Page 30 - Drumul_socialismului_1970_02

'AG í DRUMUL SOCIALISMULUI - MARTI 10 FEBRUARIE 1970 «tain

„Săpfâmina Turneul preşedintelui
1 1 7 lu liln c to n 9 <A»er*
w l preş). - In statele d in
românească“ I. B. Tito în Africa p u t în fă p tu ire a procesului
sudul S.U.A. a înce­
de in te gra re rasială in şcoli.
în Belgia L U S A K A 9 (Agerpres). — capăt ră z b o iu lu i tra g ic d in Cei doi preşedinţi au ex­ Cel m ai im p o rta n t d is tric t
şcolar d in
M ississippi —
In co m u n ica tu l dat p u b lic ită ­ V ietnam , se a firm ă In com u­ p rim a t speranţa că apropiata Jackson — ca p ita la acestui
BRUXELLES 9 (Agerpres). - In ţii la încheierea v iz ite i pre­ nicat, este respectarea d re p ­ C o n fe rin ţă a ş e filo r de state
codrul monifestărilor prilejuite de şe d in te lu i Iosip Broz T ito in tu rilo r p o p o ru lu i su d .vie tn a - şi de guverne ale ţâ rilo r tip ic stat sudic cu p re ju d e ­
„Sâptăm ino românească'’, orgo- Zam bîa se ara tă că acesta a mez de a-şi h o tărî sin gu r neangajate va c o n trib u i la c ă ţi rasiste — a început v i­
nizotâ în localitatea belgiană De avut c o n v o rb iri cu preşedin­ soarta. Cei doi pre şed inţi au rezolvarea pro b le m e lo r in te r­ n e ri integrarea com pletă
Panne de Consiliul M unicipal al tele K au nd a cu p riv ire la re ­ ceru t retragerea tru p e lo r naţionale. Totodată se e x p ri­ în cele 55 de in s titu ţii dc
oraşului, ansomblul de cîntece şi la ţiile b ila te ra le şi la situa­ S.U.A. şi ale a lia ţilo r lo r d in mă părerea că este necesar in v â ţâ m in t. C o n tra r tu tu ­
dansuri din comuna Scornîceşti o ţia in te rn a ţio n a lă . Cei doi V ietnam , exprinrundu-şi spe­ să se depună noi e fo rtu ri pen­ ro r a şte p tă rilo r, acţiunea s-a
prezentat un spectacol care s-o preşed inţi au condam nat co­ ra n ţa că tra ta tiv e le de la P a­ tru în lă tu ra re a obstacolelor desfăşurat in tr-o atm osferă
bucurat de un deosebit succes. | lo n ia lis m u l şi p o litic a rasia­ ris v o r duce In cu rîn d la re­ care m ai stau in calea ap ro­ calm ă. Ş colile d in Jackson
Cu acest prilej, Consiliul M uni­ lă pe care o duc c e rc u rile zulta te rodnice. C o m un icatul p ie rii ţâ rilo r europene. au fost închise tim p de a­
cipal din De Panne a oferit un conducătoare ale P o rtu galiei, sub lin ia ză necesitatea o p ririi Ş efii de state ale celor do­ proape două sâptâm îni pen­
cocteil Io care au porticipat am* R e p u b licii S u d -A frica n e şi re­ te n d in ţe i de lă rg ire a deca­ uă t& ri şi-au e x p rim a t satis­ tru a se p e rm ite persona­
basadorul român in Belgia, A* g im u l ilegal a lu i S m ith . Ex- la ju lu i d in tre ţă rile de zvolta­ fa cţia pe ntru re zu lta te le co­ lu lu i a d m in is tra tiv de a p u ­
lexondru Lozăreonu şi alţi mem­ p rim în d u -ş i în g rijo ra re a pen­ te şi ţă rile în curs de dez­ la b o ră rii b ila te ra le . îndeosebi ne la pu nct sistem ul oare­
bri oi ambasadei, conducători o* tru în ră u tă ţire a s itu a ţie i d in volta re, precum şi necesitatea în d o m e n iile econom ic şi te h ­ cum co m p lica t al transp or­
ansamblului român, precum şi O rie n tu l A p ro p ia t, ei şi-au ca ţă rile in curs de dezvolta­ nic. S-a căzut de acord să se tu lu i e le v ilo r a lb i şi negri
personolitoţî culturale şi artisti­ e x p rim a t părerea că este ne­ re să-şi dezvolte sursele p ro ­ creeze o în tre p rin d e re com u­ cu autobuzele d in tr un c a r­
ce belgiene şi olandeze. Tot cu cesar să înceteze toate osti­ p rii p rin colaborarea re c ip ro ­ nă pentru p ro spe cţiuni geo­ tie r în a ltu l in d ife rite şcoli
prilejul „Sâptâm inîi româneşti", lită ţile în această reg iu ne şl că. logice. ale ora şu lu i
Asociaţia culturală Belgia-Româ- să se ia m ăsuri urgente şi ho- Cu toate acestea, aprecia­
nia şi reprezentonţo din Bruxel­ tâ rite p e n tru a se găsi o re ­ ză o b se rva to rii p o litic i, ad­
les o O ficiului naţional de turism zolvare paşnică şi ju stă a c r i­ v e rs a rii in te g ră rii nu s-au
,,Carpaţi" au organizat între 1 şi zei. aslgurîndu-se In acest fe l resem nat. Pe plan ju rid ic ,
In luna ianuarie a.c., muncitorii de Ia barele militare din Okinawa au dedaiat o gre- 7 februorie. în soloanele prim ă­ o pace tra in ic ă şi g a ra n ttn - Convorbiri americano — e i au fost în v in ş i după ce
vâ de 120 de ore (n semn de protest (aţă de concedierile efectuate de catre autorităţile riei din De Panne, o expoziţie de du-se securitatea tu tu ro r ţâ ­ şi-au epuizat toate resurse­
S.U.A, şi pentru retragerea bazelor americane şi retrocedarea completă şţ necondiţionată a totogrofii şî obiecte de orto r ilo r din această zonă. le procedurale, şi conform
insulei. Intre muncitori şi trupe le americane au avut loc serioa se ciocniri. Uniunea muncitori* populară românească. S in gu ra cale de a se pune ordon anţe i C u rţii Suprem e
lor militari din Okinawa (Zengun ro — 23 000 de membri), intenţio neazâ să declare o nouă grevă. marocane ¿ S .U .A . din 14 ianuarie ac.,
In foto : muncitori demon strind pe una din străzile prin cipale ale oraşului Tokio, după In 14 d is tric te şcolare din
terminarea unui miting de sprl jin „Să sprijinim greva muncitorilor Zengunro". cin ci state sudice trebu ia
RABAT 9 (Agerpres). - Secre­ în mod deosebit, situoţîa din O ­ să se treacă la integrarea
tarul de stat ol S.U.A,, W illiam rientul Apropiat şi poziţia ame­ rasială pinâ la 9 februarie.
ITALIA Consultări în vederea Rogers, aliot într-o vizită Io Ra­ ricană faţă de acest conflict.
bat - primo etapă o
turneului
Surse marocane, citate de a-
J 0RDEK“ — 0 REMITATE? soluţionării crizei de guvern şi-a încheiat convorbirile cu o fi­ genţio Associoted Press, relevă
său prin zece state africane -
că. în timpul convorbirilor, A b­
cialităţile marocane. Şeful d ip lo ­
maţiei amerlcone o ovut dum ini­ delhadi Boutaleb a exprimat în­ Segregaţio-
grijorarea Marocului „în legătu­
R E Y K J A V IK 6 (Agerpres). rep a rtiza tă astfel : 38 m ilioa ne rioase controverse. Unele d in ­ R O M A 9 (Agerpres). - d in te le Saragat a fo s tu lu i pre ­ că o întrevedere cu primul mi­ ră cu continuarea livrărilor de
M u lt con tro versa tu l p rd e e t N o rveg iei ; 90 m ilio a n e F in ­ tre acestea au ceru t in tro d u ­ P reşedintele R e p u b lic ii ita ­ m ie r, M a ria n o R um or, ca p e r­ nistru al Marocului, Ahmed La- armament americon către Isroel".
al U n iu n ii vam ale n o rd ic ? — la nd ei ; restul de 172 m ilioa ne cerea unei clauze care să p e r­ liene, G iuseppe Saragat, şi-a son alitate însărcinată să d u ­ rakî, consacrată examinării unor Agenţiile de presa informează
„N o rd e k “ — pare să f i deve­ vo r f i îm p ă rţite in tre cele pa­ m ită ţâ rilo r m em bre suspen­ început lu n i c o n v o rb irile cu o că tra ta tiv e cu lid e rii celor probleme înteresînd cele două că în ajunul sosiri lui Rogers la niştii pierd
n it, în s fîrşit, o rea lita te . P rim - tru ţâ ri m em bre. Un fond a­ darea a p lic ă rii d is p o z iţiilo r parte d in cele 33 de persona­ p a tru p a rtid e de c e n tru -s tln - ţări. In codru! convorbirilor pe Robot o serie de organe de pre­
m in iş trii D anem arcei, F in la n ­ nual de 90 m ilio a n e coroane tra ta tu lu i In cazul cînd un ul lită ţi p o litice pe care le va ga (de m ocrat-creştin, socialist, eore Rogers le-a avut luni cu să, îndeosebi cele ale opoziţiei,
dei, N o rveg iei şi Suediei, re u ­ va fi de stina t s ta b iliz ă rii p re ­ d in tre pa rte ne ri ar adera la consulta in vederea desemnă­ s o c ia lis t-u n ita r şi rep ub lica n), ministrul marocan al ofacerilor au criticat poziţia americonâ fo-
n iţi la R e y k ja v ik , au sem nat ţu rilo r agricole. U rm ează ca P ia ţa com ună. (După cum se r ii u n u i v irtu a l pre m ier, care în vederea re a c tu a liz ă rii cola­ externe, Abdelhadi Boutaleb, au ţâ de conflictul arabo-israelian.
un acord de com prom is p r i­ la 7 m a rtie e x p e rţii statelor şlie, Danem arca şi N orvegia să studieze apoi p o s ib ilită ţile b o ră rii în tre ru p te in luna iu ­ fost obordate evoluţia relaţiilor Aceeaşi explicoţie i se do şi terenul
v in d fin a n ţa re a preconizatei interesate să redacteze te x tu l au depus în mod o fic ia l ce­ de co n s titu ire a u n u i nou gu ­ faptului că la sosirea la Robot
u n iu n i vam ale. P o triv it u n u i d e fin itiv al acestui acord. re ri de aderare la C.E.E.). In ­ ve rn de c o a liţie de ce n tru - nie anul trecut, ca urm a re a dintre Maroc şi S.U.A., probleme oficiclitâţile marocane au făcut
com u nicat o fic ia l dat p u b lic i­ Sem narea a co rd u lu i este tr-o asemenea ipoteză, susţin stînga. In cele p a tru zile c it sc in d ă rii socialiste. înteresînd continentul african şi, lui Rogers o primire „rece, dor
tă ţii d u m in ică In ca p ita la Is- considerată de agenţia France îndeosebi o fic ia lită ţile fin ­ vo r dura co n su ltă rile , preşe­ corectă". După cum relatează
ttandei, p a rtic ip a n ţii la re u n iu ­ Presse dre pt „a c tu l de naşte­ landeze, „N o rd e k '-u l a r de­ d in te le Saragat va convoca corespondentul dîn Rabat al a- N e p u tin d acţiona pe plan
ne au h o tâ rit in p rin c ip iu con­ re“ al U n iu n ii vam ale. O bser­ veni dependent de un orga­ fo şti p rim -m in iş tri, lid e ri ai genţîei Associated Press, regele legal, segregaţioniştiî au de­
s titu ire a u n u i fond de 2,2 m i­ v a to rii p o litic i m anifestă insă nism care im p lică o b lig a ţii'p o ­ tu tu ro r p a rtid e lo r p o litice din Hassan al II - tea a aminot ban­ clanşat un adevărat «răz­
lia rd e coroane suedeze m en it su ficie n te rezerve faţă de rea­ litic e in co m p a tib ile cu s ta tu tu l ţară, preşedinţi şi foşti pre­ Mica reuniune arabă chetul pe care urma să-l ofere boi de g u e rilă * îm p o triva
să finanţeze „N o rd e k “ -u l in lizarea practică a u n iu n ii D u­ de n e u tra lita te al F in la n d e i. şed in ţi ai S enatului şi Cam e­ 99 cu prilejul vizitei şefului diplom a­ a u to rită ţilo r federale. G u­
u rm ă to rii cin ci an i A n u a l tre i pă cum sc ştie, in ca d ru l n e ­ O b ie cţii serioase îm p o triv a re i D e p u ta ţilo r. In ce rcu rile ţiei americone. v e rn u l s ta tu lu i F lo rid a a
sute de m ilio a n e de coroane g o cie rilo r, p u rta te de-a lu n g u l p ro ie c tu lu i de tra ta t n rid ic a t p o litice ita lie n e se em ite ip o­ ta nivel în alt“ La încheierea vizitei la M inis­ in te rzis tra n s p o rtu l e le vilo r
v o r f i consacrate fin a n ţă rii ge­ a aproape 16 ani, în tre ţă rile şi Danem arca, care apreciază teza desem nării de cârte preşe- terul Afacerilor Externe al Mo- de la o şcoală la alta cu au ­
nerale. Această sumă va i i candidate s-au m a n ife sta t se- că d is p o z iţiile Jui nu ţin sea­ racului o fost semnat un acord tocarele sub p re te xtu l că
ma de interesele a g ric u ltu rii C A IR O 9 (Agerpres). — angajat, totodată, să m o b ilize ­ privitor la transporturile aerie­ d in pu nct de vedere fin a n ­
daneze. In p a la tu l Zahra d in C airo ze toate resursele um ane şi ne între Maroc şi S.U.A. cia r. el nu poate f i sup or­
Ţ in în d cont de această sta­ s-au încheiat lu n i lu c ră rile m a te ria le de care dispun in Secretarul de stat ol S.U.A., ta t de a u to rită ţile locale. La
re de fa p t, în c e rc u rile zia-- „m ic ii re u n iu n i arabe la n i­ vederea d u ce rii lu p te i îm p o ­ W illiom Rogers, va pleca in con­ fe l ca şi in F lo rid a , in alte
ristice se pune în mod firesc „Preţul“ intrării ve l în a lt". L a re u n iu n e au lu at triv a Is ra e lu lu i“ . tinuarea turneului său Io Tunis. state sudiste c o p iii a lb i. în ­
C U R I E R întreb area c îţi ani vo r fi nece­ genţîa M EN, „ţă rile im p lica te c u ra ja ţi de p ă rin ţii lo r şi
parte, după cum a a n u n ţa t a-
sa ri pe ntru realizarea î\\ prac­
tică a U n iu n ii vam ale, dacă Angliei în Piaţa d ire ct in c o n flic tu l cu Israe­ c h ia r de u n ii în v ă ţă to ri, au
boicotat şcolile p e ntru a e­
num ai pentru negocierea acor­ lu l". In tim p u l celor tre i zile v ita să se aşeze a lă tu ri de
d u lu i a tre b u it să treacă pe­ comună c ît au d u ra t lu c ră rile , şe fii
In cadrul m anifestărilor p ri­ ales de către Consiliul Orga­ ste un deceniu şi jum ătate. Afac asupra consulatului e le v ii de culoare. A d v e rs a rii
lejuite dc deschiderea la Ro­ nizaţiei Internaţionale a M un­ dc state ai R.A.U., S irie i. Io r­ in te g ră rii au m ers m u lt m ai
ma a expoziţiei „C iviliza ţia cii. L O N D R A 9 (Agerpres). — da n ie i şi S u d a n u lu i şi vice­ francez din Calcutta departe cu m anevrele lo r
română în Roninnia", la 9 fe­ A pro pierea datei p u b lic ă rii preşedintele Ira k u lu i au exa­ de in tim id a re . A stfe l, la
bruarie preşedintele Camerei ♦ © ♦ Un interviu al de către g u ve rn u l englez a u ­ m in a t actuala e vo lu ţie a s itu a ­ B irm in g h a m , sta tu l A la b a ­
deputaţilor. Alessandro Per- nei „c ă rţi albe" p riv in d costul ţie i d in O rie n tu l A p ro p ia t, co­ ma, p o liţia a p rim it un te ­
tin i, l-a p rim it la Palazzo In Uniunea Sovietică au În­ şahinşahului a d e ră rii M a rii B rita n ii la ordonarea strateg iei p o litice şi C A L C U T T A 9 (A gerpres).— escaladînd poarla ; ele s-au le fo n an on im p rin j:a re se
M ontecitorio pe acad. proi. ceput lu crările pentru înfăp­ P iaţa com ună m u ltip lic ă reac­ m ilita re a ţâ rilo r p a rticip a n te , Soţia co n su lu lu i general al strecura t in cam era unde d o r­ ave rtiza că In trş j şcoli au
tuirea a tre i îndrăzneţe pro­
Constantin Daieoviciu, mem­ iecte inginereşti: o rfiină la o ţiile în ce rcu rile p o litice d in F ra n ţe i la C a lcutta a fost a- meau con sulul şi soţia sa, ca­ fo st puse bom be.' A fost
bru al C onsiliului de Stat, adincime de peste 1 400 de Iranului Lo nd ra. A n a liz in d inconve­ precum şi elaborarea p la n u ­ sasinatâ d u m in ică ; consulul re. trezindu-se, a p rim it cî- nevoie de o perioadă lungă
Împreună cu ambasadorul Re­ nien te le in tră rii A n g lie i în rilo r a c ţiu n ilo r m ilita re în e­ general şi fiu l său, grav ră ­ teva lo v itu ri de pum nal. Con­ de tim p p e n tru a se p ro ­
p u blicii Socialiste România la m etri, o exploatare la supra­ T E H E R A N 9. — Corespon­ C .E E , fostul m in is tru al co­ tapa viito are . n iţi, au fost tra n s p o rta ţi de su lu l a încercat să ţin ă piep t ceda la evacuarea c lă d iri­
faţă a cărbunelui care va da
Roma, lacob lonaşcu. d e ntul Agerpres. A l P opovici, m e rţu lu i. Douglas Jay. a fir ­ urgenţă la sp ita l şi pînâ în a te n ta to rilo r, şi, la zgom otul lo r respective şi a se în tre ­
onual circa T>0 de m ilioane In co m u n ica tu l com un dat prezent nu se poate a firm a lu p te i, fiu l său, în v irs tâ de p rin d e ce rce tă rile necesare.
de tone de com bustibil şi o tra n sm ite : In tr-u n in te rv iu mă că aderarea la P iaţa co­ p u b lic ită ţii la încheierea aces­ cu c e rtitu d in e că vo r sup ra­
sondă care va fi forată la o acordat z ia ru lu i tun isia n m ună va costa anual A n g lia 23 dc ani, a n ă v ă lit în în că ­ La D enver, sta tu l C o lo ra ­
La Santiago de Chile au adincim e de 15 kilom etri. „ L ’A c tio n ", şanhinşahul M o ­ cel p u ţin 1.2 m ilia rd e lire ster­ tei re u n iu n i se arată că cele vie ţu i. tra n sm ite din C alcutta pere. A m b ii au fost ră n iţi do, o serie de e xp lo zii au
lu at sfîrşit lu crările plenarei ham m ad Reza P a h la vi A ry a - lin e Această c ifră , s u b lin ia ­ c in c i state arabe „s in t hotâ- corespondentul agenţiei F ra n ­ grav. d istru s 24 de autobuze şco­
la re şi au a v a ria t alte 15.
C om itetului Central ai P a rti­ * © ♦ m ehr a declarat că respecta­ ză Jay. va fi pro b a b il m ajo­ rîte să acţioneze In vederea ce Presse. O fic ia lită ţile in d ie n e au
dului Comunist din Chile. Populaţia R epublicii Arabe rea su v e ra n ită ţii şi in depen­ e lib e ră rii te rito riilo r ocupate Persoane necunoscute au deschis o anchetă pe ntru e­ P o triv it m a rto rilo r ocu la ri,
Plenara a dezbătut actuala si­ Unite a atins in prezent cifra denţei na ţion ale co n stitu ie rată cu 50— 60 la sută spre tre i a lb i au fost vă zu ţi fu ­
tuaţie politică din ţară şi sar­ de 33 m ilioane de lo cuitori — p rin c ip iile fun dam e ntale ale s firş itu l a n u lu i 1977. cînd sis­ de către Isra e l". «Ele s-au pătruns în in te rio ru l c lă d irii, lu cida rea cazului gind exact după ce s-au
cin ile pa rtid u lu i In legătură idatează ziarul „A l A hra m ". p o litic ii exte rn e a Ira n u lu i. tem ul agricol c o m u n ita r va produs e xp lo ziile . A u to rită ­
cu alegerile prezidenţiale, ca­ In ultim ele 15 luni, populaţia Şnhinşahul s-a pro nu nţat, to t­ ţile locale refuză să facă
re urmează să aibă loc jn odată. in favoarea e x tin d e rii fu n cţio n a in to ta lita te a luî. vreo legătură in tre aceste
n crescut cu 1,5 m ilioane lo­ coo pe rării in tre toate ţă rile atentate şi controversele ca­
luna septembrie. Fostul m in is tru b rita n ic , care
cu ito ri — precizează ziarul lu m ii conduce ..campania contra a- re au loc acum la D enver
* 0 * citat. Capitala ţâ rii. oraşul R eferindu-se la re la ţiile I ­ p riv in d in te gra rea rasială
Cairo, împreună cu cartiere­ ra n u lu i cu statele arabe, şa- d e râ rii A n g lie i la C .E .E ", con­ in şcoli. Un a lt m ijlo c fo ­
Luni nu început Ia Stras* le înconjurătoare. numără hinşahu! s-a declarat in fa­ sideră pe de altă parte că lo sit de segregaţionişti pen­
bourg lu cră rile conferinţei 4 B85 000 locuitori. voarea unei re s ta b iliri a re la ­ sporirea im p o rtu rilo r prove­ tru a sfid a ordonanţa C u rţii
p rivin d acţiunile internaţiona­ ţiilo r d ip lo m a tice cu R epu­ S uprem e a fost crearea un ui
le de combatere a poluării ♦ 0 4 blica A rabă U n ită ; in ce p ri­ n in d din P iaţa com ună va nu m ăr fo a rte m are de şcoli
m ediului înconjurător, acţi­ Un violent uragan a distrus veşte d ife re n d u l ira n o -ira k ia n tre b u i e ch ilib ra tă p rin tr-o re­ p a rticu la re . Dar, un trib u ­
uni care urmează să fie în ­ aproape în întregim e orăşelul în problem a e stu arului S hatt ducere a m ă rfu rilo r cu m p ăra­ na l federal din D enver a
treprinse tn cadrul „A n u lu i Angmagssalik, situat în regi­ E l-A ra b . şahinşahul a e x p ri­ te din ţă rile m em bre ale A so­ em is o ordonanţă p rin care
european 1970 pentru conser­ unea de est a Groenlandei. m at d o rin fa Ira n u lu i de a se impune-^ tu tu ro r şcolilo r
varea m ediului ecologic". La A genţiile de presă relatează găsi o so luţie p rin negocieri c ia ţie i Europene a L ib e ru lu i p a rtic u la re să accepte şi co­
lu crări participă reprezen- că au to rită ţile locale au n- in tre pâr ţile interesate. S chim b (A .E .L.S ). p ii negri pe n tru a fi e x ­
anţi a 25 de ţâri, precum şl nunţat că num ărul ră n iţilo r ceptate de la taxele fiscale.
50 de experţi
rste deosebit de mare, dar că Cu toate că po pu laţia a l­
nici o persoană nu a fost u- bă râ m in e în m a jo rita te os­
cisâ. Valoarea pagubelor ma­ Remaniere guvernamentală in Filipine tilă acestui proces, se pa­
¡Ministrul dc externe al Spa­ teriale atinge, p o triv it prim e­ re că a u to rită ţile federale
niei, Lopez Bravo, a sosit lo r aprecieri, suma dc 8 m i­ M A N IL A G (Agerpres). — al căru i titu la r a fost n u m it vo r învinge. In s p rijin u l a­
lu ni la Paris într-o vizită o­ lioane de franci. P reşedintele F iiip in c lo r. F e r­ Cesar V ira ta şi al ju s tiţie i,-d e cestei a firm a ţii sin t cita te
ficia lă’ de trei zile. Lopcz. va dinand M arcos a procedat d u ­ care va răspunde F e lix M aka - s ta tis tic ile o ficia le din care
avea convorbiri cu preşedin­ ♦ ©♦ m in ică la o rem aniere m in is ­ siar. reiese eâ dacă în 1963 doar
tele Pompidou, prim ul m i­ O catastrofă aeriană a fost teria lă . P rin cip a la schim bare Rem anierea guvernam entală 1,17 la sută d in e le vii negri
nistru Chaban-Delmus şi eu evitată luni deasupra A tla n ti- se referă la num irea lu i Juan in te rv e n ită la M a n ila se gre­ frecven tau şcolile integrate,
a lţi membri ai C oK -v't-jhii ru lu i. La numai 9 m inute dc Ponce E n rile ca m in is tru al fează pe fo n d u l unor v io le n ­ la în ce p u tu l acestui an s-a
francez. a jun s la 35 la sută. Cu toa­
la decolarea aparatului de pe a p ă ră rii, in locul lu i Ernesto te d e m o n stra ţii organizate, în
aeroportul londonez Heath­ M ata. care a dem isionat. In special de tin e re tu l filip in e z . te acestea, în calea lic h id ă ­
row, una dintre cele patru afara acestei m o d ific ă ri a in semn de protest faţă de r ii segregaţiei in sistem ul
In cursul unei conferinţe de turbine ale reactorului „Jum - com ponenţei ca b in e tu lu i m i­ in te rv e n ţia b ru ta lă a fo rţe lo r de în v â ţâ m în t din S U.A. au
presă ţinute luni la sediul 1)0-747", aparţinînd companiei n iste ria l filip in e z . rem anierea p o liţie n e şti, care au încercat R. D. VIETNAM. - In fotografie: Acţiunea de reparare a unei şosele, distrusă de bom* m ai răm as încă numeroase
O.N.U , Dnvid Morse a anun­ aeriene „Pan Am erican A ir­ m ai afectează c in c i p o rto fo lii, să îm p ră ştie o m an ifestaţie bardamentele aviaţiei american e, în provincia Than Hoa. piedici.
ţat că şi-a dat demisia din ways", s-a defectat. P ilotul p rin tre care cel al fin a n ţe lo r, anterioară.
postul de director genera) al avionului a ho tărît să-şi în­
Organizaţiei Internaţionale a trerupă zborul, intoroîndu-se
M uncii «Ic Ja Geneva. Dem i­ la Londra, pentru a nu pune
sia va intra in vîguare la ¡«1 în pericol viaţa celor 145 do C o nferinţa dc pace de /a telui Nixon nu este viabilă,
mai 1970. Succesorul sau va fi pasageri.
Paris continuă de mai bine P Ă C I I şi pentru că mişcările ce
de un an, dar cele două pro ­ M P O T R I V A luptă pentru reconcilierea
blem e care dom ină chestiu­ naţională iau din ce In ce
nea vietnameză — retrage­ mai multă amploare, a sosit
rea rapidă a forţelor străine momentul de a se aborda la
Si reconcilierea intre vietna­ intervenţiei americane. Şi can acţiunile de masă ce au războiului este Inevitabil sor­ Deputat al Adunării Na­ Conferinţa de la Paris ade­
mezi — n-au fost încă rezol­ este in afară de orice îndo­ avut loc în Statele Unite îm­ tită eşecului. Pe plan militar ţionale a Vietnamului de văratele probleme, li cer
vate. Politica urmată de pre­ ială că, o dată plecate, forţe­ potriva războiului, căci ele armata de la Saigon nu va sud, eu ţin să declar opiniei preşedintelui Nixon să cree­
şedintele Nixon exclude, de le americane, va continua să concretizează sentimentul a putea niciodată să o înlocu­ publice — şi preşedintelui ze condiţiile favorabile solu­
fapt, orice progres în această pună in valoare tradiţiile mi­ milioane de cetăţeni din a- iască pe cea a Statelor Uni­ Statelor Unite — cd poporul ţionării conflictului. Acesta
direcţie. Această politică se lenare pentru a-şi construi ccastă ţară faţă de proble­ te. Este vorba de un război meu aspiră, înainte de toa­ trebuie, după părerea mea.
bazează pe mai muite argu­ propriul destin. ma vietnameză. pe care tinerii refuză să-l te, la pace să ordone încetarea totală
mente, principalele jiind sal­ Preşedintele Nixon nu a In sfirşit, pentru preşedin­ ducă: nu vor să-şi verse sîn- Nu este vorba de o opinie a bombardamentelor şi a
2 ŞjgŢ , . ; tele Nixon, ieşirea onorabilă gele pentru un regim corupt,
varea onoarei poporului a­ vorbit niciodată intr-o manie­ personală, ci de cea a ma­ oricăror acte de război; să
- É » *
merican, vietnamizarea răz­ ră satisfăcătoare despre o­ jorităţii sud-vietnamezilor. accelereze retragerea forţe­
boiului etc. La 14 mai 1960, noarea poporului american, Nu pare exagerată afirma­ lor a m erica n e să pună ca-
preşedintele Nixon declama : înainte de toate, el nu vrea ţia cd aproximativ 90 la su­ P&ţ represiunii împotriva
„A-i abandona pe sud-viet- să fie primul preşedinte al tă din populaţie ar alege a- mişcărilor pentru pace, pen­
namezi în momentul de faţă, Statelor Unite care ar suferi Dîn presa străină c.eastă cale (aceea a păcii — tru reconcilierea naţională.
ar însemna să ne asumăm o înfrîngere; el nu vrea să N.R.), dacă i s-ar oferi o con­
riscul de a asista la o stare dea poporului său impresia sultaţie populară cu adevărat In momentul de faţă sini
de fapt care ar consterna şi de a fi pierdut un război. Or, liber organizată. In sinul A ­ persecutat de către regimul
revolta pe toţi cei care, in nu ştiu ce poate fi dezono­ din acest conflict trece prin dunării Naţionale, mai mult de la Saigon, dar, fiind de­
lumea întreagă, acordă o va­ rant în a avea cinstea şi cu­ a cărui singură „cauză* este de jumătate din deputaţi putat, mă simt responsabil
loare oarecare vieţii umg- rajul de a-şi recunoaşte gre­ „vietnamizarea" războiului. de a urma o politică dicta­ sint, în ciuda ameninţărilor,
R. F. a GERMANIEI, - Re cordul mondial in înghiţirea ne". Expresia „vietnamizarea răz­ tă dinafară. In aceste con­ şi sini gala să accept toate
ouălor crude îl deţine (ărâ in doială Cecil Barham din Es- Emiţind această ipoteză, şelile in scopul unor perspec boiului“ relevă, pe de o par­ diţii, armata are un moral partizani ai păcii. Măsurile consecinţele acestei luări dc
$en, in virstă de 57 de oni, El a înghiţit 56 de ouă in 2 minute tive mai bune. A respecta te, că războiul din Vietnam foarte scăzut — o dovadă o represive pe care autorităţi­
Nixon face dovadă nu nu­ viaţa unui om, şi cu alît mai le de la Saigon le-au luat poziţie.
la „grămadă0. mai de o ignoranţă de neier­ mult a unui popor, nu este care durează de 10 ani, eslv constituie cele aproximativ împotriva deputaţilor şi miş­
tat, ci şi de o intolerabilă unul din cele mai mari ono­ pur şi simplu un război ame­ 150 000 de dezertări anuale cărilor javorabtle păcii dove­ PHAM THE TRUC
rea-voinţă faţă de un popor ruri la care poate aspira ci­ rican şi, pe de altă parte, că Pe plan politic, toate per­ desc cu prisosinţă £ă aceste deputat in Adunarea
Nixon a decis să
continue
ce există de 40 de secole neva ? soanele la putere in sud idei înregistrează un conti­ Naţională sud-vietnamezâ
s-au dovedit incapabile să
din care 20 de viaţă naţio­ Opinia publică mondială războiul şi să nu caute pa­ ajute, fie şi oricit de pu­ nuu progres. din partea provinciei
cea.
C U R I E R nală. Poporul vietnamez a n-a găsit niciod ată dezono­ Totul lasă să se întrevadă ţin, Statele Unite in reali­ Pentru că politica de Binh-Thuan
avut timpul de a-şi modela
propria fizionomie in faţa rante pentru poporul ameri­ că această „vietnamizare" o zarea planurilor lor. „vietnamizare“ a preşedin­ (Din „Le Monde")
TIPAR UL; întreprinderea poligrafică Deva