Page 29 - Drumul_socialismului_1970_02

revine nouă, (actorilor de con­
câ
Un a lt lucru care cred
OMUL DE LA VOLAN trebuie neapărat scos în evi­ ducere. Tovarăşul obligativitatea trasee. Este drept câ ora 9
înseamnă totuşi înttrzie re faţă
Bâgăianu
unei
de sensul
Interve nţii
vorbea despre
ra­
denţă este şi rezultatul
prompte.
unei prestaţii.
po rtu lu i Intre furnizor şl be­
Am discutat această anoma­
neficiar. Un singur
aspect 11
Nu s-a vo rb it nim ic
sau
consider câ poate fl destul de aproape nim io despre folosirea lie Imediat. îm preună ou orga­
grăitor, In acest domeniu : d ru ­ tn salturi a m ijloacelor de nele competente. Sînt elemen­
m u rile tn cadrul şantierelor pe transport p rin forţarea ritm u ­ te obiective şi subiective care
pledează pro sau contra. Un
care autovehiculele stnt obli­
lu i de la sflrşitu l lu p ii. Şl aici
Şl PROFESIUNEA SA gate sâ circule. Pe beneficiarii Intervine om ul cu toate servi­ exemplu : raza noastră de ac­
tivita te numără peste 427 km.
noştri puţin ÎI interesează a-
tu tile lui : oboseala, scăderea
nu
Un u tila j sau autogreder
lor.
ccste d ru m u ri şl starea
reflexelor, starea psihică la ple­
Prea puţin sînt afeotaţi de /Sta­
la 10—15 km aşa că—
rea In care vor ajunge auto­ carea în cursă. Apoi coefici­ are decît o viteză lim itată, de
entul drum ului care ştiu
câ
vehiculele core circulă pe ele. nu este întotdeauna strălucit Red : Totuşi unele subuni­
T oţi au concepţia că maşina în tre ţin u t. ... tăţi, pichete, picheri au acţio­
poate şi trebuie să circule pe nat prom pt. Gazul petrecut In
Redacţia ziarului „Drumul socialismului'1 a răs­ veşte condiţia fizică. Ne^au fost M untolu ne va putea spune ce­ la întoarcerea autovehiculului orice drum . Eu nu vreau sâ T. Corci : A se c iti artico lu l
puns solicitării Inspectoratului miliţiei judeţului trim işi în şcoală elevi care va la acest capitol. din cursă. rid io cu această ocazie o ches­ publicat tn zia ru l „D ru m u l d istrictu l de d ru m u ri Toteştl.
C. Bolduş : Acest d istrict are
„L a
socialism ului",
In titu la t
Hunedoara, oferindu-şi serviciile în consemnarea şi nici nu ajungeau cu picioarele N. M u n to iu : Probleme sînt Gh. M ihai : D ar ce te faci cu tiune de princip iu . In ceea ce o rază de peste 70 de km.
la comenzi. Instructorul era destule şl deosebit de im por­ u n ită ţile care nu au un astfel secţia d ru m u ri n-a ajuns nici
publicarea discuţiilor ce s-au purtat pe tema pro­ nevoit să-l pună elevului o bu­ tante. Gospodăria comunală are de sistem organizat? Nu ştiu mă priveşte, râm în In final un fulg ?" 1 Munceso tn această meserie pe
fesiunii omului de la volan, a respectării de că­ cată de lemn sub pernă ca să numeroase greutăţi fiindcă de ce, la în tre p rin d e rile care o unitate de exploatare. Pen­ N. M untoiu : De flecare da­ care o lubeso, de peste 20 de
tru mine întreţinerea parcului
ani. Rezultatele se pot vedea
tre acesta a legii circulaţiei, precum şi contribuţia poată ajunge cu picioarele la n-am moştenit nim ic pe lin ie este o activitate secundară. tă, la fiecare ninsoare au fost
pedale. de transporturi. Din 1957 pînâ au un paro mare auto, mecani­ m ulte greutăţi. Cu toate câ din faptul câ niciodată nu au
tuturor factorilor care concură la siguranţa circu­ Planul meu de producţie se fost reclam aţii în p riv in ţa stă­
R e d.: SI In acest caz ce aţi acum, tot ce s-a putut face, cii nu lucrezâ pe schim buri ? măsoară în prestaţii. S alaria ţii s-a atras atenţia ca fără co­
laţiei pentru crearea celor mai optime condiţii, in r ii d ru m u rilo r. $1 aceasta din
făcut cu el ? s-a realizat pe baza unui p rin ­ Poate câ fn privinţa punerii la noştri Iau bani pentru acest mandă la prim a zăpadă, echi­
scopul evitării incidentelor pe drumurile publice. cipiu al acum ulării, nu prin pele de intervenţie sâ iasă pe cauza p rin c ip iilo r de la care
A. Lupaş : Cel necorespunzâ- punct a stă rii tehnice a auto­ lucru. Stnt pus Insă In situa­ nu am a b d ic a t: buna gospodă­
to rl au rămas, bineînţeles, re­ dotare. Dacă m ateriale şi u ti­ vehiculelor nici noi nu am ac­ ţia ca în atara m icii în tre ţi­ teren, acest lucru nu s-a în­ rire , buna organizare şi mal a­
petenţi. D ar asta nu l-a Îm pie­ laje de întreţin ere există to­ neri, absolut necesară, eu sâ tîm p lat decît la Orâştie şl Câ- les controlul oam enilor. Am
Red. : Am vreâ sâ ştim, tova­ tîm plâtoare, avtnd la bază ace­ dicat ca, plecînd de la noi, să tuşi, suprafeţele proprlu-zise ţionat cum trebuie Pe v iito r asigur şl starea tehnică cores­ lan. In tîrz le rlle s-au re ţin u t şl
răşe It. col. Sabin Popa, In ca­ eaşi cauză : nerespectarca legii. se înscrie la altă şcoală... de executare a re v iz iilo r şi re­ vom fi mai exigenţi. punzătoare a parcului conform prelucrat im ediat cu şefii de ajuns sâ ne Înţelegem, să vo r­
lita te de şei al Inspectoratului Bineînţeles, In cele din urmă p a ra ţiilo r sînt foarte m ici. Vă regulam entului in vigoare. u n ită ţi care au fost chemaţi la bim cu to ţii aceeaşi lim bă şi
judeţean de m ile le , care a fost conducătorul auto este prim ul P. D um itra : Unde au luat-o închipuiţi câ pe tim p de ia r­ M. Zamoniţă : In felul acesta ordine. Credem câ La prim a ză­ tn felu l acesta treaba merge.
ideea care v-a călăuzit In o r­ a viza t In tr-u n singur an s-au de la capăt, pînâ In clipa In nă, şoferul lucrează afară şi e poate s-ar putea face ceva şi L u c ru rile nu-m i par prea fe­ padă nu se va mal întîm pla. T. C o rc i: Consider că lu cru :
ganizarea acestor discuţii şi ce produs 140 de accidente, soldate care au reuşit sâ pună mîna pe obligat sâ in tre sub maşină pentru aspectul estetic al auto­ ric it glndlte, pentru c£ în Avem însă discuţii în p ri­ foarte Im portant este preocu­
scontaţi tn fin a lu l lor ? cu 47 m orţi şl 99 ră n iţi grav şl permis. Sau, cunoso cazuri care, pentru execuţia unei revizii. vehiculului. cele din urmă şoferul, pentru vinţa in tervenţiei rapide cu parea, sau, aşa cum se vede
Lt. col. Sabin P opa: Ideea foarte grav. din frecventarea acestor şcoli, Este destul de neplăcut. După a-şi face prestaţia, preferă sâ sare şl nisip despre care se iarăşi, omul. El sfinţeşte locul.
de la care am p o rnit nu este şi-au făcut o practică, un mod mine. rezolvarea tu tu ro r pro­ A. Pădurcanu : La noi mun­ plece oricum la drum . Eu aş C oncluziile care se im pun ne
Red. : Deci, o prim ă condu- de a trăi... C hiar eu am IntR- spune câ a r dăuna spa ţiilo r obligă sâ recunoaştem acest a-
greu de enunţat. Felul In care blem elor se rezumă la tre i fac­ ca m ecanicilor se face In două considera sâ încercăm, este o
zie, trebuie întărită munca de nît un astfel de caz, un can­ verzi de pe marginea drum u­
va fi m aterializată tn cele din educaţie şi luată de fiecare da­ to ri : crearea co n d iţiilo r de lu ­ părere personală, ca proble­ rilo r. In special la oraşe. devâr plenar.
urmă, râm lne de văzut. După tă de la capăt. didat, Soma, din Petroşani. A ­ cru, pregătirea profesională şl mele re v iz u irii tehnice a ma­ Conducătorul auto întruneşte
cum se vede, Inspectoratul m i­ nul trecut a fost îndepărtat din In fin a l conştiinciozitatea. De­ şin ilo r sâ fie date unor u n ită ţi T. Corci : Cunoaşteţi o altă şi trebuie sâ întrunească In
P. D um itra : Pînâ se vor plic­ şconia noastră pentru repetate independente de u n ită ţile de soluţie, înainte de a o aban­
liţie i Judeţului Hunedoara a în­ spre prim u l aspect s-a vo r­ ultim ă Instanţă toate ca lită ţile
tisi şi şoferii şi pietonii. exploatare. dona pe aceasta ?
cercat să strtngă laolaltă cel acte de huliganism şi beţie. La bit. In p rivin ţa p re gă tirii pro­ unui membru al societăţii
m ai Im portanţi factori de care Gh. M ihai : Tocmai a ld este începutul noii serii, ne-am tre­ fesionale. noi am încercat tn Gh. M ihai : Am avut totuşi N. M untoiu ; Deocamdată nu, n o a stre : destoinicie, cinste,
depinde tn bună măsură circu­ lu c ru l cel mal grav. Acel p lic­ zit din nou cu dosarul şi cu fiecare an sâ organizăm cursuri cazuri In care un autovehicul tn afară de g rija cu care va pricepere, un dezvoltat sim ţ
laţia pe străzile şi d ru m u rile tis al meseriei, acea rutină ca­ Soma tn persoană de ridicarea ca lific ă rii la locul întors din reparaţii, după cî- trebui sâ fie îm prăştiat ames­ al răspunderii şl o dragoste
ju de ţu lui nostru. O biectivul nr. re îl înţepeneşte zl de zl pe de muncă. D in nefericire, avem teva ore, de la punerea în c ir­ tecul. faţă de maşina care trebuie eâ
1 i profesionism ul. De la cali­ omul de Ia volan. Aş vrea sâ S. Popa : Şi cum aţi reacţio­ putini mecanici cu experienţă, culaţie, s-a defectat se confunde cu sensul unei a -
ficarea conducătorului auto sa­ spun cu această ocazie că tn nat ? pentru câ cei tine ri, cum Îşi M. Bâgăianu : S ancţiunile ar devârate pasiuni. Cineva d in ­
la ria t şi pfnă la calitatea auto­ anul care s-a scurs, în urma P. D um itra : Bineînţeles câ fao stagiul, pleacă... trebui sâ fie foarte severe. V i­ tre dv. a pronunţat cuvîntul
vehiculului cu care îşi execută unor abateri constatate de o r­ nu l-am mal p rim it. Dar aces­ personalitate. Cred câ este cel
munca de zi cu zi, de la p ro fi­ ganele noastre pc . d ru m u rile P. D u m itra ; Unde? na este tot a noastră. C onti­ mai in d ic a t In m om entul tn
lu l m oral al om ului de la vo­ publice, s-nu anulat o ri re ţi­ ta este unul din cazurile fe ri­ N. M untoiu : La alte Între­ nuăm sâ plătim recepţionerl care el ar crea-o, a r şti sâ şl-o
lan şl ptnă la starea tehnică nut tem porar o serie Întreagă cite, care au putut fi depistate prinderi mai m ari. unde găsesc care recepţionează astfel de Impună şt tn consecinţă to ţi
şi estetică a autocam ionului, de permise de conducere. El din tim p condiţii de muncă şi salarizare maşini. Noi am h o tâ rit să nu ceilalţi factori cu care va a­
autobuzului sau autoturism ului bine, din cei ce s^au prezentat T. Corci : Cred câ fără a d i­ mai avantajoase. vea tangenţă vor fi im presio­
cu care circulăm . In plus, am din nou la reexam inare, peste mal perm item nerespcctarea naţi de ea. D ar pentru aceas­
considerat că problema a tît de 85 la 9utâ au tre b u it sâ treacă minua realizările Şcolii de şo­ R e d .: Atunci cum acordaţi in stru cţiu n ilo r şi termenele de ta, noi ce ila lţi din Jurul lu i,
controversată a d ru m u rilo r nu de şase sau şapte o ri prin fa­ fe ri din Ilia , In pregătirea ele­ dv. siguranţa deplină a călăto­ Ing. MIRCEA BAGAlANU : revizie sezoniere, fâclnd răs­ care-1 creăm, care-1 creştem şl
poate fi absentă. ţa comisiei. Şi cine? M ajo­ v ilo r ei. se poate face mal m ult. ru lu i care se urcă tn tr-u n ve­ „Primul« al doilea şi ol punzători In acest caz pe toţi care beneficiem de avanta­
ritatea şoferi cu peste 5 ani je le acestui destul de însem­
Cu to ţii sperăm ca să găsim A Ut tn ceea ce priveşte e x i­ hicul de transport tn comun ? treilea factor in buna factorii, de la şef de autobază
noi şl noi metode pe linia asi­ vechime profesională. genţa profesorilor faţă de elevi, N. M untoiu : In ultim ă in­ funcţionare şi întreţinere nat personaj din galeria «octa­
g u ră rii desfăşurării normale a T. Corci : Evident, pentru câ, a unui autovehicul râmlne la şofer. A pliclnd noile preve­ lă a contem poraneităţii sîntem
circu laţie i (âră evenimente. A ­ după 5 ani vechime, conducă­ cît şi tn întreţinerea parcului stanţă, revizorul tehnio este şoferul". deri sîntem convinşi câ lu cru- obligaţi sâ fim de o exigenţă
cesta a r fi punctul nostru de to ru l auto se consideră as, ig­ desâvîrşitâ a tlt faţă de obliga­
vedere. norează noile legi ce apar in ţiile care i le cerem ctt şl faţă
urm a unor re la ţii — circulaţie, de fe lu l în care noi II creăm
Red. : Se cunosc rezultatele La maso rotundă organ!zatâ de Inspectoratul miliţiei judeţului Hunedoara, au participat ca invitaţi: ing. NICULAE Ing. AUREL PADUREANU: co n d iţiile In care sâ şl le poa­
preocupărilor dv. In u ltim ii vehicul, tehnică — şi accidentul MUNTOIU, directorul Direcţiei de gospodărire comunală şi Io colivă din cadrul Consiliului popular al judeţului Hunedoara; „La noi foarte iulie tă aduce la Îndeplinire.
este gata Iar cînd 11 tragi la
ani. De altfe l, statistic, numă­ răspundere, Iţi demonstrează se­ ing. AUREL PADUREANU. director al I.P.S.P, Deva şi ing. NICO LAE MAIORESCU, şef de serviciu la aceeaşi întreprindere; maşini sînt intr-o situaţie Sabin Popa : Am ascultat cu
ru l accidentelor a scăzut tn a­ mg, MIR(£A BAGAlANU, inginer şef al întreprinderii de transporturi auto Deva; PETRU DUMITRA, directorul Şcolii de şo­ dificilă. Una din cauze
nul acesta faţă de cel prece­ nin. că „nu a ştiut sau aşa a feri profesionişti Ilia ; ANDRONIC LUPAŞ şi FEKETE ANDREI, profesori Io aceeaşi şcoală; ing. IOAN BOGNEA, şeful secţiei atenţie tot ce s-a dlsoutat aici.
Învăţat el"... Vedeţi dar cum este lipsa pieselor da Consider câ fără ridicarea
dent. drumuri naţionale, COSTEA BO LDUŞ, şef de district drumuri To Ieşti ; ing. IOAN IPINCEANU, inspector şef adjunct şi inspec­
apare încă o dată justificarea a ­ tor MIHAI ZAMONIfA de la Inspectoratul judeţean de protecţia muncii. schimb. continuă a p re g ă tirii profesio­
cestor discuţii al căror personaj nale a conducătorului auto, o ri­
central — şoferul — ne obligă Din partea gazdelor ou participat lt. col. SABIN POPA, şelul Inspectoratului, lt. col. TO MA CORCI, inspector şef adjunct ce început de drum râm tne
sâ-1 încadrăm în prim -plan. Şi căpitan GHEORGHE MIHAI, şelul serviciului circulaţie din cadrul Inspectoratului miliţiei judeţului Hunedoara. un compromis. O dată rezolvat
T. Corci : Atunci consider câ acest lucru, disciplina este cea
P. D um itra : După cum ş tiţi,
împreună cu un colectiv, con­ este bine să aplicăm soluţia de care trebuie sâ constituie ca­
duc Şcoala de şoferi profesio­ cel care-şi spune cuvîntul. schim buri, In aşa fel ln cît d i­ rlle se vor îndrepta. In felu l care dispunem pentru a nu lă ­ d ru l de desfăşurare a celor­
nişti din Ilia . Rezultatele ab­ I. Ipinceanu s îm i pare râu- mineaţa şefii de garaj şi de acesta vom preîntlm pina Ş> sa să se transform e străzile u­ la lte a c tiv ită ţi ce au fost po­
solvenţilor le-aţi văzut sau se câ normele de protecţia mun­ coloane au o situaţie clară a m arile reparaţii. nui oraş tn patinoar. menite aici în discuţiile noas­
văd zilnic. Avem succese, dar cii nu au date concrete tn spe­ parcului. In p rivin ţa esteticii Gh. M ihai : Se pare câ In N. M untoiu ; In această p ri­ tre. Pentru câ numai aşa se
şi unele Insuccese. ţă. Ştiu tnsâ câ în urm a unor insă, spălarea zilnică a m aşini­ discuţii nu s-au cla rifica t pro­ vinţă m asurile au (ost luate. va putea schimba totul.
controale, s-a constatat câ la lor şi curăţirea lor, avînd tn blemele referitoare la modul Ceea ce ne preocupă acum slnt In fine, întreţinerea şl men­
Red. : Grave ?
Î T.A.. de pildă, R.T.l şi R T.2 vedere munca de şantier, este cum I.G.C.L. şi I P.S.P. au pre gă tirile pentru executarea ţinerea tn tr-o ctt m ai bună
P. D um itra : D in fericire, nu­ se fac mal m u lt scriptic decît problem atică. respectat prevederile legale re p a ra ţiilo r şi m odernizării stare a d ru m u rilo r şl străzi­
mai unul sau două ptnă acum. faptic. Şoferul îşi semnează T. Corci : D ar nu imposibilă. re fe rito r la ridicarea califică­ străzilor pentru prim ăvară. Din lor pe care circulăm . Cineva
Şoferul f Ciurlea de la auto- singur foaia de parcurs La toa­ N. Maiorescu : Bineînţeles. ri) prolesionalc a şoferilor. nefericire nici pînâ acum nu a spus câ u n ii din beneficiari
coloana Sim eria şi şoferul Oc- te rubricile. Am mai găsit ca­ La noi, foarte m ulte maşini sînt A. Pa du rea nu : In general, avem toată cJncumrnlaţia teli- m ai au m entalitatea m aşinii
neanu de la industria laptelui. zuri în care absolvenţilor de la În tr-O ^ s ltu îţle d ificilă . Există prin pre lu cră rile accidentelor, nlcu completa "3e T a^m u nicipil care trebuie sâ meargă pe
Dar cum şoferii noştri conti­ şc’ollle d e . şoferi li se încre­ apoi problema pieselor de ale sancţiunilor date de orga­ şi oraşe. orice drum . Evident, din punct
nuă sâ circule zilnic, rubrica dinţează autovehicule ce de schimb Un exemplu : la capi­ nele de m iliţie sau I.T.A., dc vedere al param e trilor teh­
constatărilor râmlne deschisă, m ult trebuiau sâ (ie casate. Ca tolul cauciucuri, am solicitat noile ap a riţii de legi au I. Ipinceanu : Şi cînd credeţi
Lt. col. TOMA CORCI : că va fi pusă la punct ? nici, nim eni nu -l poate con­
neputînd-o considera niciodată sâ nu mai vorbim despre faptul un m inim um de 1 150 bucăţi şl rid ica t noi preocupări. Pregă­
„Anul 1969 s-a soldat ca un bilanţ. câ nici autovehiculele nu sînt ni s-au repartizat doar 850. tirea şoferilor se face o dată N. M untoiu: Pe la Jumătatea trazice. O rice maşină are lim i­
cu peste 32 000 de contra­ I. Ipinceanu : Cel m ult ca o dotate cu m inim ul de echipa­ Gh. M ihai : La care un ităţi pe lună. Ce vreţi, eu slnt de­ lu n ii februarie. te m inim e şl m axim e cu clte
un coeficient de siguranţă tn
venţii la legea circulaţiei". stare de fapt, un avertism ent.. PETRU DUMITRA: ment necesar unei in te rven ţii aţi cerut şi nu vl s-a re p a rti­ fic ita r la capitolul şoferi, aşa Gh. M ihai : Şi la dru m urile plus sau In minus pentru a e­
P . D um itra : Şcoala dă unui „Şcoala ii dă unui elev, mecanice ocazionale. In fina l, zat? câ nu aleg, culeg. naţionale ? vita accidentul d ln tr-o Im pru­
conducător auto a tît cît poate in cele 6 luni de zile, alit ce aş vrea sâ relev ? Câ trecînd N. Maiorescu : La baza M i­ Red. ; Ca in final ? I. Mocnea : La noi în ju ru l denţă sau necunoaştere a po­
să-i dea in cele 6 luni de zile, peste orice greutăţi, reviziile nisterului T ra n sp o rtu rilo r din A. Pădurcanu : De m ulte ori s ib ilită ţilo r el reale. Nu cred
Lt. col. Tonta Corci : D ife­ cit poate da, restul...". trebuie făcute, chiar dacă din Tim işoara. Anul acesta, cu ate­ orei 0 dim ineaţa, cu ocazia ză­ Insă câ In cazul tn care, sâ
renţa nu este spectaculoasă, to­ cit stă In preajma ei. m otive obiective data lo r se lierele stăm bine, cu persona­ sâ fim nevoiţi sâ plătim po­ pezii, toate utilaje le erau pe zicem, un autocamion ar fi
tuşi ea confirm ă o stare de A. Lupaş ; Mai precis 5 luni întîrzie. lu l Ia fel, numai cu piesele de liţele. Dar altă soluţie nu proprietate personală, acest
fapt In dorinţa de a realiza a­ şi jum ulaie, avînd în vedere T. Corci : Problemele rid ica ­ schîmh o ducem râu. văd, cel puţin pentru moment. cineva a r fl tentat sâ-1 su­
cest lucru, m iliţia , cu s p rijin u l ultim ele 2 sâptămini acordate tehnic al şcolii. Tn aceeaşi mă­ te dc tovarăşul I. Ipinceanu, le Red. : N -ar fi mai bine sâ M. Bâgăianu : îm i face im ­ prasolicite trlm iţîndu-1 sâ c ir­
organelor de stat, al consiliilor examenelor de absolvire. sură. o răspundere Ja fel de considerăm deosebit de im por­ vă gîn dlţi la altceva, de ex*em- , presia câ legislaţia nu este cule oricum şl pe orice drum ,
populare, secondate de Intere­ P. D um itra : Apoi pleacă în mare laţă dc v iito ru l conducă­ tante. Şi eu voi mai ridica una. plu Ia pretntîm pinarea acestor Întotdeauna consecventă din numai sâ scape de el c it m al
sul manifestat «I fa ctorilor de producţie Urmează perioada de tor auto o poartă organizaţiile O bună parte d in tre cei ce reparaţii costisitoare p rin repa­ acest punct de vedere. Exis­ repede. De ce am face-o noi
răspundere din in s titu ţiile deţi­ practică tn autobaze, coloane, şi întrep rind erile socialiste un­ răspund de amobaze sau coloa­ rarea la tim p a celor m ici ? tă şoferi necorespunzâtori din ajunci ? Cred câ acesta este
nătoare de autovehicule, a unde... de începe sâ lucreze, după ab­ ne de transport râm ln in d ife ­ M. Bâgăianu : Pentru ana- ' punctul meu de vedere, pe singurul fel de a p riv i proble­
trecut la o serie întreagă de ac­ Gh. M ihai : Unde? Continuaţi, solvirea cursurilor. Deci pro­ renţi faţă de locul unde se Uzarea stării tehnice a parcu­ care eu nu-i pot angaja. La ma.
ţiu n i comune : măsuri pentru a­ blema se poate Întregi şl re­ I G.C.L sau I.P.S.P. sînt buni.
de ce v-aţi o p rit ? parchează autovehiculele care lui. cred câ va trebui să^ ana­ Sau invers. Şi atunci ? Cc c ri­
menajarea unor condiţii cit zolva tn bună măsură dacă <e se întorc din cursă. M a jo rita ­ In urma d iscu ţiilo r s-ou re­
P. D um itra : Unde, o anum i­ dă atenţia cuvenită m enţinerii lizăm mai m u lţi factori care te rii obiective putem folosi ? ţin u t m ulte aspecte şi propu­
mai bune de circulat, pentru tă categorie din el se „alterea­ şi pre gă tirii continue a califică­ tea râm ln în tim pu l nopţii pe concură la buna lu i Întreţinere. Părerea mea este câ fiecare neri. Unele ca lu c ru ri noi, a l­
pietoni, prin construirea în mal ză". Nu m ulţi- Poate cîţlva, in ­ r ii şo ie iilo r, in mod egal de la locuinţele şoferilor, sustrâ- Eu cred câ factorul principal şofer ar trebui sâ aibă o fişă tele ca m al vechi, care trebu­
fim i în grupul mare de absol­ gîndu-se astfel reviziei z iln i­ râm lne şoferul. Acel şofer care personală care sâ-l Însoţească iau de m u lt trecute la capi­
toate oraşele a peste 1 180 m de către cel doi factori. ce. Aşa s-a tn ttm p la l fn cazul
venţi, dar aceşti ciţiva pun şl îşi cunoaşte maşina are şi au­ oriunde s-ar duce. Fără con­ tolu l realizări şi nu la proble­
balustrade de protecţie, con­ Noi am ajuns la concluzia, In accidentului cu autobuzul I.C.S.
ci In cele din urmă mina pe tovehiculul în cea m ai bună cluzii pozitive In ceea ce p ri­ me nerezolvate încă. Cred câ din
struirea a 4 semafoare electri­ volan circulă şi dv. ş tiţi mal urm a unor controale, câ nive­ Hunedoara. Şoferul a plecat de stare tehnică şi estetică. El va veşte munca sa, nu se va pu­ nou elucidate, nim io nu ne
ce, staţii de autobuze în afara bine ca mine ce pericol pre­ lu l p re gă tirii profesionale a li­ acasă în cursă fără sâ fl ve ri­ şti întotdeauna ce are de fă­ tea angaja nicăieri în econo­
p ă rţii carosabile, modernizarea zintă în tr-u n tra fic intens un nul şofer după absolvire scade ficat autobuzul. A ţi văzut ce cut la intrarea !n tr-u n paro mia naţională. mai poate împiedica sâ trr
unor străzi, peste 1 660 de in ­ singur şofer necorcspunzâtor... vertiginos tn loc sâ crească, Iar nenorocire s-a întîm plat. cu maşini Apoi, de-abla vine A. Lupaş ; Consider câ ideea COSTEA BOLDUŞ : cern la lichidarea lor. Eu v
dicatoare de circu laţie şi In acest lucru este inadm isibil. I. Ipinceanu : Eu aş propune la rlrvrl im portanţa personalu­ cu fişa personală a şoferului „In colectivul nostru ne doreso succes, m u îţu m ln d u -«
G în d lţl-vâ câ de-abia după te r­
special o susţinută muncă de Red. : Şl care este cauza ? minarea şcolii conducătorul au­ ca această revizie sâ nu se fa­ lu i de supraveghere sau dota­ este bună şl ar trebui experi­ înţelegem cu toţii bine. totodată pentru am abilitatea iă
popularizare a problem elor de P. D um itra : Cauzele, ca sâ că la plecarea autovehiculului rea cu u tila je şi spaţiu pen­ mentată.
circulaţie, p rin presă, radio, ci­ fim mai precişi. M ai în tîi ne­ to este pus în faţa adevărate­ in cursă, din cauza tim pu lu i tru diagnosticarea defectelor şl I. Ipinceanu : Sâ nu u ltim Poale din cauza aceasta care aţi răspuns invit**,,
nema. tip ă ritu ri... şansa de a face practică pe lo r probleme. insuficient acordat, cl Im ediat elim inarea lor. însă nici răspunderea care ne şi merge treaba'1. noastre.
lîngâ un şofer viciat, de la ca­ Gh. M ihai : Transportul tn
R ed.: M iliţia a organizat şi comun a continuat şl continuă
uncie concursuri publice pe a- re înveţi numai lu cru ri rele
sau, ştiu eu, sâ dai peste un eâ pună probleme în felu l în
ceastâ temă ?
şofer mai bătrîn, p lictisit, ros care se circulă prin oraşe. Par­
toate acestea este departe de A C C I D E N T E L E
T. Corci : Tot din dorinţa ca de rutină şl pe care nu-1 mai In­ cul de autobuze a crescut şl s p iritu l re sp e ctă rii pre ved eri­
elementul propagandistic sâ teresează să-ţl acorde toată a- este tn continuă creştere. Cu R U T I E R E lo r le g ii, sâ nu se p e rm ită e­
prindă, să* nu fie didactic, a­ tcnţla, sâ crească un cadru tî- fectuarea de re v iz ii tehnice
m orf. Au fost peste 31 de ast­ nâr. fo rm a le la a u toveh icu le sau
a satisface necesităţile popu­ sâ se a d m ită plecarea în cursă
fel de concursuri In în tre p rin ­ M. B ăgăinnu: După op iniile
laţiei, tn special în orele de p o trivă . Dacă ne re fe rim n u ­ ţa, ia r a lte le au fost ră n ite . a a u to ve h icu le lo r n e im a tric u -
deri. in stitu ţii, garaje. tovarăşului D um itra ar însem­ vtrf. Legat de aceasta, este ne­ se v o r lu a pe n tru a pre ven i la te sau conduse de persoane
na câ şcoala îi scoate perfecţi m ai la co n d u că to rii auto, per­ Toate aceste abateri, de loc In v iito r în că lcă rile le g ii, În tă ­
1. Ipinccanu : Cu am asistat soane care nu n u m a i că au care nu posedă perm ise cores­
şi autobaza ti dă gata. Or, lu ­ cesar sâ fie întotdeauna garan­ Întâm plătoare, s-au petrecut în rin d astfel răspunderea fie c ă ­
şi la un film . c ru rile nu stau tocmai aşa. tat şi pus la punct modul de lu a t la cu n o ştin ţă p re ro g a ti­ c o n d iţiile u n e i Intense m un ci ru i om de la volan, b ic ic lis t, punzătoare tip u lu i de autove­
I. Ipinceanu : Nici tovarăşul revizuire tehnică a autovehicu­ nu posedau perm ise corespun­ vele le g ii c irc u la ţie i, d a r pe de educaţie, de po p u la riza re pieton, a tu tu ro r p a rtic ip a n ţi­ h icu l. O rgan elor care a d m in is­
trează d ru m u rile p u blice
le
D um itra nu a susţinut câ toţi zătoare, fa p t cunoscut de şe fii baza lo r au pro m ova t exam e­ a n o rm e lo r care reglem entează lo r la tra fic u l ru tie r.
lu lu i. Am avut cazuri cînd In­ n u l de o b ţin e re a p e rm isu lu i re v in e sarcina de a lua toate
absolvenţii suferă acest proces fe rm e lo r I A.S. sau s e c ţiilo r c irc u la ţia pe d ru m u rile p u b li­ P rin tre aceste m ăsuri, un
tr-u n autobuz s-au urcat 100— de conducere, este su fic ie n t sâ ce, a s p o ririi exig e n ţe i m ăsu­ p rim loc 11 deţine p o p u la riza ­ m ă su rile p e n tru În tre ţin e re a
de alterare. O parte mică din I.M .A , Nerespectarea le g ii şi^a şi repararea la tim p a c ă ilo r
ei, a căror existenţă totuşi n-o 120 de călători. Vă daţi seama lăsat am p ren ta şi in rln d u l a m in tim câ In a n u l care a tre ­ rilo r de supraveghere şi con­ rea şi aplicarea H o tâ ririi Con­ ru tie re , îndeosebi a celor cu
poţi nega. ce se poate tntîm pla In tr-u n e­ a n g a ja ţilo r d in a g ric u ltu ră i c u t au fost suspendate pe n tru tro l a tra fic u lu i ru tie r. La cele s iliu lu i de M in iş tri n r 2289 un intens tra fic .
M. Itâgăianu : Dacâ-ml daţi ventual accident Deci, rid ica­ 26 de persoane care au condus a b a te ri grave, pe tim p aproape 250 şedinţe cu condu­ d in 24 decem brie 19G9, care
voie, eu aş vrea să p rivim lu­ tractoa re au com is accidente de una pînâ la tre i lu n i. c ă to rii auto, 27 cu tra c to riş tii, prevede sporirea a m e nzilor D in analiza m o d u lu i în care
rea c a lific ă rii şoferilor şi sta­ peste 40 perm ise de 45 de în tîln iri cu p ie to n ii, a­ s-a desfăşurat tra fic u l ru tie r
cru rile şi din alt punct de ve­ soldate cu 5 m o rţi şi 6 ră n iţi co n tra ve n ţio n a le prevăzute de
dere Noi facem şoferi din cine rea de disciplină trebuie ac­ fo a rte grav. De m e n ţio n a t este conducere şi a lte peste 300 proape 120 de şedinţe de în ­ D ecretul 320/1966 şi reg ula­ în a n u l 19G9 organele de m i­
vrem şi din cine nu vrem. Con­ centuate, împreună cu garan­ fa p tu l câ toate accidentele au au fost re ţin u te tem porar, po­ d ru m a re în şcoli, la cele 31 m e n tu l de ap lica re aprobat. liţie au re ţin u t co n clu ziile ne­
sider câ selecţionarea cadrelor ţia pe care o acordăm călăto­ fost de te rm in a te s tric t de ne­ sesorii lo r fiin d supuşi la re­ co n cu rsu ri pe tem e dc c irc u ­ A p lica re a n o ilo r reglem en­ cesare, Îndeosebi necesitatea
pentru a deveni şoferi este rilo r sau m ă rfu rilo r p rin tr-0 respectarca un or prevederi, in exam inare. C urios e Insă câ la ţie , editarea şi publicarea tă ri va conduce la sporirea s p o ririi exige nţei faţă de to ii
o problemă ele bază. Aş încerca cele m ai m u lte cazu ri elem en­ d in tre aceştia, 85 la sută au u n u i însem nat n u m ă r de m a­ exig e n ţe i org an elo r de m ili­ cei care nu respectă re g u lile
sâ vorbesc chiar despre o anu­ cît mai bună stare tehnică a tare. ale le g ii c irc u la ţie i. tre c u t do m ai m u lte o ri p rin te ria le de propagandă sau cele ţie În m unca de supraveghere de c irc u la ţie pe d ru m u rile pu ­
m ită vocaţie a profesiunii. Poţi autocamioanelor, autobuzelor... M erg în d pe lin ia an alizei cau­ faţa c o m is iilo r de exa m in are 22 de film e prezentate în sute şi c o n tro l a c irc u la ţie i, la sta­ b lice şi pun în pericol sig u­
sâ fii diletant în tr-o anumită M. Zamoniţă ; In mod special zelor care au condus la co­ p e ntru a re in tra in posesia de p ro ie cţii, au p a rtic ip a t zeci b ilire a m ai e ch ita b ilă a c o n tra ­ ra n ţa tra fic u lu i ru tie r K ap tul
profesiune. Te priveşte. Iţi su­ asupra autobuzelor. m iterea accidentelor, vom a­ perm iselor. dc m ii de cetăţeni de tqate v e n ţiilo r, în fu n cţie do g ra v i­ e d e te rm in a t de două consi­
E venim entele ru tie re scot în
Cpt. MIHAI GHEORGHE : porţi singur consecinţele La Red. : Poate câ şl tovarăşul m in ti alte citeva co n clu zii, pe e vide nţă şi fa p tu l câ nu to ţi vlrstele. Cu toate acestea, în tatea lo r, de co n ju n c tu ra în d e re n te : de o rd in u m a n ita r
- ţin în d scama câ flecare ac­
volan insă, pe şosea şi cu o
„Sîntem obligaţi sâ fim încărcătură de oameni sau de c ît de curioase pe a tît de re ­ fa c to rii cu m un ci dc răspun­ an ul care a trecut, p rin acci­ care s-au produs, avîndu-se în cid e n t e v ita t sau pre în tâ m p i­
dente. s-au adus pagube m ate­
din ce in ce mai exi­ voltătoare. D in tre ş o fe rii anga­ vedere câ cu a n tu m u l am en­
m ărfuri cu mare valoare, dile­ dere d in u n ită ţile cu parc ria le de 193 000 lei, s-au a p li­ z ilo r s^a d u b la t şi ch ia r t r i­ na t înseam nă fe ric ire a u n u i
genţi...". ja ţi în accidente doar 9 au v e ­
tantism ul nu este admis. auto şi-au făcut d a toria pe cat peste I I 000 am enzi c o n tra ­ plat, ia r m a xim e le variază in om sau a unei fa m ilii —* şi de
T Corci i S-au vâz.ut destui chim e la volan sub un an, d e plin, p e ntru a nu pune in venţionale, ia r 225 persoane ra p o rt de abatere, de la 200 o rd in c a lita tiv — ş tiu t fiin d
tin e ri care pînâ la vîrstu de c e ila lţi conduc dc 2— 15 ani pericol siguranţa c irc u la ţie i. au fost trim is e în judecată şi la 2500 lei. Aceste m ăsuri câ e o da torie depistarea şi
20—27 de oni nu au reuşit sâ au toveh icu le pe d ru m u rile pu­ S-au d e p u ta t şefi de tra n sp o r­ condam nate. care au fost elaborate pe p lan În g ră direa celor care nesoco­
Cpt. Gh. M ihai : Peste 22 de
se apuce de nici o meserie, ca blice. C it priveşte victim e le tu ri. coloane, garaje şi re v iz o ri Ceea ce stîrneşte de-a d re p ­ ce n tra l v o r fi susţinute de tesc respectarea legii, re p re ­
film e au ru la t (n sute de pro­ în ce)#* din urmă să se hotă­ accidentelor, doar 43 au fost
te h n ici care nu-şi cunosc a t r i­
iecţii la toate cinematografele rască sâ devină şt Ieri. M a jo ri­ fem ei, ia r 147 bă rb a ţi, predo- but iun ile. D c c e n e -a n n a i m i­ tu l cu rio zita te a este fa p tu l câ o in te n să ’ a c tiv ita te de p ro ­ zin tă in a m ic u l nr. 1 al securi­
oraşelor ju de ţu lui nostru. tatea reuşesc. O dată pătrunşi n iin ln d n u m ă ru l persoanelor cel m ai m are n u m ă r de acci­ pagandă. m enită sâ în lă tu re tă ţii generale a c irc u la ţie i
Red. : Rezultatul ? ra fa p tu l câ la un cie un itâU dente. c o n tra v e n ţii şi in fra c ţi­ cauzele care generează acci­ publice.
in şcoală, devin şoferi, clar cum in tre 25 şi 50 de ani. s-a co n tin u a t cu „im p ro v iz a ­ u n i s-au com is pc d ru m u rile dentele de c irc u la ţie pc arte­
T. Corci : Afară de scăderea îşi exercită aceasta profesiune N-am vrea sâ se creadă câ ţiile " în tim p u l un or re p a ra ţii, care în general nu rid ic ă p ro ­ Acestea sînt m o b ilu rije caro
de care aminteam, scădere ce şi In ce condiţii, sâ * nu mai am abuzat de c ifre le statistice, aspecte constatate la au to­ blem e d ific ile tra fic u lu i ru tie r, rele ru tie re ale ju d e ţu lu i, cau­ ne de te rm in ă sâ ne adresăm
ze care. aşa cum s-a văzut, nu
nu ne poate m ulţum i. anul vorbim dar ele au valoare revelatoare bazele l.T .A B rad şi Deva. cum sînt p o rţiu n ile Deva— A u ­ sînt in tîm p lâ to a re , ci sînt ge­ tu tu ro r ce tă ţe n ilo r care fo lo ­
1069 s-a soldat cu peste 32 000 sesc d ru m u rile publice în ve­
A. Lupaş ; In calitatea mea despre cauzele accidentelor. IC.S.M . şi a lte le ? Aş cita in rel V la icu . S im e ria — Haţeg, nerale de nerespcctarea legii.
contravenţii individuale. C ifra derea în d e p lin irii u n u ia d in
dc profesor, am avut de-a face P riv in d aceste c ifre se poate acest sens un exem plu : acci­ Brad — V aţa, Petroşani — D in cele relatate se poate cele m ai sim p le deziderate de
reprezintă un total sau un re­ cu tot soiul dc* oameni, in clu ­ concluziona cu u şu rin ţă câ in d e n tu l dc la 19 iu lie 1969, L u p e n i şi In oraşul O râştie, desprinde necesitatea ca to ţi o rd in social : „în v ă ţa ţi sâ c ir ­
zultat. Depinde cum vreţi s-o siv categoriile despre care aţi m a jo rita te a covârşitoare a ca­ cînd şofe ru l Cîrstea Spirea, ceea cc refle ctă s u p e rfic ia li­ fa c to rii cu m unci de răspund c u la ţi in com un, pe ntru a nu
vo rb it acum Ce greutăţi avem z u rilo r. persoanele im p lica te angajat la I.C.S. Hunedoara, tatea cu care p a rtic ip a n ţii la
luaţi. d crc dîn u n ită ţile posesoare vă face râu vouă În şivă “ , —
noi cu pregătirea lor, cred câ in accidente, in d ife re n t în ce to t d a to rită im p ro v iz a ţiilo r pe tra fic u l ru tie r privesc regu­ dc parc auto, şcoli de şoferi
Red. : Cine este „m arele" v i­ depăşeşte de cele mai m ulte Prof. ANDRONIC LUPAŞ : fe l.a u fost oam eni m a tu ri, câ care Ic-a făcu t la sistem ul de lile cc reglem entează c irc u ­ p ro fe sio nişti şi am atori sâ apel ta ton at cu a ve rtism e n tu l
novat ? Şoferul sau pietonul ? ori orice po sibilităţi de înţele­ „In calitatea mea de n-au fost s tră in i dc norm ele a lim e n ta re al a u tobu zului, a ­ la ţia pe d ru m u rile publice. se ocupe m ai m u lt de rid ic a ­ sever adresat acelora care
T. C o rd : Omul. Toate acci­ gere. Sâ vă dau unele cazuri profesor, am de-a face care reglem entează c irc u la ţia cesta a lu a t foc şi ca u rm a re E vid en t, aceste c o n d iţii nece­ rea c a lific ă rii a n g a ja ţilo r şi co n tin u ă sâ râm înâ re fra c ta ri
sau vo r fi te n ta ti să nesoco-
dentele s^au dovedit a nu fi In- simple. Numai tn ceea ce p ri­ cu tot felul de elevi...". pe d ru m u rile . publice, ci d im ­ 10 persoane şi-au p ie rd u t v ia ­ sită o seamă de m ăsuri care a e le v ii '*>»*. de educarea lo r in tescâ le g ile s ta tu lu i nostru.
4