Page 26 - Drumul_socialismului_1970_02

f AO. t DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 8 FEBRUARIE 1970

In cadrul com plexului de lu ­
Extinderea p la n ta ţiilo r de Mare (cu o livadă de peste .30 crări agrotehnice, un loc de ani se ridică la 557 000 Ici. So­ sibil să se încaseze in venit
net din pom icultură de 300 000
cotind« că prin aplicarea m in i­
dc hectare), Romos (25 hecta­
pomi reprezintă una clin acţiu­
A nile pentru care unităţile co­ re). .Jcledinti (23 hectare), Oco­ maximă im portantă il ocupă m ului dc lucrări agrotehnice lei, respectiv 10 000 lei la hec­
tar, îm bunâtâtindu-se valoarea
era posibil să sc realizeze cu
dăunătorilor
combaterea
an i­
liş (22 hectare din care 15 hec­
operatiste din
judeţul nostru
normei cu oproxinvativ 10 lei.
uşurinţă de pe fiecare hectar
alocă an de an m uri investiţii.
mai o livadă sănătoasă poale
Kolt, Vaulci şi altele. Producţia
Necesitatea şi im portanţa a­ tare peri), M ârtîneşti. Sibişel, m ali şi vegetali, deoarece nu­ in prim ul an de producţie cile Astfel de calcule se pot şi tre­
cestei acţiu ni sînt determ inate scăzută şi calitatea inferioară valorifica din plin efectul ce­ 1 000 kg mere şi 000 kg fructe buie făcute în fiecare coopera­
de faptul că prin înfiinţarea a fructelor, situate sub lim ita lo rla lte măsuri aplicate tn ve­ la peri şl pruni, ia r tn al doi­ tivă agricolă. Intensive,
In cazul live zilo r
lea an să se obţină cel puţin
IN MAR TRECERE o sursă de ve n itu ri agricole, de densitatea neeorespunzâtoa- fructe. 2 000 kg mere, l 200 kg pere şi beneficiul net este de 2-5 ori
de
derea creşterii producţiei
oricăror aşteptări, determ inată
live zilo r se asigură nu numai
sporite
1 000 kg prune la hectar.
mai mare, tnccpînd chiar din
re­
Un calcul economie pe caic
re a pom ilor la hectar, dez­
pentru cooperativele
zultă — raportat la suprafaţa
cl şl o folosire raţională n u­
ten ţialu l de producţie al live-
la
pe rod.
Spre
exemplu,
m ilor, intrarea pe rod cu ma-
nor terenuri situate in pantă, voltarea vegetativă slabă a po­ l-am făcut, evidenţiază câ po­ existentă — că în cei doi ani am il al treilea de la intrarea
slab productive şi im p roprii C A P. Romoşel de pe 3 ha
RAREA UNEI REZISTENTE 0 CREŞTEREA INDICELUI altor cu ltu ri. In plus, m erită plantaţie intensivă s-a realizat
MECANICE A COCSULUI CU EXTENSIV DE UTILIZARE CU am in tit că in ve stiţiile se ju s ti­ in anul al treilea de producţie
fică din punot ele vedere eco­ un beneficiu de 33 000 lei, re­
0 VARIAŢIE DE MAXIMUM 0.1 LA SUTA, IAR A CELUI
nomic, deoarece recuperarea venind 11 000 lei la hectar.
2 KG FAŢA DE MEDIA LU­ INTENSIV CU 0,13 LA SUTA; ch e ltu ie lilo r se poate face in In vederea rid ic ă rii p o te n ţia ­
TATE STABILITE PRIVIND NARA. atingerea c a p a c ită ţii 0 REDUCEREA COSUMU- doi sau cel m u lt tre i ani de la lu lu i productiv al live zilo r, re­
CONŢINUTUL DE SILICIU, intrarea p la n ta ţiilo r pe rod. facerii lor, îndeosebi mă refer
op tim e de p ro du cţie la bate­ LUI DE METAL CU 6 KG PE
SULF SI FOSFOR ; ria de cocsificare nr. 1, după TONA DE LAMINATE ; Argum entele am intite stnt la cazurile citate oa exemple
0 SE VOR OBŢINE ECO­ num ai două lu n i de la pune­ suficiente pentru a demonstra negative, sc im pun cu acuitate
rea in fu n cţiu n e . 0 SATISFACEREA CERERI­ că pom icultura constituie o ra­ 0 serie de măsuri. In tre aces­
NO M II LA PREŢUL DE COST mură de producţie cu un grad tea un loc de mare im portantă
LOR BENEFICIARILOR DE
DE 3 MILIOANE LEI ; rid ica t de rentabilitate, mai a­ îl are aplicarea cltorva lu crări
0 REDUCEREA CONSU­ Oţelarii Siunedo- LAMINATE LA LUNGIMI FIXE les In co n d iţiile economice şi dc redresare, p rin tre care se
MULUI SPECIFIC DE COCS Şl MULTIPLE ; naturale o fe rite de judeţul nos­ cuvine să fie subliniate: com­
tru.
pletarea g o lu rilo r existente, e­
CU 7 KG PE TONA DE FON­ răni 0 REALIZAREA INTEGRA­ xecutarea tă ie rilo r de regene­
• w ,< l stnt c o n fru n ta ţi în Un proverb românesc spune
TA FATA DE NORMA PLA­ LA Şl LA TERMEN A C O N ­ că „gospodarul se cunoaşte rare şi form are a coroanei,
acest an cu cele m ai m a ri
NIFICATA; sarcini din întreaga istorie a TRACTELOR ECONOMICE ; după ogradă“ . Intr-adevăr, p ri­ fertilizarea, săpatul şl aplica­
0 REDUCEREA TIMPULUI H unedoarei Fi trebu ie SA 0 ÎNDEPLINIREA SARCI­ vind livezile cooperativelor a- rea tratam entelor fitosanitare.
D intre aceste acţiuni. în pe ri­
DE OPRIRI ACCIDENTALE PRODUCĂ PESTE 3 M ILIOA­ NILOR DE LIVRARE LA EX­ g rito le din Romoşcl (119 hec­ s-ar îl ob(inut ve n itu ri In va­ oada actuală o atentie deose­
Geoagiu
(100 hectare),
tare).
DIN TIMPUL CALENDARISTIC NE TONE DE OTEL, sâ asi­ PORT CU 10 ZILE ÎNAINTE Sînlandrei (30 hectare) şi a lte ­ re Intîrziere, sînt p rin cip a lii zilor nu este nici pe departe loare de 509 000 lei. Cu alte bită sc cere acordată s tro p iri­
m ileze noi m ărci de o ţe lu ri factori ce au in flue nţat negativ fru ctificat. Vom sublinia acest lor dc lam ă pentru combîite-
CU 1 LA SUTA". dc ca lita te superioară şi să DE TERMEN ; le, se poate constata cu uşu­ rentabilitatea p lan ta ţiilo r. Din aspect prin exem plul o fe rit de cuvinte, era absolut norm al şi
A sum ind u-şi asemenea an­ c o n trib u ie la reducerea sub­ 0 REDUCEREA PREŢULUI rinţă — deşi posib ilită ţile nu analiza cauzelor care au con­ p la n ta ţiile cooperativelor a g ri­ posibil ca din livezile coopera­ ren păduchelui de San Jose.
gajam ente, fu rn a liş tii secţiei sta n ţia lă a con sum u lui de DE COST CU 1,2 MILIOANE au fost total epuizate, că plan­ trib u it la o asemenea stare dc cole din Dineu Mare, Dineu tivelor agricole am intite să se Aplicarea cu ţoală răspun­
a Il-a au c h ib z u it tem einic m etal. ta ţiile sînt bine În tre ţin u te şi lu cru ri se desprinde câ in liv e ­ Mic. M ărtineşti, Jeledinţi şi O­ încaseze un beneficiu net de derea, cu m ult sim ţ gospodă­
la crearea tu tu ro r c o n d iţiilo r .A n a liz in d cu p ro fu n ­ LEI". în g rijite , constituind o m lndrie zile u n ită ţilo r respective s-au coliş. Aceste un ităţi au în fiin ­ cel puţin 12 000 lei, care în al resc şi pricepere, a m ăsurilor
te h n îco -m a te ria le şi de m uncă In scopul re a liz ă rii o b ie c ti­ a u n ită ţilo r respective. aplicat In mod nesatisfăcător ţate. de 0-8 ani, plantaţii de treilea an ele producţie a ju n ­ am intite se \ a înscrie ca o
— In vederea în d e p lin irii dă m a tu rita te şi com ­ ve lo r de m ai sus, adunarea Nu se poate trece Insă cu lu cră rile de întreţinere şi în ­ tipul clasic — In medie cu 200 gea la 415 000 lei. revenind cile con tribu ţie dc seamă a coope­
riguroase a angajam entelor, petenţă p o s ib ilită ţile de s a la ria ţilo r de la .650“ a ce­ vederea faptul că însemnate g rijire . Despre ce este vorba ? pomi In hectar — pe 100 de 4 150 lei la hectar. Adincind rative lo r agricole din judeţul
ne-a spus ing C lem ent M a- rea liza re şi depăşire o ru t să se asigure m ateria p ri­ suprafeţe plantate tn u ltim ii Săpatul In ju ru l pom ilor sau hectare. Pentru executarea calculul, se constată câ In ca­ nostru la înfăptuirea sarcinilor
rinescu, şeful secţiei, am lu a t p la n u lu i de pro du cţie mă de ca lita te , co n fo rm s tru c ­ zece ani nu au in tra i la tim p desiundatul terenului In liv e z i­ plantatului s-a efectuat o in­ zul cooperativei agricole din stabilite dc Congresul al N-loa
un com plex de m ăsuri care pe 11)70. la to ţi in d ic a ­ tu rii so rtim e ntale. T otodată, in producţie, că recolta de le clasice, executarea de ară­ vestiţie de circa 100 000 Iei. A ­ Dineu Mare, Incepind cu anul al pa rtid u lu i p rivind sporirea
vizează toate la tu rile a c tiv i­ to rii. co le ctivu l nţe lâ - la m in a to riî au propus îm b u ­ fructe este slabă, ia r unele l i ­ tu ri şi praşile în cazul livezi­ dăugind cheltuielile pentru lu ­ al treilea de producţie, de pe producţiei agricole, creşterea
tă ţii noastre. S intem preocu­ rie i nr. 2 lansează che­ n ă tă ţire a m etodologiei de p ro ­ vezi nu au rodit de loc pină lor intensive, fertilizarea plan­ crările de întreţinere, tra ta ­ cele 30 hectare ocupate cu aportului n g n c u llu riî rnopera-
m area către o ţe la rii de
pa ţi de om ogenizarea în c ă r­ gra m are în vederea fo lo s irii acum. Asemenea exemple, ca­ ta ţiilo r, curăţirea, tăie rile la mente fitosanitare, recoltat şi pomi s-ar fi putut obţine anual 1 iste la aprovizionare;) popu­
c ă tu rii fu rn a le lo r şi dozarea la O.S.M. nr. 1 şi oţe- judicioase a c a p a c ită ţilo r p ro ­ re sint nedorite şi arată o sla­ pomi şi aplicarea tratam entelor paza livezilor — avînd în ve­ un venii net de cel puţin laţiei şi la progresul general
lâ ria electrică , a n g a jîn - ductive. reducerea v o lu m u lu i
ş a rje lo r după o schemă pro ­ bă preocupare pentru recupe­ fitosanitare sînt lucrări ce tre ­ dere că în mod norm al aceste 124 000 lei, ceea ce ar fi c o n tri­ al economiei noastre naponale.
gram op tim iza tă . in fu n cţie <1 u-.se să realizeze : de o p riri tehnologice, asigu­ rarea in ve stiţiilo r, nc sînt ofe­ buie aplicate cu o deosebită plan ta ţii trebuiau să intre In bu it la îm bunătăţirea va lo rii
de baza de m aterie p rim ă, se 0 DEPĂŞIREA PLANULUI rarea p re g ă tirii c a je lo r dc rite de lin num ăr mare de co­ grijă Neglijarea oricăreia din producţie de 2-4 ani (ceea ce norm ei de muncă pe cooperati­ Ing. VIOREL BALOTA
urm ă reşte respectarea strictă DE PRODUCŢIE CU 15 000 schim b, pe p ro file şi s o rti­ operative agricole P rin tre aces­ acţiunile am intite se soldează nu s-a în ltm plat de fapt) —, vă cu circa 4-5 Ici. Din anul al şeful Centrului teritoiio! de
a g ra fic e lo r de evacuare o TONE OŢEL. m ente. pregătirea şi org a n iza ­ tea se numără C.A.P. Dineu cu pagube irecuperabile. reiese câ to ta lu l acestora pe 8 patrulea de producţie era po- protecţie o plantelor Oioştie
fo n te i şi a z g u rii, m enţinerea rea pe zone a re v iz iilo r şi re ­
b a zicită ţîl z g u rilo r la in dice le 0 PROGRAMUL SORTI­ p a ra ţiilo r, în scopul re d u ce rii
o p tim . MENTAL SA FIE ÎNDEPLINIT o p ririlo r accidentale şi asigu­
— H o tâ rîre a fu rn a liş tilo r ZILNIC IN PROPORŢIE DE rarea u n u i ritm o p tim de la ­
O ate nţie deosebită
m inare.
n o ş tri de a rea liza ceea ce CEL PUŢIN 98 LA SUTA. IAR şi-au propus la m in a to rij să n-
şi-au propus este statorn ică, corde fin is ă rii c a lita tiv e a
ga ran ta tă de atm osfera sănă­ LUNAR IN PROPORŢIE DE pro d u cţie i, re d u ce rii re b u tu ri­
toasă de o rd in e şi d is c ip lin ă 99 LA SUTA ; lo r şi p ie rd e rilo r de m etal
ce caracterizează fiecare loc 0 SA SE REDUCĂ C O N ­ - C o le ctivu l SECŢIEI BLU-
de m uncă — ară ta tovarăşul
N icolae M ărculescu. seoreta- SUMUL PE TONA DE OŢEL M ING - SEMIFABRICATE -
ru) c o m ite tu lu i de p a rtid pe LA METAL IN ŞARJA CU 0,2 ne-a declarat tova ră şul N ico ­
secţie. KG. LA UTILAJ DE TURNARE lae D ănilă. secretarul c o m ite ­
P e n tru a ne realiza Insă o- tu lu i de p a rtid — a s tu d ia t cu
Inectivcle, solicităm s p rijin u l CU 1 KG, IAR PIERDERILE a te n ţie c rite riile in baza că­
co le ctive lo r de m uncă de la DE METAL CU 1 KG PE TO­ rora a fost chem at la în tre ­
uzina coesochim icâ. fa b rica NA DE OŢEL ; cere In fu n c ţie de ne voile
de aglom erare, d ire c ţia m e- 0 ECONOMIILE LA PRE­ la m in o a re lo r fin iso n re şi' de liialraiK
cano-energeticâ şi altele, de rezervele Interne, am s ta b ilit
care depinde In m are m ăsu­ ŢUL DE COST DIN EFORT p ro p riile angajam ente, care
ră întrecerea fu rn a liş tilo r. PROPRIU SA FIE DE PESTE prevăd : REALIZAREA RITMI­
Ca în tr-o im presionantă 2,5 MILIOANE LEI". CA A PLANULUI Şl DEPĂŞI­
reacţie in lanţ. chem area co- ardelene
Je ctivu lu i de la cele două P en tru realizarea acestor o- REA LUI CU 4 000 TONE ŢA-
fu rn a le de 1 000 mc a în tr u ­ bicctive , o ţe la rii sin t preocu­ GLE Şl BLUMURI DE RELA­
n it adeziunea tu tu ro r c e lo r­ p a ţi să soluţioneze un în tre g MINARE, rid ica re a n iv e lu lu i
la lţi fu rn a liş ti care au răs­ com plex dc problem e tehnice c a lita tiv al la m in a te lo r şi
puns p ro m p t p rin an gajam en­ şi organizatorice. La loc de Printre meşterii care dau faimă mobilei produse la I.I.L. Brad, se numără şi tîm plarul mecanic Viorel Tot, meseriaş is-
te la fel de m ob ilizatoa re. fru n te se află in te n sifica re a REDUCEREA CONSUMULUI cusit, prezent mereu intre fruntaşii in întrecere. Foto : V. ONO IU
procesului de elaborare a o ­ DE METAL CU 1 KG PE TO­
— La FURNALUL NR. 5
ţe lu lu i cu oxigen, asim ila rea
din ca d ru l secţiei I, de pildă, tu rn ă rii o ţe lu lu i in lin g o lie - NA, CREŞTEREA INDICELUI reprodus cje numeroase publi­
COLECTIVUL ŞI-A PROPUS le dc 0 tone. pe po d u ri cu 8 EXTENSIV DE UTILIZARE CU caţii. p rin tre care şi dc revis­
lin g o tic rc . intro du cerea tre p ­ 0.2 LA SUTA, REDUCEREA ta „C o n vo rb iri lite ra re “ . A fost
SA PRODUCĂ SUPLIMEN­ lent
tată in exploatare a oa le lo r PREŢULUI DE COST CU PE­ se etaleze pe redactat, de asemenea, proiec­
TAR IN ACEST AN 1 100 TO­ de 230 tone, toate cu scopul Spectacol tul de statute şi s-a hotârîi ca
NE FONTA - nc-a de cla rat de a asigura la m in o a re lo r STE 3 MILIOANE LEI. adunarea generală de con stitui­
— P en tru a da via ţă aces­
tova ră şul 1‘c lru Cara. preşe­ b lu in in g m in im u m dc 70 la to r an ga jam e nte — a spus " i * S Í Í re a organism ului conducător
d in te le c o m ite tu lu i sin d ica l sută lingou cald d in necesa­ ing lo an lYIihuţ, şeful secţiei în deplasare ¡hai să aibă loc în oraşul Dcvn, io
de secţie întreaga p ro du cţie ru l total — nc-am propus folosirea in ­ scena, zilele de 4 şî d octombrie 1870.
su p lim e n ta ră se va realiza şî In ca d ru l a d u n ă rilo r pe tegrală a c a p a c ită ţilo r de în ­ F o rm a ţiile a rtis tic e de a ­ M îndri de cinstea * cc li s-;i
aici cu cocs econom isit şi la sch im b u ri, ce le la lte colective călzire a lin g o u rilo r, îm b u n ă ­ acordat, devenii au făcut im en­
p a ra m e trii c a lita tiv i proscrişi. dc u le ln ri şi-au d e fin it răs­ tă ţire a co n d u ce rii flu x u lu i dc m a to ri a p a rţm în d că m in u ­ în fiin ţa tă în scopul îm b o ­ dicarea şi creşterea m işcă rii losite de u n ii profesori, care se pregătiri pentru această *-
întrecerea pentru sporirea p u n su rile la chem are pe m ă­ la m ina re, asigurarea a lim e n ­ lu i c u ltu ra l şi L ic e u lu i teo­ g ă ţirii şi rid ic ă rii c a lită ţii a rtis tic e dc am a to ri. D in cei d e term in ă o reacţie negativă
p ro d u cţie i de fon tă şi re d u ­ sura p o te n ţia lu lu i real de ca ­ tă rii lin iilo r re la in in a to a re cu re tic d in Ilia au prezentat m işcă rii a rtis tic e dc a m a to ri, 20 profesori cu norm ă de ba­ la elevi fată de in stru m e n te dunăre, menită să pună bazele
cerea con sum u lui de cocs osie re dispun La OTELARIA NR. se m ifa b rica te la n iv e lu l sar­ de cu rîn d im reu şit spec­ şcoala po pu lară de artă, p rin ză sau în com pletare, num ai sau ob ie ctu l de în vâ ţâ m în t, „S ocietăţii pentru crearea unui
p u te rn ic susţinută de FURNA- 1 se acţionează în d ire c ţia c in ilo r şi a n ga jam e ntelor a­ tacol pe scena c ă m in u lu i ab so lve n ţii ei, a rtiş ti am a­ 7 activează la casa de c u ltu ­ lipsa de perspectivă şi fin a ­ fond dc teatru român in A r­
c u ltu ra l d in satul Sârbi. In
LIŞTII DE LA CALAN. In le ­ resp ectării p ro g ra m u lu i s o rti­ cestora. program a fig u ra t : „Şeză­ to ri şi in s tru c to ri, are m e n i­ ră sau in d ife rite fo rm a ţii ale lita te a d ru m u lu i parcurs în dea 1“ .
gătură cu aceasta, tovarăşul m ental şi a in d ic a to rilo r de R ăspunsurile c e lo rla lte co­ toarea“ in te rp re ta tă de e­ rea de a c o n trib u i p rin toa­ (d u h u rilo r ca in s tru c to ri sau şcoală, de te rm in a te de slaba „Adunarea generală s-a ţinu t
N icolac P illy . şeful secţiei fu r­ c a lila lc . pentru reducerea re ­ le ctive de la m in a to ri sc în ­ le v ii lic e u lu i — s-au re ­ te m ijlo a ce le ce Ic are la in te rp re ţi, restul de 13 nu preocupare a şcolii şi u n ită ­ în zilele de 4 şi 5 octombrie
nale. ne-a spus : b u tu rilo r şi a p ie rd e rilo r de scriu pe lin ia p re o cu p ă rilo r m a rca i D orel Ciosa şi C or­ d ispo ziţie la satisfacerea gus­ desfăşoară dc m u lţi ani nici ţilo r c u ltu ra le d in m u n ic ip iu
m etal, ia r la OŢELARIA E­ un fel de a c tiv ita te extraşco- la Deva, la Casina oraşului A
— A dunarea s a la ria ţilo r m a jo re pe ntru u tiliz a re a cu ne lia Sloeneseu — , m om en­ tu lu i p u b lic u lu i p rin tr-o ac­ faţă de a b so lve n ţii şcolii.
LECTRICĂ, este vizată cu pre­ ra n d a m e n t s p o rit a cap acită­ tiv ita te c u ltu ra lă perm anentă. larâ pe lin ie c u ltu ra lă sau
no ştri a an alizat toate rezer­ te vesele şi fo rm a ţia de D ar cauza p rin c ip a lă care fost o adevărată manifestare
vele de rare dispune şi a ho- cădere atingerea p a ra m e trilo r ţilo r pro du ctive. re d u ce rii dansuri. S pectacolul în de­ In iţia tiv e concrete in acest obştească“ U rm în d e xe m p lu l creează un c lim a t nesănătos de entuziasm, o m ărturie în flă ­
tâ rit SA PRODUCĂ PESTE p ro ie cta ţi la noile cup toare con sum u lui de m etal, re a liză ­ plasare s-a bu cura t de un dom eniu tre b u ie să ia co n ­ Joi, e firesc ca e le vii sau ab­ in şcoală sin t c a lită ţile m o­ cărată a unei d o rin ii şi hotâ-
do 50 tone. asim ilarea de noi r i p ro d u cţie i dc la m ina te în ducerea şcolii, cadrele d id a c ­ so lve n ţii sá ignore m unca a r­ ra l profesionale modeste ale
PLANUL ANUAL 1 000 TO­ m ărci dc o ţe lu ri de în a llă ca ­ s tru ctu ra şi ca lita te a ro n d ă deosebit succes. tice în colab orare cu aşeză- tist icâ. n c a c liv in d în nici o ca d re lo r didactice, lipsa u n u i riri generale, o mare sărbătoa­
NE FONTA CU COCS ECO­ lita te de b e n e ficia ri A stfe l. C O ­ m in le le c u ltu ra le , cu fa c to rii fo rm a ţie , n c m d e p lin in d u -ş i c lim a t a rtis tic in şcoală şi re naţională, menită să râm î-
NOMISIT. in c o n d iţiile res­ LECTIVUL LAMINORULUI răsp un zători cc Ic coordonea­ m enirea pentru care s-au carenţe în educaţia şi in s tru ­ nă „pentru eternitatea mare,
ză a ctivita te a . p re g ă tit şi pentru care nu ne irea e le v ilo r Acestea s-au
p e ctă rii p re ve d e rilo r c a lita ­ „000“ ŞI-A PROPUS SA DE­ penlru rom ânii din a c c te
tive Laminaîorii de la PĂŞEASCĂ PLANUL DE PRO­ NOUTĂŢI D ur iată că în scrisoarea înd oim că au avut în c lin a ţii. m a n ife sta t în tr-u n mod deo­
E fo rtu rile fu rn a liş tilo r pen­ p rim ită lu redacţie din p a r­ Dacă nu le-au p ie rd u t pe sebit in u ltim ii ani. De aceea p â rli" (Drim ba Lucian — „Is ­
tru creşterea p ro d u cţie i de DUCŢIE CU 1 200 TONE LA­ LA „MOŢUL“ tea to va ră şu lu i C ornel Ito g - parcurs (?!). Insistenţele o r­ nu ne m iră m c(nd cei peste toricul Societăţii pentru crea­
fo n lâ de c a lita te şi de re d u ­ au 1 r«t cei care nu MINATE DIN OŢELURI DE man. preşedintele C o m ite tu lu i ganelor locale de resort nu 40 de ab solvenţi ai clasei de rea unui fond de teatru român
cere a con sum u lui specific păşit în fru n te a în tre c e rii d in ­ CALITATE SUPERIOARA şi să m u n icip a l pe ntru c u ltu ră şi au fost luate in considerare p ictu ră nu au re u şit să des­ In A rdeal“ — in Cercetări
de cocs sînt susţinute e n e r­ tre colective le c a ic deservesc livre ze p ro du cţia la lu n g im i Í La C ooperativa m eşteşu- a rtă Petroşani, se arată că n ici de conducerea şcolii şi chidă nici m ăcar o expoziţie, de lim bă şi literatură. Oradea,
n ici de
cadrele
didactice..
gic de colective le fa b ric ilo r cele H lam ino are ale H u n e ­ ! gătească „M o ţu l*' d in Hrad, la Şcoala populară de artă F a p tu l apare eu a tît m ai re ­ c h ia r şi în grup. care să con­
de aglom erare şi vizinei cooso- doarei. In vederea s p o ririi fix e şi m u ltip le , înr COLEC­ • în ate lie rele de tîm p lă rie din Petroşani se m anifestă o gre ta b il. trib u ie la educaţia estetică a 19G9, pag. 105).
chim ice. A stfe l, a g lo m e ro to - p ro d u cţie i de lam inate, d iv e r­ TIVELE LAMINOARELOR DE dc la Maia dc C riş sc d e fi­ seric de d e ficie n te c a ic de­ D ar e le v ii nu se pierd n u ­ o a m e n ilo r m un cii. D a r î-a L u crările au început prin
m onstrează câ aici
lu n u r ile
im p u lsio n a t cineva ? — se în­
rişti! de la FABRICA NR. 2 s ific ă rii so rtim e n ta le şi re d u ­ PROFILE UŞOARE. MIJLOCII n itivea ză p ro to tip u l linei nu au atins făgaşul firesc O m ai la a b so lvire ei şi in tim ­ prezentarea unui înflăcărai is­
c e rii con sum u lui de m etal. In : „co m b in a te ". E vorba dc o treabă corespondentul nostru
s a u angajat să asigure fu rn a ­ Şl BENZI să asim ileze noi p rim ă con statare: „...c o n tri­ pul şcolii. „U n a d in cele m ai to ric al m işcării pentru teatru
chem are se spune : \ bibliotecă com binata cu „P ro d u c ţiile a rtis tic e d in
le lo r nr. 7 şi 8. PESTE PLAN. „A n a liz în d tem einic sortim e nte şi tip o d im o n siu n i i canapea rab atab ilă . Noul b u ita Ş colii populare de a r­ grave lacune m anifestate la u ltim u l tim p se lim ita u s tric t în Ardeal, apoi s-au lin u î două
cantitatea de 14 000 TONE p o s ib ilită ţile teh nico - do lam ina te, să onoreze la î p ro to tip sondează ce rinţele tă din Petroşani la dezvolta­ Şcoala po pu lară de artă d in la p u b licu l si c o n d iţiile din d ize rta tii însufleţite, menite sâ
m ateriate de care d is ­ ¡n a lt n ive l c a lita tiv co n tra c ­ rea şi perfecţionarea m işcă rii Petroşani constă în pierderea şcoală, fiin d fru s tra te de ceea
AGLOMERAT de cca m ai b u ­ ; in vederea tre c e rii In pro- e le v ilo r în cursu l trim e s tru ­ demonstreze necesitatea şi u ti­
pun. la in rn a lo iii dc In tele econom ice i d u cţia dc com andă şi de a rtis tic e de a m a to ri nu se r i­ ce ar fi p u tu t o fe ri scena u-
nă ca lita te „650“ cheamă la în tre ­ D ind o ca ra cte riza re de an ­ i m ică serie. C om binata e dică încă la în ă lţim e a p o sib i­ lui I al a n u lu i de în vă ţâ - neî săli de spectacole şi p re ­ litatea te a tru lu i: „Despre tea­
Deosebit de m o b iliz a to r esle cere toate colective le de sam blu m od ului in care co­ i fu rn iru ită cu mie. P re ţu l lită ţilo r şi c e rin ţe lo r actuale m în t". Cauzele re la ta te de zenţa un ui p u b lic num eros". tru în ta rile române“ ~ de lo-
ANGAJAMENTUL COCSA- la m in a to ri pe baza u r­ le ctive le dc sidci u rg işti s ao ; in fo rm a tiv -- in ju ru l a pe care le im pune via ţa c u l­ corespondentul nostru sînt în s o ţiţi d ft aceste a p recieri sif llodoş şi „D e ce voim s a­
m u ltip le : lipsă de co lab ora­
m ăto a re lo r c rite rii : angrenat în întrecere. lo v.o ă - tu ra lă a m u n ic ip iu lu i şi ju ­ de loc m ă g ulitoare ale cores­
RILOR. & DEPĂŞIREA PLANULUI şol ing Coslache Trotuş, d i­ j 3 000 lei. d e ţu lu i nostru In cei 16 ani re şi s p rijin din partea c o m i­ p o n d e n tu lu i nostru la adresa vem un teatru naţional“ - <ic
— Am a n a liza t evi toată re cto ru l general al C e ntralei ; T o| coo perativa „M o ţu l" de existe ntă a şcolii, au ab­ tetelor sindicale d in în tre ­ in s titu ţie i m ai sus-am intite. fo.sit Vulcan. Cuvântările au
răspunderea căile şi m o d a li­ CU 3 600 TONE LAMINATE in d u s tria le H unedoara, nc-a ; a p re gă tit pentru moda de s o lv it c u rs u rile perm anente p rin d e ri şi in s titu ţii, a d i­ am con sid erat ca absolut ne­ im presionat şi entuziasm.d în-
tă ţile dc a c o n trib u i la re d u ­ FINITE PLINE; de cla rat : 1 165 de a rtiş ti am a to ri şi re c to rilo r de c lu b u ri, care cu cesară o anchetă p e ntru a
cerea con sum u lui şi d e fic itu ­ î p rim ă va ră 2? dc m odele noi in s tru c to ri, dar, d in acest nu ­ prea m u ltă u şu rin ţă avizează vedea pe viu cauzele ca ic tr-a tit pe ascultători, incit a­
lu i de cocs — ne-a spus to ­ — C h em ă rile Ia întrecere şi angajam entele fu r- i dc în că lţă m in te : 10 pe ntru m ăr im p resio na nt, foa rte p u ­ ce re rile de înscriere, slaba duc la de re g lă ri regretabile. ceştia i-au ovaţionat pc vorb i­
varăşul Solom on SăJăjan, se­ n a liş lilo r. o ţc la rilo r şi (a n im a to rilo r n o ştri rep rezin tă I fem ei, 7 pe ntru b ă rb a ţi şi ţin i sin t aceia care m ai ac­ m uncă de p o p u la riza re a şco­ Dar. in p rim a zi a v iz ite i tori.
c re ta ru l c o m ite tu lu i de p a rtid expresia h o tă rîrii dc a în d e p lin i e xe m p la r sa rcin ile tivează in prezent în ca d ru l lii în rin d u l tin e re tu lu i în ­ noastre, n-am avu t p o s ib ili­ In această atmosferă, dc en­
de la uzina cocsocN m ieâ Ca trasate de p a rtid în qpest u ltim an al c in c in a lu lu i. : 4 m odele (le sandale. N oiîe fo rm a ţiilo r a rtis tic e de am a­ cad rat in producţie, lipsa de tatea sâ-l în tîln im pe d ire c ­
răspuns la chem area fu rn a liş - Kle sin t realiste şi au un p u te rn ic suport m a te ria l ; m odele vo r putea fi văzu­ to ri din Valea J iu lu i". exigentă şi selecţie la exam e­ to ru l scolii, deoarece am a­ tuziasm general, au fosi pre­
tilo r ne propunem : DEPĂŞI­ în re zu lta te le po zitive o b ţin u te in luna ia nu arie . i te in cu rîn d în m agazinul Cauzele care au dus la a­ nul de ad m itere , absenta u ­ ju n s după ora de in e h cicre a zentate şi votate stabilele iar
REA PLANULUI DE PRO­ R ealizarea lo r în cele m ai bune c o n d iţii se bazează : de prezentare de la Deva ceastă stare de lu c ru ri, spe­ nor m a n ife stă ri a rtis tic e şi c u rs u rilo r (14,05). cînd p o r­ adunarea a hotărit ¡n u n 'c c iiiî-
pe ansam b lul m ă s u rilo r şi p re o cu p ă rilo r noastre pen­ c ific ă corespondentul nostru, a c tiu n j specifice care să a tra ­ ţile şcolii erau deja închise.
DUCŢIE CU 5 000 TONE i al cooperativei „M o ţu l". late înfiinţarea „S ricicl.ljli pen­
tru ea p ro du cţia dc m elat să se desfăşoare pe coor­ sînt m u ltip le . „C a drele d id a c­ gă şi să m en ţină e le vii, u ti­ A m com u nicat in schim b cu
COCS, pe seama econom iei donatele s a rc in ilo r pe care p a rtid u l şi statul le pun tice de la această şcoală nu lizarea unor m etode im p ro ­ e le v ii pe fereastră. A doua zi tru crearea unui imul de tea­
de m a te ria le pe şarjă, ASIGU- în faţa sid e ru rg ici, a în tre g ii noastre econom ii. p a rticip ă în to ta lita te la ri- p rii, rig id e şi învechite, fo- am re în n o it v izita , de data tru român tn A rdeal". ,\ |ost
aceasta m ai repede de ora ales com itetul de conducere,
10.00. p lin i de speranţe. Dar avînd în componenţa sa pe: 7o-
n-am în tiln it deeit pc secre­ sif Hndoş - preşedinte. Ale­
tara şcolii, care ne-a răspuns xandru Mocîoni — viccpie-
c â rb u n ii în p la n u l dc a p ro ­
n f vizionare. d ire c to r a la ora 11.00. d ire cto ru l fiin d şedinte, losif Vulcan — secre­
să reve nim cu un telefon pc
A poi tovarăşul
plecat în oi aş. La ora 11.00
tar, Vicenţiu Babeş _ casier,
ce ru t tele fonic co n firm a re a a­
cestei a firm a ţii. ani dat te le fo n u l „c o n tra c ­ Alexandru Roman, Petru M i-
ta t". P rofesorul G lico rg h c Po­
— N ici în p la n u l de a p ro ­
Dc la tovarăşul N icolae — Cunoaştem situ a ţia O a­ aceasta, un fa p t de o con­ Câei râ u l. pro b a b il, s-a şî ve si astfel am răm as noi sâ-l vizio n a re pe 1970 n-au fost pa. d ire c to ru l şcolii, era in haly. losif Gal — membri.
Stoica din G he lar am p rim it m e n ii au v e n it şi la noi să dam na bilă n e g lije n ţă . La cen­ produs, dată fiin d te m p e ra tu ­ a d m in istră m C ă rbu ni n-avem p rin ş i c ă rb u n ii pe ntru c e n tra ­ adevăr acolo, dar nu a b in e ­ Cu p rile ju l acestei entuziaste
o scrisoare în care arată câ reclam e, deşi nu avem n ici o tra la term ică respectivă m ai ra scăzută din ziua şi noap­ pe n tru că nu ni se dau. In a- la de la G he lar — a c o n ti­ v o it să ne acorde nici m ăcar adunări au fost subscrise do­
in blocul I C de pe strada răspundere o ficia lă pentru a- sînt racordate c lu b u l şi com ­ tea care au u rm a t vizite i ceaslâ p riv in ţă vă rugăm să nuat tova ră şul B a ru tia . Dar, c in c i m inute, dco.ucce era naţii în valoare dc 4 U00 flo rin i
C u fi — sin g u ru l bloc de în ­ ccsl lucru. B locul respectiv e p le x u l com ercial încă nednte noastre vă adresaţi to va ră şu lu i Baru- o ricum , va tre b u i să nc des­ g ră b it să meargă acasă. să
că lzire cen tra lă din G he lar — a d m in is tra t dc către e xp lo a ­ în folo sin ţă M eca nicii au în- T ovarăşul in g in e r Ştefan ţia , d ire c to ru l a d ju n c t a! în ­ curcăm O am en ii nu sin t da ­ m ânînce şi să se îm brace, de pentru fondurile destinate în ­
în care locuiesc 40 de fa m ilii tare. Am lu a t legătura cu co n ­ tre p rin d e rii m in ie re H u ne­ to ri să sufere din cauza noas­ oarece dupâ-m asâ. pe la ora fiin ţă rii teatrului român din
de m in e ri, „c a lo rife re le sin t ducerea e x p lo a tă rii pentru a doara tră (tovară şul d ire c to r a fo ­ 17.00. avea spectacol la casa Ardeal.
m ai m u lt reci dccît calde. cere lă m u riri. „N u avem c ă r­ N c-am adresat şi tova ră şu­ lo sit aici un c u v in t de Ioc m ă ­ dc cultu ră. M ai m u lt. nc-a Se cuvine a preţui şi a săr­
Stăm in casă în fo fo liţi în p a l­ b u n i" — ni s-a răspuns. Cînd lu i d ire c to r a d ju n ct M ircea g u lito r la adresa dum isale şî sugerat. pentru m a te ria lu l
toane şi fulare. Dacă noi cei sînt cărb un i şi se dă foc în Aşa a fost cercclaiâ B a ru ţia Redăm a p ro x im a tiv a celor din subordine, c u v in t nostru, să luăm legătura cu bători acest eveniment im por­
m ari mai suportăm te m p e ra ­ am bele cazane, e căldu ră su­ discuţia, c o n ţin u lu i ei râm î- pe care nu-1 redăm , din res­ colegii de la „S teagul roşu" tant din istoria cu ltu rii tra n sil­
tura scăzută, c o p iii nu se im ­ ficie n tă in apartam ente. nînd însă precis pect p e n tru c itito ri). care au m ai scris şi ci un vănene şi a aduce un binem eri­
pună cu ca şi. cum nu pot fi Poate nu -i vine cu iva să sesizarea dumneavoastră — De ce s-a ajuns în situa­ Nu m ai avem de adăugat m aterial pe această temă. Cu tat omagiu acelor înaintaşi ra ­
ţin u ţi m ereu suh plapum ă, se creadă, dar acesta e adevărul. ţia ra lo ca ta rii din blocul 1 C n im ic la această a firm a ţie . asemenea ..în tre ve d e ri", fără
îm bolnăvesc. S itu a ţia e cu C ăldura in apartam entele cc de la G h e la r să nu aibă asi­ Poate doar să o punem sub c u ra ju l ră sp u n d e rii. nu ne re, în ciuda condiţiilor vitrege
noscutâ dc conducerea cx lo r 40 do fa m ilii c lăsată in gurată căldu ra in perm anentă sem nul in te ro g a tiv; de ce să •ivirăm câ lu c ru rile In această de odinioară, au luptat cu en­
p lo a tâ rii şi dc se rviciu l a d m i­ sc.inia ha zard ulu i. C ind pline din lipsă dc co m b u stib il ? sufere oa m enii ? Ceea ee in ­ şcoală m erg aşa cum ne v c t tuziasm şi dăruire pentru a a-
n is tra tiv care pro m ite m oroii exploatarea m îna pe ceva câr chis d ru m u l ag en tu lu i te rm ic Cristoa. şeful E x p lo a tă rii m i­ — P entru câ s-a crezu t că dignează şi re vo ltă e u ş u rin ­ corespondentul nostru Am a- piînde şi menţine vie flacăra
că va fi rem ediat acest nea­ bum au şi lo ca ta rii din b lo ­ sp ic aceste ob iective, pe ntru niere G helar, căruia i-am a­ blocul şi ce n tra la vor fi pre­ ţa eu care a fost p riv ită soar­ v'ut cea maî bună in te n ţie ^5
ju n s ". cul 1 C căldu ră, cind nu In a putea da m ai m ultă câldu dus la cunoştinţă această a- luate dc I.G.C.L. Dc aceea pc ta fa m iliilo r a 40 de s a la ria ţi cercetăm personal situa ţia, binefăcătoare a c u ltu rii rom â­
Am descins la G he lar pen­ ziua de 10 ianuarie. în fata râ la bloc. Dar in s ta la ţiile in no m alic — nc-a spus : anul 1069 nu am a vu t căi ai în tre p rin d e rii, oam eni care dar după cum s-a văzut, to ­ neşti pc meleagurile ardelene.
bunj p rin şi în pla n u l de a p ro ­
tru cercetarea acestei sesi­ ce n tra le i erau că rb u n i doar le rio a rc au rămas pline cu a- — B locul trebu ia să fie p re ­ vizionare. realizează sarcini de plan De varăşul Popa a p re fe ra t să Semnalăm acest im portant e-
zări o dală cu prim a zi do pentru circa M 15 ore, ia r pâ şi la p rim u l ger mai as­ lu at pentru a d m in istra re de a ltfe l nu c sin g u ru l exem plu ne trateze. „e xp e d itiv Poate veniincnl. al cărui ccnlonur se
iarnă adevărată, cu zăpadă şi şanse de a p rim i a lţii nu se pru vo r înglvoţa. C onsecinţa 7 către I.G .C .L H unedoara. îm — D ar pe 1970 ? C ă rb u n ii cînd la I. M. H unedoara a- câ acest a rtiro l îl va deţer- Incrustează în anul in care -un
m ina Stă fie m ai în g ă d u ito r
ger L.a co m ite tu l de p a rtid al înlrov-eiloau pînâ la ora v iz i­ A tu n ci cin d vor fi din nou preunâ cu cen tra la Bcrsonal ''a re m ai erau azi la centra n u m ilc lu c ru ri se rezolvă in şi. eventual, să ne acorde lo intrat (1970) din dorinţa de a
lă ajun g abia pinâ m îin c d i­
com unei ni se spune dc câ­ încălzite, e uşor dc g h ic it cc ani fost cu to va ră şii dc la acest fel. tuşi o „scu rtă în treve dere“ .
n e tovarăşul secretai Ion Ju- tei noastre. sc va jn tim p la . C ine va su­ I.G.C.L. sâ-1 preia, dar d in ş ii m ineaţă ii pregătit şi sărbătorit la di­
lea : M ai notăm . In legătură cu porta în acest caz pagubele? au re i uzai d in d ife rite m o ti­ — Pe 1970 au fost p rin ş i şi ION CIOCLEI M. BODEA mensiunea valorii sale.