Page 32 - Drumul_socialismului_1970_02

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI = MIERCURI 11 FEBRUARIE 1970

ADUIWi GENERALE ÎN C.A.P. lîAIîUT

V E D E R IL E P L A N U L U I şi a angajam entelor. M ai sint
Eficienţă ridicată în fiecare DE P R O D U C ŢIE I)E catc, în ceea ce priveşte L
încă m ulte rezerve n e v a lo rifi-
A S E M E N E A . 00 L A S U ­
T A D IN T IN E R E T U L creşterea a n im a lelor, asigura­
sector de activitate B O V IN PUS L A ÎN ­ rea de fu ra je şi adăposturi co­
G R Ă Ş A T SE V A L IV R A respunzătoare pentru acestea,
L A C A L IT A T E A I. CA în le gu m ieu lturâ , po m icu ltu ra Seară de dans
F a p tu l câ la adunarea ge­ trebu ie să avem garanţia eâ U R M A R E A D E P Ă Ş I­ şi c u ltu ra mare. S pe cia liştii
nerală u co o p e ra to rilo r din ne realizăm m ai in tii produc­ R II P R O D U C Ţ IILO R au da toria — spunea în cu­ pentru furnalişti
B urjue au p a rtic ip a t peste 350 ţiile p la n ifica te în tra te sec­ P L A N IF IC A T E ŞI A v în tu l său p rim u l secretar —
de oam eni a dem onstrat că toarele — arăta eooperatoa- V A L O R IF IC Ă R II LO R să găsească s o lu ţii reale. s$ Co urmore o realizării pla­
m e m b rii cooperatori din aceas­ rea V io rica Lung. C onsider câ L A F O N D U L C E N T R A ­ vină cu p ro pu neri şi m ăsuri nului pe anul 1969 şi o ob­
tă lo ca lita te sînt unanim in ­ este necesar să avem o p a r­ L IZ A T A L S T A T U L U I chibzuite, adaptabile la con­ ţinerii de către secţia o 11-a
teresaţi de bu n u l mers al tre ­ ticip a re m ai activă la muncă. SE V A R E A L IZ A ÎN d iţiile cooperativei din B u r ju “ furnale a titlului de „secţie
b u rilo r în cooperativa agricolă Degeaba executăm m ecanic li­ 1070 O D E P Ă Ş IR E L A pentru re n ta biliza rea tu tu ro r fruntaşă" pe combinot in co­
d in care fac parte. De a ltfe l nele lu c ră ri, dacă nu ne preo­ P R O D U C Ţ IA G L O B A ­ sectoarelor. C o n siliu l de con­ drul întrecerii socioliste, sim-
acest lu cru s-a observat m u lt cupăm in m ai m are măsură L A P L A N IF IC A T A DE ducere să dea dovadă de h ă r­ bâtă, 7 februarie, o avut loc
m ai pregnant in d is c u ţiile de în treţin erea c u ltu rilo r. Rea­ 400 000 L E I nicie. pricepere, in iţia tiv ă : în holul clubului „Siderurgîs-
p u rta te de v o rb ito ri. lita te a a dem onstrat câ lâsînd In încheierea lu c ră rilo r adu m e m b rii dc pa rtid tre b u ie să I tul" dm Hunedoara o seară
In adunare s-a scos in e v i­ c u ltu rile in părăsire nu oe r.â rii generale. tovarăşul fie exem plu in m uncă pentru i de dans în cinstea fruntaşi­
dentă câ unitatea agricolă a vor realiza niciodată produc­ IO A C H IM M O C A . prim -secre- c e ila lţi cooperatori. Tovarăşul Grupul şcolar minier Barza-Brad. Elevi din anul I eleclncieni de mină la o lecţie de in* lor şi familiilor acestora. Ma­
în re g istra t în unul 19C£) rea­ ţiile scontate. ta ra l C o m ite tu lu i judeţean de Joachim Moga şi-u e x p rim a t struire practică de lâcâtuşene. nifestarea a fost orgonizotă
liz ă ri bune. A n a lizîn d însă C ooperatorii Io s if Iacob. p a rtid, preşedintele C o m ite­ convingerea câ unitatea a g ri­ Foto : V. ONOIU de comitetul sindicatului şi
sursele de v e n itu ri - spunea Cheorghe Pâşteanu. Suba tu lu i executiv al C o n s iliu lu i colă din B u rju e va reuşi ea comitetul U.T.C. ol secţiei.
în c u v în tu l său cooperatorul Floarea. A lexe M arrs. io sif popular judeţean, a su b lîn h * în noul an agricol să o b ţinâ rea­ După cum ne informeozâ
Io s if Suba — reiese câ zoo­ F u rd u i-Ş u ci. secretarul corni râ ob iectivele propuse dc liz ă ri de seamă, Inscriind u-se « 'N loan Vlad, asemenea seri de
tehnia a fost sin g u ru l sector te lu lu i de p a rtid pe C A .P ., m e m b rii cooperatori sînt rea­ astfel p rin tre cooperativele dans pentru fruntaşii în pro­
despre care se poate spune eâ m edicul ve te rin a r Dan D în- lizabile . C o m un iştii. c e ila lţi ducţie vor fl organizate şi în
in tr-a d e v ă r şi-a adus o co n ­ ccanu şi a lţii au ce ru l consi­ m em bri cooperatori au da to­ fruntaşe ale a g ric u ltu rii ju d e ­ ACTiVITATI II F i n OF... viitor.
trib u ţie m e rito rie . Cei 000 000 liu lu i de conducere să fie m ai ria să depună e fo rtu ri su sţi­ ţu lu i nostru.
lei o b ţin u ţi din creşterea a n i­ exigent în a ctivita tea pe care nute pentru în d e p lin ire a şi
m alelor sint e d ific a to ri. De o desfăşoară, să tragă la răs­ depăşirea in d ic a to rilo r de plan N, PANAITESCU Juriştii în deplasare
la c u ltu ra m are si le gu m ieu l- pundere pe cei care nu p a r­
turâ. v e n itu rile nu au fost în ­ ticip ă la m uncă, să găsească Asociaţia juriştilor, in cola­
să strălu cite, d a to rită in p r i­ s o lu ţii pentru a se crea co n ­ c u m in , MW Şl PLOAIE borare cu Comitetul judeţeon
m u l rînd in u n d a ţiilo r din d iţii m ai bune a firm ă rii zoo­ Fiecare cooperator este chemat pentru cultură şi artă, o ho-
p rim ăvară . D ar trebu ie să r e ­ teh nie i, )e g u m ic u llu rii şi in târît să organizeze, cu prile­
cunoaştem că n ic i p a rtic ip a ­ special p o m ic u ltu rii. care in să susţină efortul colectiv pentru jul adunărilor generale de
rea la m uncă a co o p e ra to ri­ u ltim u l tim p a fost neglijată. dări de seamă şi alegeri in
lo r nu a fost tocm ai bună. M e m b rii cooperatori p re ­ In tr-o discuţie cu tovarăşul ţin u t pro gra m ul prezentat de N e-am a b ţin e d in nou de la cooperativele agricole de pro­
N um ai 133 de m em b ri coope­ zenţi la adunarea generală valorificarea potenţialului D u m itru Fâiniş. d ire c to ru l cele două fo rm a ţii în G ia ­ aprecieri. N u m ai putem în ­ ducţie dezbateri pe tema cu­
nuarie şi sim p ozio nu l consa­
c lu b u lu i m uncitoresc din L u -
să
Slaba a c tiv ita te a c lu b u ­
ra to ri sî-au în d e p lin it m in i­ şi-au m anifestat unanim do­ peni. am rem arcat aprecierea crat U n irii, u rm a t de p ro ­ lu i, ¿»şa cum o c a lific a c h ia r noaşterii şî aplicării legilor
m ul de zile-m uncâ sta b ilit. De rin ţa dc a răspunde chem ării privitoare la apărarea avutu­
la In i recere. d în su lu i cu p riv ire la m a­ gram a rtistic. M ai m enţionăm tovarăşul Fâiniş, rezidă în...
aceea, lu c ră rile de în tre ţin e re cooperativei rea putere de atra cţie ce o u ltim e le fin is ă ri la un film re z id u u rile existente peste to t lui obştesc, a legii pensiilor.
a c u ltu rilo r prăsitoare si la EI A U H O T A R iT SA e xe rcită in s titu ţia asupra ce­ pe teme de protecţia m un cii, în club. în lipsa asp ectului Cu oceostâ ocazie, vor fi in-
grădina de legum e s-au făcut o b ţ i n ă f a t a DE tă ţe n ilo r din lo ca lita te Pen­ rea liza t de cercul „A m a film ", plăcut, prezentabil al s ă lilo r! drumate şi comisiile de jude­
cu m are întirzîere . M în d ria P L A N U L DE P R O D U C ­ tru a fi m ai con vin găto r, in ­ şc2âlorilc lite ra re ale cena­ A m insistat. Acesta c s in ­ cată.
noastră de bu ni gospodari ne Ţ IE U N PLU S DE 150 A n a lizîn d cu exigentă şi d u lu i in scopul p e rfe cţio n ă rii R te rlo c u to ru l ne-a re la ta t cum c lu lu i „L ira ", şedinţele de lu ­ g u ru l m otiv' ? A m fost asigu­ După cum ne informează
obligă să depunem e fo rtu ri K G G R IU L A H E C TA R răspundere a ctivita te a econo­ org a n iză rii, n o rm ă rii şi re tri­ câ in perioada cînd la club cru ale ce rcu lu i plastic, celor ra ţi, cu toată seriozitatea, câ Nicolae Şerban, inspector la
susţinute pentru a sm ulge pâ- $1 100 K G PO R U M B m ică ş‘î fin a n cia ră desfăşura­ b u irii m u n cii în C A P Dînd se efectuau unele lu c ră ri de de foto. acordeon, d a ctilo g ra ­ DA. De ce nu fa ce ţi a c tiv ită ţi Comitetul judeţeon pentru cul­
m în tu lu i roade m ai bogate. B O ABE L A H EC TAR . tă în anul trecut, coo p e ra to rii o îna ltă apreciere e fo rtu rilo r re p a ra ţii şi în tre ţin e re , fo a rte fié. cro ito rie . cu ltu ra le , tovarăşe fem ei de tură şî artă, la această acţiu­
P entru aceasta avem datori;» A V ÎN D IN VE D E R E CA din Bâcia au constatat cu sa­ ce se fac pentru dezvoltarea m u lţi tin e ri .şi vîrstniev au Ne abţinem dc la orice a­ serviciu ? N u vă da ţi seama ne de mare amploare ou fost
să chibzu im ce anum e trebu ie U N IT A T E A A G R IC O L A tisfa cţie că în această u n ita ­ a g ric u ltu rii cooperatiste, adu­ so licita t perm isiunea de a precien. Dăm c u v în tu l d ire c ­ câ din v in a dum neavoastră mobilizaţi peste 130 de jurişti
să facem pe ntru a ne în d e ­ A FOST P R O F IL A T A te s-au depus e fo rtu ri susţi­ narea generală a e xp rim a t frecventa clu b u l ch ia r in a­ to ru lu i D. Fâinis ! via ţa c u ltu ra lă a ora şu lu i dm municipiile Deva, Hune­
p lin i sa rcin ile ce ne stau în P E N TR U IN G R A Ş A - nute pentru folosirea eu ra n ­ hotârîrea co m u n iş tilo r şi a tu ­ cele c o n d iţii. p rin tre lu c ră ­ şchioapâtâ ? Răspunsul nu-1 doara şi Petroşani.
dam ent spo rit a resurselor e­
faţă. REA T IN E R E T U L U I tu ro r co o p e ra to rilo r din Bă- to ri şi m ateriale. F aptu l este aşteptăm totuşi de la d u m ­
B O V IN , SE VO R L IV R A xistente. Ca u rm a re a gospo­ cia de a c o n trib u i cu tonte sugestiv şi do aceea am cău­
P entru a putea răspunde d ă ririi cu ch ib zu in ţă a bazei neavoastră. Poate sînt m aî „Ritmuri
S T A T U L U I C IR C A 40 fo rţe le la m a terializare a o- ta t să află m mui m u lte am ă­ com petenţi to va ră şii din con­
ch e m ă rii la întrecere, lansată TO N E DE C A R N E IN to h nico -m atcriüle. a fost po­ biee tivelo r s ta b ilite în planul nunte despre a ctivita te a c u l- La cluburile din ducerea sin d ic a tu lu i pe m inâj
sib ilă obţinerea unor produc­ de pro du cţie şi fin a n c ia r pe
de coo pe ratorii din Pricaz, P LU S F A Ţ Ă DE PRE­ tu ra l-a rtis tic â . educativă şi cci din c o m ite tu l orăşenesc al pe portativ“ v*
ţii şi v e n itu ri sporite la u n i­ 1970 şi a an g a ja m e n tu lu i a- d is tra c tiv ă a c lu b u lu i. Am fă ­ sin d ica te lo r sau din cel m u ­
tatea de suprafaţă, valoarea sum nt in întrecere. In acest cut. îm preună cu d ire cto ru l. Lupeni şi Vulcan n icip a l. D orim să p rim im răs­
p ro du cţiei globale însum ind scop, s-a s u b lin ia t necesitatea Recent, pe sceno clubului
..ra d io g ra fia " unei zile de punsul ch ia r si din partea
aproape 500 000 lei la o sulă ca secţia de tractoare, care în muncitoresc din Guraborzo,
club. Enum erăm a c tiv ită ţile : C o n s iliu lu i ju de ţe an al
de hectare. De asemenea, va­ noul cadru org an izatoric pre­ o avut loc premiera specta­
serviciu de bibliotecă, jo c u ri U.G.S.R.
lo rifica re a unor c a n tită ţi spo­ văzut de plenara C o n s iliu lu i de clu b şi. d im ine aţa, o e x­ — N u avem g re utăţi m ate­ ..R adiografia“ unei zile Ia colului „Ritmuri pe portativ“,
rite dc produse la fo n d u l U.N.C.A.P. din decem brie punere — ..P. C. R. — fo rţa riale. După casa de c u ltu ră c lu b u l d in V ulcan se p re zin ­ susţinută de formoţio de mu­
ce n tra liza i al sta tu lu i s-a 19G9 va fu n cţio n a ca sector p o litic ă conducătoare a po­ d in P etroşani, putem spune tă cam aceeaşi — re p e tiţii la zică uşooră din localitate,
concretizat in depăşirea eu m ecanic al C A P ., să con sti­ p o ru lu i nostru", susţinută de eâ sîntem ecl m ai bine do ta ţi „Ritmic '68".
fo rm a ţii, şedinţe la c e rc u rile
peste Ii» la sută a n iv e lu lu i tuie una din p irg h iile p rin ­ V asile R uşitoru. şef de b r i­ m a te ria l din V alea Jiu lu i. A ­ pe sp e cia lită ţi. a c tiv ită ţi de Sub conducerea muzicală
re trib u ţie i p lan ificate, partea cipale de spo rire a produc­ gadă. responsabilul c u ltu ra l vem toate c o n d iţiile pentru agrem ent, in te n ţii de co n sti­ a Instructorului formaţiei Belo
bănească rep artiza tă la ziua- ţie i la hectar. din cad rul c o m ite tu lu i s in d i­ desfăşurarea unei a c tiv ită ţi tu ire a noi fo rm a ţii — de tea­ Bozsit, spectacolul s-a bucu­
m uncâ rcprezentînd cite 12 H o lâ riţi să v a lo rific e pc de­ c a tu lu i de la m ină. D upâ -am ia - m ai bune... tru . spre exe m plu. D in m a n i­ rat de un binemeritat succes.
Ici p lin p o s ib ilită ţile de care dis­ zâ: re p e tiţii cu fo rm a ţia de — $ i-a tu n c i ? S-ou remorcat Elena Luco,
R e alizările dobînd ite nu pun C O O P E R A T O R II fe stă rile dedicate p u b lic u lu i, Eugen Motriuc, Elena Szilo-
s-au rid ic a t insă la n iv e lu l po­ d i n b A c i a s - a u a n ­ m uzică uşoară, cea populară, — N -o să mă credeţi, dar tovarăşul d ire c to r N icolae
cu so liştii şi la fanfară. ăsta-i adevărul. A c tiv ita te a B ild ca nc-a a m in tit spectaco­ gy. Nelu David, Titi Holda şi
s ib ilită ţilo r. F aptu l eâ la une­ g a j a t SA D E P Ă ­ merge slab din cauza., c u ră ­ lu l fe stiv de la 30 D ecem brie | Eugen Sîrbu.
le c u ltu ri — porum b, sfeclă, ŞEASCĂ P R O D U C Ţ I­ Dar. o zi din via ţa un ui
ţeniei. m ai bine-zis
lipsei a­
m entă, fasole, castrave ţi ş.a. IL E P L A N IF IC A T E CU clu b nu este se m n ifica tivă , cesteia. A vem o singură fe­ şi cel de la 24 Ia n uarie. Deci
De
şi aici. tot la „ocazii".
— p ro d u c ţiile s-au situ a t sub 100 K G G R IU , 50 KG nu poate refleeţa o d iv e rs ita ­ meie de se rviciu pentru două fapt. am m ai rem a rcat a- Spectacol
prevederile p la n u lu i eu ch e ­ P O R U M B ŞI 400 KG te de a c tiv ită ţi. Deci am lă r­ lo ca lu ri, sediul şi ..p a la tu l", ccastâ om niprezentă te n d in ţă
ia zeci de procente a in flu e n ­ LE G U M E L A H E C TA R . I g it sfera la o lună. D in ca la Şoimuş
ţat negativ v e n itu rile coope­ Totodată. ÎN SECTO- I (şi din p ro gra m ul de a c tiv i­ unde avem sala de spectaco­ dc a sc prezenta spectacole
ra tiv e i şi d ş tig u l cooperato­ R L L C R E Ş TE R II A N I­ tă ţi) am desprins cotidienele le. Dste im p o sib il să fie m en­ num ai Ia ocazii, cu p rile ju l
ţin u te ordonat, curat. P ri­ evenim entelor. Şi nu num ai
rilo r. Se constată deci că re ­ M A L E L O R SE V A O B ­ re p e tiţii cu fo rm a ţiile , a c tiv i­ v iţi., Duminică, pe scena cămi­
zervele de creştere a produc­ Ţ IN E O P R O D U C Ţ IE tă ţile c e rc u rilo r pe sp e cia li­ la c lu b u rile din reţeaua s in d i­ nului cultural din Şoimuş, s-o
ţie i şi de dezvoltare a a v e rii DE L A P T E CU 200 L P riv im Am făcut-o şi îna­ catelor. ci şi In aşezâm intele desfăşurat tre^rea io^jeyjsţă
obşteşti nu au fost epuizate PE CAP DE V A C A M A I tă ţi. precum şi jo c u rile de in te de in v ita ţie . In sala de cu ltu ra le . D ar. dacă aşa-i o- a formaţiilor oftTjtlftn' Jde pe
nici pe departe. Un singur e­ M A R E F A Ţ A DE PRE­ club. D in a c ţiu n ile cuU ural- jo c u ri — dezordine, pra f pe bicbiul... N^o să nc opunem roza comunei. ^Ş^Bwîciprch.
xem plu este c it se poate de V E D E R I. A S T F E L V A a rtistice prop'riu-zise am re- m o b ilie r, perdele m urdare etc. noi. Poate câ a lţii se vo r gîn- formoţio de dansuri de Io
concludent. Dacă cei 105 co­ F I P O S IB IL CA U N I­ di câ c u ltu ra este un bun, o Fomădio, taraful de Io Suli-
o p era to ri care nu au p a rtic i­ T A T E A SA L IV R E Z E necesitate care nu se ..ser­ ghete. solişti vocali şî instru­
pat in anul tre cu t la m uncă S U P L IM E N T A R L A veşte" num ai in zi de sărbă­ mentişti, formaţiile de teatru
toare...
in cad rul coo pe rativei puneau F O N D U L C E N T R A L I­ de Io Păuliş şi Şoimuş
um ă rul la executarea lu c ră ­ Z A T 10 TO N E L E G U ­ Trecînd de acest aspect, După cum ne informează
rilo r agricole, recoltele la c u l­ ME. PESTE 20 000 L Acţiuni gospodăreşti vom m ai nota câ ,.în general Titus Pârău — directorul cămi­
tu rile a m in tite puteau fî de L A P T E ŞI 1 500 KG a ctivita te a decurge bine, nului cultural din Şoimuş —
2-3 o ri m aj m a ri faţă de n i­ CAR NE. m u lţu m ito r" (N. B ildca). D ar dintre artiştii omotori s-q^j re­
velul înre g istra t. De a ltfe l D ire c ţiile în care se va ac­ si aici c s tîn je n itâ de cauze morcat : Vichente Cîndo. Pe­
com paraţia ce s-a făcut la ţion a In vederea în d e p lin irii „s tră in e ". Scriam o dată de­ tru Vasiu, Virginia Henţ şi
c u ltu ra po ru m b u lu i, unde în sa rc in ilo r propuse au fost ja ­ C etăţenii din satul Boiu de tăţen i din satele Boiu dc spre acest clu b câ plouă în el Mărioora Julo.
c o n d iţii de sol şi clim ă ase­ lonate eu m u ltă chibzuinţă. Jos — com una G urasada — Jos şi Boiu dc Sus. p rin tre şi aceasta face im p ra c tic a b i­
m ănătoare C A P. Bâcia a ob­ F e rtiliza re a în tre g ii suprafeţe au ieşit in zile le de G. 7 şi care S im ion Lase, V icto r lă folosirea un or săli C on­
ţin u t eu 000 - 1 100 leg la hec­ ce se c u itiv â cu legume, ad­ 8 fe b ru a rie la lu cru in ca­ Popa. V irg il A nd rica , loan ducerea m in ei n-a în tre p rin s Teatrul sibian
tar m ai p u ţin dccît u n ită ţile m in istra re a îng ră şăm intelo r d ru l a c ţiu n ii organizate de Dehelean şi a lţii. în frunte a pica m u lte re p a ra ţii D ire cto ­
vecine, este cel m ai c o n v in ­ chim ico pe aproape ju m ă ta te co n siliu l popular com una) cărora s-au situa t de pu ta­ ru l B ildca ne-a e x p lic a t cum , la Deva
gător argum ent asupra m o­ din suprafaţa cu ltiv a tă eu ce- l pentru construirea unui ţii G heorghe B ulgăr. Gheoi*- îm preună eu un a lt cetăţean,
d u lu i cum s-a v a lo rific a t po­ reale, irigare a unei însem na­ dru m necesar lo c u ito rilo r dc glie A n d rica şi L u d o vic H a i­ a făcut personal re p a ra ţiile
te n ţia lu l de producţie al co­ te suprafeţe ocupate cu p la n ­ pe raza com unei. O rganiza­ duc. respective, de fa p t o im p ro ­ Teotrul de stol Sibiu pre­
op era tivei. te fu ra je re şi alte c u ltu ri, tă din tim p . acţiunea s-a vizaţie. „Şi acuma nu plouă zintă azi, în oraşul Deva, co­
C ooperatori; F crenţ Sîgis- îm b u n ă tă ţire a c a lită ţii lu c ră ­ De m enţionat fa p tu l că pe în c lu b cînd nu plouă afa­ media muzicală „Nevasta al­
soldat cu construirea a 300 lin g ă realizarea lu c ră rilo r
m und. Soos Ludovic, Sofia rilo r executate m ecanizat şi m d ru m şi transportarea a ră " — a g lu m it d ire c to ru l. tuia", de Eugène Labiche. In
Cozac. Ion Negescu. A le x a n ­ realizarea in c o n d iţii optim e 50 mc dc balast şi piatră sta b ilite . în cele tre i zile A ic i, deci. nu fem eia de ser­ distribuţie — cunoscutul acta*
d ru Tom a şi a lţii s-au re fe rit a lu c ră rilo r dc în tre ţin e re ’ necesare re a liz ă rii a două de m uncă s-au rea liza t şi viciu c dc vină, ci aco pe ri­ Sébastian Papoiani, Livia Bo­
pc la rg la n e a ju n su rile care con stituie fa c to rii esenţiali ea- . şul ! Dl siînjene.şte a c tiv ita ­ ba, Puica Sterion. Nicu Nicu-
Pe şantierul noii fabrici de oxigen de la Hunedoara, con­ au frîn a t punerea în valoare re vor asigura ca an ga ja­ podeţe d in beton. aproape 40 000 Ici econom ii tea a rtis tic ă (?!). lescu şi Radu Bosorob Regia
structorii avansează in ritm ra pid. Montarea gazometrului — a rezervelor de spo rire a p ro ­ m en tu l co o p e ra to rilo r să de­ Cine sînt a u to rii acestor rcprezentînd valoarea m u n ­ In încheiere, credem totuşi - Avram Besoiu, scenogrofio
una din lucrările principale da fo care prezentăm această ima­ d u cţiei agricole şi au in sistat vin ă fa p t îm p lin it i re z u lta te ? Peste 120 de ce­ c ii p a trio tice efectuate. câ e necesar ca problem a - Dan Cioca.
gine - se află in avans faţă de grafic. asupra im p o rta n ţe i m ăsu rilo r m u n cii c u ltu ra le la cele do­
in iţia te de conducerea pa rti- N. TIRCOB uă c lu b u ri să fie tra ta tă cu v ________________________________y
m ai m are responsabilitate şi,
dacă cu v în tu l nu e supărător,
m ai m u ltă seriozitate. Pen­
putem să con si­
tru câ nu
dusă, perfecţionării tehnologiilor de preparare pentru o deter­ derăm ca atare aceste m o ti­ Ştafeta
ANGAJARE ÍN ÎNTRECERE E.M. Muncel v a ţii. cu to tu l străin e şi dc _>
mina în final o creştere substanţială a eficienţei economice.
departe neverosim ile.
Au şi
ele efectul lor, n im ic de zis,
înseamnă o folclorică
dar să susţii sus şi tare câ
a ctivita te a merge siab num ai
„Muncitorii, tehnicienii şî inginerii de la exploatarea noos- I din cauza lor.
(Urmare din paţ/ina I) IN CONCENTRAT MAI MULT DECIT PREVEDERILE; tră răspund chemării minerilor de Io Teliuc, ongojindu-se sa I eschivare evidentă de la p ro ­
0 VOM SPORI PRODUCTIVITATEA MUNCII CU 2 800 blem ele de fond
şi modernizare într-un spor de 392 000 tone de minereu, extros LEI PE SALARIAT SI VOM OBŢINE ECONOMII IN VA­ reolizeze peste sarcinile de pion : j |
• 150 000 LEI LA PRODUCŢIA MARFA;
în proporţie de 84 la sută pnn metode moderne LOARE DE 250 000 LEI. 0 IMPORTANTE CANTITATI DE PLUMB, ZINC SI CUPRU j N. STANCIU
— Deşi dmomico indicotorilor pe acest on este deosebit 0 COLECTIVUL NOSTRU ESTE PREOCUPAT SĂ TRADU­ ÎN CONCENTRATE; |
de accentuată - ne a spus tovarăşul Constantin Chirilă, secre­ CĂ IN FAPTE INDICAŢIA CONDUCERII PARTIDULUI © 212 LEI PE SALARIAT LA PRODUCTIVITATEA MUNCII; î
tarul comitetului de partid, colectivul nostru dispune dc copo- DE A PUNE IN VALOARE RESURSELE DE MINEREURI 0 100 000 LEI ECONOMII LA PREŢUL DE COST. laţie, prin evoluţia damattb
citoteo şi resursele necesare pentru o răspunde cum se cuvine SARACE, PRELUCRÎND IN ACEST AN 192 000 TONE - Obiectivele noostre în întrecere - arată ing. Iosif Zavo- rilor din Muncelu Marc, FA
chemării minerilor de la Teliuc. Angajamentele noastre prevăd : DE ASTFEL DE MINEREURI. dă, directorul E.M. Muncel - ou fost stabilite ţînind seama de au venit la Leşnic să u a;
0 DEPĂŞIREA PLANULUI DE MINEREU CU 10 000 DE - Smtetizînd angajamentele minerilor din Poiana Ruscăi. faptul câ prevederile planului pentru acest on sint majorate cu celor de pe Mureş jrumu
TONE ; eforturile şi strădaniile pentru realizoreo exemplară o sarcinilor circa 18 la sută faţă de anul trecut. Aceasto impune perfec­ seţea portului pădurerxvsr.
© OBŢINEREA DE ECONOMII LA PREŢUL DE COST IN — a spus ing. Vasile Florea, directorul I M. Hunedoara — se ţionarea întregii activităţi productive, în core scop ne-om pre­ Numărul mare de dansatori,
VA*.OARE DE 150 000 LEI; desprinde concluzia că şi în ocest an minerii şi preparatorii noş­ gătit temeinic. frumuseţea interpretării .. t
$ REDUCEREA CONSUMULUI DE LEMN DE MINA CU tri sini hotorîţi sa fie în primele rînduri ale unităţilor fruntaşe din - Un element stimulativ deosebit îl reprezintă pentru mi­ impresionat profund sp, .
400 MC ; judeţul nostru. nerii noştri, co de altfel pentru toate colectivele minereşti din torii prezenţi masiv li ,>
* CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII CU 7 TONE Însumate Io nivel de întreprindere, angajamentele echipe­ judeţ, generalizarea noului sistem de salarizare şi majorarea ceastâ manifestare.
PE MUNCITOR SI AN ; lor. brigăzilor, secţiilor si exploatărilor se exprima prin : solariilor - spunea tovarăşul Vaier Lehoci, preşedintele comi­
O PROMOVAREA PESTE PLAN DE REZERVE DE MI­ § DEPĂŞIREA PLANULUI PRODUCŢIEI MARFA CU 3 tetului sindicatului de Io E.M. Muncel Datorită acestui fapt, Intilnirea de la Buciu n.
NEREU DE 500 000 TONE; MILIOANE LEI SI A PRODUCŢIEI FIZICE CU 4 000 dintre formaţiile artistice fo­
$ REDUCEREA COSTURILOR FATA DE DEVIZ LA LU­ TONE FIER IN MINEREU MARFA ; nî se creează condiţii pentru creştereo efectivelor la nivelul sar­ cale şi cele de la Buc<ş% a
cinilor de producţie, pentru stabilizarea şi ridicoreo calificării
CRĂRILE DE INVESTIŢII CU 175 000 LEI. 0 REALIZAREA UNUI SPOR DE PRODUCTIVITATE DE muncitorilor, pentru întărirea discipline» în producţie. reunit peste ISO artişti a rnn-
— Măsurile prin care vom asigura realizoreo obiectivelor 602 LEI PE SALARIAT ; tori ai căminelor cutii
propuse — a arătat Gheorghe Nicorescu, inginerul şei ol minei 0 REDUCEREA CONSUMULUI DE LEMN DE MINA CU din cele două comune, '"»n»-
- constau in extinderea metodelor de exploatare de mare pro­ 700 MC Şl A PREŢULUI DE COST CU 600 000 LEI. I.M. Barza purile vocale din Stănij* $*
ductivitate, creşterea gradului de mecanizare în subteran prin Bucureşci, şezătoarea foiri*
utilizarea cu înalt rand om en t o 31 moşinî de încărcat cu siloz rică de la Leşnic au adun ps
propriu, executarea mecanizată o rambleenlor şi săpărilor în E.M. Deva scena căminului cultural •
suiton, susţinerea lucrărilor miniere cu ormături metalice şi Producţio ultimului on ol cincinalului a demorot cu deose­ museţea folclorului mu. > ji
bită vigoare în abatajele I M, Barza, determinind revenirea o-
moţesc. Formaţia de călv . • i
prin toreretare, cestui colectiv în rîndul unităţilor cu cele moi bune reolizâri din diu Tarniţa a impresic',,r'
Răspunsul minerilor deveni la chemarea la întrecere se în­ judeţ, Io finele lunii ianuarie. Redobîndindu-şi încrederea de­ prin frumuseţea interpretării
Uzina de preparare Teliuc cadrează armonios în ansamblul sarcinilor ce revin tuturor co­ plină o forţei şi capacităţii de munco, privind cu justificat opti­ Şi... virsta interpreţilor, u
lectivelor din ramura producţiei de minereuri neferoase o ţării.
Angajamentele lor prevăd : mism perspectiva sarcinilor economice pe anul în curs, cei peste P joritatea de pină la 16 un
Un amănunt interesant
0 DEPĂŞIREA PLANULUI LA CUPRU IN CONCEN­ 6 000 de salariaţi s-ou angajat cu entuziasm in mareo întrecere. H cel m ai tînăr căluşar av, i -
- Fiecare echipă şi brigadă, fiecare secţie din codrul în- jj
Alături de mineri, preparatorii se află intr-un intens efort TRATE ; treprînderiî şi-o stabilit contribuţio ce trebuie să o aducă Io ţj 3 ani şi jumătate.
pentru sporirea producţiei de concentrate, pentru valorificarea © CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII CU 443 LEI înfăptuirea sarcinilor - ne-o relatat tovarăşul Loghin Dineş, se- îj
superioară a minereurilor cu procent moi scăzut de substanţă PE SALARIAT ; cretorul comitetului de partid pe întreprindere In cursul acestui H Suitei de dansuri moţ />
minerală utilă, pentru creşterea randamentului şi eficienţei eco­ 0 ECONOMISIREA UNEI CANTITATI DE LEMN DE MINA an, colectivul nostru îşi propune următoarele : susţinută de formaţia ci ii
nulni cultural Bucureşci, i n
nomice la preparare IN VALOARE DE 600 000 LEI. © DEPĂŞIREA PLANULUI LA PRODUCŢIA MARFA CU urmat soliştii vocali EnuU ,
— In ocest context se înscriu şi angajamentele colectivului — Realizarea sarcinilor de pion şi a angajamentelor — a 2 MILIOANE LEI SI CU 1,45 LA SUTA LA METAL IN I
nostru — ne a relatat ing. Ion Pozinărea. şeful uzinei de prepa­ spus ing. loon Voidoş, directorul exploatării — cere din partea CONCENTRATE ; Radu. Maria Stanciu. Fi> . •
rare. Cu toate că s-o stabilit prin plan să prelucrăm cea moi întregului colectiv eforturi susţinute şi o orgonizore deosebita 0 REDUCEREA CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE CU UN | n/a Botici. Ionel Milu’yu
mare cantitate de minereu din întreaga istorie o uzinei şi să a întregului proces de producţie, un efort colectiv permanent, MILION LEI Şl A CONSUMULUI DE LEMN DE MINA H Viorica Jurca şi. Lenuţa
sporim cu 58 000 tone producţia de concentrat în condiţiile di­ coracterizot printr-o înaltă ordine şi disciplina a muncii. îm­ CU 600 MC ; ta. interpreţi pasionali .
minuării procentului de fier în minereul brut, organizoţia noas­ preună cu comitetul de partid şi cu sprijinul Consiliului de ad­ 0 SPORIREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII CU 327 LEI cintecelor populare locale
tră de partid şi conducerea uzinei ou identificat posibilităţi ministraţie ol Centralei minereurilor neferoase Deva, am sta­ PE SALARIAT. Muncitoorea Paraschiva Ştafetele folclorice de i
de suplimentare a realizărilor. Astfel : bilit şi început să aplicăm un cuprinzător program de masuri. Semnificativ este faptul ca minerii de Ia Borza pornesc Io Marcu de la I I.L. Haţeg exe­ Leşnic şl Bucureşci au < r*
£ VOM PRELUCRA PESTE PLAN 17 000 TONE DE MI­ Vom acorda o otenţie deosebită în acest an gospodăririi înfăptuirea angajamentului de pe o bază trainică. Depăşirile de cută operaţia de băiţuire a stituit adevărate sărbători
NEREU BRUT ; judicioase a materiolelor şi reducem consumurilor specifice, pion Io sfirşitul lunii ianuarie se situează la toţi indicatorii Io un scounelor. ale frumuseţilor folclorici d
pe Mureş şi. din Ţara m |
Q VOM LIVRA S1DERURGIŞTILOR CU 3 500 TONE FIER valorificării unui volum sporit de minereu cu mineralizaţii re- nivel core permite obţinerea unor rezultate de prestigiu. lor.