum să sc tre
nut calitativ al luptei prole revoluţionari consecvenţi rvt m ult, iar puterea lo r de con „ îiu fost zile dc înâîpirc su zească din letargia sa..." A-
taria tu lu i devine lupta pen M. Ch. Bujor. Ştefan Gheor- vingere era extrem de mică fletească, zile dc reculegcr-o şi ireuşi atmosferă dc so lid a ri
tru eliberare socială şi naţio ghiu şi a lţii. Acest fapt a determ inat orga dătătoare de speranţă.." S ar tate există şi în cadrul m iş
nală. încă de la apariţia sa pe nizarea m u n cito rilo r în sin cina principală rare îşi cercj cării m uncitoreşti din T ran
Activizarea luptei de clasă arena politică, ca forţă de si dicate. La 22 februarie 1905 rezolvarea de In această con silvania. Iată ce scria „Ade-
constituie 0 dovadă că auto ne stătătoare, clasa m unci în sala cercului „România ferinţă ora centralizarea miş v ărHu" despre răscoala din
dizolvarea din IB99 e toare din ţara noastră a a p li m uncitoare“ s-au adunat lu cării sindicale, stabilirea prin- 1307. „N u ţăranii sînt de vină.
P.S.D.M.R nu a putut opri care muncesc de la 4 d im i
lupta şi sp iritu l de com bativi neaţa pînâ scara... pentru 80
tate at maselor muncitoare. dc bani... ei vina e a dom ni
Cu ţoale că mişcarea m unci lor care îi despoaie de averi
torească din România s-a re şi muncă fără nici o m ustra
sim ţit de pe urma acestei lo re de conştiinţă..."
v itu ri care a du« la dezorga O etapă hotârîtofli-c în p ro
nizarea p a rtidu lui, proletaria cesul de reconstituire a par
tul a ieşit călit, cu experien tid u lu i clasei m uncitoare a
ţa şi com bativitatea sporită, fost oca de a treia C onferin
mai hotârît în a continua şi ţă a sindicatelor şi cercurilor
dezvolta lupta. Astfel Clubul socialiste care s-a ţin u t la
m u n citorilor din Bucureşti, Bucureşti în zilele de 0-7 ia
ziarul „Lum ea nouă" orga nuarie 1908. Cu toate câ s-a
nul p a rtidu lui, asociaţiile pro ţin u t ¡ntr-o etapă în care
fesionale şi m uncitoreşti a fi domnea teroarea în întreaga
liate la P.S.D.M.R. şi-au co n ţară. conferinţa s-a bucurat
tinuat activitatea şi după de un larg succes în rîm luî
1899. Referindu-se In acest clasei m uncitoare şi al celor
fapt un document al presei cat în viaţă p rin cip iu l funda cră to rii tîm p la ri pentru a dis c ip iilo r sale organizatorice. lalte clase şi pături progre
m uncitoreşti sublinia că „m iş mental al m arxism ului dc pu cuta înfiinţarea unui sindicat Anul 1907 aduce pentru cla siste In urma h o lă ririlo r con
carea muncitorească nu moa ferin ţe i. mişcarea m uncito
ternică rc/.onnnţâ, al interna In decursul anului 1905 au sa m uncitoare din România Confecţionarea mo.ri.elor pentru reperele de mase plasll ce impune munc,lorilor col ¡«to-
re, este mereu vie". ţionalism ului proletar şi a! izbucnit ¡n România peste 34 necesitatea rezolvării unor noi rească avea acum două orga
,
' ° !" bul* te " 'V o f o * " " '“ o N O U *
Şi
Tn luna iunie, la două luni so lid a rită ţii internaţionale. A- greve Dar dacă în anul 1905 serii de probleme ce se pu nizaţii. una politică, una p ro ,e Si spe: ¡olira a, şl loan A lc e de la F.C. Oroşlre. Foto . V. ONOIU
rabatară Constantin Bălan
Hupâ „autodizolvare", a a m t ccst Tapt s-a evidenţiat încă num ărul oraşelor în care au neau în fata m işcării m unci fesională. Ea 3 creat astfel
loo o consfătuire a elemente o dată atunci cînd mişcarea avut loc greve m uncitoreşti toreşti. Astfel sindicatele e nucleul v iito ru lu i partid al
lor ataşate id e ilo r socialiste muncitorească a salutat cu nu trecea de 10, în anul ur rau grupate în ju ru l com i clasei m uncitoare — PS D.
In care s-a discutat problema entuziasm revoluţia rusă din mător a crescut la 31. In p ri siei generale a sindicatelor, Perioada ee urmează se ca
continuării luptei. In acest anul 1905 In s p rijin u l revo ma jum ătate a anului 1900 pc cînd cercurile socialiste racterizează ca o etapă dc
scop. s-a reorganizat redacţia luţiei, la 24 ianuarie 1905, a România a fost cuprinsă de râniîn dispersate. Acest fapt plină efervescenţă revoluţio
zia rulu i „Lum ea nouă" din avrut loc o mare demonstraţie nn puternic val dc greve, cea vine sâ-1 rezolve ccn de a nară, care va culmina cu a
care făceau parte I.C. Frim u. de solidaritate cu prole ta ria mai im portantă fiin d cea dc dniia C onferinţă generalii a nul 191 n — anul reconstitu
Al. Ioncscu şi a lţii, şi to t tul rus. la G alaţi, unde docherii au sindicatelor şi a ce rcu rilo r ir ii p a rtid u lu i po litic al clasei
odată s-a editat suplim entul A nul 1906 reprezintă pcvntru declanşat valul grevelor. socialiste din 29 iu n ie 1907 de m uncitoare C o m ite tu l com unal de par cu două cistern e de la C S.
„D re p tu rile ţă ra n ilo r''. clasa m uncitoare din România Referindu-se In idealul o r la G alaţi. Discutind problema răcind o p riv ire retrospec îndeplinirea planului tid. o rg a n iz a ţiile de bază, co n H unedoara pinâ la depoul S i-
m crln.
M arile m anifestaţii p rile ju un an de m,orc im portanţă în ganizării, un apel al meta- m işcării socialiste, conferinţa tivă asupra întreg ii etape ' om s iliu l p o pu lar şi conducerea P e n tru a e lim in a tra n s p o r
ite de sărbătorirea zilei de 1 cadrul procesului (le organi lu rg iş tilo r bucurcşleni spu a ales un com itet al U niunii constata că pe scara istoriei, de contractări si co o pe rativei dc consum vo r tu l, c h e ltu ie lile neeconom icoa-
Mai din anul 1900 vin să io n zare. La â m artie 1905 a rea nea : ....trebuie să căutăm să soc'rt liste, cure sâ pregătească anii dc viaţă şi lupta prole acţiona în c o n tin u a re pentru so şi ca apa sâ se poată p ro
firm e aceaslâ înviorare a m iş părut seria doua o gazetei nc organizăm c\a să putem o viitoarea conferinţă n cercu ta ria tu lu i român nu reprezen achiziţii - îndatorire ca planul ee revine com unei duce cu m ijlo a c e p ro p rii în
cării m uncitoreşti. ..România m uncitoare" care. pune rezistenţă ca p italiştilo r". rilo r socialiste. tau o perioadă preo îndelunga noastre sâ fie depăşit la loa- ca d ru l depoului nostru, in g i
M anifestările lipsite de con în artico lu l său redacţional Un a lt ziar. „Tribuna drum u Problema agrara, problemă tă. Dar prin drum ul parcurs, to sortim entele. n e rii V O p rin ca şi I. G iu r
tinuitate, din anii 1901 — 1901, din prim ul număr, in titu la t lui dc fie r", apărut La Ploieşti, de mare im portanţă, întrea de seamă pentru giu. de la R egionala C.F., au
au pregătit fert>nu1 pentru a „R olul nostru", scrin că ea la 5 iu lie 1900 scria : „tre ga gamă a vie ţii soriat-po li- prin transform ările sociale al IOAN 3AŞA p ro ie cta t o in sta la ţie de de-
firm area p ro le ta ria tu lu i român (România m uncitoare) va fi buie sâ ne mişcăm, trebuie să tice a României a fost în per căror in iţia to r şi organizator comunişti secretarul Comitetului comunal d u riza re a apei. R e a liz a to rii
pe arena .social-poliliră a ţâ cxponenhrl elasci m uncitoare ne agităm., sâ nc unim , să nc manenţă în centrul atenţiei a fost, prin influenţa sa, aceşti de partid Buceş in s ta la ţie i sînt ing. lo a n
rii. în perioada a n ilo r 190f>— pentru „a o trezi", a o lu m i organizăm ..." In tr-u n articol m işcării m uncitoreşti C hiar ani reprezintă o întreagă c C orn¡L Lui com unal dc p a r .Stanclu, m a istru l S im ion G h it,
1907 sc constată radicali zârt» a na, a o organiza. Cîleva iunl al lui M Oh. B ujor din 1900 de la declanşarea răscoalei ' poră înscrisă cu lite re de aur tid . co n sid e rin d în d e p lin ire a Instalaţie de dedu- m u n c ito rii Gh. G herm an, V.
maselor m uncitoare, un avînf mai tirziu , in acelaşi ziar se în ziarul „România m uncitoa din 1907. m ajoritatea elemen in cartea vitejiei poporului p la n u lu i de c o n tra c tă ri şi n- G herasim . V. Irin ca , M. D ru -
fără precedent în organizarea putea citi râ el are „m enirea re" se sublinia necesitatea li telor încadrate in sinul m iş c h iz iţii d re p t o în d a to rire dc lâ şi a lţii care au m u n c it şl
sa. Un rol de seamă In pro de a reînvia pa rtidu l politie nei adunări a tu turo r organi cării m uncitoreşti au susţinut român. seamă pentru co m u n işti. a rizare a apei în a fa ra o re lo r de se rviciu
cesul dc u n ifica te ăl clasei al clasei m uncitoare". za ţiilo r m uncitoreşti. P regăti fără rezerve lupta revoluţio lu a t m ăsuri ca acest plan să p e ntru te rm in a re a acestei lu
m uncitoare l-au avut cercurile Sub im boldul elementelor tă in iţia l pentru luna iulie, nară a ţărăn im ii In tr-u n ar Prof. ION PATRU ALBU fie cunoscut dc eătrc toate T ra cţiu n e a cu locom otive c ră ri in tr-u n tim p c it m al
socialiste, care au luat naşte- revoluţionare şi al creşterii la 13 august 1900 s-o-deschls ticol publicat în tim pul răs Muzeul judeţean - Deva
o rg a n iz a ţiile de bază săteşti D ie se l-cle clricc se e xtin d e to t scurt. E fo rtu rile lo r au fo st
şi ea fiecare să acţioneze pen mai m u lt. a lit la tre n u rile de încu nun ate de succes. In s ta
tru realizarea lui, A n a lizîn d m arfa c it şi la cele de râ lâ lo n . la ţia a in tra t în fu n c ţiu n e -şi
îm preu nă cu fa c to rii dc răs Aceste locom otive nu au însă lucrează la capacitatea p ro
pundere din com ună acest p o sib ilita te a ca. in tim p u l iectată. Apa dedu rizatâ nece
plan — c o n s iliu l po pu lar şi frigu ros, sâ încălzească tre sară vagoanelor de în c ă lz it
îmbunătăţirea j C o m ite lu i m u n icip a l al fe * C o m ite tu l m u n icip a l ol fe cooperativa de consum — am n u rile de persoane De aceea, (re n u rile de că lă to ri, c ît şi
m e ilo r rYt<roşani desfăşoară m e ilo r îşi propune ea p rin ‘ s ta b ilit. în fu n cţie de p o sib i in com ponenţa fie că ru i tren c e n tra le i te rm ice a de po ulu i
prestaţiilor o largă p o p u la riza re a o b i a c ţiu n ile ce lc în tre p rin d e lită ţi. sarcini pentru fiecare de persoane intTâ un vagon sc produce acum in tr-o insta
org a n iza ţie de bază şi m aga
în c ă lz itu l
g a rn itu rii,
p e ntru
la ţie proprie.
e ctive lo r econom ice şi p o li să răspundă în tr-o m ăsură zin sătesc. O rg a n iz a ţiile dc in s ta la ţia de în că lzire de pe
către populaţie ; tice s ta b ilite dc cel dc-al to t m ai m are d iv e rs ită ţii de bază săteşti, a ju ta te de m em acest vagon foloseşte apă de- MIRCEA STANILA
X -le n Congres ol p a rtid u lu i, cerinţe, d o rin ţe şi preocupări b ri ai co m ite tu lu i com unal do durizatâ. Pînâ acum cîtova Depoul de locomotive C.F.R,
a h o tâ rîrilo r plenarei C.C. ol pe care lc au fem eile ce tră
In cadrul cooperativei ; P .C .Il, din 10-13 decem brie iesc şi muncesc in lo c a lită p a rtid au desfăşurat o a c ti zile apa respectivă se aducea Simerio
„S o lid a rita te a “ din m u n ic i- j 1969. In legătură eu aceasta ţile m in ie re ale V ă ii J iu lu i. v ita te susţin ută p rin tre săteni,
p iu i Deva s-au ţin u t adu- j com ite te le şl co m isiile dc P rin le cto ratele dc c u ltu ră c o n trib u in d astfel la în re
n ă rile generale pe secţii, pH - 1 fem ei organizează la c lu b u ri generală, c e rc u rile „S fa tu l
le j de a analiza rezu ltatele e xp un eri, sim pozioane, mese gospodinei", precum şi alte gistra rea un or re zu ltate bu
societăţii hi
o b ţin u te în an ul 1969. p ro - | rotunde, scurte in fo rm ă ri pe fo rm e vo r fi în tre p rin s e ac ne. E xe m p lu l c o m u n iş tilo r
cum şi p c n lru dezbaterea ! tem e ca : „P.C .IL — p ro m o ţiu n i de râ sp in d îre a cunoş D u m itru T u d o r — Bueeş. N i
c ifre lo r dc plan pe 1970. to ru l d e zvo ltă rii tin ţe lo r de igienă a m u n cii, colao Dolcu — M ih ă lc n i. A
In strinsâ legătură cu I socialiste conteim porim e", de co m p ortare în producţie, vram M ih u — Buccş-V ălenî.
sa rcin ile cre şte rii p ro d u c ţi- j „V iito ru l eronom iei noastre societate şi fa m ilie , de m o b i
ci şi p ro d u c tiv ită ţii m un- i socialiste la d im e n siu n ile etice şi m ora le a c o p iilo r, liza re a masei fe m e ilo r la secretari ai o rg a n iz a ţiilo r de
c ii şi a n e cesită ţilor de per- j u rm ă to ru lu i deceniu“ , „ lln - cartie re, au în ate nţie idei rezolvarea p ro b le m e lo r gos p a rtid din satele respective,
fccţio n a re a a c tiv ită ţii de j tâ lu rilc C ongresului al X -Ira ea originea şi e vo lu ţia v ie form ează o altă sferă im podăreşti. Se află in faza dc precum şi al a lto r co m u n işti a ş in ii de fla m a t facem dem er
p o rta ntă n a c tiv ită ţii. Tn co
ţii pc .pâmînl. m orala şi re-
ansam blu a cooperaţiei meş- ■ al P.C.TL — em anaţia v o in li.giri. origin ea m isticism u lu i, la bo rare cu asociaţia ju riş org an izare lf> cu rs u ri dc e- c o n s titu it un îndem n pentru suri de peste un an .^i n ic i a
teşugăreşti, a d u n ă rile gene- i ţei şi g in d irii p o p o ru lu i tilo r. org an izaţia U T C . şi dueare a tin e re lo r mame, cum n-avdtn su ficie n te c e rti
ra lc pe secţii au abordat i n o stru " şi altele. c o n trib u ţia fa m ilie i la fo r cu rsu ri ce^ vor fu n cţio n a pe cetăţeni.- tu d in i. Se e o n h ir e p r e m is e
marea bazelor ş tiin ţific e de cadrele d ida ctice d in lo c a li lingă c irc u m s c rip ţiile sa n i
problem ele de în tă rire a j .«« * cunoaştere la copii. tă ţile L u p e n i, P c lrila . Lo- A c tiv ita te a depusă a condus m ai sigure p e ntru unele m a
d is c ip lin e i şi ră sp u n d e rii în : Form area şi consolidarea La realizarea m a n ife s tă ri nca şi altele au început p re taro. m a te rn ită ţi şi cab in ete la realizarea şi depăşirea pla parte lo t... prevederi — işi şin i de c o jit şi polizare la
m uncă a tu tu ro r coopera- ; unei con cep ţii bazate pe c u lo r pe aceste teme sin t an gătirea un or interesante e x le m edicale din în tre p rin n u lu i anual la con tra ctarea dc spune părerea ing. S orin T i- „GâO", d a r aceasta spre fin e le
lo rilo r axîndu-se pe idcca j c e ririle ş tiin ţe i concentrează tre n a te cadre didactice, ju pu ne ri şi dezbateri pe tem e deri. Se în tre p rin d , de ase m iei (430 buc.) încă în p rim a m işan. şeful s e rv ic iu lu i u tila j a n u lu i
ca lu c ră rile executate să j în prezent m u lte din a c ţiu rişti. m edici şi alte categorii ca : „R esponsabilitatea m o menea. a c ţiu n i p e n tru râs- tehnologic din ca d ru l aceleiaşi In ee priveşte do tă rile ,
fie de bună ca lita te şi să * n ile în tre p rin se de către co dc in te le c tu a li rală a p ă rin ţilo r in educarea p in d irc a presei, p e n tru an- i lu nă a a n u lu i La tin e re t bo d ire c ţii Insistenţele noastre „ÎIOO" va be ne ficia z ilc ic aces
satisfacă cerinţele m ereu • m ite tu l m u n icip a l al fe m e i * c o p iilo r", „C reşterea şi c- trenarea u n u i n u m ăr c it m ai vin s-au c o n tra c ta t deja lă fl la m in is te r şi la organele de tea de două in s ta la ţii dc p o li
com erţ e x te rio r pentru a u r
crescîndc ate po p u la ţie i. : lor, in colaborare cu co m i l ărgirea con tinu ă a o r i ducarca m in o rilo r în lu m i capele, ceea ce re p rezin tă 51 genta co n tra ctarea ,şi liv ra re a zare. F dre pt, ele sînt cam
In ca d ru l acesto. a d u n ă ri • te tu l p e n tru c u ltu ră si artă zo n tu lu i c u ltu ra l al fe m e ilo r na C o dului fa m ilie i''1. ..Pre m are de fem ei la via ţa c u l la ,sută din p la n u l anual, ia r m a ş in ilo r şi in s ta la ţiilo r, nu depăşite de tehnică, dar vo r
au fost alese noile co n silii j E x p u n e rile şi dezbaterile ce mame. ea o c o n d iţie a asi gătirea tin e rilo r în fa m ilie tu ra lă şi a rtis tic ă a c lu b u s-au soldat cu m ăsuri şi so lu servi p ro du cţia pînâ la sosi
ale se cţiilo r, organe care i ee organizează. In special in g u ră rii creşterii şi ed ucă rii pe ntru v ia ţă “ . rilo r. la carne de porc s-a re a liza t ţii satisfăcătoare. Spre exe m rea m a şin ilo r noi, in trim e s
■ răspund de buna desfă- 2 100 kg carne, re p reze ntind plu. in sta la ţia de c lc c tro filtre , tre le H I şi IV. T o t în acest
i şurare a a c tiv ită ţii în fie - • 75 la sută din plan. an. în noua e xtin d e re a h a le
care condiţionează pune
i care loc de m uncă, de în - • lo r se vor in sta la două cu p
rea în fu n c ţiu n e a m a şin ii de
| d e p lin irc a tu tu ro r in d ic a to - j toare pe ntru rccoaeerca ba
fla m a t lo cald. nu este con
| rilo r dc plan. tractată. n ici acum nu se c u relor. p o du ri ru la n te , precum
Creşte zestrea noaşte cin e o va fu rn iza . P en şi o in sta la ţie de dcfeclosco-
! BENIAMIN STOIC Căutaţi strungarii tru m a şin ile de c o jit abia a p¡e ultra són ica pe ntru c o n tro
j vicepreşedinte al cooperativei i i fabricii cum se poartă tra ta tiv e , ia r o lu l c a lită ţii b a relor la m ina te.
î „S olidaritatea” Deva .parte d in m aşinile m ai p re Desigur, acestea sînt lu c ru ri
ţ La F abrica dc n a stu ri d in tenţioase râ m în c pe m ai de pe care contăm . M in is te ru l
j m u n ic ip iu l Deva — ne-a co- Atelierul reparaţii m e maqazia cu stîlpi care s-ar parte un dezid erat in curs dc însă ¿>oate in te rv e n i p e ntru a
| nn in icat m aiN lru l Dante canice fii 11 cadrul E. M Pc- afla la o distanţă destul de soluţio nare . rezolva şi ce le la lte problem e
dc dotare râmase în suspen
; X og hiţă — uu sosit două trila. Ora douăsprezece. Ciţiva marc şi multe altele Dar Ince rcîn d elucidarea p ro b le sie. C ind spun aceasta mă
| m aşini autom ate de in fe cta t. din mecanicii atelierului, în să ne fie prezentată comanda m ei, ne adresăm to va ră şu lu i gîndesc nu num ai la ecca ce
| necesare co n fe cţio n ă rii pro- frunte cu maistrul Hans de lucru a acestor qarniluri, ing. Costaehe Zapis. d ire c to se m ai poate în tre p rin d e în n-
i duselor d in mase plastice Theil, căutau zadarnic pe cei. nici pomeneală. Toiul merqe ru l d ire c ţie i in v e s tiţii a co m cest an, ci şi la con tra ctarea
[ de g ra m a j m arc. P rin pu- doi strunqari Alexandru la nimereală. b in a tu lu i si C e n tra le i in du s u tila je lo r necesare în 1P71.
j nerea in fu n cţiu n e a celor Mandocescu f i Mihai Harta Cu celălalt strungar nu tria le H unedoara. da t fu n d fa p tu l că această
I două m aşini se vo r putea care ]iarcă intraseră în pă- s-o putut vorbi deoarece nu — A ţi p a rtic ip a t recent, Ia a cţiu n e se cerc încheiată pină
j produce din m a te ria l plas- mînt. In sfirjit, apare unul jjutea fi <tăsit. M in is te ru l In d u s trie i M eta In fin e le lu n ii m a rtie anul
i tic anexe de m o b ilă , na sturi din ei. care, spunea el — „Timpul înseamnă bani“, lurgice. la d e fin itiv a re a p la cu re n t
j p irn g ra v a ţi precum şi alte a fost plecat să facă unele spune o binecuusocută zi n u lu i de in v e s tiţii pe acest
Consem nînd ca atare s itu a
; sortim ente. măsurători. II întrebăm ce cală. După cum se vede. la an Cum a ţi in te rv e n it p e ntru ţia prezentă, revenim In ide
j încă o veste îm bucurăt-o«- . lucrează. atelierul Prtriinrpe lotnsiTcn urgentarea d o tă rii a ju s ta jc lo r en. dc atîtca o ri e xp rim a tă in
EE23BESPC j rc care m e rită alen ţîa evtc — Garnituri pentru stîlpi, lui nu se dă nici o para si ce g a ra n ţii oferă m in is te u ltim a vrem e, că dotaren a-
j şi aceea că fa b rica de nas vine răspunsul. chioară. ru l ? ju stajedor In m in o n re lo r la n i
; tu ri şi-a În d e p lin it s a rc in i — Să vedeţi — intervine Ar trebui ca r e viitor ci — V reau sâ n o ta ţi eu con v e lu l te h n ic ii m oderne re p re
i le de plan pc luna ianua- maistrul Theil... neva din conducerea exploa vingere câ e fo rtu rile conducc-
ele p ire u rc spre re a liză ri lo t zin tă încă o d o rin ţă şi. in
! ric cu o zi m ai devrem e. Şi ne-au fost prezentate tării să-i caute“ pe cei de r ii ce n tra le i in această d ire c
m ai de seamă in u ltim u l an adevărate basme despre de co m p a ra b il m ai m u lt dccît
al a ctu a lu lu i c in c in a l şi în ; M e ritu l revine în tre g u lu i plasările pc care trebuie srt la atelierul mecanic, pentru ţie sin t d in cele m ai s tă ru i a lit. o necesitate string en tă
cin cin a lu l u rm ă to r P re ve d e ri I colectiv dc sa la ria ţi care a le facă strunr/arul pină la eă aici, intr-adevăr, timpul toare. Ceea ce au re la ta t cei l ’en tru satisfacerea ei în tr-im
trece, leafa merge. .
doi şefi de serviciu tre b u ie în
le p la n u lu i dc stat pc anul i depus stră d a n ii susţinute. term en rezonabil, m e rită cu
să co m p le ta t cu eiteva p re c i
1970 aferente a g ric u ltu rii ju * prisosinţă să se acţioneze e
zări. P en tru e le c tro flitru l m a-
d c ţu lu i nostru. (Ic a se ob ţine nergic pe toate căile
o p rb d u rţic agricolă globală
dc 1 266.2 m ilio a n e lei. de a
m ă ri efectivele dc anim ale la
142 930 capele bovine. 100 000 .Sintem in d iscre ţi şi trecem
porcine şi 2*1 090 o vm r. co după tejghea. A ic i găsim .,
respund ue de plin p o s ib ilită s lm b u ri de bostan (!). fel de
ţilo r existente. In acest sens fe l dc c u tii în ne orînd uia lă
o su b lin ie re deosebită m e rită şl pastă de ro şii
a cţiu n ile in iţia te în vederea — S înt pentru m ine cum
e x tin d e rii a s o c ia ţiilo r intercoo- In m agaiîa de produse fin ite a Fabricii de conserve Haţeg, părate, ştiţi...
peratisle. p rin crearea de conservele sint stivuite cu grija de muncitoarele Genoveva Stă- Ş tim , cunoaştem fo rm u la .
com plexe pentru ingrăşarea nilâ si Kiraiholmi M aria. Facem im p ru d e n ţa sâ ne ul
anim M eloi si producem » le de aici cu ee putem ?" Era S întăm u na - O rlea. M ang Asem ănarea cu b u fe tu l tim în lighe an ul în care ar
vorba de p o ru m b u l p e ntru a- n
gum elor. care vor educe o con (URMAI! DIN RAO U 9 Am ajun s după ziua de a lă tu ri o dă o sobă „V e s tre b u i sâ se spete, din cînd in
trib u ţie substanţială la creşte n im a le lc con tra ctate. de a p rovizion are . Dar ta " tra n sfo rm a tă în masă în cin d , om u l de la tejghea. N-a
T ovarăşul d ire c to r M itică
rea produ cţiei agricole globale ra ftu rile sînt aproape goale. ju r u l căreia patru cetăţeni fost u d at „de cine ştie cin d ".
si m arfa Do asemenea, a n g a ja D obra La o ,,casâ ne lăm ureşte : — Ce le o fe riţi cu m p ă ră to sînt la u ltim u l pahar d in tr-u n D a r cînd i-am v ăzut h iiin ilc cu
— S-a s ta b ilit cu în tre p rin
0 rilo r ? kilogra m . care serveşta produse A lim e n
m entele luate in întrecerea 8 t m are" ne am ii aştep rea de in d u strie a lim e n ta ră — Ce avem — ne răspunde tare am re n u n ţa t şi la b iscu
de
cu celelalte o rg a n iza ţii ju d e ta t la o m ai bună a ea punctele de d is trib u ţie a responsabilul lo an A lu p u lu i — Nu le-am dat de cit un iţii „E ug en ia“ pe care am v ru t
p ro vizio n a re C ipd colo iată p o ru m b u lu i la co n tra ct sâ fie sfe rt (în m u lţit cu pa tru —
ţene de p a rtid din ţară e v i — D ar nu prea aveţi... Pe xâ-i cum părăm .
cîtcva dialogm i spicuite : situa ta în cen tre le de com ună n.n ) La patru oam en i... (Pe
denţiază hotărîrea lu c ră to rilo r „B un ă ziua, ave ţi d ro jd ie ?“ , T ra n sp o rtu l se face pc c h e ltu aici parcă tre b u ia să treacă u- ..masă" erau cin ci păhărele — M ie nu m i-n tras apă
provizionurea.
din a g ric u ltu ră dc a-si înzeci „B u n ă ziua. n -a ve m ” „D a r iala acestei În tre p rin d e ri. — T rebu ia , dar n-a trecut. Nu, nu era al g e stion arului, ca la bufet — se ju s tific ă el
ruşinat.
e fo rtu rile in scopul s p o ririi şe rb e t? “ . „N ic i“ . „N ic i ţ i Şi nu s-ar putea m ai aproa A fost in v e n ta r la depozit. eâ el nu se încurcă N u m ai — D ar re ze rvoru l cu ro b i
In g in e ru l lanoş Bence şi luenzâ atm osfera. gări „D o a r ee se vede". lim ba).
continue a produ cţiei şi p ro te h n icia n u l D u m itru Cră Recuperarea p ra fu lu i, cît Ce se vede ? In v itrin a f r i pe de interesele o a m e n ilo r ? Ie ri parcă s-n te rm in a t, poa N i se plinge eă n-are ulei net (deasupra lu i erau s tiv u
d u c tiv ită ţii nnm eii. concdW l- ciun, de ta D ire cţia de in şi curăţarea gazelor em a g o rifică — circa 1 kg dc slă <4 F inloa g In fine. un te vine m îin e ... (la a lte m agazine era), eâ ite păhărele cu m iros proaspăt
v e s tiţii a C entralei indvts- nate de o ţe la ric urm ează sâ —- Ponte ne aduce şi ceva dc ţuică ) de ce m u l fo lo siţi?
tent cu reducerea c h c lu ie lilo r nină afum ată şi 1 kg de cea m agazin destul de conserve, nişte ghiveci în u n-are conserve de legum e (a
tria lc H unedoara, au depus sc facă p rin barbotarca fu fă afum ată, (m ai era ceva şi bogat... care la ora — E dc la m agazinul cel
pe unitatea dc produs. la cab in etul teh nic docu m u lu i în apă. A lă tu ri de o- în m agazia (te m înâ d a r „m ă 10,20 încă nu fusese deschis lei. pateu de ficat, u n tu ră — vea în schim b c u tii neetiche vechi...
A plicarea in practică a mă* m entaţia unei in o v a ţii deo va n ta je le econom ice pc ca ru n t" dc tot) Com anda din pe ntru cu m p ă ră to ri. In ziua com pletează o cum părătoare tate), eâ n-a p rim it „de nu S traşnic om. D ecit să se
m ai ştie cîn d " pastă de roşii,
s u rilo r in iţia te de conducerea sebit de valoroase, p riv in d re le oferă in o va ţia , — p rin 23 ia n u a rie cu 24 du a rtico le precedentă ge stion arul G heor — eâ se caută dar îi ta ie de câ. spele d in -„v e c h itu ri“ , mai b i
v a lo rific a re a un or însem na v a lo rifica re a o x id u lu i dc a lim e n ta re n-a fost onorată parte H aţegul de noi. N ici ne fără,.,.
p a rtid u lu i şi s ta tu lu i pentru glie A rde le ana prim ise m a r n-apuci să oboseşti la o fugă
te rezerve de m etal. Ei nu fier. prevăzut a f| recupe d e cit eu unt, m uştar, lâ m îi şi
perfecţionarea o rg a n iză rii, s ta b ilit s o lu ţiile şi p o sib i rat, se preconizează o b ţin e peşte congelat. Răi sâ n u -ţi fă D ar recepţia ci o începuse b u n ă ...
in dim ineaţa ra id u lu i nostru
n o rm ă rii şi re trib u irii m u n cii lită ţile de realizare, pe rea unei econom ii anuale sară m u şln ru l ? şi dura de 3 ceasuri şi ceva A p ro vizio n a re a însă avo Doc» asta e re a lita te a. M arfa caro-i trebu ie săfen-
plan local, a unei in s ta la ţii de aproape 23 000 000 Ici — gra f ic ş i- l... respectă Asta m ilu i se găseşte ; dacă nu in magazine, se n ftă la
în C A P . deschide un chnp din tim p u l afe cta t vin 2 â rii. La da, p la n ific a re O m ai dă. eî- de|K)zitelc I.C O M.C.O O P. : şi oricum am su ri ex
o rig in a le cu a ju to ru l căreia ea vizează şi rezolvarea li
larg dc a firm a re p o te n ţia lu lu i pnatc fi recuperat. în pro nei problem e dc m are im Lă pugiu de Jos. O poarta închisă cu lacăt, lum ea troda tâ, peste cap in ve n ta ru l, p lic a ţiile . ajungem tot Ia răspunderea p e h tu i o rg a n i
a g ric u ltu rii ju d e ţu lu i nostru, p o rţie He 80 la sută. p ra fu l p o rta nţă din punct dc ve 9 9 singură absenţă: u le îşi pierduse răbdarea. Tn m a încolo. Com enzi sâ fie râ ei zarea a p ro v iz io n ă rii ¿uranic. E un fel de m iilg c pe
gazin — m arfă destul de m u l
iu l Şi doar sinlern a-
rrecozâ un cadru fa vo ra b il în evacuat pc coşurile cuptoa dere social. Se îm b u n ă tă sig u ra li câ există în depozit tă şi de variată. Lipseşte însă aduc lo t nu m a i ee v or şi spun care o pasează gestionarul la şeful dc depozit, accsia
re lo r M a rtin de m are eopa- ţesc c o n d iţiile (Ic m uncă in eâ nu este în depozit la m erceolog şi foţi tre i la .Ju că to ru l“ cu nr. 4 : „Cauze
d e p lin irii in mod exem plar şi vărsat şi la sticlă. A fară, un a lim e n t dc bază : u le iu l :
cita tc, p ra f a vind un c o n ţi com binat şi c lim a tu l in o sătenii din Lâ pugiu de Sus obiective . A r fi, dacă n-nm fi constatat că ceea ee nit
a o b ie ctive lo r s ta b ilite dc Con ia r lingă stocul destul dc m a O haba de sub Pia- există în lr-u n m agazin există in altele, toi ;tll* coope
nu t de 90 la sută o xid de raş. discută: „M a jo rita te a p la n u lu i e tră. O are n-am gre
greşul al X -lea al p a rtid u lu i rc dc com pot de caise, depo 1 2 ra ţie i dc consum, dar aşn — nu se prinde, Şi p e ntru
fie i‘ şi care în prezent )>o- (Agcrpres) dc c o n tra ctă ri se face dc la şit uşa şi am in tra t în
pentru dezvoltarea intensivă şi cei dîn Lâ pugiu de Sus. De z itu l a m ai trim is... com pot de bufet ? Nu, e m agazinul să că c vorba de „p rin s “ : noi am „b ă tu t“ doar cîtcva m a
m odernizarea a g ric u ltu rii. ce trebu ie sâ ducem p o ru m b u l caise pe post de cireşe. tesc, unde-i gestionar loan gazine. A şa-i câ pricep şi cei pc care n il i-a „c ă lc a t“
brigada ?