Page 25 - Drumul_socialismului_1970_02

Anul XXII PROLETARI d in t o a t e ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ; Redacţia

Nr 4695 şi administraţia

ziarului
Duminică

DEVA, str. Dr. Petru Croza. nr .►
8 februarie
telefoane : redactor şei - 11588 ; re­
dactor şef adjunct, secretar de redacţie
şi adm inistraţia — 12138 ; secţiile cul-
1970 tură*sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 ; lelelon de
4 PAGINI, 30 BANI serviciu intre orele 16*24 — 11585.

ANGAJARE FERMĂ lă ziceam că băiatul acesta, zgomot — comunistul Gur­ decurge şi o b lig a ţia de a ne TELEX
Dacă nu-l zăream pe sche­
instrui pentru a putea par­
ban. cu accentul său de bră-
ticipa activ, pe măsura for­
blond şi subţirel, este m at
dean, ne dezvăluia alte re­
degrabă electrician, lăcătuş
sau orice altceva, dar nici­ sorturi care il împing înainte ţelor la crearea bunurilor
materiale de care societatea
al
pe drumul cunoaşterii,
decum zidar. Firav, cu dege­ aprofundării problemelor de noastră are nevoie. Teren de
tele lungi ca de pianist, in­ tehnică afirmare a hărniciei, price­ "1
¡N MAREA ÎNTRECERE Gurban, de la şantierul nr. 1 mă, dar la îndemnul comu­ acesta vom construi peste r \ PR EM IILE * \
terlocutorul nostru. Dumitru
perii şi in iţia tiv e i există la
— >lm terminat şcoala pro­
fiecare loc de muncă Anul
fesională cu doi ani în ur­
— Deva, se dovedi o gazdă
1000 de apartamente,
un
primitoare, volubilă, poves­
niştilor cu m ai multă expe­
tind cu multă pasiune întim-
i
plări petrecute in viaţa echi­ rienţă, împreună cu colegul cămin pentru minerii nefa- \ CONCURSULUI V
V
DE CREAŢIE
milişti, obiective social-cul-
pe care-l vedeţi sus pe sche-
pei de zidari. Prin miinile turale care, la un loc. vor „IO N V1DU"
acestui tinăr destoinic au întregi înfăţişarea Devei. \ V
s
pentru înfăptuirea obiectivelor mizi, tone de materiale ; ele secretarul comitetului de i lucrări muzicale prezen­ s
trecut zeci de mii de cără­
— Pc şantierul nostru —
După analizarea a 175
sublinia Petru Ormideanu,
au durai, împreună cu mti-
tate în concurs şi con­
ni/e celorlalţi
constructori
din echipă — zidurile proas­ Suflul partid — muncesc efectiv în sultarea unui cerc tare \ \
producţie mulţi tineri care
dc specialişti ai genului,
pete ale blocurilor cu iniţia­ au absolvit scoli profesio­ ( ju riu l concursului dc
lele „0 " J şi 4. „E“ J 1. 12 şi 14. nale, de cultură generală sau \ creaţie „Io n V idu" pen­ \
economice trasate de partid marca Iov Gurban — ca în vitalizator şcoli tehnice O bună parte \ tru eînlcce dc masă, edi­ s
— Şi în construcţii — re­
dintre ei îşi petrec seara fn
s
dc
ţia 1969, organizat
orice domeniu de activitate,
Cultură şi Artă, in cola­ s
s
tehnica progresează, se folo­ tovărăşia cărţilor de speciali­ s Com itetul dc Stat pentru
tate. a manualelor, desprin-
sesc noi materiale de con­ zind din conţinutul lor noi borare cu Uniunea Com­ s
strucţii. se introduc metode învăţăminte pentru această s pozitorilor, a acordat u r­
Colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din întreprin­ poriid, de a face totul pentru ca economia judeţului să aducă s
înaintate de muncă, se expe­ frumoasă, dar aspră meserie. mătoarele prem ii : pre­
derile judeţului nostru dezbat in aceste zile, în adunările gene­ o contribuţie cil mai mare la ridicarea pe noi trepte de progres rimentează continuu şi se al pasiunii
rale ale salariaţilor, activitatea economică desfăşurată in anul şi civilizaţie a patriei. aplică noi soluţii şi proce­ Şi in acest an organizăm ( m iul special al U niunii \
a
Comunist —
T ine retului
cursuri de perfecţionare
1969, sarcinile ce le revin prin planul de stat in ultim ul an al cin­ , însufleţite de sarcinile mobilizatoare trasate de partid, pe dee. ceea ce presupune îm­ cunoştinţelor, simpozioane, rm le culu i „U tc c iş tii“ dc \
cinalului. temeiul bilanţului rodnic încheiat la finele lunii ianuarie, colec­ bogăţirea cunoştinţelor teh- lectorate şi alte acţiuni po­ \ Vasilc Tim uş : prem iul \
fn spiritul hotârîrilor plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie tivele de muncă au declanşat o vie şi entuziastă întrecere care nico-profesionale, de cultură litice şi educative, toate sub- \ special al U niunii Gene­
1969, al răspunsului organizaţiei judeţene de partid Hunedoara a cuprins toate echipele şi brigăzile, schimburile, secţiile şi generală. lă, Sever Bogdan, am bătut ordonîndu-le ideii majore că s rale a S indicalelor, cin- )
la chemările la întrecere adresate de organizaţiile judeţene de sectoarele, toate ramurile econom iei hunedorene. Chemările şi Privirea mi s-a oprit din la poarta liceului industrial 1 un constructor trebuie să fie (ccului „înţele pt partid, s
partid Sraşov şi Timiş sini analizate cu răspundere şi exigenţă angajamentele asumate înglobează un Impresionant volum de nou asupra degetelor lungi seral pentru constructori. A ­ un om cult, instruit, recep­ \ nc eşti părinte" dc Flo­ \
toate laturile activităţii economice, neajunsurile şi dificultăţile, eforturi şi preocupări, de strâda nii şi pasiuni colective, pentru \
ca de pianist. In minte mi-a cum sîntem în anul II. Pro­ tiv la noutăţile fn domeniile rin Comişel. Prem iul III
căile şi mijloacele de perfecţionare a producţiei şi a muncii, de ca ultim ul an al cincinalului să marcheze ridicarea activităţii venit o remarcă a unui vete­ gramul e foarte încărcat, iar in care activează, un mili­ \ „Io n V idu" a fost acor­ \
ridicare a eficienţei întregii activităţi industriale. economice a judeţului Hunedoara la un înalt nivel de eficienţă. ran al şantierelor : „degetele noaptea adeseori scurtă. Dar tant holărit pentru aplicarea dat cinlccclnr „U ra re " dc \
Dezbaterile din cadrul adunărilor generale ale salariaţilor Publicăm in ziarul nostru de astăzi chemările la întrecere lungi, palma mare îţi permit trebuie să răzbim Din docu­ în viaţă a sarcinilor trasate \ Ştefan Octav Ciutac,
sint dominate de hotârirea fermă, unanimă a oamenilor muncii ale furnaliştilor, oţelarilor şi taminatorilor, precum şi răspunsurile să apuci cărămida dintr-o mentele Congresului al X-lea de partidul şl statul nostru. i „P art-llaz.a" dc Zoltan \
din judeţul nostru de a înfăptui exemplar sarcinile trasate de colectivelor de siderurgîşti hunedoreni. dată şi să o aşezi exact a­ al partidului am desprins cu In anotimpul cînd soarele \ Aladar şi „In orice colţ \
coto unde trebuie. Dat chiar claritate ideea cd cine răimi- dogoreşte sau acum, cînd \ dc fără" dc Vasîlc T i­ \
muş. Cintccclc „S ufle tul
dacă ai miini de aur. proble­
nc in urmă ca nivel de cul­
vremea aspră nc obligă să
Chemările siderurgiştilor pentru creşterea, mele tehnice, de o înaltă fi­ tură, pregătire politică si îm brăcăm cele mol căldu­ \ ţă rii" de M artin Mnldo- \ \
j
m ăreţ" şi
„P la i
van,
neţe care se pun astăzi
şi
roase haine, acolo sus, sub
profesională va putea parti­
trebuie rezolvate repede şi cipa tot mai puţin la rezol­ cerul liber, omul în salopetă j „C întcc dc Icganiînt" de s
bine cer în mod necesar să varea competentă a proble­ aşează cu migală cărămidă Coslică Andrei au fost
ai — vorbind la figurat — melor, la elucidarea aspec­ lingă cărămidă E omul ce I distinse cu m enţiuni. \
diversificarea şi ridicarea eficienţei şi un cap de aur, să menţii telor concrete ale muncii ce construieşte pentru noi toţi ( O LUCRARE U T IL A i s
într-o continuă stare de ve­
rudi­
exclud tot mai mult
invăţă-
adăpost, lăcaşe de
ghe fibrele cele mai tainice
mentul Acest sfat înţelept
ale gindirii“ con stituie pentru noi, tinerii, mint, de cultură, de ocrotire \ s
a sănătăţii, e omul căruia îi
Cu glasul modulat pentru un imbold, o călăuză sigură datorăm cinste şi respect. \ j La indem ina proiectan­ s
producţiei de metal şoaptă — cînd ustensilele zi- fn muncă. Sîntem tineri şi A. NAGY j ţilo r. in g in e rilo r, tehni­ \
dăreşti făceau
mai
puţin
cienilor, econom iştilor şi
avem viitorul în fată. De aici
\ alto r specialişti a fost
pusa recent o lucrare de
\ marc u tilita te practică s
— Catalogul produselor y
® 13 000 tone fontâ se vor produce suplimentai cu cocs economisit la secţia a 11-a furnale; ţ pc care Ic realizează u-
® 15 000 tone oţel s-au angajat sâ realizeze peste pian oţelarii de la oţelâria Martin nr. 2 ; • 3 600 Tractoare n ită ţilc M inisterului In ­ \
tone laminate finite pline — este angajamentul la minatorilor de la laminorul „650". pentru Pictorii amatori expun... i dustriei M aterialelor de \
C onstrucţii. Sint prezen­
\ tate peste 250 dc produ­ s
Iii scopul în c u ra jă rii tin e rc to r talente. Casa de
legumicultură c u ltu ră a o ra şului B rad a lu a t in iţia tiv a de a pune s se, inclusiv m ajoritatea \
S id e ru rg iş lii au in faţă in te n a cită ţii în m uncă, a sp i­ zare şi reducerea consum ului O DEPĂŞIREA PREVEDE­ să lile sale la dispo ziţia a rtiş tilo r a m a to ri. Dc cu rînd acelora a căror fabrica­ \
acest an sarcini dc însem nă­ ritu lu i de organizare şi m o­ de cocs Tocm ai dc aceea, a- RILOR PLANULUI CU 13 000 ln vederea cre şte rii s-a deschis aici o in teresantă e xp oziţie de artă gra­ ţie va începe in acest an. \
tate vita lă pe ntru progresul b iliza re a tu tu ro r resurselor dunarca s a la ria ţilo r dc aici a TONE FONTA. TOATA FON­ g ra d u lu i de m ecanizare fică a p a rţîn în d p ic to riţe i M a ria Ioncscu. m un citoa re s Descrierea lo r este corn-
de ansam blu al econom iei na­ do care dispun, p e ntru re a li­ h o tă rit să chem e la întrecere a lu c ră rilo r în le g u m i­ la cooperativa „M o ţu l“ din lo calita te. \ pictată cu aproape 800 dc
ţionale In lu m in a docum en­ zarea şi depăşirea tu tu ro r in ­ toate celela lte colective de TA PESTE PLAN SE VA PRO­ c u ltu ra şi s p o ririi, pc P rin tre cele peste 25 de lu c ră ri sc rem arcă : desene tehnice şi ilu s tra ­ s
lele, modul lor dc folo­ s
te lo r plenarei C.C. al R O L d ic a ţiilo r de plan. la lo a lc fu rn a liş ti. DUCE CU COCS ECONO­ această cale. a produc­ „Ia rn a “ , „B ă trin cţo *', „P o rtre t de c o p il“ , executate \ ţii rcprczentînd m ateria­
ţie i la hectar, la I.M .A .
din decem brie anul Irecut. secţiile şi sectoarele produc­ „A v în d la bază cla ­ MISIT ; in cerapastcl şi „R ă s ă rit de soare“ . „T o a m n ă “ , „N o c­ \
lo r le re vine d a toria de a a- tive nu l. puterea şi capaci­ (>răşlic a sosit p rim u l tu rn ă “ ote_ executate in ulei. \ sire, aspecte din lehnn- \
sig uia creşterea şi d iv e rs ifi­ Pc terenul fe rtil al p rim e ­ tatea de m uncă, insu- • CREŞTEREA PRODUC­ lo t de tractoare I, 40(1 logia dc fabricaţie. \
carea pro d u cţie i dc fontă, o­ lor succese, al e n tuzia sm ulu i şindu-şi tem einic sa rci­ TIVITĂŢII MUNCII CU 0,50 LA cu setul de m aşini ne­
ţel şi lam inate, dc a reduce şi fo rţe i colcclive . al Încre­ n ile de plan pe 1970 şi SUTA PE SALARIAT Şl AN ; cesare : freze. m odela­ \ \
consum ul de cocs şi m etal şi d e rii şi o p tim is m u lu i robust, a n a lizin d rezervele şi toare şi altele. Cu 25 de zile înainfe LA EDITURA \
a rid ic a la un nivel su p erior întrecerea s id e ru rg iş tilo r s-a p o s ib ilită ţile de care # ÎNTREAGA PRODUCJIE U tila je le respective \ D ID A C TIC A
p ro d u ctivita te a m u n cii şi e fi­ declanşat cu deosebită vig oa­ dispune, co le ctivu l sec­ DE FONTA SA SF_ ÎNCADRE­ sîn l destinate cu p rio ­ de grafic \ ŞI PEDAGOGICA \
cienţa econom ică. re. avînd ca ob ie ctive c o n tri­ ţie i a Il-a fu rn a le chea­ ZE !N NORMELE DE CALI- rita te m eca nizării lu c ră ­ \
b u ţia cc trebu ie să o aducă r ilo r în ca d ru l ferm e­ (
T ra d iţia m u n cii p lin e de mă la întrecere toate C olectivul E d itu rii d i­
abnegaţie şi d ă ru ire pentru fiecare echipă brigadă, lo r horticole nou creai-: La Lonca se a flă în prag dc recepţie un bloc cu \ dactice şi pedagogice pre­ \
schim b sau secţie la re a liza ­ celelalte colective de în cooperativele a g rico ­ j
în d e p lin ire a s a rc in ilo r econo­ 20 de apartam ente. C o n stru cto rii g ru p u lu i de şanfic- găteşte n bogată produc­ \
m ice trasate de p a rtid s-a rea angajam entelor cuprinse fu rn a liş ti, sta b iliu d u -şi le. re Valea J iu lu i al T.C.H., care s-au angajat să pre­ ţie editorială planificată \
in răspunsul org an izaţie i ju ­
transm is la cote a m p lifica te urm ă to are le ob iective : dea în a in te de term en blocu l A3, şi-au respectat eu- pentru 1970. In creştere
asupra a c tiv ită ţii fie că ru i co­ deţene dc p a rtid H unedoara v în tu l. Cu 25 de zile m ai devrem e dc data p la n ifi­ \ faţă dc anii anteriori, ti­ )
le ctiv. încă din prim a zi a a­ la che m ările la întrecere a- cată ci şi-au a n u n ţa t succesul, spre bu cu ria fa m ilii­ \ ra ju l total al lu cră rilo r s
dresatc de o rg a n iz a ţiile ju d e ­
n u lu i 1070. M a rile agregate lo r de m in e ri care vo r beneficia de căldu ra că m i­ sale va însuma peste 20 s
ţene de p a rtid Hraşov şi \
care plăm ădesc m etalul, cu şi n u lu i în cea m ai nouă con stru cţie socială de la L o ­ m ilioane dc exemplare.
celelalte verigi ale u ria ş u lu i T im iş nca. \ S
m ecanism in d u stria l Im nodo- \ \
iva n pulsează viguros, d in a ­ M IN G EA PENTRU
m ic, o fe rin d in fiecare zi de Secţia a il-a \ \
m uncă sig ura nţa de p lin ă că „M O N D IA L E " \
pre ved erile u ltim u lu i an al ţ
c in c in a lu lu i sc vor în d e p lin i furnale Jucătorii vest-germani \
cu succes. M ă rtu rie stă b i­ ÎH ZIARUL DE AZI \ Rcckcnbaucr şi M 6)|cr au \
la n ţu l rodnic al lu n ii ianua­ încercat mingea ce va fi \
rie. cînd sidet u rg iş tîi hu ne­ tre b u ie să aducă, in acest an, \ utilizată la cam pionatul
doreni au făcut din nou do­ cea m ai m arc c o n trib u ţie la \ m ondial dc fotbal. Ei au \
vada ta le n tu lu i, h ă rn icie i şi creşterea in d ic ilo r de u tili- i declarat că este un balon \
excelent. „A rc n greu­
ln întâmpinarea ■ Valorificarea posibilităţilor j tate ideală şi porneşte i S
din picior ca un obuz",
\
a spus M öller. In ceea
j cc-l priveşte pc Bccken- \
ZiLEf CEFERISTULUI de creştere a rentabilităţii po- \ baucr. acesta găseşte că s
mingea m ondialelor „nu
Personalul din u n ită ţile do pe ra- Eiecutind la tim p ;i la un nivel j este nici prea tare, dar \ \
nici prea suplă".
»o R egulatorului de circulaţie ;i m ij- le h n ic < a lito liv superior toata lucră­ miculturii
eare iim e fio a h o to ril ia » eo liie io rile da întreţinere }i reparaţie, co­ \
etem plor sarcinile u ltim u lui an ol lectivul to c ile i n o a tlrc a re u ţit >ă i
actualului cincinal ji să întâmpine m cn(inâ colea In bună tia re de cir­ \ „E U R O P E N II AU y
Ziua c e lc riitu lu i cu re oliicm d t moi culaţie. Am re u jit a ltfe l tâ o tigu iă m S
im portonic în îndeplrrm eo pionului mersul trenurilor, in ra ia noo tlră de \ ÎN R EG ISTR AT
de tronsporl. a ctivitate, lo iă re ttric |ii de ci>cula|ia PROGRESE"
lu c ră to rii d in toate com partim en­ ;i în co n d iţii de tig u ro n ţo deplină. * Alfabetul muzicii ţ \
tele de a clivito le au ro u jîl sâ in* La controlul făcut o iu p ra ttă rii căii i \
cheie prim a lună a onului cu rea* cu vagonul de m ăturoi cale, om ob­
lilă ri m eritorii. S-ou espediof în piu*. ţin u t un punctaj bun. 68 Irm de eolc Corespondentul revistei \
(a(ă de prevederile p ionului de Hat, au p rim it ca lifica tivu l loorte buni, \ France Football, in Bra­
St 270 tone de m ărturi ; Io deicâr* •or 63 hm cale, ca lifica tivu l buni. A- zilia. A. Fontan, scrie, ţ
căii pla n u l a tost d e p â ţit cu 2 CO0 cc ito rexuUole te doforetc lăcă tu ji* ■ Rebus \ după evoluţia echipei
de vagoone ; planul de lionspo»! in lor din echipele conduse de I- N îcţo, \
tone nele Icm a lo il d o p a ţii cu 27 I Honda ţi I. Neam(u. care. eiecu- \ României şi a form aţiei
la sută ; staţîonoieo vagoanelor la tind lucrări de ca litate, au obţin u i s cehoslovace Spartak Pra­ \
tncorcări-descârcări O I d t redută cu f i cel moi bun puncla|. Impunătoarea hală de turnare a oţelâriei M artin nr. 2 de la Hunedoara, locul unde fiu- ga : „E uropenii au în re ­
15 la tu tă , lor curta vagonului gol C. CONSTANTIN viul de oţel lichid nu se întrerupe niciodată. Foto : V. ONO IU y
cu 2.65 Io tută . In perioada respec­ \ gistrat progrese în toate
tivă au lo tt îndrum ate ca m orţrute tehnician — secţia L 3 Deva dom eniile : pregătire fi­ \
tehnice ţi cem erciote un număr do \ zică, angajare în joc, o r­ \
ISO trenuri, pe d ife rite secţii de cir* \
culafie, care ou tronspertot peste ganizare a apărării şi... \
81 000 lene m ărfuri. \ control al balonului, ceea
Ing SORIN MATA lizarea fon durilor m ateriale şi s ce este sem nificativ". \
In toamna anului 1970 se
şelul R.C.M. Simeria \
vor îm plini 100 dc ani de u im i vum m orale necesare rea liză rii i­
O cînd s-au desfăşurat, la Deva, inimii » [E i dealului propus. In acest scop s T E N I S \
lu crările adunării generale de „Inteligenţa română din Buda­
In codrul u n ilă lilo i din icria do pesta", tn frunte cu George s \
activitate o R.C.M. Sim oiia ou lo t! constituire a „Societăţii pentru
confirm aţi ca fru n lo ;i in întrecerea crearea unui fond dc teatru Moeioni, lo sif Hodoş, Vasîte P H ILA D E LP H IA 7 (A- \
îo c io lirlă pc 1969 un număr dc 366 român în A rdeal". Buteanu, lo sif Vulcan. Vicen­ \ gerpres). — Australianul
dc c e le iiţli, de cele mai d ife rite pro- tnccpînd cu deceniul IV . cînd ţiu Babeş, G avril M ih alyi şi Rod Laver, jucătorul dc \
le iii ;i sp ecia lităţi, ia* un numbr dâ C ă rtu ra rii români din T ra n ­ şi mai ales „F a m ilia ", condusă nesc din Transilvania. din parlam entul de la Buda­ \ tenis nr. I al anului tre
7S lormo (i i de lucru ou p rim ii d i­ silvania, ea şi fra ţii lor din in fruntea acestei acţiuni se si­ de Tosif Vulcan, devenijâ tr i­ Discuţia deschisă Jn paginile pesta Fâcînd dovada unui a- a lţii, se întruneşte tn mai m ul­ i \
plome. Printre lru n to ;ii în tie ce rii d>n Moldova şi Ţara Românească, tuează neobositul gazetar, isto­ buna principală a luptei pen­ revistei „F a m ilia " este susţinu­ devârat patriotism şî a unui te rin d u ri — tn decembrie s cut, l-a elim inat pc ru­ y
rindurile p e rto nn lulu i u n ită |ilo r noot- erau pe deplin convinşi de ne­ ric, om p o litic şi anim ator cul­ tru realizarea acestui nobil de­ tă de un mare num ăr de căr­ adm irabil curaj civic, deputaţii 1069, în februarie, m artie şi a ­ mânul llic Năslasc cu
Lte am intim pe lou a râ ;ii M oite M i* p rilie 1870 — pentru a dezbate i 4—6, 6 -2 . 7—6 în sfer­ S
hu, ;e f dc monevra in tta (ia Sime- cesitatea şi u tililta te a unui tea­ tural, George B ariţiu. ziderat. tu ra ri în su fleţiţi de ideea tea­ rom âni: dr. lo sif Hodoş, Sigis­
ria c â lo lo ri, Iu lia n D rijm an, je l de tru românesc, nu numai ca Un binefacalor tonic in lupta mund Borlca, Eugen Ion Cucu, problemele organizării m işcării turile dc finală ale tu r­ s
manevră în ito |ia S im eria-ltiaj, C rit­ m ijloc dc educare m oral-cetâ- ardelenilor pentru un teatru A lexandru Mocior.i, Mircea B. pentru teatru. A fost aleasă o neului de tenis dc la Phri
ico A pâvâlooie. im piegat dc m ijeo- ladcjphia. \
te în stopa Câlon, Viorel A pctn, im ­ ţcneascâ. patriotică şi cultu ra­ românesc l-a constituit, desigur, Stănescu şi V icenţiu Babeş r i­ comisie operativă din 5 mem­
piegat de m iţcore in tla (io Subco- lă a maselor, ci şi ca in stitu ­ şi turneul fo rm a ţiilo r profesio­ dică problema subvenţionării bri, avînd ca preşedinte pe Io­ \ In optim ile dc finală \
tate. Ştelon Be;tâu, c o iic r in ita lia niste din România, conduse de unui teatru românesc, pentru sif Hodoş şi ca secretar-casier la dublu bărbaţi, cuplu!
Deva. Ghcorghe Cala, im piegat de ţie în care sâ se oficieze cu sările anului 1970 \ român llic Năstasc — \
m iţcore in tlu p o llio , A dtian Gru- grijă, pricepere şi veneraţie Stefanio T a rd in i (1864), M ihail care cer sâ se prevadă, în bu­ pe lo sif Vulcan. A fost redac­
ieicu, im piegat de m ijeoro in lta fio cultu l Jim bii naţionale. Pascalv (1869) şi Matei M illo getul statului, suma de 200 000 tat şi publicat „A pe lu l către \ Ion Ţ iria c a elim inat cu \
Pui, loon D ragon, im piegat de m ij* (1870), care s-au bucurat de o 2—6, 6—2, 5—.1 perechea
care in staţia Pe>tJj, M ih o l M o lo i, Preocupări sporadice pentru flo rin i, lucru ncaccoptat, desi­ publicul rom ân" — intîm pinat C liff Ricliey — Rogcr \
lo có lo ; de revine in tta lia Sim erio- teatru s-au m anifestat în T ran­ caldă şi entuziastă prim ire, şi dăm teatru tru lu i românesc, cum au fost gur, de parlam entul de la Bu­
tricrj. V iatei l«imie. lo có lo ; de »evuia silvania încă de la m ijlocul se­ de un strălu cit succes tn toate t de Iosil I Lapedatu, N Butariu, M dapesta. cu deosebită căldură de în­ Taylor. In acest turneu \
in stoţia Simeria-călă1o»i. Aurel M i- localităţile ardelene in care au „F a m ilia ", treaga suflare românească şi pentru a sc evita m eciu­
hai. electromecanic Io cent»oiiio«e- colului al X V lII-le a , concreti­ Străjanu şi M. Eminescu, care întregul flu x al ofensivei ho- \ rile maraton, sc joacă al \
telecomandă in ita lia S im e 'io -lria i, zate prin spectacole susţinute dat spectacole. il 1869, con- a publicat artico lu l „R eperto­ târite şi masive pentru teatru)
loan H onda. ;e l de echipă Io in tic- de elevii din centrele cu şcoli Campania pentru întemeierea mtuzia.şti şi riu l nostru teatral" in nr. Prol. DUMITRU SUSAN \ treilea set pînă la 12 \
(ineieo căii românesc ardelean trebuia con­ puncte la sim plu şî 5
româneşti ca B laj, Oradea şa. unui teatru românesc în T ran­ de, în ace- 18 30.1.1870. centrat şi canalizat de un o r­ \ puncte la dublu. \
I. POPA La începutul secolului urm ă­ silvania angajează toate perio­ inv şi un a- In marea mişcare pentru în­ ganism centra), care sâ orga­ s \
preşedi.tâcle comitetului sindical tor. interesul pentru teatru spo­ dicele româneşti, avînd în fru n ­ d o rito rilo r fiinţarea teatrului ş-au înca­ nizeze toate forţele şi sâ ve­ teONlMUAIf M MO. • t-o)
dc linie R C.M. Simeria reşte şi se intensifică, mat ales te „Gazel a de Transilvania" ru lu i româ- d ra i şi unii deputaţi români gheze In mod sistematic la rea- L i