Page 21 - Drumul_socialismului_1970_02

PROLETARI o in TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! Redacţia

şi admit

ziarului

DEVA, str. Dr.

telefoane : redad , 1 ’
doctor şef adjunct !« rr.*’
şi administraţia -
turó-sport şi prol
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
serviciu între orele 16*24 - 11585.

„Abateri negative"
TELEX

cu efecte pozitive în

" 1
SESIUNEA C O M ISIEI
ECONOMISIREA METALULUI M IX TE M IN IS TE R IA LE
RO M AN O -TU N ISIEN E
V ineri dim ineaţa, s-au
încheiat în Capitală lu ­
Atunci cînd se afirmó că si- zisă. lată de ce, mai anii tre­ minate se constată pentru a ­ crările celei dc-a lll- a
derurgiştii sini aceia care tre­ cuţi, Io laminoarele noastre o- nul trecut o economie electivă sesiuni a Comisiei m ixte
buie sa dea tonul reducerii con­ ‘ cesl procedeu era moi mult o de metal de peste 4 700 tone. m inisteriale rom ăno-tu-
sumului de metol la scara între­ dorinţă decît o acţiune practi­ La baza acestor rezultate stau nisiene de cooperare e­
gii economii, nu se greşeşte cu că de amploare. o seamă de măsuri între care conomică.
nimic. Intr-adevăr, m miinile a ­ - Care este stadiul actual ? socotesc că determinarea efec­ In cadrul sesiunii a
cestora sînt concentrate pirghii - Din punct de vedere teh­ telor abaterilor negative, urmă­ (ost analizat stadiul coo­
cu influenţă hotărîtoore în eco­ nic şi tehnologic — a continuat rirea acesteia in fluxul lam inării p e rării economice şi teh­
nomisirea metolului. Intre aces­ inginerul Somoilescu, - putem deţin rolul principal. Dacă pi­ nice şi al schim burilor
tea. un rol important revine la* spune că am ovonsot substan­ nă in anul trecut nu dispuneam curente de m ă rfu ri d in ­
minorii la abateri negative, pro­ ţial. Colibrarea cilindrilor la ce­ de instrumentul de determinare tre cele două ţări. Cu a­
cedeu piin care dimensiunile pe rinţele lam inării la abateri ne­ practică o modului in care la- cest p rile j s-au discutat,
secţiunea profilelor sint dim i­ gative s-o executat pentru o la r­ minatorii aplică instrucţiunile, o- totodată, noi po sib ilită ţi
nuate lo lim ito inferioară pre- ga gomă de prolile şi s-o trecut dc dezvoltare a cooperă­
sciisa de standarde. „Subţiate" electiv Io laminarea după acest cum sîntem în posesia unui rii economice şi tehnice
astfel, laminatelor li se confe­ procedeu. sistem eficace de urmărire Pe dintre România şi T u n i­
ră un plus de supleţe, permi- (n prezent la laminorul de parcursul lam inării controlul teh­ sia.
jind proiectanţilor şi uzinelor profile uşoore se lomineozo îrt- nic de calitate determină prin ★
constructoare de maşini să re­ treoga gamă de oţel lat cu­ In aceeaşi zi, s-au
ducă substanţial — in condiţii prins între 20 şi 50 mm, oţelul AL. VALERIU semnat documentele so-
de deplina siguranţă si respec­ rotund de 16 pină la 30 mm şi siunii şi Protocolul p ri­
tând performanţele tehnice şi 6 tipodimensiuni de cornier. Lo vind schim bul de m ăr­
calitative - greutatea maşini­ laminorul de prolile m ijlocii şi fu ri pe anul 1970 fntre
lor. utilajelor şi instalaţiilor fa ­ benzi, abaterile negative s-au (COMUNIUNE IN FAG. a 1 o) România şi Tunisia, p rin
bricate. extins ta oţelul lat de 50 la 150 care se prevede o spo­
Este lesne de dedus, lie şi mm. In stadiul cel moi avansat rire cu circa 20 la sută
numai din această sumară ex­ se află laminorul v650" unde a schim bu rilo r iat& dc
anul 1969.
plicaţie, însemnătatea şi, mai se laminează întreaga cantitate
cu seamă, actualitotea acestui de profile U, I şi eornîer. In cooperativele Lista dc e xp orturi ro­
procedeu în desfăşurarea a c­ Aceasto este latura pur teh­ Instalafie cu multiple Şedinţă de lucru mâneşti către Tunisia
ţiunii de economisire o meta­ nică o problemei. Ea inso tre­ cuprinde tractoare, ma­
lului declanşată in cursul aces­ buie să-şi găsească corespon­ agricole de producţie şini agricole, echipament
tui an ca urmare o sarcinilor dent în aplicarea practică. în avantaje a inspectoratelor m inier, camioane şi alte
trasate de plenara C.C. a! PCR . creşterea eficienţei, in avanta­ m ijloace de transport,
produse
chimice si »»•■-
din decembrie 1969. je economice certe. Cit de vizi­ La ate lie rul de m ontaj din cadrul secţiei geologice-miniere n l. r î ■* ,
Laminatorii hunedoreni au bile sint şi cum anume se ex­ turnătorie 1 de la U. V. CAlan a fost con­
pornit această acţiune in ur­ primă acestea ? Adresăm între­ struită cu fonduri de micA mecanizare, du­ Toate eforturile concentrat
ma unei experienţe de cîţiva barea inginerului Gheorghe D u­ pă un proiect at in o va to rilo r Gheorghe Bo­ Tim p dc trei zile, la Petroşani s-a des­
oni, timp in care s-ou obţinut m itrii!, şelut grupei tehnico-eco- ta, m aistru şi Iosif A j, tehnician proiectant făşurat şedinţa de lucru a D irecţiei gene­
realizări demne de consemnat, nomice a complexului de lam i­ la serviciul tehnic, o instalaţie pneumatică rale dc cercetare geologică şi m inieră din
s-ou creat premise de ordin noare. dc rid icai, probat şi transportat radiatoare. cadrul C om itetului dc Stat al Geologiei. La
Toată construcţia metalică şi mecanismele
tehnic şi organizatoric şi s-au - Eficienţa economică este, lu cră rile şedinţei au pa rticipat şefii inspec­
pneumatice au fost realizate dc către ate­ spre realizarea unor producţi.
depus eforturi pentru co proce­ indiscutobil, valoroasă In a ­
lie ru l mecanic al uzinei. toratelor m iniere şi fond geologic din în­
deul să ciştige adeziunea colec­ nul trecut, lo Hunedoara s-o la ­ o u iK A S U N E T E
tivelor de laminatori. minat lo abateri negative o Instalaţia a in tra t In funcţiune şi se află treaga ţară, precum şi reprezentanţi ai Co­
- Aparent loorte simplă şi e- cantitate de profile de peste acum în perioada de experim entare. A van­ m itetului dc Stat al Geologici. Cu acest p ri­ Un grup de cercetă­
fîcocc. laminarea la abateri ne­ 260 000 tone. ceea ce reprezin­ tajele ci constau în faptul că reduce efo r­ lej au fost dezbătute o scrie dc probleme sporite de lapte şi carne tori de la In stitu tu l po­
gative are im plicaţii din cele tă un serios avantaj pentru tul fizic la ridicarea b a te riilo r pe bancul p rivin d cercetarea geologică, protecţia şi litehnic din C luj, condus
moi serioase - ne a declarat construcţio de maşini şi ceiloiţî dc probă, elim ină transportul acestora cu exploatarea raţională a rezervelor de sub­ de prof. em erit dr. ing.
ing. Silviu Samoifescu, şeful ser­ beneficiari de metal. Am să căruciorul de la bancul de m ontaj la cel Bazil Popa, a construii
viciului calibrare de Io com ple­ ilustrez cu un exemplu. In luna dc probat şi invers, măreşte productivitatea stanţă m inerală utilă. Totodată, au fost dis­ şi experim entat cu suc­
xul de laminoare. Renlizmen u­ decembrie, la „650" s-au lam i­ m uncii, perm ite ca toate operaţiile să se cutate unele aspecte p rivind avizarea pre­ La plenara C.C. al P.C.FL ale d im in e ţii, evidenţiază p e r­ ces prim ele arzătoare ro­
nui profil cu dimensiunile pe nat 2 246 tone profil U i 4 In facă mai repede, cu efort redus şi cu oa­ lim in a riilo r dc exploatare pe 1970 a unită­ d in decem brie 1969 s-a s u b li­ sistenţa a o serie de 'd e ficie n ­ mâneşti cu ultrasunete.
secţiune micşorate chior şî nu­ condiţiile lam inării la dimensiuni n ia t necesitatea îm b u n ă tă ţirii te care afectează în d e p lin ire a Acestea sc remarcă prin-
meni mai puţini. Dc asemenea, elim ină pe­ ţilo r m iniere din întreaga ţară. in d ic a to rilo r de plan în sec­
mai cu o jumătate de m ilim e­ nominale, cantitatea ar fi echi­ radicale a a c tiv ită ţii în sec­ tr-o funcţionare sile n ţi­
tru impune un volum de mun­ valat cu 140 375 metri liniari de rico lul dc accidente. In ultim a zi a lu cră rilo r a avut loc un to ru l zootehnic, o b ţin e rii unor to ru l zootehnic, v e n itu rile u- oasă, nu lasă fum , dau
că apreciabil, învingerea a nu­ profil, lom inindu-se în schimb fructuos schimb dc experienţă unde un ac­ p ro d u c ţii şi v e n itu ri c il m oi n itâ tilo r respective şi creşte­ un mare randament ca­
meroase dilicultăţi tehnice, teh­ cu abateri negative, s-ou ob ţi­ IONEL HODOROG cent deosebit s-a pus pe valorificarea mai rid ic a te şi re d u ce rii c h e ltu ie ­ rea n iv e lu lu i re trib u ţie i coo­ loric, cu un consum m i­
nologice şi organizatorice, înce- nut mai bine de 3 000 metri de maistru principal la secţia superioară a zăcămintelor, precum şi îm ­ lilo r pc unitatea de produs. p e ra to rilo r. nim de com bustibil. U l­
pind de la colculu! calibrăm şî orofile în plus. Exlinzînd calcu­ turnatorie 1 a U V. Colan bunătăţirea controlului geologic şi m inier. M a te ria liza re a acestor sa rcin i In co m p le xu l de fa cto ri care trasunetele, generate pc
terminînd cu laminarea propriu- lele asupra întregii cantităţi la­ so licită o deosebită răspunde­ hotărăsc soarta p ro d u cţie i, un o cale extrem dc simplă,
re din partea co n d u ce rilo r co­ loc p rin c ip a l il ocupă m od ul hidrod inamică, in te n sifi­
o p e ra tive lo r ag rico le şi a ca­ de h râ n ire a a n im a le lo r O ri­ că neobişnuit de puter­
d re lo r tehnice d in fiecare u n i­ ce ignorare a acestui adevăr nic procesele dc ardere,
Schimb de experienţă cu instruc­ tate. concentrarea e fo rtu rilo r sc soldează cu pagube ire cu­ in cit chiar şi com busti­
b ilii in fe rio ri ard cu fla ­
perabile, cu d im in u a re a s im ­
tu tu ro r co o p e ra to rilo r spre a­
ţito a re a surselor de eiştig ale
P.iqina a fl-a: sigurarea un or c o n d iţii o p ti­ coo p e ra tive lo r agricole. Pare căra albastră, stabilă, a­
semănătoare celei de gaz
me pe ntru h ră n irca şi în g ri­
torii Comitetului judeţean de partid jire a anim a lelor. de necrezut ca în decurs de o Arzătoarele cu ultrasu­
metan.
lună de zile o u n itate să l i ­
D in tre pro blem ele ce se de­
taşează in perioada actuală, vreze m ai p u ţin de 150 1 lapte nete, prezentate la u lti­
ma sesiune Ş tiinţifică a
$ Stilul şi metodele de care condiţionează v a lo rific a ­ dc ln 36 dc vaci a fla te în la c- po lite hnicii clujene, au
rea de p lin ă a p o te n ţia lu lu i ta lie . Şi totuşi, o asemenea s i­
conducere politică — in Tn ca d ru l p ro g ra m u lu i de com ite te le com unale de p a r­ şi ră sp u n su rile au re lie fa t orienteze m unca co m ite te lo r p ro d u ctiv al a n im a le lo r şi re n ­ tu a ţie se în tîln e ştc la C .A P stîrn it un viu interes In
concordantă cu perfecţio­ in s tru ire a a p a ra tu lu i, la De­ tid. b iro u rile o rg a n iz a ţiilo r dc răspunderea pe care o so lici­ de p a rtid în vederea c u p rin ­ ta b iliza re a secto ru lu i zooteh­ S pini. P rod ucţia to ta l nesa- rîndul specialiştilor in v i­
va a a vu t loc o dezbatere bază pentru a face cunoscute tă in s tru c to ru lu i m unca pen­ d e rii s a rc in ilo r in cele m ai ta ţi din ţară. P rofesorul
narea economiei. nic, organizarea şi conducerea tisfâcâ to arc nu se datoreşte
eu cara cte r de selum b de e x ­ co m u n iş tilo r, tu tu ro r oam eni­ tru organizarea în fă p tu irii ' bune c o n d itiu n i, să le a jute universitar G crald d 'A l-
perienţă. la care au p a rtic i­ lo r m u n cii, h o tă rîrile elabo­ h o tă rîrilo r şi m ă su rilo r elabo­ e fe ctiv in rezolvarea p ro b le ­ judicioasă a a c tiv ită ţii in ca­ a lto r cauze d ccit slabei preo­ bon, term otchnician de
pat in s tru c to rii C o m ite tu lu i rate de C o m ite tu l C e n tra l al rate. s p rijin u l concret, n e m ij­ d ru l ferm elor, întocm irea de cu p ă ri a c o n s iliu lu i dc con­ reputaţie internaţională,
judeţean de p a rtid . p a rtid u lu i şi C o n siliu l de M i­ locit. pe care aceştia trebu ie m elor econom ice ce se rid ic ă ra ţii e c h ilib ra te şi econom ice ducere pe ntru a organiza te ­ şef de catedră la In s titu - )
in fiecare u n itate, în îm b u ­
ferm e
m einic a c tivita te a în
pe ntru fiecare specie şi cate­
. La dezbatere nu p a rtic i­ n iş tri, de către C o m ite tu l ju ­ sâ-l acorde o rg a n iz a ţiilo r dc n ă tăţirea m u n c ii şi a v ie ţii gorie de anim ale au o m a­ şî n e asîgu rârii un or ra ţii co­ tul politehnic din Iaşi, a t
pat to va ră şii A u re l Bulgărea, deţean de pa rtid . însem năta­ p a rtid şi c o n s iliilo r po pu late in te rne de p a rtid , în tă rire a xim ă însem nătate A pa re c it respunzătoare. Tn c o n d iţiile apreciat aceste arzătoare
secretar al C o m ite tu lu i ju d e ­ tea pe care o are cunoaşte­ în m obilizarea o a m e n ilo r m u n ­ rîn d u rilo r p a rtid u lu i, creşte­ cînd nu s-au depus su ficie n ­ ca o realizare tehnico- 1
ţean de p a rtid şi G heorghe rea tem einică a acestora de c ii la transpunerea în via tă a rea neîncetată a ro lu lu i de se poate dc firesc deci ca pe te e fo rtu ri pentru a pe rm a­ ştiin ţifică românească i
C âlinescu, şeful secţiei o r­ către m e m b rii de p a rtid , de s a rc in ilo r con du cător al o rg a n iz a ţiilo r agenda de lu cru a fa c to rilo r nentiza ca în g rijito ri oam eni deosebită.
ganizatorice. Tem a sch im ­ to ti lo c u ito rii com u ne lor L u în d c u v in tu l, tovarăşul de p a rtid . răsp un zători de soarta p ro ­
b u lu i dc e xp erienţă a vizat şi satelor M unca de adu­ A u re l Bulgărea a fă cu t in ­ C o nsfătuirea s-a d o ved it de d u cţie i an im a lie re, lo cul p rin ­ d in cad rul coo pe rativei, cînd TRACTO RUL U-650 M \
aspecte p riv in d prelucrarea cere la cu n o ştin ţa oa m en i­ s tru c to rilo r recom andări pra c­ un real folos p e ntru tot * in ­ cip a l sâ-l ocupe aplicarea dc desfăşurarea p ro g ra m u lu i dc
in o rg a n iz a ţiile de p a rtid a lo r a bo ga tu lu i program ad op­ tice, s u b lin iin d necesitatea s tru c to rii C o m ite tu lu i judeţean m ăsuri ch ib zu ite şi eficiente, lu cru în zootehnie este lăsată Dc la uzina din B ra- ^
® Sport — Minerul Lu- h o tâ ririlo r org an elo r su p e ri­ ta t de p a rtid pentru tra n s fo r­ o rg a n iză rii a c tiv ită ţii astfel m enite să d e te rm in e re a liza ­ doar pe scama b rig a d ie ru lu i şov a fost expediat către ^
şi n în g rijito rilo r, ia r
ra ţiile
po ni n-a renunţat la „B “ ; oare şi organizarea m u n cii m area şi perfecţionarea m u lti­ in c it să sc asigure o în d ru ­ de p a rtid , c o n trib u in d la cu ­ rea unor p ro d u cţii sporite de beneficiari p rim u l Iot de . ^
noastre
la te ra lă a societăţii
tractoare dîn noua vâ ri-
m are perm anentă şi un s p ri­
lapte şi carne In tre o aseme­
$ Săptâmîna viitoare Ia pe ntru în fă p tu ire a lor. socialiste cere d in partea in ­ jin eficace tu tu ro r org an iza­ noaşterea şi generalizarea N. TIRCOB antă U-650-M. Noul trac- \
le'ev;:>une ; P rezcntînd scurte in fo rm ă ri, s tru c to ru lu i te rito ria l străda­ ţiilo r de p a rtid , de masă, ob­ e xp e rie n ţe i do b în d ite în m u n ­ nea c e rin ţă şi re a lita te e xis­ tor, realizat de specialiş- t
to va ră şii Le ru C irco, D avid nie. perseverenţă, răbdare, o ca cc se desfăşoară pe ntru a­ tă însă o m arc discrepantă.
Fără mânuşi. şteşti şi de stat. Aspectele i a ti In ite in cîteva tii braşoveni, este dotat '
C iişa n şi loan Tavel au e v i­ perm anentă legătură eu oa­ E sen ţialul, a spus vo rb îlo - plicarea h o tă rîrilo r p a rtid u ­ cooperative agricole, v iz ita te cu rid icăto r hidra ulic '
d e n ţia t strădania depusă de m enii. D iscu ţiile , în tre b ă rile ru l, este ca in s tru c to ru l să lu i şi s ta tu lu i nostru. perfecţionat, cu alterna- \
zilele trecute la p rim ele ore
tor în loc de dinam, i
Tractorul dispune
de o
- , î cabină încălzită, rezisten- '
^
tâ la răsturnare. Pentru i
Ne-ain îna rm a t cu fel dc fel îm barcat în m ai m ulte m aşini Randamente sporite a răspunde cerinţelor be­
<lc aparate, nc-am c o n stitu it in şi am p o rn it „in stea" p rin ne ficia rilo r, colectivul u- 1
echipe — form ate din lu c ră to ri ju d e ţ, ca să vedem cum sînt M AŞIN ILE M A I TRANSPO RTĂ Ş l la cea mai tînără zmei braşovene va in lrn - t
de m iliţie , inspectori, co n tro ­ folosite m aşinile pro p rie ta te de duce in fabricaţia dc sc- .
mină din Apuseni ric, din acest un, 13 li- 1
lo ri de tra fic, zia rişti, nc-am stat. C onstatările ?
puri dc tractoare în mai ţ
© Cumpăraţi chitanţe I Cumpăraţi... ® Cine La cca mai tînără unitate m ulte variante, ia r pro- .
p lă te şte ? © Mai bun e... autopasul £ Poşta face V ÎN T ! CINE CIIEEQE EIIR TU N A1 m inieră din zona M u n ţilo r ducţia va creşte faţă dc '
excepţie 0 5 tone — 5-6 kilograme ® Cum se nu­ Apuseni — Mesteacăn — s-au anul trecut cu peste 5 000 \
realizat in dica tori de plan dc tractoare, lin u l dintre i
meşte soţul dv. ? © Zgură pentru... Ocna Mureş ©
coloană de la Crâciuneştl. ştim ce poate fi. Pînă la urmă Cum ? Ne spune şoferul auto­ Anton Pogan, şoferul maşinii, superiori celor prcvă/.uţî noile tip u ri, recent asi- ’
Crnd ne-aţî spus adevărul ? $ Cuvîntul şefului e D ialogul l-am purtat cu şo­ ne lăm urim . E o basculantă. cam ionului 21-HD-235, loan e vesel. Omul are motive. In pentru etapa actuală. In aba­ m ilat în fabricaţia dc sc- \
lege ! fe ru l Tarnea Petru care-şi O oprim . Conducătorul ma­ Corchiş foaia de parcurs i s-^ co n fir­ tajele m inei s-a înregistrat ric, este U-65I-M ^
transporta în cabină şi... fa m i­ şinii, 31-SB-8I5, loan Pivoda, e — Ce capacitate arc maşina? mat anticipat că a transportat in luna ianuarie un randa­ IL IK NASTASF. A
lia (două persoane) ce venea
— 2,5 tone.
t ŞOliMUŞ. Sîntem nevo­ Nu avem atelier, nu a­ de la Deva unde e fost să cum ­ fardat. Barba, sprîncenele. hai­ — Ce încărcătură aveţi ? 20 de tone de pietriş. In rea­ ment mediu zilnic pc post REPURTAT O 4
mai marc cu 45 kg cărbune
nele Ii sînt albe. Parc-ar fi mo­
mecanic“ ...
(maşina
a­
vem
iţi să oprim. E oră de
litate a făcut două curse Asta
v îrf pe artera rutieră ce partine D irecţiei de d ru ­ pere... pu iu l tîrg u lu i. Că a fost rar Are urm e de la marfa pe — 15—20 de kg colete. înseamnă 10 tone. decit era planificat şi cu 91 FRUMOASA VICTORIE J
leagă Deva de Brad şi maşinile m uri şi poduri — n.n.). zi de tîrg la Deva. Com entari­ care o transportă peste tot. Pf- — Unde mergeţi ? Pogan ne asigură, deşi e greu kg cărbune mai m ult faţă de
curg aproape în coloană. Cîte Şi mai sînt m u lţi a lţii care. ile sînt de prisos. realizările din decembrie a­ Tcnism anul român ||ir \
dintre clc circulă legal ? C ile ca să-şi justifice „g o lu l", In­ — De ce circu la ţi fără încăr­ nul trecut. N'ăslasc a repurtat o fiu .
sînt folosite la capacitate ? în ­ vocă defecţiunile tehnice (tre­ cătură ? O iu n u i SOCIALISMVTUI*ORUMOL SOCIOLISMIIUII • ORONUL s m iM K H Illlll Ca urm are a sp o ririi pro­ moaşă victorie în lu n ii '
cercăm să răspundem prin in ­ buiau remediate înainte de ie ­ — Am plecat după m arfă la d u c tiv ită ţii în adîncuri, s-au trei al turneului interna- '
term ediul şoferilor : şirea din garaj), în tîrzie rile la Vâlişoara şi r*am putut-o r i­ extras şi liv ra t u n ită ţilo r in - j ţîonal „O pcn1* dc In |*|i )
carieră (de *ce se trim it maşini dica — ne răspunde Constantin ^WÊÊœÊÊËü r S dustriale beneficiare, in a ia- j ladclphia. Nâslasc a ob­
Livîu Mag da (autobasculanta
peste capacitatea de încărcare?) Voicu, şeful secţiei cozi-unelte ra prevederilor, mai m ult de i ţinu t calificarea. învin- ’
02 li o SB): „D c azi dim ineaţă am 22 vagoane cărbune cnerge- i gîndu-j cu 6—4. 6—4 pc \
făcut o cursă cu balast de la sau la magazie (ce-or fi făcînd a C .AP. Deva. tic. Din măsurile aplicate j
— De ce n^aţi întrebat tn
balastiera Hărâu la Baia de m agazinerii ?). C it despre le­ prealabil dacă puteţi veni ? na şi pe gene. — La Păuliş. sâ-l credem fiindcă ceasul a­ pentru a sc ajunge la acest i jucătorul profesionist cn .
glez Rogcr Tavlor.
In ’
C riş“ ; Moca Gheorghe (autoca­ galitate... Tim p dc aproape trei — Dc unde a ti luat cimentul? Factorul poştal Traían Goia rată ora 16,50, că pînă se în­ succes am intim că au fost I
mion 21-HD-KM — Autobaza orc a trecut o singură maşină — ? — Dc la Electrom ontaj Deva, (de la Şoinuiş) ¡I completează: tunecă. duce la client şi cele corespondenţele lor, cn- \
— cea condusă de Buştca Vă- ~ Cine suportă cheltuielile ? şantierul V II. II duc la Co- — A ţi um blat m ult astăzi ? montate şi puse in funcţiune ! m entatorii d ife rite lo r n- .
Brad) transportă pavele. „Am lean — care avea foaia de par­ — Păi cine să le suporte ? rocşti. — Umblat. Am fost la Certej, 10 tone dc pietriş care i-au 4 transportoare blindate noi i genţii internaţionale dc
făcut un singur drum (Valea curs completată corect. C eilalţi C.A.P.-ul. Aşa-s afacerile. M er­ — Mai ajungeţi cu ceva a­ Hondol, C him india, Banpotoc mai rămas. Dacă, bineînţeles, care au condus la mccaniza- I presă relevă jocul cnm ^
A rsului—Deva pînă la ora Kt şoferi au... cum părat chitanţe gem şi-n pierdere şi-n eiştig. colo ? şi mai avem de mers. nu se întîm plâ vreo defecţiune r<sa completă a transportului i pici prestat dc Năstnsr. i
— n.n.). Am stat la încărcat 3 pentru necompletarea foii. Ce Ş-apoi lăsaţi că la anexe se cîş- — Ce să fac. merg încet. Vîn- Cu 20 de kg într-un camion sau altceva dc la frontu l de lucru la i care a dom inat această '
ore. Am avut şi defecţiuni". vor „cum păra" vin ova ţii pen­ tigă bine. Un transport nici nu tul ăsta e vinovat. Noroc că nu de 2,5 tone ! — Şeful secţiei I I.L de la suitori. in liln irc datorită preci- \
Colda Ghcrasîm (autocamion 21- tru nefolosirea m aşinilor la ca­ se simte. mi-1 cîntâreşte beneficiarul. Aş Nu-i singurul „tonaj mare" Sarmizegetusa. Coste) Purcârea, Rezultatele bune obţinute : zici în lo v itu ri şi Iacii- y
11D-552. nparţinînd I A.S. B îr- pacitate ? — Maşina putea fi folosită tn ieşi lipsă. folosit la capacitate mică. are încredere în mine, ne spu­ dc m in erii dc la Mesteacăn i eii superioare. In ambe­
cca): „Am plecat la ora 10,30 BE.IAN. Oprim o auto­ altă parte. Cine plăteşte ? Nu ştim cu cit cim ent a a­ Ln Veţel. în intersecţia cu ne cu m îndric şoferul. Dum­ au condus la redresarea în- j le seturi dc ta scorul dc »
din garaj. Am stat două ore la 2 basculantă „T a tra ". — Pînă la urmă plătesc eu, juns la destinaţie şoferul, dar drum ul ce duce la Muncel. am nealui a plecat acasă. Doar tregii activită ţi a In lrc p rin - i 4— 4, Nâslasc s-a detaşai \
magazie ca să ridic saci goi — Ce transportaţi ? ce mai ? t ne-am convins de un adevăr : găsit un „C ? rpnţi" de 3 tone n-o să stea lingă mine pină a- derii m iniere Ţcbca, care în : renli/.ind punctele necc- *
(magaziner Clcju Zacliei — .— 24 de cauciucuri şi camere. înţepat „şeful secţiei". Dacă încă mai sînt oameni care în ­ încărcat cu... cîteva kilogram e iluc tot pietrişul. ultim a parte a anului trecut j sare victoriei in fazele '
n.n.); Muga loan (autobasculan­ — Ce capacitate arc maşina ? plăteşte... Să vedem cine... ciş- cearcă să care apa cu ciurul. Dncă-i excepţie, excepţie să Dc acord, dar de ce nu se a fost sub nivelul cerinţelor, i de fileu, unde l-a dnmî- \
ta 3I-IID-220W: „N -am făcut de­ — 12 tone. Dar au mai fost tigă ? Pentru operativitate, fie confirm ă munca depusă dc con- B ilanţul întocm it la inchcîc- ; nat clar pe jucătorul en­
ci! 2-3 drum uri. De la 11 exca­ două „T a tre " la Deva după C ALAN De departe se 4 poşta face adevărate SARM IZKGKTUSA. Au­ rea lu nii ianuarie cuprinde : \ glez. In s fc rlu rîlc de fi­
vatul ol e defect. E unul închi­ cauciucuri. 3 vede venind spre noi o efo rtu ri. E normal să 5 tocamionul 21-M D -1305 '.i i "!imiii u r .f iy ţ ci leva cifre demne de rem ar- \ nală, Mie N'ăslasc va jucn
riat d<- la IC.M.’COOK. Merg — Cine v-a trim is ? ciupercă de praf alb Ne fie aşa. N’u se ţine scama de de ia Autobaza Haţeg ru­ u cal. t .‘u Rod Lnvcr.
la l ’a.uliş să-mi repar maşina. m irăm pe bună dreptate. Nu nim ic, nici măcar de cheltuieli. lează pe şosea cu viteză mică. L
— Tovarăşul Rădoi, şeful de