Page 28 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 28
P K -■
B" DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 8 FEBRUARIE 1970
Vizita delegaţiei Plenara Inaugurarea Expoziţiei
CC. al „Civilizaţia romană Războiul
P. C. R. în România“ cu substanţe
P.C. din
R O M A 7 — Corespendentui do Stat. iacob fonaşcu. am b a
A gcrprcs. N. Puicca. trans sadorul Rom âniei la Roma.
prof. Huurwin U a ie o vid u . A
m ile : In cap itala ita lia n ă a
la Ancheres Slovacia fo^t inaugurată ■umbâtă E xp o dem ia di R om ania" d in c a p i defoliante
lex. Bălăci, d ire c to ru l ..Acca-
ziţia ..C iviliza tu l rom ană
în
R om ânia" O rganizată dc către tala Ita lic i, m em b ri ai am ba
M in is te ru l In s tru c ţiu n ii Pu sadei române.
P R A G A 7 (A gcrprcs) — bJicc al Ita lie i şi Am bii'-adu M in is tru l F e rra ri A gg rad i a NEW Y O R K 7 (Agcrprcs).
R e p u b licii S ocialiste Românie m en ţion at in c u v in tu l său câ In ciuda p e rico lu lu i de a
F A TUS 7 — Corespondentul C C al P C F . Raym ond le In zilele (Ic 5 şi fi fe b ru a rie inc curcă ..o deosebită satisfac provoca m u ta ţii genetice in
Agorpros. A! G hocrghiu. G o ff si Georges Renaud, ad ac., la B ra tisla va a avut loc la Roma - in colaborare cu ţie şi onoare ¡n m ig u iin d e xp o rin d u n le p o pu laţie i, tru p e
f r.'irvmii»* : V in e ri scară. dele- ju n c ţi ai p rim a ru lu i, de re p rim ă ria cap italei Ita lic i ziţia ’iv ii itas Romunu in le am ericane d in V ie tn a m u l
CiilK-i P C I' la vvi de al X IX - pre ze n ta n ţii celor Id celule d? plenara C o m ite tu lu i C entral exp oziţia cu p rin d e peste 1 OOt) R om ânia". S a lu tu lu i meu ccl dc sud au aruncat din 10G2 ,
)ea Congres al P C.lv, condusă p a rtid din localitate. al P.C din Slovacia dc piese, dc m are interes m ai călduros — a spus el — i şi pinâ acum c a n tită ţi im e n
de tovarăşul Paul N iciilescu- In cursul ín liln irü . care s-o. R.S.F. IUGOSLAVIA. In urma puternicului cutremur din 27 oc Pe baza p ro p u n e rii C C al provenind din 23 de muzee se adaugă cel al g u v e rn u lu i se de substanţe defoliante
M iz il. m em bru al C o m ite tu lu i tombrie 1969 de la Banjaluka, cea mai mare parte din şcolile din rom âneşti
desfăşurat in tr-o a lm o s frră de P C . din Cehoslovacia, plenara La cerem onia- in a u g u ră rii au ita lia n şi al p re m ie ru lu i său pe suprafeţe uriaşe lo ia li-
E xecu tiv, al P re z id iu lu i P e r oraş au fost distruse. Parte din copii au fost evacuaţi in alte o
p rie te n ie frăţească, tova ră şii a ap rob at elibe rare a din fu n c p a rtic ip a t M a rio F e rra ri Ag- Această grandioasă e xp o ziţie zînd aproape 12 la sută din
m anent. secretar nl C C . al Jean D upont si Bernard G iiil- raşe, iar pentru copiii de virstâ şcolară râmaşi in oraş, s-a im gra di. m in is tru l in s tru c ţiu n ii — a c o n tin u a t m in is tru l ita te rito riu l sud-vietnam ez.
P .C .lt , a avut o in tiln ire cu leron au ro s tit calde ru v in tă ri provizat o şcoală in baroci şi vagoane de cale ferată scoase din ţia de p rim -secretar şi m em publice, D io n ig i Coppo, subse lian — reflectă in tr-o m anieră scrie sâp tâm in alu l „T he
co m u n iştii din localita tea A n de .sulut la adresa P a rtid u lu i uz, bru al S e cre ta ria tu lu i C C al c re ta r de stat la M in is te ru l A deosebită în d e p lin ire a a co rd u N ew Y o rke r M agazine- .
chores, situată Sn îm p re ju ri C om unist Román, a po po rulu i Aspect exterior al acestei şcoli improvizate. P.C. din S lovacia a iu i Ştefan fa c e rilo r E xterne. Clei io D a ri- lu i c u ltu ra l b ila te ra l şi este R evista prezintă o dare
m ile P a ris u lu i ; Ancheres este rom án, a re zu lta te lo r sale Sn Sadovsky. Jozef L c n a rt a fost da, p rim a ru l general al Rom ei. a lcă tu ită in tr-o concepţie şi de seamă d e taliată asupra
un im p o rta n t centru fe ro via r, con stru cţia socialistă cooptat in C o m ite tu l C e ntral Ştefano V etrano, secretarul se m n ifica ţie ce ne im p re sio u tiliz ă rii acestor substanţe
nează
in V ie tn a m u l de sud sub
condus de 25 de ani de o m u A răspuns tovarăşul Paul InÜlnirea lui li Thant al P C. din S lovacia şi ales tn general al A sociaţiei pentru Acad prof. C onstantin D ai- lin iin d câ. deşi tim p do opt
d in tre
dezvoltarea re la ţiilo r
n ic ip a lita te com unistă, ale că N icnle sru M izil. care. oducincl fu n cţia de prim -secretar al Ita lia şi Rom ânia, d e pu ta ţi şi co viciu a ilu s tra t celor pre an i Pentagonul a inclus pro
rei e fo rtu ri puse în slu jbe in un salut p a rtic ip a n ţilo r şi tu- C C. al P.C din S lovacia senatori, m em b ri ai co rp u lu i zenţi. în ca d ru l unei a p la uda gram ele dc o p e ra ţiu n i tac
tereselor p o pu laţie i m u n cito a n iro r co m u n iştilo r din lo c a li cu ambasadorii In ca d ru l lu c ră rilo r au luat d ip lo m a tic, re ctori şi a lţi oa te c u v în lâ ri, c o n ţin u tu l şi c r i tic e 'd c de fol icre la c a p ito
lu l „a rm e lo r bioch im ice ", a
re s-au m a terializat in num e tate. a in fo rm a t despre preo c u v in tu l G ustav Husak şi Jo m eni dc ştiin ţă , reprezentanţi te riile dc organizare a e xp o zi că ro r u tiliz a re a fost in te r
ţie i. in a lta valoare ş tiin ţific ă a
c u ltu ra le
de fru n te ai v ie ţii
roasele co n stru cţii de lo c u in cu p ă rile a rtu a le ale p a rtid u U. R. S. S. si S. U. Â. zef Lenart. italiene, zia rişti. unor piese, sem nifica ţia sa in zisă recent de preşedintele
ţe, şcoli şi alte am e na jări sn lu i şi despre a ctivita tea desfă « P lenara a adoptat o re zo lu A u lu a t parte, de asemenea, istoria p o p o ru lu i rom ân şi re N ixon, m ilita r ii încearcă o
c ia l-c u ltu ra lc . şurată de oam enii m u n cii pen ţie cu p riv ire la problem ele acad p ro f C onstantin Daico- la ţiilo r c u ltu ra le rom â n o -ita - nouă d e fin iţie şi separarea
N A Ţ IU N IL E U N IT E 7 (A - p ia t S ecretarul general al viciu , m em bru al C o n s iliu lu i liene. lo r dc arm ele bioch im ice
D elegaţia P C R a f.»st io tru dezvoltarea R e p u b licii So p o litic ii econom ice a p a rtid u p cn lru a putea fi u tiliz a te
gerpres). — S ecretarul genc- O N U. a declarat unui cores
tim p in a tă la Anrbeie.s de to cia liste Rom ânia. r.il al O N U ., II Thant. n avut pondent al agenţiei Associated lu i şi o h o lâ rîre re fe rito a re Ia in co n tin u a re în V ie tn a m u l
va ră şii .lean D u po nl, p rim a ru l In tiln ire a a e o n s tilu il o vjc v in e ri în tre ve d e ri cu am basa Press câ are im presia câ po m ăsurile p o lilic o -o rg a n iz a to ri- Conferinţa ministerială a de sud.
O p e ra ţiu n ile de defoliere
lo c o lilă ţii, B ernard G u illc ro n . expresie a le g ă tu rilo r de p rie d o rii la O N U ai S.U.A.. C h a r ziţia sa in favoarea in s titu irii ce ce vor fi în tre p rin se pentru au crescut in tr-u n ritm im
secretarul Secţiei din A n ch e tenie d in tre cele două p a rtide les Yost şi U R.S S , Jakob u n u i em bargo efe ctiv asupra asigurarea în d e p lin irii hotâ- presionant, arată revista ci-
M a lik , care l-au in fo rm a t asu liv ră rilo r de arm e către ţă rile C.I.E.S. şi-a încheiat lucrările
res a P.C.F.. Francoise J lilsu m com uniste, d in tre popoarele pra unor problem e re fe rito a re din O rie n tu l A p ro p ia t ..s-a r ir ilo r plenarei C C al P C. d in
şi Jcan T ric a rt, m e m b ri ai rom án şi francez. Ja situ a ţia din O rie n tu l A pro - b u cura t de o p rim ire b u n ă ” Cehoslovacia p riv in d p re
din partea re p re ze n ta n ţilo r ce schim barea carn e te lo r de p a r C A R A C A S 7 (Agerpres). — dicâ aceste state să-şi elabo
lo r două ţâ ri. tid. Cea de-a 8-a co n fe rin ţă m in is reze p la n u rile de dezvoltare Dezvăluirile unui
te ria lă a C o n s iliu lu i in le r- in v iito r.
După cum anunţă presa po am erican econom ic şi social Num eroşi delegaţi la tin o - săptămînal american
■ C U R deschisă reprezentanţa consu (C.I.E.S.) şi-a înch eia t lu c ră ri am e rican i au c ritic a t in cursu l
loneză. zilele acestea a fost
re u n iu n ii actuala p o litică co
le la Caracas după tre i zile de
lară şi comercială a Spaniei dezbateri an im ate lâsind. după m ercială şi fin a n cia ră a S.U.A.
la Varşovia. Şeful reprezen Rezolu)ia plenarei C. C. cum apreciază agenţia F ra n faţă de A m erica La tin ă şi
tantei, Em ilio Maladie/. V Na ce Presse, num eroşi delegaţi te n d in ţa de a se acorda a ju tată. de la „tra ta re a " in 1%2
varro, .arc rang de m inistru la ţi no -am ericani nesatisfăcuţi toare econom ice co n d iţio n a te a a p ro x im a tiv 2 00(1 hectare
plenipotenţiar. * al P. C. din Japonia de refuzu l S tatelor U n ite d r de concesii politice. C o n fe rin pinâ la 50.7 000 hectare in
a-şi lua angajam ente precise ţa a h o târît. pe dc altă parte. «inul 1007. D in RKJ2 şi pinâ
^ 0 4 T O K IO 7 — C orespondentul tea de a so realiza un nou pas in problem ele esenţiali ale ( rcarea unei com isii pe rm a in prezent suprafaţa devas
li A gcrp rcs. FI Ţ u iu , tra n sm ite : pe calea co n so lid ă rii p a rtid u d e zvo ltă rii ţa rilo r situate la nente dc co n su ltă ri şi nego tată p rin u tiliza re a «i< estor
Vasser A ra flil, preşedintele A fost dată p u b lic ită ţii rezo lu i ca p a rtid de avangardă, sud dc Rio G rande. În tr-u d c - c ie ri care va fu n cţio n a la n i substanţe totalizează peste
O rganizaţiei pentru eliberarea lu ţia adoptată la încheierea popular şi pu ternic d in punct vâ r delegaţia S.U.A. s-a îm vel m in is te ria l şi va studia, 2.1 m ilio a n e hectare, adică
Palestinei, a so-it la Cairo lu c ră rilo r celei de-a 11 a ple de vedere p o litic şi org an iza p o triv it cu înverşunare la nu- cu p rio rita te , problem e co m e r peste 12 la sută din te rito
unrlc urmează să aiha o serie nare a C o m ite tu lu i C e ntral al to ric Este, dc asemenea, scoa n v ’roase p ro pu neri făcute de ciale riu l V ie tn a m u lu i de sud.
de convorbiri cu o ficia lită ţile P a rtid u lu i C om unist din Ja să in evidenţă necesitatea c re m in iş trii de fin a n ţe si econo D in ce rcu rile apropiate con in clu siv o m .ire p o rţiun e a
egiptent*. relatează agenţia ponia. desfăşurate în tre 2 şi ă rii un ui fro n t com un ra re să m iei ai ţâ rilo r m em bre ale fe rin ţe i. relatează agenţia zonei de fro n tie ră cu Cum-
J'ram c Pres.se. citind ziarul 4 februarie. cu p rin d ă m a jo rita te a ct-tâţcni- O rgan iza ţiei S tatelor A m e ri IVensa La tina , s-a a fla t câ bodgia.
„A l A hram “ .
R elevind succesul o b ţin u t de lo r tă rii şi care să con stituie cane p riv in d . în special, p la A rge ntin a a propus org an iza ★
l ’ C.J. in recentele alegeri gc baza u n u i eventual gu vern al ta de de spăgubiri în cazul in rea unei re u n iu n i a C om isiei W A S H IN G T O N 7 (A g e r
♦ O * ncrn lc din Japonia, rezoluţia acuslin fro n t com un sau al ţi care S tatele U n ite vor vio la speciale dc coordonare la tin o - pres) — O dem onstraţie dc
a trib u ie acest succes lin ie i a nui guvern dem ocrat (Ic coa a c o rd u rile com erciale in v i am ericanâ (C E C l> A.) in ve protest in sala şi in faţa
Agenţia A UN informează liţie care ar avea dre pt în derea c re ă rii unui „C o n siliu c lă d irii 'T rib u n a lu lu i din
fă M inisterul federal al doptate de p a rtid , ca p a cită ţii d a to riri p rin cip a le abolirea goare şi susţinerea in v e s tiţi econom ie pe ntru E uropa“ . A - W ashington, unde sc judecă
T ransp orturilor din R F. a lu i sporite de a-şi e xtin d e ac tra ta tu lu i de securitate ja p o - ilo r dc c a p ita lu ri p a rticu la re cesl organism ar avea sarcina procesul in te n ta t un ui grup
Germaniei a acceptat o in v i tiv ita te a . s u p e rio rită ţii sale în ţă rile din această zonă a de a prom ova dezvoltarea de nouă p .ic ifis ti am ericani
taţie a M in isterului Transpor faţă de a lte partide, precum no-am crican. o b ţinînd u-se ast lu m ii Delegaţia S.U.A a re acuzaţi câ «iu pătruns cu
tu rilo r din U D Germană de şi o rie n tă rii corecte în alegeri. fel pacea, independenţa şi neu fuzat. de asemenea, să p re ci s c h im b u rilo r com erciale d in
Troiene mori de zăpadă continuă să persiste pe căile de co a continua la 13 februarie, la In ce priveşte perspectivele, tra lita te a Japoniei. In acest zeze suma totală a a ju to ru lu i tre ţă rile A m e rie ii La tin e şi forţa. Ia 22 m a rtie JOtei. in
incinta firm e i ..Dow C h e m i
municaţie din vestul Ungariei. In fotografie : Circulaţia printre B erlin, tratativele cu p riv ire rezo lu ţia subliniază nceesita- sens, rezo lu ţia cheam ă din econom ic ce va fi acordat A - Europei in scopul co n tra ca ră
rii in flu e n te i actuale d e lin u le
nămeţi pe drumul de la Veszprem la Lacul Balalon, la reglementarea prin acord nou P a rtid u l S ocialist să de S.U.A. in acest dom eniu. cal Co“ , a dus la suspen
darea şedinţei şi am in a rea
a transportul ile r peste fro n p a rticip e La fro n tu l com un m e ric îi L a tin e ceea ce îm p ie -
procesului pinâ lu n i1. De
tiera dintre cele două state m o n stra ţia a fost prov(x:ată
Conform unui raport a) Se petate rtndu ri Spaniei e xtră 1 dc încercare«-) ju d e că to ru lu i
cretariatului genera) al O.N.U., darea lui, dar pînă în pre 4 0 # logmi - in John P ra lt, preşedintele
populaţia lu m ii se va ridica, zent această cerere a fost res c o m p le tu lu i de judecată de
în 1985, Ja aproape 5 m ilia r pinsă. Simbătă seara a ic* eput a îm piedica proiectarea u
de suflete Se apreciază că tradiţion alu l carnaval dc la pericol nor film e in care erau înfâ
nivelu l m o rta lită ţii va scădea
♦ O * nin dc Janeîru. T im p do pa ţişaR co p ii sud -victnn m czi
în toate ţările. După ultim ele v ic tim e ale bom bardam en
calcule, populaţia Jumii va ii La T rip o li s-a anunţat că tru zile. străzile m arelui oraş NEW Y O R K 7 (A ger preş). te lo r cu napalm . După cva-
de 3 622 m ilioane în 1970, de procpsul intentat persoanelor sud-american vor găzdui cea Tntr un ra p o rt pre gă tit pentru eu.irca cu forţa a sălii, in
4 022 m ilioane In 1075, de 4 457 im plicate in tentativa de lo mai marc sărbătoare folclo rea dc-a 21-a sesiune a Corni faţa trib u n a lu lu i s-au a d u
m ilioane In 19R0 şi de 4 021 vitură de stat care a fnst de sici O N U . p cn lru dezvoltare nat aproape 200 de persoa
m ilioane In 1085. jucată in Libia la sfîrşitu l ri rică braziliană Zi şi noapte I socială, secretarul general al ne, care au dem onstrat im
nului trecut va începe la 10 fără întrerupere, pe o căldu N a ţiu n ilo r U n ite. U T han t, a p o triv a înscenării procesu
♦ O * februarie. Com unicatul o fi ră de aproapp 32 grade O l- a ră ta t că in prezent s in i m ai lu i şi a ră zb o iu lu i din V ie t
cial. difuzat de agenţia de sius, tine ri şi vîrstniei vor m u lţi cop ii a n orm a li, n e in s tru nam.
Agenjia Khm era de in fo r prrsă libiana, nu face pre ci iţi şi b o ln a vi dccit in U'-mă cu Procesul in te n ta t celor
m aţii relatează că in luna ia zări în legătură cu a u to rii cînta şi dansa fără în tre ru zecr ani. El a m enţionat, de nouă p a cifişti, în tre care sc
pere.
nuarie, opt elicoptere am e ri încercării de răsturnare a re asemenea. că două tre im i din află şi cin c i p re la ţi ca to lici,
cane au încălcat spaţiul aerian gim ului. nu m ăru l to ta l al c o p iilo r din a început la 2 februarie.
al Camhodgiei, bombardind ♦ 0 4 ţă rile in curs rlc dezvoltare P entru acu za ţiile aduse, ei
eu ră ch ite şi m itra liin d loca 4 0 4 O mină de fabricaţie ger suferă de s u b n u triţie . Tn une sin t p a sib ili dc pedepse
lită ţi din provin ciile cambod le ţă ri in d u s tria liz a lc . arată
giene Kandal şi Svay-íthieng. M in istrul de r x ln n c al In mană a fost. descoperita în- ra p o rtu l, există, de asemenea, m a xim e de 35 de ani în c h i
In tim pul acestor atacuri, diei. Dinesh Singh şi m inis tr-un rezervor dc apă situat g ru p u ri dc po pu laţie in ca d ru l soare fiecare.
două persoane au fost ucise, tru l iranian al economiei, in nordul capitalei Angliei. cărora c o p iii sînt slab alim en - După cum se ştie. firm a
iar ş ise rănite şi au fost pro Hushang Ansari, urmează să Specialiştii afirm ă ră mina, la ţi Siin sub alim en ta ţi. lla p o r- „D o w C hem ical Co" şi u z i
vocate însemnate daune ma se intîlnea.scă la Delhi saptă- tu l propune ea problem a sub nele sale de pe te rito riu l
teriale locuito rilo r satelor a- m inii viitoare, pentru a ana care arc n vechime de 30 de n u triţie i in fa n tile să figureze S .U .A au c o n s titu it. In u lti
m ii ani, o b ie ctu l un or m a ri
tarnU*. liza posibilităţile de dezvol ani, ar fi putut exploda din- p rin tre ob ie ctivele p rin cip a le d e m o n stra ţii antirăzb oin ice ,
tare a cooperării economice tr-u n moment in altul. Ope ale celui dc-ad doilea deceniu al în tru c it această com panie
4 0 4 şi cum crţului dintre rele două ra ţiu n ile de dezamorsare au d e z v o ltă rii A u to rită ţile d in
fiecare ţară, sc arată ir. ra p o rt, INSULELE TAHITI (POSESIUNE FRANCEZA). Ploile toren ţiole căzute pe insula au provo deţine m a jo rita te a co n tra c
Un purtător de cuvînt al ţări. a anunţat un purtător, de decurs, rlin fe riciri', fără in trebu ie să dezvolte sistem ul cat inundarea capitalei acesteia, Papeete. Magazinele şi subtero nele au fost invadate de opâ, iar te lo r de «livrare a produse
secretarului general al O NM'. cuvînt guvernamental indian, cidente. de educaţie şi să acorde un automobilele au fost blocate pe străzi. lo r ch im ice necesare p u rtă
a anunţat că U Thant va ple s p rijin real p ro gra m elo r a li Aspect din capitala însu lei, inundată. r ii ră z b o iu lu i d in V ietnam .
ca la 17 februarie la Geneva, 4 0 4 4 G 4 m entare.
pentru a participa la redes
chiderea lu c ră rilo r C onferinţei La Bruxelles a fnst încheiat O |>uternir,i explozie a avut
pentru dezarmare, ce urm ea acordul comercial general in loc la bordul petro lierului
ză să aibă loc la 18 februarie.
tre Iugoslavia şi Piaţa com u grecesc „A ric s ", în tim p ce
Secretarul general al O N U .
va rosti cu acest p rile j un nă europeană. Acordul înche se afla în apele G olfului Bis iuuşiii 'urni $i connu oi
discurs. iat pe o perioadă de 3 ani caya. Căpitanul vasului şi-a
urmează să intre în vigoare pierdut viaţa, iar mai m ulţi
4 0 4 după ce va fi aprobat de gu- m em bri aî echipajului au fost
In prezenţa p rim ilo r m iniş vernele interesate. ră n iţi.
tri «Vi celor patru ţă ri n o rd i P rin demisia actualului ca intrării socialiştilor, tn mo care spre dreapta a partidu pulsul social înregistrat în satisfacţie dorinţei democrat-
ce (Finlanda, Suedia, Norve binet demncral-crcşlin din mentul actual, înlr-o noua lui şi, ea atare, la plenara ţară". creştinilor de a împărţi răs
gia şi Danemarca), . simbătă Italia, negocierile pentru re coaliţie guvernamentală a CC. au uo ia f împotrivă. Unul dintre motivele pen punderea în faţa ţării cu cei
s-u deschis în capitala islan lansarea colaborării celor determinai chiar în săptă Faptul că s-a şi stabilit în tru care conducerea socialis lalţi trei colaboratori, în ca
deză, n e ykja vik, cca de-a 18-a patru partide de centru-stln- mina care a trecut o rcr/ru- ceperea celei de-a doua faze tă are reţineri să intre acum zul agravării dificultăţilor de
sesiune a C onsiliului N ordic. (10 in cadrul unui nou gu pare in interiorul aşa-numi- de negocieri intre „cei pa intr-un nou cabinet de cen- ordin social, economic şi po
Reuniunea are pe ordinea de vern de coaliţie au intrat in tei „noi majorităţi". In Comi tru“ înseamnă, implicit, că tru-siînria este aeda că, în litic Pe de altă parte, socia
*/i problema rea liză rii unei faza hotăritoare. Iniţierea a- tetul Central al P S L, for C.C al P.S /. şi-a exprimat viitoarea formaţiune guver liştii nu uită că, după alege
U niuni economice a acestor ccstei noi etape a tratative mat din 121 de membri, acordul. Dar ce fel de a namentală, ar exista, după rile din luna mai 1968, s-au
ţări. lor cvadripartite a fost aş „noua majoritate, realizată cord ? De fapt nu cel dorit aprecierea secretarului P S L, văzut în situ a ţia (le a-şi face
teptată in cercurile politice in jurul secretarului parti dc parteneri — şi anume a- două linii care s-ar putea un bilanţ autocritic : datorită
4 0 4 încă din luna ianuarie, dar dului, Francesco de Martino, probarea participării socia- ciocni : una moderată şi alta unificării anterioare cu so-
rezervele manifestate de cuprinde 71 de membri Deşi profiresistă, fără să se poa cial-democraţii, ei au înre
Repre/.rnlanti ai Com itetu Partidul socialist au barai sp vrea omogenă, aceasta tă găsi un punct de echili gistrat o pierdere masivă de
lui pcnlru Ş tiinţă şi Tehnică calea oricărui acord intre este segmentată de fapt in bru între ele. voturi. Şi, desigur, P.S.L nu
dc pe lingă C onsiliul de M i „cei patru". Dcmocrat-creştî- trei : grupul lui Martino, Comentariul zilei doreşte ca această situaţie să
niştri al U .n.S S şi ai com nii, care au format cabine din care fac parte 43 de Socialiştii au manifestat se mai repete. Observatorii
paniei japoneze constructoare tul monocolor demisionar, au membri ai C.C., gnifiarca lui întotdeauna o oarecare inde- politici exprimă opinia că
de maşini „Kom alsu Seysa- răspuns încă de la început Mancini — 21 dc membri şi pendenţăi faţă de partenerii socialiştii ar căuta să amine
knsp“ au semnat un acord favorabil apelului adresat cea a lui Giolitti — 7 mem liştilor la viitorul cabinet — lor din coaliţie, concretizată participarea lor la guvern
privind colaborarea tehnico- de premierul Mariano Ru bri. Alţi 37 de componenţi ai ci încredinţarea unui man hi primul rind prin partici cel puţin pînă la alege
ştiin ţiiică în domeniul pro mor de a se forma „un gu C.C., conduşi de fostul pre dat Direcţiunii socialiste de parea alături de co m u n işti şi rile municipale şi regio
ducţiei de tractoare, maşini vern organic“ cu colaborarea şedinte al P S L , Pietre Ncn- a vedea „dacă există condi de Partidul Socialist Italian nale din primăvai’ă, i n-
O echipă de chirurgi vest- germani au efectuat acum clteva directă a celor pat n i partide ni, sînt consideraţi ea situ- al Unităţii Proletare în or
de construcţii rutiere şi ma ţii/e politice generale şi cele ganele de conducere admi tr ucît un eventual be
săptâmini primul transplant de nervi conservaţi timp de citeva de ccnlru-slhiqa. Au urmat bulu-se la dreapta axei poli n e ficiu electoral le-ar folosi
şini dc transportat şi încăr luni Io clinica neurochîruigicalâ a universităţii din München in declarat iile de „disponibili tice a socialiştilor (apropî- referitoare la program, spre nistrative locale şi. apoi, în mai ales In tratativele cu
cat. «anunţă agenţia TASS. luna iulie 1969. Medicii îrsă nu au adus la cunoştinţa publicu tate“ ale socialiştilor unitari indu se uneori de social de- a constitui un guvern cva- activitatea sindicală Uneori, partenerii de coaliţie, mar-
driportit". $i nici acest man
l ’ n acord sim ilar. adaugă lui operaţia pinâ nu au fost si guri de rezultat. întrucit rezulta şi republicanilor Se aştepta mocrali). Deşi secretarul par dat nu a fost dat cu votul această independenţă s-a ex cîndu-lc superioritatea faţă
tins chiar in parlament, prin
agenţia TASS, a fost încheiat tele ou fost încurajatoare, medi cil au făcut un nou transplant numai răspunsul socialişti tidului nu se sprijină pe a omogen ai majorităţii, deşi alăturarea socialiştilor la de socialiştii dizidenţi
săptămina trecută. In toate căzu rile au fost transplantaţi nervi de lor. Fi nu cerut însă un ră- ceastă grupare, „ n e n n irn ii“ (P.S.U.).
de com itet şi cu crupul japo secretarul ameninţase eă va partidele de stingă, aflate in
sub braţ oqz convoc!nd — ţicntru a- s-au pronunţat şi de dala a
nez „M its u i'1. demisiona in cazul in care ojioziţic. Or, socialiştii uni Cu privire la conţinutul
In fotografie : Dr. Walter Jacoby de la Universitatea din doptarca deciziei definitive rpasta, ca întotdeauna d< „noua majoritate" nu-l va
München piezintâ in cadrul unei conferinţe de presă pe pacien — Comitelui Central. altfel, in favoarea participă sprijini necondiţionat. Dintre tari reproşează P.S.!. tocmai hotărîrii finale a P.S.L, ca şi
4 G 4 tul Helmut Mitsche după operaţia de tronsplontore a nervilor rii socialiste la (/ucenicie de această „nerespectare a aii la componenţa viitorului gu
De ce au tergiversat soda cei 71 de membri ai CC. pc anţelor" (lin cadrul guvernu vern se emit deja mai multe
braţului. coaliţie. Cea dc-a einepe,
C.u\ erm it .spaniol a ordonat Hştii să-şi dea acordul pn ale căror voturi conta d*■ lui. e ipoteze. Cert. este insă fa p
arestarea fostului colaboraţio care H solicitau partenerii fracţiune (13 membri in CC.) Martino, Ui s-au abţinut, ei Există însă şi motive tacti tu l că gu ve rn u l Rumor a de
socialistă.
reprezintă stingă
din coaliţie ? Răsjiunsul U o ei'pUchul că nici democrat misionat, că vor începe nego
nist belgian Leon U cg rcllr, condusă de liiccardo Lom ce pentru care socialiştii a
feră situaţia actuală din creştinii şi nici soc:aliştii-u- mină să răsjntndă parteneri cierile şi, mai ales, că răs
acuzat in Belgia rle crim e de bardi. .,Lombardienii“ apre punsul definitiv depinde, şi
Partidul socialist. Existenţe ciază că, in prezent, intra nilari nu au dovedit o dorin lor printr-un „da" definitiv.
război. Nu se cunoaşte m oti de data aceasta, de poziţia
vul arestării Jui Degrellc. Gu C U R I E R • unor dezbateri acute in P S I. rea socialiştilor în guvern ar ţă reală dc constituire a u Pe dc o parte, cooptarea so Partidului, socialist.
vernul belgian a cerut în re- cu privire la oportunitatea reprezenta de fapt o alune mii guvern „sensibil la im cialiştilor în guvern ar da SILVIA COMAN
T IP A R U L: întreprinderea poligrafică Deva