Page 31 - Drumul_socialismului_1970_02

Anul XXII PROLETARI o in t o a t e ţ â r u e , u n i ţ i - v ă ! Redacţia

Nr. 4697 şi administraţia

Miercuri ziarului

DEVA, str. Dr. Petru Croza. nr. >5
11 februarie
telefoane: redactor şef - 11588; re­
dactor şef adjunct, secretar de redacţie
1970 şi administraţia - 12138 ; secţiile cui*
turâ-sporl şi probleme cetăţeneşti
-
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid — 11275 ; telefon de
I PAGINI. 30 BANI serviciu între orele 16-24 - 11585.

^ A
ANGAJARE FERMA IN Valorificarea superioara a

resurselor materiale

MAREA ÎNTRECERE trie locală d in ju d e ţu l nos­ acest fe l s-a creat p o sib i­
în tre p rin d e rile de in du s­
lita te a s p o ririi
p ro d u cţie i
dc fîş ii, în acest an, cu pe­
tru sporesc in acest an vo­
lu m u l p ro d u cţie i in d u s tria ­ ste 150 000 mp.
le cu 14 la sută faţă de La B rad şi-a început ac­
re a liz ă rile d in 1969. V alo­ tiv ita te a o secţie de teraco­
ric. această creştere re p re ­ tă cu o capacitate de 20 000
Minerii din Poiana Ruscăi şi Apuseni, zin tă peste 31 m ilio a n e Ici. p o s ib ilită ţi de dezvoltare in
şi cu
u n ită ţi cahlc pe an
C adrele tehnice dc specia­
v iito r.
C apacitatea secţiei
lita te ale u n ită ţilo r au stu­
d iat şi s ta b ilit punerea în de m a te ria le de co n stru cţii
valoare de noi rezerve şi de la V aţa creşte in acest
hotărî ţi să sporească producţia de mine­ fă p tu ire a p re v e d e rilo r spo­ oane cărăm izi.
an cu a p ro x im a tiv 2 m ili­
pe ntru în ­
resurse locale
C ariera de p ia tră de la
rite de plan.
S-au în tre ­
p rin s d in tim p a c ţiu n i e fi­ Zam, a p a rţin în d I.I.L . De­
va, a fost înzestrată cu o
ciente dc e xtin d e re a unor staţie dc g ra nu lare . Aceas­
p ro d u cţie şî
reuri, productivitatea şi eficienta muncii deosebi acolo unde există n u lu i 25 000 tone c rib lu ră
ca p a cită ţi de
ta va realiza in cursu l a­
crearea de alte le noi, în ­
rezerve sporite
tilizează cu re zu ltate bune
prim e. Au fost dc m a te rii du blu concasată care se u ­
asim ila te
produse şi so rtim e nte noi. la îm b ră c â m in ţi asfaltice şî
La p o lig o n u l dc fîş ii p re ­ la prepararea betoanclor.
fa b rica te cu g o lu ri de la Se obţine, in acelaşi tim p ,
hi ultimul an al cincinalului, colectivele minereşti din Abatajele şi cariera minei Teliuc, acolo unde este scoa­ I. I. L. H unedoara s-au o creştere a e ficie n ţe i e-
ramura extracţiei minereurilor feroase şi neferoase a jude- să la ziuă hrana marilor furnale ale Hunedoarei, sint cu­ c o n s tru it C silo zu ri noi do conom icc p rin fa p tu l că
fu/ui an de înfăptuit sarcini deosebii de ini))orlaule Lor le noscute ca locul unde hărnicia şi priceperca, entuziasmul Întreţinerea aparaturii de comandă a furnalului in stare op­ cim e n t de cite 180 tone şi noul produs sc v a lo rific ă
revine misiunea de a contribui la dezvoltarea bazei de şi iniţiativa minerească rodesc bogat. Minerii de aici au timă de funcţionare asigură marelui agregat un mers uniform, s-au pus in fu n cţiu n e in ­ )a un preţ dc două o ri m ai
materii jirime pe seama majorării extract ici de minereuri contribuit hotărîtor la obţinerea de către l.M, Hunedoara intensiv. De aceea, electricianul Adrian Mihai de la furnalul s ta la ţii aferente gospodăriei m are deci! p ia tra sim p lu
ş valorificării tuturor resurselor de substanfă minerală a titlului de întreprindere fruntaşă pe ţară Confinnin- nr. 6 de la Hunedoara execută această operaţie cu pricepere de agregate şi betoane. In concasată.
V Un, de a sjiori necontenit productivitatea muncii şi efi­ du-şi renumele, brigăzile de aici au extras in anul trecut şi conştiinciozitate. N GHENA
cienta economică a producţiei. 97 000 tone de minereu de fier peste jilan şi au redus pre­
Minerii din munţii Poiana Ruscăi şi Apuseni şi-au mă­ ţul de cost cu peste 3 m ilioane lei. Aceleaşi rezultate de
surat cu chibzuinţă forţele şi ;josibililăţile, hotărînd să1, valoare se întrevăd şi în acest an.
muncească cu ţoală bărbăţia şi priceperea, astfel ca pre­
Bazaţi pe rezultatele dobîndite, pe îndelungata lor ex-
vederile planului şi angajamentele asumate de organizaţia REALIZĂRI ALE COLECTIVELOR
judeţeană dc jjartid Hunedoara, in răspunsul la chemările jierienţă de muncă, animaţi de hoturirea de a fi şi în acest TELEX
organizaţiilor judeţene de partid Braşov şi Timiş, să devină an in rindul colectivelor de frunte din industria minieră
fapt împlinit. a judeţului,
din transporturile feroviare
Minerii de la E.M. Teliuc # REDUCEREA COSTURILOR LA INVESTIŢII FAJA DE
DEVIZ CU 75 000 LEI.
— Conştienţi că /nateriolizoreo angajamentelor este con- eătoare. u rm în d ca a lţi 20 fe ­
S IM E R IA . Personalul sta­ ţia lâ la perfecţionarea p ro ­ PRODUSE ROM ANEŞTI J
diţionoto de crearea celor mai bune condiţii de producţie şi ţie i C.F.R S im e ria -câ lâ to ri a d u cţie i. la buna desfăşurare ro v ia ri să fie p re g ă tiţi în a-
cheamă In întrecere colectivele exploatărilor miniere din ra­ de munco, ne-am ocupot din timp pentru o do activităţii noas­ eelaşî scop în com binat. LA EXPORT
mura minereurilor feroase şi neferoase din judeţ. tre din acest an un solid suport material — ne-o spus mg. Dan înscris pe g ra ficu l în tre ce rii a a c tiv ită ţii de transp ort. N o ile şi p e rfe cţion atcle Pc baia unor noi con. Ă
socialiste
re a liză ri
p rim ele
P rin tre cele m ai im p o rta n te
„Analizrnd cu răspundere sarcinile economice ce ne revin Andreescu, şeful exploatării S-au executot ample lucrări de din acest an. Dc aici s-au ex­ şi eficien te in o v a ţii se num ă­ m ijlo a ce de tra c ţiu n e p rim ite tracte încheiate, In tre - \
din documentele Congresului al X-lea şi plenarei C.C. al P.C.R. pregătire pentru osîgurarea liniei de front, am luot măsuri pen­ pediat in plus faţă de pre ­ ră cea concepută de in g in e rii fac parte din co m p le xu l de prinderea dc comerţ ex- .
din decembrie, pentiu a spori contribuţia la realizarea grandio­ tru extindereo mecanizării, acţionăm pentru aprovizionarea ra­ vederile p la n u lu i pc luna ia­ O. V la d im ir. G. Ino ocnţiu şi m ăsuri luate pentru in tro d u ­ terio r „C llim im p o rt', va ’
sului program de edificare o socialismului ¡n patria noastră, ţionala o tuturor formaţiunilor de lucru şi pentru orgonizoreo nuarie 1 411 tone eolete cu R Sa va. in o va ţie care rezol­ cerea tra c ţiu n ii diesel in sec­ livra unor întrep rind eri \
in numele întregului colectiv de muncă, sub conducerea orga­ din Ungaria însemnate .
raţională a transportului în subteran. Pe linia valorificării re­ d ife rite m ă rfu ri. T im p u l de vă problem a d e d u riză rîi apei to ru l de tra n s p o rtu ri ol com ­
nizaţiei de partid, chemăm la întrecerea socialistă pe anul 1970 surselor mai sărace, ne-om pregătit să extragem din hălzi o- staţionare a vagoanelor la în- la depoul S im eria. Sc e vid e n ­ b in a tu lu i. In acest scop se cantităţi dc bicarbonat
exploatările miniere Deva, Muncel, Certej, Borza, Zlaşti şi Uzina proope 200 000 tone de minereu în acest an. Toate acestea vor cârcarc-descârcare. p rin tr-o ţiază. dc asemenea, p rin m u n ­ prevede ea pînâ la s fîrş itu l dc sodiu. Au fost, dc a- Ă
de preparare Te iuc. conduce te fructificarea moi intensă a potenţialului tehnic, ma­ bună organizare a m un cii la ca depusă si rezu ltatele ob­ a n u lu i cure nt nu m ăru l loco­ semenca, perfectate alte ^
Lo bozo acestei chemări vor sta : introducerea în produc­ magazia de m ărfii*» şi in ce­ ţin u te in acest, dom eniu de m o tive lo r de acest tip sâ a- .tranzacţii comerciale cu ,
ţie -o /netedelor* avansate de muncă, folosirea completă o co- teria! şi uman de care dispunem, creînd premisele îndeplinirii le la lte com p a rtim e n te de ac­ a ctivita te , co le ctivu l de in o ­ jungâ la 10. Locom otivele firm e din Danemarca si 1
pocităţ¡ior de producţie şi o fondului de timp de lucru, care vo exemplore a pionului şi ongojomenteter. tiv ita te , a fost redus cu 23.63 v a to ri condus de ing. M ih a i Diesel - h id ra u lice prezintă Finlanda. Ele prevăd cx- ^
osiguro : la sută. ia r )a vagoanele în Nicolao, de la secţia L 4 Pe­ m u ltip le ava ntaje econom ice portul a sute dc tone dc .
• DEPĂŞIREA PLANULUI PRODUCŢIEI MARFA CU 4,1 tra n z it cu şi fără m anevră eu troşani. A n u l tre cu t s-au a­ faţă de cele cu abur: asigură policlorură dc vini).
LA SUTA ; Colectivul E.M. Ohelar 6,67 şi respectiv 2,87 la sută. p lic a t 10 in o v a ţii şi s-au ge­ rcm orcarca tre n u rilo r cu to ­ La rîndul ci, In tre p rin * \
0 DEPĂŞIREA PLANULUI DE FIER IN MINEREU CU 1,2 n e ralizat 6 E conom iile post- naj s p o rit tim p u l de sta ţio ­ dcrca „M cta lîm p o rl“ va »
LA SUTA ; La in d ic a to rii osii încărcate cnlcula tc sc rid ic ă la 216 812 nare pentru a lim e n ta re este livra în Etvc(ia 1 200 \ ’
tone ţevi pentru instala-
• REALIZAREA DE ECONOMII LA PREJUL DE COST Chemoreo Io întrecere a avut un puternic ecou în abata­ şi sarcina statică pc osie, de­ Ici extrem de redus, au o m ob i­ ţii şi în R. F. a G crm a- t
lita te m ai mare, fiin d m ai u­
IN VALOARE DE 150 000 LEI ; jele Ghelorului, mină care în acest ultim an al cincinalului p ă şirile au fost de 6 şi res­ HUNEDOARA. S ectorul de nici 5 000 tone ţevi fără
$ REDUCEREA CONSUMULUI DE LEMN DE MINA CU trebuie să-şi concretizeze fondurile investite pentru dezvoltare pectiv 5,13 la sută. tra n s p o rtu ri fe ro via re al C. S. şor de m a n evra t ete. Aceste sudură. Totodată, In tre - Ă
H unedoara a p rim it în dotare
avlndu-se în ve­
locom otive,
3,3 LA SUTA ; D E V A . In o v a to rii din u n i­ Încă două noi lo c o m o tiv e D ie - prinderea „P c lro lc x p o rt“ ^
$ CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII CU 3,3 LA tă ţile subordonate R egionalei se l-h id ra u lice dc 1 200 CP. fa ­ dere a va ntajele u tiliz ă rii lo r, va expedia unor firm e -
SUTA ; (Continuare in pagina a Z-a) C. F. Deva îşi aduc an dc an bricate la U zinele .,23 A u ­ vor în lo cu i tre p ta t lo com o ti­ din R. F. a G erm anici, '
gust" din Bucureşti. vele eu abur. în baza unui nou con- \
o c o n trib u ţie to t m ai substan- tract, o cantitate de c ir- ,
P en tru exploatarea acestor ca 11 000 tone tolucn.
locom otive în mod ra ţio n a l ALEX. DRAGAN \
Regionala C. F. Deva
au fost trim iş i şi specializaţi D. VRÎNCEANU D IS P O ZITIV PENTRU «
SIG U R AN ŢA CIRCU­
ŞTAFETA FOLCLORICA 14 m ecanici la uzina produ- C. S. Hunedoara L A Ţ IE I s
La Uzinele mecanice i
dc m aterial rulant, „16 \
Baze trainice Februarie“ din C luj, a i '
CĂUTĂTORII DT COMORI“ produefiei de legume ric un dispozitiv dcosc- ) l
in tra t în producţie dc se-
bit de im portant pentru
siguranţa circu la ţie i: in­
ductorul de calc. Accs- \
Duminică, la Leşnic şi Lăpugiu, Dobra, unnind să In vederea o b ţin e rii unor sat astfel in c it întreaga su­ ta joacă un rol esenţial i
Uucureşei, au continuat spec­ fie „înscrise", in zilele ee recolte cît m ai m a ri de le­ p ra fa ţă sâ poală fi irigată . în efectuarea opera ţiilo r ,
tacolele ştafetei folclorice urmează, paginile rezervate gume. coo pe ratorii d in Bă- P entru producerea răsa­ dc frîn a rc a tre n u rilo r 1
„ C ă u tă to rii de c o m o r i m a ­ Veţelului. cia au lu at o serie de m ă­ d u rilo r necesare s-ou am e­ prin telecomandă. „Deoa- \
nifestare a rtistică amplă, or- Sjicctacolul a adus şi el suri care vo r asigura valo­ n a ja t din tim p p a tu rile cal­ rece un asemenea dispo- i
mizată de Comitetul jude- o „pagină" nouă în „albu­ rific a re a unor c a n tită ţi spo­ de, ia r in aceste zile sc în- zitiv sc fabrica pentru ’
p an U.'l C- şi Comitetul ju­ mul'* vieţii artistice a ''Clor rite dc produse in contul săm înţează varz.a tim p u rie , prim a dată in ţară. a \
deţean pentru cultură şi ar­ două comune vecine. Obice­ co n tra ctu lu i. A stfel, încă ceea cc va p e rm ite asigu ra­ spus tehnologul şef al i
tă. Prezenţi la spectacolele iul de iarnă din Mihăeşti, din toam nă s-au c u ltiv a t 14 rea de c o n d iţii o p tim e pen­ uzinelor, ing. Ion Ungu- *
de duminică ale ştafetei, lo- frumos în port şi desfăşura­ hectare cu spanac, ceapă şi tru plantarea ră sa d u rilo r resan, a trebu it să rezol- \
r irăşii Ravcca Sapta şi Oc re, cînteeele grupului vocal salată. T eren ul ce sc va in - în cim p şi obţinerea, pe a­ vâm citcva probleme tch- i
tcivian Mireşteanu, a c tifiş ii din Leşnic sau ale rapsodu­ sâm înţa în p rim ă va ră este ceastă cale, a unor recolte nicc dificile , în special
oî Comitetului judeţean lui de 80 de ani, lancu Popa arat şi fe rtiliz a t cu în g ră ­ sporite de legum e in vede­ cele legale de tratam en- 4 1
tul term ic şi dc fo rja re ".
t ’/I .C., ne-au relatat o scamă din Roşcani, frumoasa şe­ Vedere exterioară a Termocentralei Paroşenr, puternică unitate furnizoare de energie şăm inte organice. De ase­ rea în d e p lin irii angajam en­
de aspecte revelatoare pen­ zătoare folclorică a artiştilor electrică din bazinul Văii Jiului. menea, demn de m e n ţio n a t tu lu i de a depăşi prevede­ F O T B A L
tru calitatea evoluţiilor for- amatori din Dobra sînt tot este că gră dina s-a a m p la ­ * 11 rile p la n u lu i cu 40D kg la
hectar.
irtaţiilor artistice, a expona- atitea puncte reuşite, de a­ PERU — R O M AN IA
4 dor cuprinse în albumele tracţie, din spectacolul şta­ 1-1 (0-1)
etnografice ce traversează, fetei. Li s-au adăugat aj>oi Peste 33 000 dc spectatori
«•capă cu etapă, întregi zone soliştii vocali Cornelia Buga- au u rm ă rit la Lim a me­
folclorice. ru. Mariana Braţe, Marin ciul amical dc fotbal
Oană, Tomode Rodica, F/oa- — Cc dum nezeu ? Pe oa­
O scurtă privire in albu­ — Toate aceste m ăsuri au dintre echipa statului
m e n ii ăştia nu i-au d u ru t m ă­
mul care a poposit pe sccnu rea Zori ţa, Virginia Ştaier N ieolae Vişan, sa la ria t la c ă i­ potfQBi, a» MftsrauAi adus o sub stanţia lă îm b u n ă ­ Peru şi reprezentativa
căminului cultural din Leşnic şi Lica Smaranda. selele niciodată? — se întreba tă ţire în a ctivita tea c e n tru lu i României, caic se pregă­
este edificatoare. Sînt reu­ Finalul spectacolului n de stom atologie, in asigu ra­ tesc pentru turneul final
nite in paginile lui mărturii le fe rate uzinale ale C. S. rea prom ptă şi opera tivă a al cam pionatului mondial
constituit o autentică reve- H unedoara, p lim b in d u -sc cu
autentice de artă populară — m îna la falcă în sala de aş­ asistenţei m edicale stom ato lo­ din Mexic. Jocul s-a în ­
rostumc miniaturale, brode­ teptare a ca b in e tu lu i de sto­ gice — ne spunea dr. Ion Sa- cheiat cu un rezultat dc
egalitate : l - l (0-1) Sco­
rii, cusături, descrierea o- m atologie al fostei p o lic lin ic i Raid la cabinetele stomatologice m oilâ, d ire c to r a d ju n c t al rul a fost deschis dc fot­
theeiurilor specifice locului. (CONTINUAU IN fAO. o I o) de în tre p rin d e re . S p ita lu lu i u n ific a t din P e tro ­ baliştii români în m inu­
şani. A fost în fiin ţa tă şi o
— dc la Zam, Burjuc, Iha, — I-o r fi d u ru t, dar n u -i sală de o p e ra ţii stom atologice, tul 27, prin aripa stingă
„d o a re " de noi, com pleta Ion iar ste riliza re a a p a ra tu rii se Luccscu. care a şutat
Taică, z id a r la O.S.M. II. a­ masă şi 20 după-m asă. D ar F elu l cum se rezolvă urgen­ to ţi aveau b o n u ri la m edicul face în prezent cen tra lizat. precis după cc l-a d ri­
bia m ai p u ţin d în fru n ta ace­ cum sc e xp lică fa p tu l că bo­ ţele. Acestea nu sînt luate în Stan. Şi aşteptau, in tim p ce blat pc Chumpitaz. In
n u rile nr. 4 şi 5 nu em u re­ s>eamâ. ei amestecate cu ca­ m edicul Vâlenn era solicita t, — E xem p lu l bun de la Pe­
eaşi nâpraznieâ durere de troşani va fi e xtin s .şi în a l­ cunlim iarc. fotbaliştii pc-
zolvate pinâ la ora 11,40? z u rile neurgente, de tra ta ­ dar fiş ie ru l nu m ai elib e ra
§
\ I măsele, în faţa căreia ne B onul nr. 10 n ic i pînâ la 12 ? m ent. O r. una este cin d te b o n u ri la el. încă de la ora te lo c a lită ţi — ne-a de cla rat ruvieni nu dominat, dor­
dăm b â lu ţi cu to tii.
I * A m stat de vorbă cu cei Noî am e xp lica sim plu. In ca­ doare ; măseaua in su p o rta b il 11. D upă-am iazâ nc-am dus la dr. Theodor Bâdău. d ire c to ­ nici sâ obţină cgalarca.
Echipa română s-a apă­
ru l D ire cţie i sanitare ju d e ţe ­
un tra ta ­
şi alta eînd faci
b in e t se rîde m u lt se fac g lu ­
ne. L«n H unedoara cele două
¡ In numărul de azi : j doi oam eni şi cu a lţii care me. nesocotindu-se oam enii ment. N u -i de loc firesc ea a lt cabinet stom atologic, cel cab in ele stom atologice vizate rat dc m ulte ori suprn-
aşteptau de ore în tre g i la Fi­
numeric, reuşind sâ men­
care aşteaptă nerăb dăto ri la
pacientul ce se ţine cu m îna
de lingă şcoala generală nr. 1.
şa re sp e ctivu lu i cabinet. N i-
uşă. Sora dc la cab in etul
de
colae V işan lucrase in tu ra c h iru rg ie in tră m ereu în ca­ de falcă să «aştepte ore in şir C itcva zeci de oam eni aştep­ se vo r u n ifica in tr-u n u i sin ­ ţină rezultatul. Totuşi, în
m inutul 55, în urma unei
gur.
în
m utîndu-se
actu alu l
după cel care stă pe scaun,
de noapte, de la orele 19 la b in e tu l stom atologic aşa. pen­ să-şi trateze măseaua de m in ­ tau. T ropă ia u din picioare, local al In sp e cto ra tu lu i san i­ com binaţii Lcon-Cruzado-
7 dim ineaţa. Se făcuse ora tru a sta la taifas C ind iese, te. Nu sc poate face o d is tin c ­ îşi sufh iu in pum ni. îşi r id i­ tar. Avem în prezent 110 m e­ Sotil, acesta din urmă a
11.40, avea bonul n r 5 şi în ­ un medie o strigă: „Ilea na , ţie. o separare a c a z u rilo r ? cau gulerele h a in e lo r Era in d ici stom atologici in ju d e ţ, central şi Cubillas a a­
că n u -i venise rin d u l la den­ holul acela, enorm de lung, re p a rtiz a ţi corespunzător pe dus cgalarca.
a d u n ă r i g e n e r a l e in c .a .p. tist. T ot în schim bu l dc noap­ la te le fo n ". Se reîntoarce, ia Pe atitea scaune să se rezo l­ un fr ig ... Şî soba sta de ghea­ lo c a lită ţi. In m ediul ru ra l România a aliniat u r­
te lucrase şi Ion Taică, nu­ receptorul, dar e... banc. 5> ve urgent urgenţele şi atitea ţă ! N-am m ai aşteptat sâ ne tonte p o stu rile sin t ocupate. mătoarea form aţie: Ră-
m ai eâ de ia 23 la 7. Ia r o - , personalul ca b in e tu lu i se a- să fie puse la dispoziţia ce­ vină rin d u l. aşa cum au fâ - A cţionăm in con tin u a re pen­ ducanu, Sâtmărcanu (Lu-
lo r care fac tratam ente, a că­
# Eficienţa ridicolă în fiecare sector de activitate rele am iezii. 12. îl prinseseră muzâ copios Dc i-a r durea şi ro r aşteptare este, oricum , cu l-o m u lţi, cei cărora d u re ­ tru întron area o p e ra tiv ită ţii pcscu). Ilălniăgeanu, Dinu,
cu m îna la falcă in sala de pe eî măselele...! Dacă a m in ­ rea le m ai slăbise. O fi şi a- şi ra p id ită ţii în rezolvarea ca­ Mocanii, D um itru, Nun-
aşteptare. Şi. în situa ţia ce­ tim eâ nu se respectă o rd i­ mai uşoară. eesta un nou procedeu te ra ­ z u rilo r Ia toate cabinetele de w cillcr, Ncagu, Dobrin.
lo r doi oam eni erau m ai nea in dica tă pe bonul de o r­ La ora 11,20 ne-am prezen­ peutic : măselele care clâ n- stom atologie, m ai buna trie re Dum ilrache. Luccscu (Do-
# Fiecare cooperator este chemat sâ susţină efor­ m u lţi. Treabă care se repetă dine. eâ se rezolvă eu aten­ tat şi noi la fiş ie r şi am ce­ ţâne nu dor. şi o rie n ta re a p a cie n ţilo r. La mide).
tul colectiv pentru valorificarea potenţialului co- ziln ic. Sâ încercăm s-o... p i­ ţie şi p rio rita te cazurile... cu ­ ru t un bon. Cu to tu l a ltfe l se prezintă Deva sc construieşte un m o­ Echipa României a ple­
păim . n o ştin ţe lo r — ale p a cie n ţilo r — De ce ? — am fost în tre ­ lu c ru rile in u ltim a vrem e la dern cen tru stom atologie. De cat spre Brazilia. Fotba­
operativei Pe uca e a b in e lu lu i c itim : cla n d o slin i. cum îi num ea un baţi. ce n tru l stom atologic d in Pe­ aceea, putem spune eâ d in liş tii români vor p a rtici­
(pagina o ll-o) om din sala de aşteptare —
„P a c ie n ţii care nu se prezin­ • — Să ni se extragă o m ă­ troşani. S p a ţiu l destinat a- punct dc vedere m a terial, p ro ­ pa, cu începere de la 14
tă în ordinea p ro g ra m u lu i îşî devine şi m ai lim pede situ a ­ sea. am- m otiva t. ccstuia a fost extins, d u b lîn - blem a este pe cale de rezol­ februarie, la Río de Ja­
Menţinerea ordinii şi linişlei publice — datorie perd (!) va la b ilita te a ". S tra ­ ţia n e m u lţu m irilo r frecvente — Da. P o fliţi. du-se capacitatea de tra ta ­ vare. Doar la ca lita te va tre ­ neiro la un turneu in te r­
ale p a cie n ţilo r, e xp rim a te
la
majoră a fiecăruia dintre noi niu. nu ? O ra ru l glâsuieşte : N i s-a dat bonul cu rîr 12, m ent. au fost p rim ite «apara­ b u i sâ acţionăm cu toată fe r­ naţional, alături dc fo r­
eîte 4 pacienţi pe oră Nu se adresa personalului de aici. la m edicul M aria Stan. Ce te noi. ia r personajul de spe­ m itatea în con tinuare. m aţiile Flamcngo, Vasco
(pogino a lll-o)
spune dacă la un m edic sau N -am înţeles nici o altă n-am priceput noi şi paci­ c ia lita te a fost reo rganiz.it pe da Gama şi Independien«
la to ti. Deci 20 îna inte dc re a lita te a acestui cabinet. e n ţii care aşteptau ? Aproape schim bu ri. GH. I. NEGREA le, Buenos Aires.
L.