Page 20 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 20
PAO - VINERI 6 FEBRUARIE 1970
Lucrările Congresului Declaraţia comună a Lo Moscovo a fost semnot un
MOSCOVA 5 (Agerpres). -
P.(\ clin Bolivia şi P.C1. acord pe termen lung între
U.R S.S. şl Franţa cu privire la
Partidului Comunist Francez din Peru inţelor ogricole, anunţă ogen-
colaborarea în domeniul şti
ţio TASS.
Acordul prevede efectuoreo
, LA PAZ 5 (Agerpres) — Cu urmare a intrării în lupta antiim- de experienţe pentru îmbuna-
PARIS 5. — Corespondentul A- ze. care evocă problemetc cailor muncitoreşti, precum şi ai unor miş irilcjul îm plinirii a 20 de ani de periallstă şi antiolîgarhică a unor tăţireo calităţii seminţelor,
gerpres, Al. Gheorghiu, transmite: socialismului. Congresul a primit, cări de eliberare naţională invita Î a crearea Partidului Comunist din noi forţe" Participanţii la întil- combotereo pe cale biologică
Joi dimineaţă, nu continuat In de asemenea, un număr de mesa te la congres. Bolivia, în oraşul La Paz a avui nire au condamnat acţiuni Ie for a dăunătorilor, cercetări în
Namerre discuţiile pe marginea je de salut din partea unor parti Din partea delegaţiei Partidului loc o îniîlnire între reprezentanţii ţelor contrarevoluţionare interne şi domeniul virusologiei veteri
Raportului Comitetului Central de şi organi7aţii care nu avi putut Comunist Roman, cuvîntul de sa- P.C. din Bolivia şi ai P.C. din Pe externe cu ajutorvil C IA , care în nare şi ol obţinerii de noi ro
prezentat miercuri de Georgcs fi prezente la lucrările sale. luat a fost rostii de tovarăşul Paul ru. In declaraţia dau publicităţii cearcă să împiedice desfăşurarea se de animale. Se prevede, de
Marcluis la Congresul Partidului In cursul şedinţei de după-,»mia Niculcscu-Mi'/.il. membru al Comi se arată că 'cele două partide au proceselor politice progresiste în asemenea, un schimb larg de
Comunist Francez Au luat cuvin- ză. au luai cuvîntul şefi ai dele tetului Executiv, al Prezidiului Per aprobat normalizarea relaţiilor din Bolivia şi Peru speciolişti şi de informaţii p ri
tul numeroşi delegaţi ai federaţii gaţiilor partidelor comuniste >i manent, secretar al C C . P.C.R. tre ţările lor şi ţările socialiste, Ambele partide,, se subliniază în vind rezultatele cercetărilor
lor din Nord. In intervenţiile lor. •precum şi naţionalizarea compa declaraţie, îşi concentrează efortu Anual, specialiştii agricoli so
vorbitorii, citind exemple locale, niilor petroliere „International Pe rile pentru apărarea cuceririlor po vietici şi francezi se vor intil-
s-au referit Îndeosebi U probleme troleum14 în Peru şi „Bolivian poarelor pernvian şi bolivian, pen nl în cadrul unor simpozioane
le unităţii siingii <i la alianţa cla G ulf O il" în Bolivia. Se sublinia tru continuarea transformărilor anti- axote pe temele studiate.
sei muncitoare cu intelectualii, Ia Sesiune jubiliară ză. dc asemenea, că atît în Peru
cît şi în Bolivia „a început un impeiialiste şi antifeudale ce au
intensificarea luptelor muncitoreşti proces pozitiv dc transformări, ca loc în cele două ţări.
din regiunile respective şi la în mensuala împlinirii a BRUXELLES 5 (Agerpres). -
tărirea rîndurilor partidului. Joi au început lo Bruxelles
convorbirile preliminare intre o
In cursul şedinţei de dimineaţă delegaţie libaneză şi repre-
100 de ani de ia
i-a anunţat ca congresul a prim it Consiliul nordic va discuta
o scrisoare din partea P.S.U., par
tid al siingii necomuniste france-
naşterea iui V.I. Lenin proiectul „Nordek11
U.R S.S. - Stepa Gofodnaia (Flâmîndâ), situată in Asia m ijlo
U LIA N O V S K 3 (Agerpres). - de isiorie „Nicolae lorga:i, şi Dan cie intre Taşkent şi oazele Fergansk şi Samarkandsk, multe veacuri
I.a 28 şi 29 ianuarie 1970 a avui Mihail, profesor din Cluj. a fost lipsită de apă, fapt ce ¡-a făcut pe geografi sâ-i dea de STOCKMOI.M 5 (Agerpres). — principiu la caic an ajuns experţii Agendă
loc la Ulianovsk o sesiune jubi La sesiune au prezentat referate numirea de mal sus. După ce) de al doilea război mondial a în Consiliul nordic (organism cave re ţârilor mcmhre întruniţi recent la
Siockholnv Agenţia France Prcsse
Planul cvadriena! liară închinată împlinim a '100 de primul-sccretar al regiunii Ulîa* ceput o campanie intensă pentru valorificarea stepei Goiodnaia. uneşte reprezentanţi ai guvernelor precizează ră documentul cuprin
şi parlamentelor din Suedia, N or
ani de la naşterea lui Vladimn novsk. A.A Scocilov. acad P.N In prezent au fost irigate 300 000 ha, au fost înfiinţate 20 de sov
Ilicî Lenin. Pospelov. acad E. M. Jukov şi hozurî pentru cultivarea bumbacului, a apărut oraşul langier. vegia. Danemarca şi finlanda) se de o clauză ce permite ţârilor
algerian La sesiune au participat arade P. ăl. Kim. membru corespondent Au fost recoltate peste 800 000 tone „au r alb", iar prin iriga va întruni la şfîrşitul acestei săp membre sâ suspende aplicarea dis economică
poziţiilor tratatului în cazul în ca
tămîni la Rcykjavik pentru a lua
micicni, profesori, oameni de şti «1 academiei. rea a încă 100 000 ha, sute de mii de tone bumbac vor fi livra în discuţie proiectul, de tratat al u re unul dintre parteneri ar hotârî
inţă sovietici şi delegaţi din Bul Delegaţia română a înm înji pre te anual. sâ adere U Piaţa comună
ALGER 6 — Corespondentul A- garia. Cehoslovacia. R.D. Germa zidiului sesiunii un salut din par- IN FOTOGRAFIE ; aspect din sovhozul Gherman Titov, re nîunii vamale „N ordek" Acest
gerpres C. Benga transmite : I.a nă. Iugoslavia. Mongolia. Polonia. • ea Academiei Republicii. Socialis giunea riului Sir Daria. proiect este rc/uliatul acordului dc Eventualitatea aderării unora
dintre ţările nordice la Piaţa co
Palatul Club de Pins, din apro- România, Ungaiia. Din delegaţia te România şi a prezentat, la dis mună (Danemarca şt Norvegia sînt zentanţi ai CEE, in vederea în
f >ierea capitalei algeriene, a avut Goldbcrgcr. prim-adjunct al direc cuţii. o comunicare. Totodată, de candidate) i constituit una dîn pie cheierii unui acord comerci
Nicolae
română au făcut parte
al preferenţial.
oc o conferinţă de presă la care
legaţia a transmis pentru Muzeul
\AbdeIlah Khodja, directorul gene torului Institutului de studii istori V I I cnin din Ulianovţk un set Guvernul belgian a respins reven dicile cclc mai serioase în calea Primo zi a negocierilor a
ral al planificării şi studiilor eco ce şi social -politice de pe 'în ga din ediţia română a Operelor a realizării unui acoid definitiv, de prilejuit trecerea in revista o
nomice, a făcut o ampla expune C.C. al P.C.R., Ştefan Stcfăncscu. lese ale lui V. I. lemn. In trei oarece Finlanda. îndeosebi, susţine relaţiilor dintre cele două porţi
re asupra principalelor caracteris adjunct al directorului Institutului volume legate în piele. dicările minerilor grevişti că într-o armene;« ipoteză „N o r Şeful delegaţiei libaneze o a-
tici ale planului cvadrienal alge rotal că, pentru a-şi redresa
SOFIA 5 (Agerpres). — Lo
rian: 1970-1973. Realizarea obiec Sofio o fost semnot un ocord BRUXELLES 5 (Agerpres). - Situoţio o devenit din nou în- dek" ar devem dependent dc un balanţa comercială co şi dez
tivelor cuprinse în acest plan. a cordotă în bazinul carbonifer Limbourg. Guvernul belgian a res organism tare implică obligaţii po echilibrul schimburilor cu CEE,
menţionat el, va prilejui o spori bulgoro-lm londez în domeniul pins revendicările celor 23 000 de mineri o fio ţi in greva de Io 6 litice incompatibile cu statutul său Libanul propune o scădere li
re a producţiei naţionale în pro fronsporturilor auto. Acordul ianuarie. dc neutralitate. niaro de 80 la suta o torifelor
porţie de 52 la sută, prcsupunîn- Intre 7 şi 9 februarie va avea loc stabileşte trecerea libero o au După ce o primit raportul de anchetă ol guvernatorului din vamale. El o atras, totodoto,
du-se un ritm anual de creştere de olenţio asupra restricţiilor e
tovehiculelor cu pasageri sou Limbourg şi s-a consultat cu reprezentanţii sindicatelor şi oi pa
13,4 la sută. xistente in CEE, core ar putea
mărfuri ale celor douo ţâri şl tronatului, guvernul, prin interm ediul ministrului economiei, Le- să anuleze o eventuală scăde
In ceea ce priveşte sursele de Congresul de constituire a Uniunii burton, o declarot că aşa-numitul „progrom social" referitor la
finanţare a planului, s a subliniat desfiinţareo reciproca o im po situoţio minerilor „so fie menţinut şi so nu fie pus în cauză". După vizita re o torifelor vamale între ce
că acestea sint în proporţie de zitelor şi taxelor rutiere, pre Aceosta înseamnă ca atitudm eaguvernului belgian râinine ne le două părţi.
3/4 de ordin intern, restul de o Tineretului Comunist din S. U. A". cizează agenţia BTA. schimbata şi ca el nu va luo in considerare cererile de sporire a
pătrime urmînd sa fie acoperite soloriilor formulote de mineri. Hotărîrea guvernului belgian a vicepremierului
prin investiţii externe. NEW YORK 5 (Agerpres). — câni şi reprezentanţi ai alior mi fost primită cu o evidentă nemulţumire de grevişti. Deşi pino în WASHINGTON 5 (Agerpres).
Răspunzînd. unei întrebări refe Michacl Zagarell, conducătorul norităţi naţionale Constituirea a prezent nu s-ou semnalat incidente, comitetele de grevă nu ex - Statele Unite negociază în
ritoare la evoluţia situaţiei dm zo Comitetului pentru tineret al P.C. cestei organizaţii va reprezenta clud posibilitatea ca ele să aibă loc. irakian prezent cu o serie de ţări pro
na mediteraneană, ministrul alge din S.U.A.. a anunţat în cadrul „un moment istoric" în mişcarea blema lim itării „voluntare" a
rian al informaţiilor, Mohammed unoi conferinţe dc presă că între în Turcia volumului exporturilor acesto
Bcn Vahia, a declarat în cadrul 7 şi 9 februarie va avea loc la dc stingă din Statele Unite, a a ra de textile pe piaţo am eri
Pentru pregătirea congresului a Conferinţa cvadripartită
aceleiaşi conferinţe de presă că A l Chicago congresul dc constituire a dăugat el. cano, o declarat ministrul co
geria „consideră că Meditcraua Uniunii Tineretului Comunist dm BAGDAD 5 (Agerpies). _ Ge merţului ol S U.A., Mourice
trebuie să apaiţină mednerameni- Statele Unite. Organizaţia tinere fost format un comitet din care neralul Safch Mahdi Ammash. vi. Stans. El o susţinut câ aceste
lor şi, dc aceea, trebuie evacuate j tului progresist din S.U.A , a spus tepremier m ministru de interne negocieri trebuie să deo re
„Clubul D u în problema Vietnamului
toate flotele şi bazele militare t Zagarell. va fi formata dm mun fac parte reprezentanţi ai organi irakian, membru al Consiliului Co zultatele dorite de S.U.A. în
urmoloorele 2-3 luni deoare
străine din regiune". ^ citori albi, negri, indieni, portori- zaţiei progresiste mandamcntului Revoluţiei, s-a îna ce atitudinea Congresului fo-
bois" şi membri ai Partidului Co poiat la Bagdad, după vi?ita în
PARIS 5 (Agerpres). — Joi, în teritoriul R.D.V. (Delegatul ameri nar Provi/ouii al Republicii Viet ţâ de importurile de textile a
munist din S.U.A. I.a lucrări vor treprinsa in Turcia lu tru declara devenit „critică " şi este, după
capitala Franţei a avut Inc cca dc-a can, Philip ! labih, prelinsese la namului de Sud. Nguycn I hi Binh.
participa 350 dc delegaţi dm 30 53-a şedinţă a Conferinţei cvadri* ultima şedinţă a conferinţei că ar fi a respins, dc asemenea, afirmaţiile ţie făcută cu aceasta ocazie, el a aprecierea so. „foorte probabil
precizat ca întrevederile pe ca o*
După alegerile din Costa Rica de state ale S.U.A. partite asupra Vietnamului. Primul existat o asemenea înţelegere). „A - nefondmc ale delegatului S.U.A. Ic a avui la Ankara cu preşedinte ca Congresul să acţioneze in
care a luat cuvîntul a fost repre ccstea sînt argumente fără funda In intervenţiile lor, rcprcz.cn- le Turciei Crvdet Sunai, <u pru direcţia adoptaţii de restricţii
zentantul R.D Vietnam, Ha Van ment şi arogante Oprirea bom t a nţ ii Statcloi Unite. Philip H a mul ministru mic. Sulcyman Dc Io impo turile de textile şi
Lau, care a denunţat continuarea bardamentelor este necondiţiona bib. şi cel al regimului dc la Sai nurci, precum si cu alte oficiau- ^ chior de alte prod.usp, fio ga
J. Figueres şi-a consolidai bombardamentelor asupra regiuni tă", a declarat Ha Van Lau. Re goii tui au adus nici un clement taţi au Iost consacrate unui schimb I nu vor fi realizate q ^ g rd u rijtv
* tr-un timp foarte scurt".
„ V i n a " lor populate dm R.D.V. dc către prezentanta Guvernului Revoluţio- nou faţa dc poziţiile anterioare. dc păreri privind evoluţia relaţii Referindu-se la barierele co
Statele Unite. El a arătat încă o lor dintre cele două ţări. precum merciale core ofecleazo în
poziţia s t u d e n ţ i l o r dală ca, după declaraţia fostului Si în legătura cu situaţia actuală mod deosebit relaţiile comer
preşedinte Johnson privind sista
rea bombardamentelor americane a- dm Orientul Apropiat Generalul ciale dintre S.U.A. şi Piaţo
SAN JOSE 5 (Agerpres) — lld u l socialist eu două lo cu ri Un tribunal din M adrid snpra R.D.V., nu a intervenit nici Salch Mahdi Ammash a subliniat comună. Stons a reafirmai
câ vizita sa in Turcia se încadrea
Jose Figueres şi-a consolidat şi P a rtid u l croşlin-d einocra t cu a condamnat 4 studenţi ai un fel de înţelegere cu guvernul ză in eforturile comune in vede propunerea guvernului ameri
victo ria o b ţin u tă in alegerile un lor. U niversită ţii madrilene la şa S.U.A. care ar permite avioanele»! rea intensificării cooperării dintre can de o discuta aceste pro
prezidenţiale ra re nu avut loc Figueres a an un ţa t deja că se luni închisoare şi im por militare ale acestora sa survoleze Irak si Turcia in diverse domenii bleme cu ţările în cauză, fără
dum inică in Costa Pica. U l va n u m i in fu n cţia do m in is tante amenzi. Aceştia p a rti în special in cel economic. sâ oîbo însă în vedere con
tim ele dale pu blicate m ie rcu ri tru dc externe al g u ve rn u lu i cipaseră la demonstraţia din vocarea unei noi runde Ken
In amiază îi confcrenu un a său pe G onzalo Facio. fost 15 februarie 1968. cînd stu nedy .
vans dc 73 de m ii de v o tu ri ambasador al R e p u b licii Costa denţii fa cu ltăţilo r de filozo P lenara
fală de ca n d id a tu l p a rtid u lu i Pica la O rganizaţia S tatelor fie şi lite re au protestat îm C. C.
dc gu ve m â m in t. M a rio E- A m ericane şi preşedinte al Vii comentarii împotriva
chundi. C o n s iliu lu i acestei organiza potriva prezenţei poliţiei în al P. C.
Figueres a can didat în nu ţii. universitate.
m ele P a rtid u lu i e lib e ră rii na din Japonia „Safeguard“ -ului
ţionale. a fla t in opoziţie, re u
şind să obţină* 294 260 dc vo T O K IO 5 (Agerpres). — I a 2-4
tu ri O bse rva torii apreciază Lucrările sesiunii Parlamentului februarie s-au desfăşurat la Tokio W ASH IN G TO N 5 (Agerpres). „Safcguard’1. care costa 50 df mi
că nu m ai este posibilă nici o lucrările celei de-a II-a plenare a — Hotărîrea preşedinte Ivii Nixon liarde dolari, ar putea avea o in
surp riză de u ltim ă oră. in - Comitetului Central al Partidului dc a intensifica ritmul dc con fluenţa negativă :<supr,t convoi hi-
tru c it num ai rezu ltatele din european al C. E. E. Comunist dîn Japonia, anunţă un strucţie a sistemului de rachetă nlor privind limuatca armelor Mia-
12 c irc u m s c rip ţii electorale nu comunicat al Secretariatului C C . antiracheiă „Safcguard" a stîrmt tcgicc.
Plenara a examinat şi a adoptat în vii comentarii în cercurile politice
sint cunoscute. Hotar ii ca Administraţiei Nixon
unanimitate propunerea preşedin americane.
V ic to ria lu i Figueres, care a STRASROURG 5 (Agerpres). — blemelor de politica industriala. In telui C.C. al P.C. dm Japonia, JAPONIA. - -Patru coloane care vor susţine o platformă de l osml vicepreşedinte aI S.U A., privind sistemul „Safcgu.ird". a
m ai în d e p lin it fu n cţia de p re I.a Sir.tsbourg continuă lucrările domeniul politicii externe, progra Sanzo Nosaka, cu privire la con- 1 000 metri patraţî au fost instalate în marea interioară a oraşului Hubcrt Humphrcy. ş-a pronunţat spus sena totul William Ihilbriglu.
şedinte al ţâ rii, este conside primei sesiuni din acest an a Par Sakaîde din Insula Shikoku. Aceasta în vederea construirii unui impotrivA continuării cursei înar e$ie un pa< „catastrofal" si „rota!
rată dre pt fără precedent, de lamentului european, organism mul este axat pc ideea pregătirii şi s'ocarca celui de-al iX-lea Congres pod între Insula Shikoku şi insulele învecinate. mărilor. gresii". El a subliniat ta va depu
oarece el a o b ţin u t o m a jo ri deschiderii negocierilor în vederea a) partidului, la 25 mai 1970, la
consultativ al Pieţei comune care La rîndul sau. senatorul Mike ne toate eforturile pentru a împie
tate dc 2/3 d in to ta lu l v o tu lărgirii Pieţei comune. Tokio.
grupează deputaţi din cele şapte Mansfield a declarat că sistemul dica realizarea acestor planuri.
rilo r e xp rim a te P a rtid u l său ţări membre. In şedinţa de mier
a o b ţin u t, de asemenea. 32 de curi. preşedintele Comisiei CEE,
lo c u ri in Congresul d in San Jcan Rey, a prezentat programul
Jose, asigurîndu-şi astfel co n de activitate al acesteia pe anul ' La şfîrşitu l anului 1969, Agenţiile de presă semna toare de 40 000 cai putere,
tro lu l asupra fo ru lu i legisla 1970. Pc linia relaţiilor intercomu- populaţia M arocului era de lează noi incidente în Pakis ronstruite în uzina din ace Un avion comercial cu 39
tiv . A c tu a lu l p a rtid de guver- niurc. programul prevede punerea C U R I E R aproape 15 000 000 locuitori. tanul de est, între diferitele eaşi localitate. întreaga pro de persoane la bnrd a dis
nâm înt, P a rtid u l U n ific ă rii în aplicare a planului Barre, rea Rata de creştere a populaţiei grupări politice angajate tn ducţie din 1070 şi 1971 a şan părut in cursul nopţii dc
m iercuri spre joi, în tim p ce
N aţionale, a o b ţin u t num ai 22 lizarea Uniunii economice şi mo marocane este de 31 la mie. prezent tn plină campanie e- tierelor navale din S plit este efectua cursa între Asuncion
lectoralâ.
La
Dacca a avut
de lo curi, fiin d u rm a t de P ar- netare, precum şi rezolvarea pro anunţă serviciul de statistică loc o ciocnire între membri destinată exportului. printre (Paraguay) şi Buenos Aires.
M inisterul Industriei şi Co sectorul agricol şi protestează cum părători numărîndu-se U- A paratul făcuse o escală teh
m erţului al Uruguay-uluî a îm potriva şomajului. Greva al ţâ rii, ceea ce va face ca ai P artidului democratic din nlunca Sovietică, Statele U nică b Corricntcs. aeroport
dat p u b licită ţii un raport spe naţională a m un citorilor a g ri în anul 1986 ea să ajungă la Pakistan şi adepţi ai P a rti nite ale A m cricii. Anglia, In ee se află la 900 kilom etri
cial in rare subliniază nece coli ita lie n i este sp rijin ită în aproape 25 de m ilioane locui dului liga poporului. în urma dia. Pakistan. nnrd-est de capitala Argen
sitatea extinderii re la ţiilo r mod un itar de cele trei p rin cărora 12 persoane au fost tinei. la ora 2,45. La puţin
comerciale cu ţă rile socialis cipale centrale sindicale. tori. rănile. ♦ © ♦ tim p după decolarea de pe a
te. Ţara noastră, se spune In cest aerodrom, p o triv it decla
raport, are o balanţă comer Comisia pentru energic a- ra ţiilo r unor m artori, s-a au
cială echilibrată cu statele Specialiştii sovietici lucrea tomicâ a Statelor Unite a a
ză in prezent la perfecţiona Adunarea generală anuală a Academici dc ştiinţe zit o puternică explozie. Cam
socialiste în tru c il aceste ţări nunţat că la poligonul din
rea schemei de dezvoltare e- a R P . Ungare, care işi desfăşoară în aceste zile lu în acelaşi moment au fost în
sînt partenere şi consumatoa Ncvada a fost efectuată
nergeticâ a ţâ rii pină în anul crările la Budapesta, a ales noi membri activi şi de trerupte legăturile radio cu
re permanente ale m ă rfu rilo r m ieţeuri o explozie nucleară
1980. Sistemul clectroenerge- onoare ai academiei. P rin tre cei 18 noi membri de onoare echipajul. Se pare câ avionul
noastre. Datorită p o litic ii co subterană a unei bombe cu o
tic unic elaborat de aceştia ai academiei ungare de ştiinţe se numără renum iţi oa s-a prăbuşit in tr-o zonă de
m erciale a Statelor Unite şi capacitate de aproxim ativ
va cuprinde aproape întreg meni de ştiinţă din Uniunea Sovietică, Anglia, Suedia, pădure inacccsibîblâ. Spre a-
altor ţă ri occidentale faţă de 200 kilotone tnt. Aceasta este eest punct au fost trim ise am
noi, se arată în raport. Ba te rito riu l ţâ rii, cu excepţia Iugoslavia, Franţa, Bulgaria, Mongolia, Polonia, F in a treia experienţă nucleară bulanţe şi echipe dc salvare.
lanţa comercială eu acestea unor zone îndepărtate din landa, precum şi cunoscuţii oameni de ştiinţă români subterană efectuată de S.U.A
nord-est. — ■academicienii Şt. M îlcu, endocrinolog. şi C. D. Ne-
este deficitară. dc la începutul anului 1970.
Term ocentralele vor conti niţescu. chim ist. ♦ © ♦
nua să se situeze pe p rim ul ♦ © ♦
♦ © ♦ loc In producerea energiei e Agenţi aî serviciului secret
Mişcarea socială spaniolă lectrice. Astfel, spre s firş i- In lr-o inform aţie transmisă încă un avion de tip „S ta r D-na Dclla Suc Osburn şi m ilita ri din forţele armate
pare să cunoască, incepind de tul perioadei menţionate, ele din Beirut, agenţia AP anun figh ter“ s*a prăbuşit m iercuri din llouslon (Texas), in vîrstâ mexicane au descins m iercuri
m iercuri, o nouă încordare. vor asigura 84 la sulă din to ţă că m iercuri noaptea, in tn Statele Unite ale A m cricii. de 25 de ani, a intentat un Ia o locuinţă situată in îm
In Asturia, focarul largilor talul producţiei de energie e- clădirea ziarului „A l Jarida" Pilotul, Udo Stel7.er, care fa proces firm ei „O rtho Phar- p re ju rim ile Guadalajarei, un
acţiuni revendicative declan lectricâ. fapt ce impune, după a explodat o bombă. P o trivit ce parte din lotu l de piloţi maccutical Corp." din New de sc presupunea că se află
şate la începutul acestui an, cum apreciază specialiştii so prim elor in form aţii, exploz.ia vest-germani a fla ţi în S.U.A. Jersey. care produce pilule depozitată o im portantă can
sint declarate noi acţiuni gre vietici. o modernizare conti a provocat doar pagube uşoa pentru a^se Instrui tn vederea anticoncepţionale, cerînd des titate de m arijuana.
viste. A proxim ativ 600 de nuă a lor re. fără a fi înregistrate vic folosirii avioanelor de acest păgubiri tn valoare dc 350 000 In urma acestei acţiuni au
m uncitori de la furnalele din tim e omeneşti. Agenţia cita dolari pentru pierderea capa fost confiscate 6 tone dc ma
♦ © ♦ tip. a reuşit să se salveze,
Valea Asturiei au in tra t tă aminteşte că este a opta sărind cu paraşuta. cită ţii de muncă provocată de rijuana care urmau să fie de
m iercuri în grevă, cerînd sa In baza unui acord înche explozie înregistrată în acest utilizarea lor. In petiţia pre puse Ia bordul unei ambar
tisfacerea revendicărilor lor iat la Tananarive, compania an în Liban şi a cincea in In decursul celor patru ani zentată tribu na lului, d-na Os- caţiuni pentru a fi transpor
economice şi punerea în a p li isracliană „Israel National tr-o clădire aparţinînd presei. de cînd avioanele de tip burn precizează că, p o triv ii
care a contractului colectiv O il Co." va putea efectua In „S ta rfig h te r“ au in tra t in constatărilor medicale, p ilu tate In SU .A,
de muncă. Pentru aceleaşi urm ă to rii cinci ani prospec ♦ © ♦ dotarea forţelo r aeriene vest- lele anticoncepţionale au avut Au fost arestate 8 persoa
motive au declarat grevă şi ţiu n i petrolifere în Republica germane, 113 s-au prăbuşit, ca efect secundar declanşarea ne. p rin tre care şi un anume
Postul de radio
Bagdad a
salariaţii între p rin d e rii side Malgaşâ. Compania israeliană anunţat că în ultim ele zile au m ajoritatea aocidentelor sol- unei tromboze cerebrale, u r Ruperto Beltran. care evada
rurgice din Felgucra. işi va desfăşura operaţiunile dindu-se cu moartea p ilo ţilo r. mată de paralizie parţială şl
pe o suprafaţă de 25 000 k i fost arestate alte persoane im pierderea capacităţii de mun se de puţin tim p din tr-o în
lom etri pătraţi, urm înd să in plicate in tentativa de lo v i ♦ © ♦ că. chisoare.
♦ O # vestească în acest scop peste tură de stat, care a avut loc
Un m ilion şi jum ătate de 7.30 m ilioane de franci o.f.a. recent in Irak. Se m enţio Şantierele navale din Split
m uncitori agricoli din întrea Pînâ în prezent, opt socie nează ca clc vor fi deferite vor lansa la apă în cursul a-
ga Ita lie au declarat joi o tăţi străine au obţinut a u to ri T ribu na lului special creat Ia ceslui an vase gigant cu un
grevă de 24 urc. Ei revendică zaţia guvernului Republicii Bagdad pentru judecarea şi
La Berlin exislă o şcoală specială pentru copii surzi. Şcoala aprobarea definitivă a măsu Malgaşe de a efectua pros condamnarea celor im plicaţi deplasament de peste 200 OOd C U R I E R
„Albert Gutzmann", în care copiii sînt învăţaţi să scrie şi să ci rilo r p rivin d noul sistem de pecţiuni petrolifere dc-a lu n în încercarea eşuată de a răs tone, anunţă agenţia Taniug.
tească, făcîndu-se şi legătura intre mimică, gesturi şi noţiuni. folosire a m tin ii de lucru în gul coastelor Madagascarului. turna actualul regim Irakian. Ele vor fi înzestrate cu mo-
IN FOTOGRAFIE : elevi ai clasei a patra la o lecţie de curs.
1 H PARU A I Intrenrlfldm e* oollzr&flcA T 44 OfiS