Page 22 - Drumul_socialismului_1970_02

DRUMUL SOCIALISMULUI - SIMBATA 7 FEBRUARIE 1970

INTERVENŢIE PROMPTĂ,

STILUL Şl METODELE

DE CONDUCERE

POLITICA - ÎN ENERGICĂ, EFICIENTĂ, UNDE

CONCORDANTA CU

PERFECŢIONAREA

ESTE M ÂI ACUT NECESAR!
ECONOMIEI

4

Complexa problematică a vieţii economice solici­ o le ctivu l de sa la ria ţi s u rilo r care sâ fa cilite ze re a ­ în tă ririi asistenţei tehnice la tru a crea o puternică em u pu lu i de lu cru şî a m a şin i­ triv ă . In urm a m ăsu rilo r in ­
tă organizaţiile de partid Io intervenţii permanente, C de la m in a D îlja s-a lizarea p la n u lu i de produc­ lo cu rile de m uncă, unde ac­ laţie, este necesară şi g rija lor. dicate. situ a ţia .în această
prin metodele specifice conducerii politice - con­ an ga jat să extrag ă pe­ ţie. P ara le l cu această preo­ tivita te a este nesatisfâcâtoa- perm anentă de a se crea zonă a început să se îm bu
vingerea, asigurarea unui schimb larg de opinii in ste plan 5 000 tone cărbune cupare, co m ite tu l de p a rtid re, co m ite tu l de p a rtid a in ­ c o n d iţii op tim e de lucru A­ C o m ite tu l de p a rtid nu a nâtâţeascâ
faza de elaborare a măsurilor, studii de sinteză, or­ In c o n d iţiile rid ic ă rii s u p li­ a u rm ă rit şi urm ăreşte în ­ dica t c o m ite tu lu i de d ire cţie sigurarea unei a p ro vizio n ă ri reu şit sâ im p rim e însă tu ­ Un rol h o tâ rîto r în reali
tu ro r o rg a n iz a ţiilo r de bază
ganizarea infăptui/ii hotâririlor, control ţi tragere m entare a p ro d u c tiv ită ţii deaproape existenţa u n u i e­ sâ ia m ăsuri de redresare a teh nico -m ateria le corespun un stil de muncă e ficie n t zarea exe m plară a sarcinilor
Io răspundere —, care vizează nu numai rezolvarea m un cii cu 0,005 tone/post şi c h ilib ru econom ic o p tim — s itu a ţie i p rin plasarea pe zâtoare este una din condi care sâ conducă în mod ce rt de plan îl are munca p o li­
unor situaţii de moment ci, îndeosebi, perspectiva. sâ reducă c h e ltu ie lile de cara cte ristica p rin c ip a lă a sch im b u ri a cad relor te h n i­ ţiile indispensabile re a liz ă rii la rezolvarea m u ltip le lo r tică şi educativă desfăşura
Conducind politic toate domeniile de activitate, a- p ro du cţie cu 200 000 lei. In unei e ficie n ţe sporite. De ce superioare (rtiem b ri de unei p ro d u c ţii ritm ice , de problem e existente în zone tâ în i-indul m aselor de sa­
vînd cea mai îndelungată ţi bogată experienţă in d e p iin ire a p la n u lu i şi a a n ­ fapt, apreciem că actu alm e n­ şi în sectoare A stfe l, la zona la ria ţi. C o m ite tu l sindicatu
domeniul muncii colective, organele ţi organizaţiile g a ja m entelor pe anul In curs te problem a de bază a m i­ 1 produci ie o rg a n iza ţiile de lu i şi org a n iza ţia U.T.C., sub
de partid trebuie să dovedeoscâ o preocupare deo­ rid ică în faţa o rg a n iza ţie i de nei D îlja este rid ica re a e fi bază nu s au preocupat in îndrum area c o m ite tu lu i de
sebită pentru perfecţionarea propriului lor stil şi p a rtid , a c o le c tiv e lo r m inei cie nţei econom ice cure nte şi De am reuşit şi ee n-am perm anenţă do educarea sa p a rtid , au organizat a cţiu n i
metode de muncă pentru a se situa Io nivelul exi­ noastre problem e de m are de perspectivă. cu accent la rin ţilo r : s in i frecvente ac în vederea n d i 'â rii n iv e lu lu i
genţelor ridicate de orgonirarea pe baze ştiinţifice răspundere N iv e lu l la care deosebit pe reducerea che l­ tclo de in d is c ip lin ă care con dc c o n ş tiin lâ a s a la ria ţilo r
a producţiei in unităţile economice. sin t s ta b ilite sarcinile, con­ tu ie lilo r la 1 000 lei produc­ duc la dezorganizare.» pro­ Dar. d a to rită flu c tu a ţie i ar
In pagina de faţă redăm, prin articolele primite de d iţiile m ai aparte de zâcă- ţie m arfă deoarece, d a torită reuşit să facem cesului de produ'-ţio. şefii rontuuto. s triu tu ra efective
Ia secretarii unor comitete de partid, metode folosite m in t şi g ra d u l de asigurare c o n d iţiilo r specifice ale m i­ de brigadă sin t schim ba ţi de lo r de muncă nu a fost su
de organele ţi organizaţiile de partid în diverse cu rezerve deschise şi pre ­ nei. aceste c h e ltu ie li sînt în ­ la un loc de m uncă la a ltu l ficie n t de omogenă pentru a
situaţii. Solicităm, în aceste domenii ale stilului de gătite, fac ca orice răm in e re că cele m ai rid ic a te din ba­ De a ltfe l, conducerea zonei se crea o op in ie de masă îm
muncă, opinii, păreri ţi propuneri din partea mem­ în urm ă să fie e xtrem de zin. p a rtid ) In mod deosebit în calitate, fo lo s irii ra ţio n a le a nu a reu şit să-şi im pună au­ p o triva actelor de in d is c ip li­
brilor organelor de partid, o comuniştilor. greu, dacă nu im p o sib il de In vederea rid ic ă rii e fic i­ zona I, unde s in t cele m ai u tila je lo r şi fo rţe i dc m un toritate a p rin m etode una nă. A stăzi, putem a firm a că
recuperat. enţei, un rol im p o rta n t re­ frecvente s tra n g u lă ri în pro­ că In ca d ru l acestor preocu­ nim acceptate A na lîzînd. nu situ a ţia s a îm b u n ă tă ţit şi că
A co rd în d o ate nţie deose­ vin e o rg a n iz ă rii superioare a ducţie. pă ri, o rg a n iz a ţiile de bază de m u lt această stare do lu ­ sin lcm pe un drum bun
b ită cre şte rii p ro d u c tiv ită ţii p ro d u cţie i şi a m un cii. In C o m ite tu l de p a rtid tind e din ca d ru l secto ru lu i V in c ru ri, co m ite tu l de p a rtid a Perseverînd pe această lin ie
m u n cii, c o m ite tu l de p a rtid acest sens, c o m ite tu l de p a r­ ca, p re tu tin d e n i, la fiecare v e s tiţii — care în anul 1969 a ră ta t con d u ce rii că a u to ri avem convingerea că vom
s-a o rie n ta t In Înd ru m are a tid a a n a liza t problem ele loc de muncă, c o m u n iş tii sâ şi-a depăşit sa rcin ile de plan la ica şi com petenta depind o b ţin e un loc de fru n te în
n «nul cere 3-« încheiat
de
sin dica le
I nu demult, colectivului secţii, secre ta rii U.T.C. şi co n d u ce rii tehnice ca aceas­ cele m ai im p ortan te , dind fie exe m plu de tenacitate, de fizice şi valorice, ia r acum rea. de in te lig en ţa , de pre realizarea in d ic a to rilo r dc
co m ite te lo r
în p rim u l rînd de pricepe
ta sâ
sporirea
urm ărească
perseverenţă şi astfel sâ m o­
in d ic a ţii şi în d ru m ă ri în e­
a început bine a ctivita te a —
tostru i-a revenit sarci­
na sâ punâ în funcţiune une­ cu a c tiv iş tii obşteşti s-au ra n da m ente lor nu pe sea­ laborarea te m a tic ii de lu cru bilizeze masa largă a m u n ­ au fo lo sit pe scară largă gătirea şi de siguranţa dc plan pe anul in curs.
s ta b ilit
m ăsu rile
p o litice
le obiective industriale şi so- care se im puneau pen­ ma in te n s ific ă rii e fo rtu lu i f i ­ a co le ctive lo r de organizare c ito rilo r. te h n ic ie n ilo r şi in ­ m unca cu om ul. s-au preocu­ care dă dovadă, de s p iritu l RADU LUPAŞCU
cia l-cultu rale cu termene tru a se respecta termenele zic, ci p rin tr-o m ai bună o r­ ş tiin ţific ă a p ro d u cţie i şi a g in e rilo r la obţinerea unor pat de organizarea şi sta b i­ creator în muncă. E xigenţa
foarte strînse, râspindite pe o de execuţie. Astfel, de agi­ ganizare a m u n cii şi p rin a­ m u n cii. rezultate c it m ai bune Dar, lizarea m e m b rilo r b rig ă zilo r, secretarul Comitetului de
mare întindere teritorială , de taţia vizuală a răspuns numai plicarea în practică a m ă­ De asemenea, In vederea pe lingă m unca p o litică pen­ u tiliza re a in te gra lă a tim ­ nu exclude respectul, d im p o ­ partid E.M Dîlja
im portanţă însemnată în an­ organizaţia de bază de ta con­
samblul economiei naţionale strucţii I, iar de pregătirea a-
Aceste condiţii i-au impus o r­ dunârii cu toţi salaria ţii a
ganizaţiei de partid de la răspuns organizaţia de partid
I.C.S.H. o organizare elastică, m onta j-in stala ţii I; organiza­
în funcţie de cerinţe. în tă ri­ ţia de bază de la şantierul e-
rea m uncii de îndrum are şi lectrotehnio s-a ocupat de u r­
control, in vederea sp o ririi e­ m ărirea realizării m ăsurilor ezolvarea cu succes a p a rtid tn anul care a trecut, din pro pria noastră a c tiv i­ nişti. S-a avu t şi se are în mai rid icate , deci de execu­ ilo r de p a rtid şi a com uniş
ficienţei. Pentru a se asigura pe linia protecţiei m uncii. In s a rc in ilo r com plexe 237 sin t m u n c ito ri, îndeo­ tate vedere ca aceste colective în tarea la tim p a lu c ră rilo r tilo r faţă de în d e p lin ire a e
punerea în funcţiune la plus, s-a sta b ilit ca de coor­ R trasate de cel de al sebi d in subteran de la I. M In vederea p re g ă tirii ple­ tim p u l cînd fac asemenea a­ m in ie re şi geologice — pe xem p la râ a o b lig a ţiilo r sta
termen a cuptoarelor 1 şl 2 donarea întreg ii munci poll- X -lea Congres al p a rtid u lu i B arza şi I. M Ţebea. A p ro a ­ n a relor c o m ite tu lu i orăşe­ nalize şi controale, sâ nu în ­ lin g ă m ăsu rile s ta b ilite cu tuta»*e. a p la n u lu i de stat. a
dc -h -o ţe lâ ria electrică, orga­ tioe să răspundă un activist, a stat şi stă In perm anenţă pe în în tre g im e fo rm a ţiile nesc şi a şed in ţe lor de b i­ tre p rin d ă doar „in s p e c ţii", p riv ire la plasarea acestor p ro p riilo r lo r angajam ente,
nizaţiile fie partid de la şan­ membru al biro u lu i com itetu­ In pre ocu pările c o m ite tu lu i de lu cru sînt încadrate cu rou. colective form ate d in ci sâ co n stitu ie In p rin c ip a l lu c ră ri in zone m ai bogate in rezolvarea tu tu ro r sarci
tierele construcţii I, m ontaj 1 lui de partid. In acest fel orăşenesc. In acest scop m em bri de p a rtid , ia r 72 la in m in e ra liz a ţie şi obţinerea n ilo r ce stau în faţa organi
şi electrotehnic au repartizat s-a reuşit sâ se respecte gra­ ne am s tră d u it sâ a ju tă m sută d in ele conduse de co­ un or viteze de avansare mai /.a ţiilo r de masă, econom ice
la acest obiectiv comunişti cu ficu l de execuţie şi lucrarea toate o rg a n iz a ţiile de p a rtid , m u n işti P o zitiv este fa p tu l m ari — o parte din m e m b rii şi de stat. Respectarea dis
multă experienţă, stabilind să fie term inată cu un avans de masă, de stat şi econo­ că d in e fe ctivu l org an izaţie i lin accent nai nare pe b iro u lu i c o m ite tu lu i orăşe­ c ip lin e i dc p a rtid şi de sini
sarcini concrete pentru fieca­ de 2 zile faţă de grafic. m ice sâ prom oveze şl sâ orăşeneşti de p a rtid 82 la nesc şi din a c tiv u l de p a r­ va tre b u i să facă obiectul (W‘
re în parte. Apoi, com itetul Aş vrea să evidenţiez şi cî- respecte cu stricte ţe p rin c i­ sută m unceşte d ire ct in sfe­ tid au fost re p a rtiz a ţi sâ bază al a c tiv ită ţii e d u c a ti\e
de partid pe întreprindere a teva din metodele de în d ru ­ p iu l m u n cii şi con d u ce rii co­ ra p ro d u cţie i m ateriale . răspundă de sectoarele sub­ în rîn d u l tu tu ro r com unis
organizat o adunare cu toţi mare şi control folosite de co­ le ctive şi sâ Întărească răs­ In pra ctica a c tiv ită ţii des­ terane. sâ a ju te concret o r­ tilo r. Spunem acest lu cru de­
constructorii, cu care ocazie m itetul de partid asupra co­ punderea personală faţă de făşurate de C o m ite tu l oră­ creşterea răspunderii g a n iza ţiile de pa rtid şi co n ­ oarece in anul trecut, dalo
au fost dezbătute sarcinile din m itetelor de partid din subor- în d e p lin ire a s a rc in ilo r în cre ­ şenesc de p a rtid B rad s-a d u cerile te h n ie o -a d m in istra - rită unor abateri, un num ăr
dinţate. s ta to rn ic it m etoda de a a ­ tive ale acestora. de m em b ri de p a rtid au fosî
In tre sa rcin ile căro ra le-am corda o deosebită g rijă in ­ comuniştilor C o m ite tu l orăşenesc de sa n cţio n a ţi
s tru irii org an elo r dc p a rtid ,
p a rtid va m ilita şi în c o n ti­
C onvingerea
Organizare elastică, acordat o a te nţie deosebită a c o n d u că to rilo r o rg a n iz a ţi nuare cu răspundere şi com ­ fă org an izaţia noastră- e>b
oi-âşc,uo;iscA . ,
a fost aceea de a p rim i in
ila r de masă, de stat şi d in
de p a rtid Brad
rîn d u rile p a rtid u lu i
pe cei
dispune dc
petenţă pentru a-şi perfec­
m ai în a in ta ţi m u n c ito ri, in ­ econom ie. In faţa acestora m e m b ri ai c o m ite tu lu i şi a l­ un a ju to r concret p e n tru o r­ ţion a co n tin u u s tilu l şi me­ toate c o n d iţiile şi p o s ib ililâ
te cadre d in a c tiv u l dc p a r­
g a n iza ţiile de p a rtid In re ­
g in e ri. te h n icie n i, profesori, se fac cu re g u la rita te e xp u ­ tid analizează în org an iza­ zolvarea opera tivă a p ro ble­ todele de m uncă la n iv e lu l ţile ca sa rcin ile în cre d in ţa te
control permanent m edici şi, pe această bază, litic ii in te rn e şi exte rn e a ţiile de p a rtid , în u n ită ţile m elor care se rid ică. De p il­ s a rc in ilo r care -i re vin din de p a rtid sâ fie duse la în
ne ri pe d ife rite tem e ale po­
de a re p a rtiza c ît m ai Judi­
h o tâ ririlc p a rtid u lu i şi sta­
econom ice şi in s titu ţii fe lu l
cios fo rţe le o rg a n iA ţiilo r de dă, dat fiin d fa p tu l că rea­ tu lu i. Considerăm că in ac­ d e p lin ire la tim p şi în mod
e xe m plar
p a rtid u lu i şi sta tu lu i nostru, cum se desfăşoară a c tiv ita ­ lizarea p ro d u cţie i curente şi
p a rtid pe lo c u rile h o tă rlto a - precum şi despre sa rcin ile tea in do m en iul vizat, con- dc perspectivă la I M. B a r­ tiv ita te a noastră va trebu i
asupra fiecărui obiectiv re ale p ro du cţiei. D in cei p rim ite din partea org an elo r sultîn d in acest scop un nu ­ za este de te rm in a tă de asi­ sâ punem un accent m ai secretarul Comitetului
I. MANAJE
peste 300 m e m b ri de p a rtid
gurarea bazei de rezerve de
m are pe lin ia cre şte rii răs­
p rim iţi de o rg a n iz a ţiile de superioare şi a celor reieşite m ăr c it m ai m are de com u­ m in e re u ri cu c o n ţin u tu ri tot pu n d e rii tu tu ro r o rg a n iz a ţi­ orăşenesc de partid Brad
graficul coordonator, Iar unul dine, oare răspund de a c tiv i­
inginer şef 1 3-a dat sarcina tatea unor un ităţi mai m ari
să urmărească zllnio realiza­ din cadrul în tre p rin d e rii.
rea ritm ică a lu cră rilo r. S-a In sectorul mecanlc-şef, de
trecut Ia urm ărirea zilnică a pildă, unde activează un co­
rea liză rilo r pe flecare om şl m itet de partid, a fost necesar
brigadă, evidenţă care, de a lt­ să-i Im prim ăm obişnuinţa de n mod firesc, atenţia C o m ite tu l de p a rtid şi co­ c o m ite tu lu i orâşeneso de m em b ri ai “ c o m ite tu lu i oră ­ ceput cu 5 ani în urm ă con­ la satul U ro i. ia r m a te ria ­
fel. a fost extinsă la toate a p riv i m unca în ansam blu, c o m ite tu lu i orăşenesc m ite tu l de d ire cţie au fost p a rtid ca în una d in şedin­ şenesc de p a rtid , cadre de stru cţia unui căm in c u ltu ­ lele s-au p ro cu ra t de la u­
şantierele. Periodic, directorul avind în vedere că cele trei I de p a rtid este concen­ s p rijin ite în elaborarea u ­ ţele sale sâ analizeze a c tiv i­ spe cia litate care au stu d ia t fe­ ral In p rim u l an s-a execu­ n ită ţi socialiste care le-au
general prezintă în faţa secre­ organizaţii de bază subordo­ tra tă cu pre d ile cţie asupra nui plan de m ăsuri, din ca­ tatea desfăşurată de o rg a n i­ lu l cum sin t folosite ca p a ci­ tat fu n d a ţia şi p a rţia l s-au a vu t în stocuri supran orm a­
ta rilo r de partid scurte in fo r­ nate au specific d ife rit de u n ită ţilo r econom ice m ari, în ro enum erăm : reorganizarea zaţia de p a rtid şi de către tă ţile de producţie, calitatea fă cu t lu c ră rile de zid ă rie tive C etăţenii sa tu lu i au
m ări cu p riv ire la stadiul ii- muncă. Avem de-a face cu o faţa căro ra stau in acest u l­ p a rtid e lo r de lu cru in ra p o rt co m ite tu l de d ire cţie cu produselor, a ctivita te a des­ Dc atunci pinâ în anul 1969 răspuns in m area lo r m ajo
zio al obiectivelor Industriale secţie de reparaţii şi în tre ţi­ tim an al c in c in a lu lu i sar­ cu v o lu m u l de m uncă şi cu p riv ire la folosirea capaci­ făşurată de o rg a n iz a ţiile de lu c ră rile au stagnat d in lip ­ rila le ch e m ă rii organizaţie»
şt social-culturale, ia r d e fici­ nere dc utilaje, alta de asi­ c in i m u lt sporite. Una din a­ categoria lu c ră rilo r, asigura­ să de con stru ctor, m ateriale de p a rtid şi a d e p u ta ţilo r la
enţele semnalate se analizează gurare a u tila ju lu i necesar cestea este U zina m ecanică rea lo c u rilo r de m uncâ-che- şi fo n d u ri. m uncă p a trio tică , reuşin-
operativ în şedinţele de par­ şantierelor de construcţii, iar de reparat m a te ria l ru la n t ie cu m em bri de p a rtid , a si­ du-se ca pînă la s fîrş itu l a­
tid. a treia de exploatare a m ij­ A ici. in lr-o vrem e, nu se în ­ gurarea unei asistenţe te h n i­ Realităţile trebuie B iro u l c o m ite tu lu i orăşe­ n u lu i sâ se execute şi restul
M ăsurile tehnlco-organiza- loacelor ele transport. deplinea plan ul de produc­ ce corespunzătoare, concen­ nesc de pa rtid a «nalizat a- zid ă rie i şi sâ se pună sub
torice care au fost luate de B iroul com itetului de par­ ţie la p rin c ip a lu l o b ie ctiv trarea a c tiv ită ţii p o litice şi ceastâ situ a ţie şi în urm a acopriş pentru a nu se de­
com itetul de direcţie şl con­ tid, cunosoînd unele aspecte — re p a ra ţii la locom otive org an izatorice asupra d isci­ c o n s u ltă rii unor m em bri de grada din cauza in te m p e ri­
p a rtid , a d e p u ta ţilo r din a
ducerile acestor şantiere, in ­ negative din activitatea eco­ cu a b uri. P en tru a rem edia p lin e i in m uncă şi org a n iză ­ cunoscute la timp cest sat s-a s ta b ilit că o ilo r n a tu rii.
tervenţia com itetului de par­ nomică a acestor subunităţi, această s itu a ţie a fost orga­ r ii în tre c e rii socialiste.
tid, precum şl operativitatea pentru a ajuta organul nou nizat un co le ctiv fo rm a t d in Ca u rm a re a m ă su rilo r parte d in lu c ră ri cc necesi­ Aceste c itcva fap te dove­
cu care au acţionat aceste o r­ creat, a atras în tr-u n colectiv m em bri ai c o m ite tu lu i de luate, a lă tu ri de celela lte tă m uncă n e calificatâ sâ se desc că o rg an izaţia de p a r­
ganizaţii de partid tn realiza­ de studiu un ii m em bri de par­ pa rtid , in g in e ri şi te h n ic i­ sectoare ale uzinei şi secto­ tă ţilo r de p ro du cţie şi rea­ p a rtid , sin d ica t şi ale U .T C . execute p rin m unca p a trio ­ tid tre b u ie sâ rem arce la
tică a ce tă ţe n ilo r A fost în ­
rea m ăsurilor stab ilite cu o­ tid, buni cunoscători ai pro­ ru l de locom o tive şi-a re a li­ lizarea s a rc in ii de e xp o rt pe ntru m obilizarea tu tu ro r tim p s tă rile de lu c ru ri neco-
cazia analizelor au dus în f i­ blem elor economice, iar ca eni de la se rviciu l teh nic al zat p la n u l lună de lună. La so rtim e n tu l dale m ozai­ fo rţe lo r la realizarea sa rci­ d ru m a t co m ite tu l exe cutiv rcspunzâloare şi să in te rv i­
nal la scurtarea term enelor de responsabil a fost num it se­ uzinei, care, pe baza unei te­ Un a lt e xe m p lu : la în tre ­ cate pentru e x p o rt în tre p rin ­ n ilo r de plan. M ă su rile luate pe ntru a găsi p o s ib ilită ţile nă cu m ai m u ltă p ro m p titu ­
predare. Cuptoarele nr. 1 şi 2 cretarul com itetului de partid m a tici, a efectuat un studiu p rind erea „M a rm u ra “ Sune- derea înre g istra o răm inere au d e te rm in a t recuperarea de asigurare a fo n d u rilo r dine, nelăsind ca a cu m u lă ­
au fost predate cu 15 şî res­ de la mecanic-şef. Tema de cu p riv ire la Îm b u n ă tă ţire a rin s-au con statat râ m in e ri in urm ă de 30 130 m p. I n ­ unei însem nate p ă rţi d in necesare În vederea te rm in ă ­ rile negative să ia p ro po r­
pectiv 34 zile Înainte de te r­ studiu a fost: cum se p la n ifi­ flu x u lu i tehnologic, o rg a n i­ te rve n ţia c o m ite tu lu i orăşe­ râm înerea în urm ă L u c ru ­ r ii zid ă rie i, p ro c u ră rii m a­ ţii. P entru aceasta re a lită ţile
zarea m a i. judicioasă a lo ­
te ria le lo r pentru acoperiş şi
men. că şi cum sînt folosite u tila ­ c u rilo r de m uncă, în tă rire a în urm ă la produsele pen­ nesc era, deci, absolut nece­ rile Insă nu sin t d e fin itiv a ­ p lă ţii m un cii ca lifica te . S-au trebu ie cunoscute din tim p.
In stilu l şi metodele de jele şi m ijloacele de transport, tru exp o rt, a tît la placaj f i ­ sară. te aici.
muncă s-o încetăţenit metoda întreţinerea acestora şi calita­ d iscip lin e i şi îm b u n ă tă ţire a n it c ît şi la dale mozaicate, Şi In cazul acesta s-a con­ In satul Săuleşti, a p a rţi­ găsit şi aceste p o s ib ilită ţi IOAN IRiMIE
ca. sâptâmînal. secretarii de tea reparaţiilor. re p a rtiz ă rii m e m b rilo r de fa p t ce a d e te rm in a t b iro u l s titu it un co le ctiv fo rm a t d in nător o ra şu lu i S im eria, a în ­ p e ntru acoperirea cu fo n d u ri secretarul Comitetului
partid sA participe la opera­ p a rtid pe lo c u rile dc m uncă. necesare p rin îm p ru m u t de orăşenesc de partid Simeria
In urma studiului s-a des­
tivele ce se ţin la nivelul şan­
prins necesitatea reorganizării
tierelor. Deficienţele semnala­ rep a ra ţiilo r pe subansamble.
te pe lo tu ri şi punctele de lu ­ Pentru realizarea In fapt a a-
cru sînt pe larg dezbătute cu cestci măsuri, birou l organiza­
cadrele tchnico-ingincreşti. iar
ţiei de bază de la atelierele
măsurile stabilite sînt aduse centrale de reparaţii a trecut
la cunoştinţa com uniştilor de la pregătirea com uniştilor şi
la obiectivele în cauză. a celorlalţi m uncitori în ve­ a lţu rile la m in o a re lo r contracarate unele d e ficie n ­ ra ţio n a lă a c a p a c ită ţilo r, în ­ nirea ritm ic ă a p la n u lu i de respectarea d is c ip lin e i în sâ publicăm la gazeta de
Pentru a întări şl mai m ult derea însuşirii acestei măsuri. V hunedorene vo r m ode­ ţe p rin m ă su rile p o litic o -o r- d e p lin ire a ritm ic ă de către producţie, a o b lig a ţiilo r ce muncă. Sâ e x e m p lific In a­ perete articole, note s a tiri
sim ţul de răspundere al co­ Reorganizarea a dus la îm bu­ la în 1970 peste 2 m i­ ganizatorice luate F aptu l că toate fo rm a ţiile de muncă, decurg din con tra ctele eco­ nu l care a trecut, consum ul ce, ia r in m unca p o litică de
m uniştilor faţă de sarcinile cc nătăţirea ca lită ţii reparaţiilor lioane tone de m etal. D in in 1969 p la n u l a fost depă­ de toate sc h im b u rile a pre­ nom ice, a tit pe ntru be nefi­ de m etal pe tona de la m in a ­ la om lu om sâ explică m
le-au fost îm redinţaie. în fie­ şi scurtarea tim pului dc im o­ această c a n tita te un volum şit cu 24 575 tone lam inate, v e d e rilo r sta b ilite . c ia rii in te rn i c it şi pentru im p o rta n ţa pe care o are
care adunare generală (Ic par­ însem nat, in tr-o gamă largă p ro d u ctivita te a a s p o rit cu M ă su rile pe care le-a lu a t cei exte rn i. N e in d e p lin ire a te a fost depăşit cu 1 kg. pentru econom ia naţională
bilizare. M ăsurile luate de că­
tid. înainte de a se intra in de p ro file . urm ează sâ so 1 66 la sută, ia r la p re ţu l de co m ite tu l de p a rtid şi con­ p la n u lu i în unele d in zilele de E vid e n t că o asemenea sta­ " acţiunea de econom isire a
tre com itetul de partid şi or­ cost s-au o b ţin u t 3,2 m ilio a ­ ducerea secţiei p e ntru res­ la în ce p u tu l lu n ii ianu arie re de lu c ru ri nu ne poate
ordinea de zi, 2-.T trm n n iş ti producă în secţia noastră — m e ta lu lu i C u rsu rile de per­
raportează asupra modului ganizaţiile de bază din acest la m in o ru l de G50 mm. Căile ne de lei econom ii, co n stitu ­ pectarea ra n d a m e n te lo r o ra ­ ne-a convins de necesitatea m u lţu m i, nu poate fi perpe­ fecţionare, e xp un erile, sint
rum au acţionat p c rîru înde­ sector, urm ărirea rea liză rii lor p rin cip a le pe care le avem ie un in d ic iu că la m in a to rii tuată. încadrarea în consu­ pozioancle pe care pre con i­
plinirea sarcinilor report;-'''*''. au dus la creşterea prestigiu­ de u rm a t — aşa cum s-a in ­ sînt a n im a ţi de d o rin ţa de a m u rile s ta b ilite ne-ar fi p e r­ zăm sâ le organizăm vizea­
Această metodă se foîo'-eş''* d ica t la plenara C C. al se a firm a şi in con tinu are m is ca depăşirea o b ţin u tă sâ ză. de asemenea, această im ­
şî de către com itetul de par­ lui şi a u to rită ţii în domeniul P C.K. din decem brie anul în întrecere cu rezu ltate tot Ajutor diferenţial pentru fie m u lt m ai mare. econom i­ p o rta ntă problem ă econom i­
tid economic al acestui organ. tre cu t — constau în creşte­ m ai bune, de a face lo tu l ca ile substanţial sporite. De a ­ că A m h o lă rît ca in adună­
In cadrul între p rin d e rii In arest an în11aprinderea rea in d ic ilo r in te n sivi şi e x­ bu nu l renum e să fie conso­ ceea am h o tâ rit sâ ajutăm rile de p a rtid pe schim bu ri,
noastre sînt foarte frecvente noastră îşi extinde sfera de tensivi de folo sire a agrega­ lid a t. concret sch im b u rile conduse din luna fe b ru a rie a.c., sâ fie
razurile cînrl la un obiectiv telo r. u tilizare a, econom isi­ A n u l 1970. p rin p ro blem a­ a depá$i laza conslatalivâ de Ion Cindea şi F iilo p A ­ exa m in ată a ctivita tea econo­
roncurâ 2-3 şi chiar 4 şantie­ activitate' şi în afara ju de ţu­ rea şi gospodărirea ra ţio n a ­ tica lu i com plexă, cere ca d ria n — In ca d ru l cărora m ică, accentul punindu-se
re. Pentru com itetul de par­ lui. ceea ce ridică noi proble­ lă a m e ta lu lu i pe toate tre p ­ exp erienţa pozitivă sâ fie s-a în re g istra t un volum îndeosebi pe necesitatea de
tid. ca şi pentru organizoţi- me. im punîm l luarea altor mă­ tele pro du cţiei. P entru înde­ generalizată în toate ech i­ m are de re b u tu ri — sâ se a v a lo rific a noi rezerve în
ile de bază, aceasta are o ma­ suri. In legătură cu aceasta, p lin ire a acestor obiective pele, in toate sch im b u rile re, a p re s c rip ţiilo r te h n o lo ­ a p lic ă rii acestei m ăsuri şi încadreze tn con sum u rile u tiliza re a m ai ra ţio na lă a
re im portanţă, deoarece tre­ ne am propus sâ fru c tific ă m Secţia noastră are de asi­ gice, asigurarea u n o r repa­ roadele el mu au în tîrz ia t sâ stab ilite . c a p a c ită ţilo r de producţie,
recent am avut o discuţie, la in mod superior exp erienţa gu rat a p ro x im a tiv 40 la su­ ra ţii şi re v iz ii de c a lita te se vadă In con tul, a n ga ja­
buie sâ avem în vedere e vi­ Creşterea ra n d a m e n tu lu i noi căi de econom isire a
tarea paralelism ului şi supra­ care au participat toţi secre­ a n u lu i trecut, sâ tragem în ­ tă clin pro du cţia de la m in a ­ tre b u ie susţinute şi de că­ m entelor avem deja produse orar, sporirea in d ic ilo r de u­ m e ta lu lu i R ezultatele bune
punerilor în activitatea p o liti- ta rii de partid clin în tre p rin ­ văţă m intele. co n clu ziile cele te pe ntru p a rte n e rii e xte rn i. tre conducerea co m b in a tu lu i peste 4 000 tone de m etal. tiliz a re e xte n sivi cu 0,5 la o b ţin u te în luna ianu arie
•â şi organizatorică Un ast­ dere. asupra selecţionării şi mai corespunzătoare din de­ O asemenea sarcină de p rin sta b ilita te a program e­ O altă problem ă care fo r­ sută, u tiliz a re a m ai bună a ac. in depăşirea pre ved eri­
fel de exemplu l-a constituit ficie n ţe le care s-au m an ifes­ pre stigiu im p un e fina liza rea lor, asigurarea stocului de mează o b ie ctivu l preocupări în tre g u lu i ansam bu de m e­ lo r p la n u lu i ne dau c e rtitu ­
trim ite rii pe şantierele cfm tat. s tu d iilo r care converg in d i­ m etal în c a n tită ţile şi s o rti­ lo r noastre vizează gospodă­
lucrarea de modernizare a canism e rid ic ă problem a dinea că sa rcin ile com plexe
•urnalului 5 După de finitiva- exterior a celor mai bune In anul care a trecut, deşi recţia respectării riguroase m entele corespunzătoare rire a şi u tiliz a re a ra ţio n a lă p e rfe cţio n ă rii cu n o ştin ţe lo r ce stau în faţa c o le c tiv u lu i
ea graficului de execuţie, co­ cadre, precum şi asupra re­ sa rcin ile au fost m o b iliz a ­ a p re ve d e rilo r c a lita tiv e şi c a m p a n iilo r de lam inare. Tn a m e ta lu lu i. In scopul e li­ tchn ico-p rofesio na le, im pune nostru vor fi în d e p lin ite e­
m itetul de partid l-a analizat d is trib u irii m em brilor de par­ toare. s-a reuşit, cu re zu lta ­ c a n tita tiv e clin contracte şi. acest scop am a ju ta t condu­ m in ă rii unor d e ficie nţe care sâ facem noi paşi în a in te în xem plar, la term enele sta b i­
cu b iro u rile organizaţiilor ele te destul de bune. sâ se a­ îndeosebi, a te rm en elor in ­ cerea secţiei ca analizele de s-au m a n ifestat ne-om p ro ­ ce priveşte respectarea dis­ lite.
bază şi cadrele de conducere, tid pe noile obiective. sigure o p a rticip a re largă te rm e d ia re de liv ra re n m e­ la s fîrş itu l sch im b u lu i, cele pus sâ a ju tă m m ai concret, c ip lin e i tehnologice astfel in ­
it it dc la şantierele dc exe­ a m u n c ito rilo r la în d e p lin i­ ta lu lu i către b e n e ficia rii in ­ deendaie sâ depăşească fa ­ m ai d ire ct o rg a n iza ţiile de c it p ie rd e rile sâ fie reduse VICTOR POP
cuţie. cit şi de la sectoarele CORNEL COVALIOV rea şi depăşirea pre ve d e rilo r te rn i şi e xte rn i. În d e p lin ire a za co n sta tă rilo r In favoarea p a rtid pe sch im b u ri pentru la . m in im u m , m e ta lu l u tili­ secretorui Comitetului de
dc deservire. Separat, cu se­ secretarul Comitetului de p la n u lu i şi a angajam entelor cu p ro m p titu d in e a acestui unor m ăsuri concrete, e fic a ­ m aterializare a m ă su rilo r p ri­ zat cu ch ib zu in ţă *Pe aceste partid de la laminorul de
cretarii de partid, preşedinţii partid al 1.C-S. Hunedoora asum ate in întrecere, sâ fie deziderat im pune folosirea ce ca ic sâ asigure în d e p li­ vin d în tă rire a ră sp u n d e rii şi teme am început, dc a ltfe l, 650 mm C.S. Hunedoara