Page 34 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 34
PAG à DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 11 FEBRUARIE 19V i
I Intîlnire între delegaţia C.O.al P.G. Român | S . U . A .
şi o delegaţie a C.C. al P.C. Francez Partidul democrat cere retragerea
privind m asacrul de la Song My Agerpres, Al. Gheorghiu, trons- prim -odjunct de şef de secţie 'o
10. - Corespondentul
PARIS
C C. ol P.C.R.
mite : Marţi dimineaţă, Io sediul Din porleo franceză ou par trupelor americane din Vietnam
C.C ol P.C.F. o ovut loc o în- ticipat tovarăşii : Andre Vieu-
FO R T REN NI NC. 10 (A gor- m ai m ulte pelicule transm ise trei o fiţe ri superiori. .Judecă tîlnire între delegoţio C.C. =! guet, membru ol Biroului Poli
prcs). A u d ie rile p re lim in a re dc po sturile dc tele viziu ne «i- to ru l m ilita r dc la F ort Ben- Partidului Comunist Român, ca tic, sccretor ol C.C. a! P.C.F., W A S H IN G T O N 10 (A g e r I? S tatelor U nite M necesită nou şef al delegaţiei a m e ri
deschiderii procesului intentat m en ran c. incercînd astfel să-şi ning. locotenenta oloncl Reid re o porticipot la cel de-o! XIX- Roymond Guyot, membru ol Bi pres). — Com isia p o litică a ţii re g le m e n tă rii problem elor cane la c o n v o rb irile de la Pa
lu i W illia m C alley, p rincip e ju s tific e pu nctul dc vedere K rn n cd y. va hotărî la s firs itu l lea Congres ol Partidului Comu roului Politic, Jaques Dems P a rtid u lu i dem ocrat, re u n ită interne, apărute ea urm are ,i ris. după dem isia lu i H cn ry
Iu l m ilita r am erican în v in u it V izionarea film u lu i. (a re a acestor au dieri dacă vo r 1\ nist Francez şi o delegaţie a C C Jean Konapa şi Jean Trîcarl, luni pentru a discuta .,o la r ră zb oiulu i. C om isia p o litică a Cahot Lodge
oficia) dc com iterea, la lO m .ir- du rat două ore si 20 n u n u l” , re ţin u te sau respinse unele al PC F. membri oi C.C. ol P.C.F. gă arie de problem e ale p o li P a rtid u lu i dem ocrat s u b lin ia N um eroşi observatori p o li
tie 10GB. a m .is n rru lu i din nu lasă nici o îndoială, p rin din cere rile a p ără rii. F.slc mai Din podea română cu porti In cursul int’lnirii, care s-o des tic ii in te rne .şi e xte rn e ", a a ză că s p rijin u l acordat re g i tici situează această declara
satul sud -vicln am cz Song My. d e cla ra ţiile m a rto rilo r oculari, m u lt ca sigur, p o triv it rc lo r cipot tovarăşii : Poul Niculescu făşurat intr-o otmosferă tovăiă doptat o de claraţie în care m u lu i de la Saigon re p re zin ţie in co n textul actualei cam
reluate lu n i ducă o în tre ru p e că locotenentul Oallov a o r ce asistă la audieri, că cl va Mizil, membru ol Comitetului şeoscă, au fost exominote pro cere g u ve rn u lu i S.U.A. să re tă una din p ie d icile m ajore panii electorale in vederea a-
re de 24 de zile. \ or continuu donat şi a îm puşcat cl însuşi respinge ce re rile ap ără rii. Pr >- bleme ale securităţii euiopene, tragă trupe le am ericane din pe calea o b ţin e rii păcii în ie g e rilo r le gislative din toam
pină cind ju d e că to ru l C u rţii g ru p u ri dc persoane c iv ile in cc-SLil pro p riu -zis va începe Executiv, ol Prezidiului Perma ale mişcădi comunisto ş: mun Vietnam in tr-u n term en dc 18 Vietnam A u to rii re zo lu ţie i a na acestui an. Se ştie. de ase
m a rţia le din Fort R cnning tim p u l m asacrului dc la Song spre s firs itu l p rim ă v e rii si nent, secietor ol C C o 1 P C R . citoreşti internaţionale, ole dez luni. R ezoluţia subliniază că rată că retragerea tru p e lo r a- menea. că în Statele U nite a
(G corgia). va anunţa ho lâ rirea Mv In cadrul aceleiaşi şedin ea dura cîleva lu ni. in c u lp a M ihoil Florescu, membru ol C C voltării relaţiilor între PCR. şi încetarea c it m ai grabnică a m cricane din V ie tn a m nu tre lu at o am ploare deosebită
sa la de m ersurile făcut#- dc ţe au depus m ă rtu rii genera tul n rin d dre ptul să facă re ol PCR., Ştefon A ndie:, mem P.C F., precum şi olte oroblem«> ră zb o iu lu i din V ietnam răs buie să fie subordonată, cum m işcarea an tirăzb oin ică , care
avocaţii a p ă ră m Rupă cum lu l de d ivizie O rw iri T a lb o t'. bru supleant ol CC. o 1 P.C.R . de interes comun. a declarat preşedintele N ixon. a in flu e n ţa t şi ce rcu rile gu
s-a m ai anunţat, avo caţii lo com andantul bazei de la Fort curs. punde intereselor naţionale a- progresului in negocierile de vernam entale si legislative.
cote nen tu lu i C allcy. acuzat de l'.enning, şi generalul de b ri- pace de la Paris, desfăşurării O b se rva to rii rem arcă in legă
..asasinarea cu p rc m rd ita re a eadă O srar Dnvis. A n ih ii aij lu p te lo r şi asa -nu m ile i vîc t- tură cu aceasta fa p tu l râ cu
102 persoane < ¡vile " in tim p u l respins a firm a ţiile 'a p ă ră rii na m iză ri a c o n flic tu lu i, ci. un an în urmă. cind la co n
m asacrului de la Song M.v. p riv in d ..ordinele venite de R.P, Chineză ou îndeplinit îna d im p o trivă , trebu ie să aibă ducerea tă rii se mai aflau în
cer anularea u rm ă ririi ju d i sus'", m en tion ind eâ i 11iam inte de termen şi ou depăşii p rio rita te în co n te xtu l p o liti că d e m o cra ţii, aceştia nu a
ciare îm p o triva c lie n tu lu i lor. C’allcv fusese re ţin u t la Fort plonurile de producţie pe luna cii am ericane. veau p rin tre obiectivele lo r
deoarece, spun ei procesul re H rn nin g încă înainte de a -;c m u m r u m s m u s n ianuarie. ' A u to rii d e cla ra ţie i au ce p o litice Încetarea răzb oiulu i
urm ează să aibă loc- <i fost ho- form ula acuzaţiile de către Lo O ţelăria numărul 1 din clin V ie tn am şi nici retrage
tă rît în urm a «ordinelor v e n i com isia de «includă a P en ta MOSCOVA - Pe rîul Koli- Climatul ospru ol Nordului ri 1 e de construcţie a unui ae Şonhoi. pionul pe luna trecu rut. de asemenea, preşedinte rea tru p e lo r am ericane din a-
te de sus". întelogind p rin a gonului. condusă dc generalul mo din Umuneo Sovietică ur îndepărtat, unde temperotu'a roport. core vo avea o pistă lu i N ixon să desemneze un ciNistâ ţară
ceasta Pentagonul şi înalte o Peers ..I întărire a i>o ra re atu mează să înceapă în scurt timp coboară iorno pină Io minus de 1,5 kilometri tă o fost depăşit cu 9 lo su
tă şi ou fost produse potru
i icîa lită t i ale g u ve rn u lu i K; luat o in cazul lu i C a ile }, a construirea celei mai puternice 61 de grode. zono îngheţului Aeroportul va fi folosit atit noi varietăţi de oţeluri supe
p re tin d , dc asemenea, râ t r i spus generalul l'a lb o lt. a fost ludrocentrole din nordul ţării, veşnic, depărtareo urioşă de de ovioanele de pasageri, cil rioare, în timp ce petroliştii oin
b u n a lu l m ilita r nu poale asi din p ro p rii' convingere si in core împreună cu olte centra zonele centrale ole ţării vor şi de cele utilitore şi sonitore Yumen ou extras în oceeoşi Implicaţiile Statelor
gura ..o judecată e ch ita b ilă " urm a in v e s tig a ţiilo r pe care complica considerobil munco şi vo osiguro legătura directă,
după cam pania din presă si le-am în tre p rin s, după dezvă le de pe ocest rîu vor formo constructorilor pe coleo aerului, intre Solie perioadă cu 17 lo sută moi
de la tele viziu ne legată r'e lu irile din presă şi m ai îna o adevărată „coscodo" Re şi Vidin. mult ţiţei decît in ianuorie 1969 Unite în Laos şi Vietnam
dezvăluirea m asacrului inte". sursele energetice ole Kolimei, ★ şi ou dublat producţia de ben
scrie în ziorul ..Soţrolisticeslcoio
zină, petrol lompant. motori
Tn şedinţa dc lu n i după- Fa a u d ie rile de m a rii u r Industrio" şeful constructor ol nă şi lubrifionţi, reducind tot-
amiază, apărarea a prezentat mau să depună m ă rtu rii a lţi SOFIA. - Lo Vidin. impoi- PEKIN. - Numeroase intre-
hidrocentralei, depăşesc 4,5 tont centru ogricol şi industriei pnnderi industriale, de trons- odotă consumul de cărbune şi W A S H IN G T O N 10 (A g e r S.U.A. in Laos. iar g u vern ul
milioane kilowaţi ol Bulgariei, ou început lucrc- port şi de comunicaţii din energie electrică. pres) — ..Sintem an ga jaţi în refuză să recunoască aceasta
prezent in tr-u n război c iv il in în mod p u b lic 1'. S enatorul
„Cartea alba" engleza de una din p ă rţi, uşa cum am Gore a spus că este pro fu nd
Faos şi no-nm situa t a lă tu ri
în g rijo ra t dc actuala situa ţie,
fă cu i şi in V ie tn a m “ — n de ca u rm a re a num eroaselor
cla ra t lu n i senatorul A lb e rt ş tiri din presă p riv in d lu p te
şi problema aderării Gore, m em bru al Com isiei se le din Laos .şi a inform ,nţ iilo r
n a toria le pentru afa cerile e x
o b ţin u te în cursul unor a u
„Cosmos- terne. El a adăugat că deşi d ie ri secrete ale unui subco
la Piaţa comună 323“ preşedintele N ixo n s-a anga m ite t al S enatului condus de
S tu a rt S ym ington.
senatorul
ja t să reducă am estecul S.U.A.
peste hotare, ,.cl a in te n s ifi din care rezultă rîl de m u lt,
sînt im p lica te Statele U n ilc în
L O N D R A 10 (Agerpres) — crastâ c o n trib u ţie să fie ne pe orbită cat am estecul şi prezenţa cele ce se în tim p lâ în Laos.
G uve rn ul b rita n ic a dat m a rţi gociată. in ir u r îl Marea B rita -
p u b lic ită ţii ..Cartea albă" cu n ir nu a p a rtic ip a i la Ira ia -
p riv ire la consecinţele fin a n liv o lc ..celor .şase1 din de M O SC O VA 10 (A g e r
ciare ale a d e ră rii in perspec cem brie anul In c u l asupra pres). — La 10 feb ru a Noi acţiuni de amploare
tivă a A n g lie i la P iaţa com u fin .în tă rii buge tu lu i com un.
nă. P o triv it do cu m e n tu lu i o fi Pe de altă parte. ..Cartea rie, in U R.SS. a fosi
cial. prezonUat de p rim u l m i albă" consideră că oslo im lansat sa te litu l a rtific ia l pentru încetarea răz
nistru , H arold W'ilson. in Ca posibil să fie s ta b ilite bene al F ă m in tiilu i. „Cosmos-
mera C om unelor, c v rn lu .ila fic iile pe care M are.i B rita
in tra re a M a rii B rita n ii în nic le-ar obţine in lrin d in 222**. destinat co n tin u ă boiului din Vietnam
C F.F, se va traduce p rin lr-o Piala eoinunâ. in af.irâ de r ii e x p lo ră rii sp a ţiu lu i
creştere do 4-"> la sută a cos fa p tu l că in du stria b rita n ică cosmic, p o triv it pro gra
tu lu i v ie ţii In co n fo rm ita te «ir pule.i fi stim ulată dc con m u lu i anunţat, tra n s m i
cu preved erile com unitare curenţa sporită pe care o n- w a s h i n g t o n io (A ge r m o n s lra ţii .şi instalarea de p i
p riv in d im p o rtu rile dc p ro d u ferâ o uniune vam ală la n i te agenţia TASS. pres) — fn ca d ru l unei co n chete. După cum a precizat
se agricole din În d e tari. M a ve lu l a şapte ţâ ri cu 300 m i A paratele dc la b o r fe rin ţe de presă, ţin u tă la T ru d i Young. coordonator al
rca I3rit«inie. «arc im portă lioane lo cu ito ri Fâeînd o a- dul s a te litu lu i fu n c ţio W ashington. rep re ze n ta n ţii p ro ie cte lor .N o u lu i com ite t
m ari c a n litâ \i dc produse n- nalizâ retrospectivă. docu nează norm al. ..N oului com ite t de m o b iliz a dc m ob ilizare pentru înceta
lim cn ta re din C om m onvvrallh, m entul reliefează că poziţia re pe ntru încetarea răzb oiu rea ră zb o iu lu i din V ietnam ",
ar urm a să plătească anual, b rita n ică este astăzi mai bu lu i din V ie tn a m " au anunţat m a n ife s ta ţiile clin luna fc-
sub form ă dc taxe. a p ro x im a nă decît în anul lt»87. ,.Fro- că. încopînd din luna aceasta, b ru .irie vor fi îndreptau- îm
tiv 25;1 m ilioa ne lire sterline , nom ia şi balanţa noastră de noi a cţiu n i de am ploare vor p o triva re p rim ă rii lu p tă to ri
tn această situaţie, p re tu rile p lă ti sini mai puternice „(V i «'ivea loc in tr-u n m arc num ăr lor pentru d re p tu ri civile , in
la produsele a lim e n ta re pe şase" sînt to ii fa v o ra b ili in- Cel de al de oraşe nle S.U.A. „P ro g ra luna m a rtie — îm p o triva în
piaţa in te rn ă a A n g lie i ar pu h â rij no.ivire, ia r argum ente c o rp o ră rilo r. iar în luna a p ri
tea creşte in tre 18 şi 28 ta le po litice in vederea aderă 23-lea Congres m ul a c ţiu n ilo r de p rim ă v a ră " lie — îm p o triva aspectelor c-
sută. C o n trib u ţia b rita n ică la rii au in prezent mai m ultă ale acestei o rg a n iza ţii preve conom iee ale râ z b o P u lv ild r.t
bugetul com u nita r, c o n s titu i gre utate“ . de cam p an ii dc m itin g u ri, dc- V ietnam .
tă in m are m ăsură clin fin a n D ocum entul ?e încheie eu o al P. C. din
ţarea agricolă, ar varia in a idee pe care p re m ie ru l W j|-
t est caz in tre 1n0 si 87 m ili son a e x p rim a t-o şi eu alte Mesajul preşedintelui
oane dc lire «anual : în tim p ocazii: p o triv it căreia „un e- Olanda a
ce v e n itu rile A n g lie i. în ca şee ;d tra ta tiv e lo r nu va an Un d u b lu a te ntat a avut
zul acce ptării acestui reg le trena în mod in e v ita b il con loc m a rţi d im in e a ţa la aero
ment. ar fi în tre T>0-100 m ili dam narea nici a c o m u n ită ţii, luat sfîrşit Ciadului adresai naţiunii C U R I E R p o rtu l d in M lin ch cn -R icm
oane lire anual ..Cartea A l m n a M a n i B rita n ii la s lrri- asupra unui grup de pasa
bă" face propunerea ca a- btale p o litică şi econom ică". H A G A IU (Agerpres). — geri care urm au să se îm
Fa A m sterdam au luat s fir- barce la b o rd u l un ui avion
FO R T F A M Y 10 (Agerpres)
şit lu c ră rile celui dr*-ni 22-lea P reşedintele C ia d u lu i. Fran- ră rii te rm e n ilo r de schim b, a p a rţin în d com paniei isrne-
râm îno problem a nr. 1 a t i
Reuniunea guvernului iordanian Congres al P a rtid u lu i C’omu ;oiş ToiubaIbayc ‘ a adresat nerelor state africa ne — a de liene ..Fl A l". In tim p re un
autobuz transporta, pc acro
e.ivi din O landa. P a rtic ip a n ţi'
«ui ascultat şl dezbătut rapur un mesaj către naţiun e în cla ra t preşedintele Francois D elegaţia guvernam entală econom ică rom ână con port 18 persoane către sca
iu l C o m ite tu lu i C entral, pre c;ire a făcut un b ila n ţ «d Tom ba Ibayc. dusă de C ornel B urtică , m in is tru l co m e rţu lu i exte ra a v io n u lu i, un in d iv id s «i
A M M A N 10 (Agerpres). — doptute de guvernul Io rd a n ie i succeselor econom ic” o b ţin u rio r al R e p u b licii S ocialiste Rom ânia, a sosit m a rţi a p ro p ia t dc m .işinâ şi, s<»
La A m in un n .avut loc o re u sînt interzise schim bul de cum si un ra p o rt fin a n c ia r cl te în am i cm e au tre cu t de V orbind despre g re u tă ţile seara in tr-o v iz ită o fic ia lă în K u w e it. Ia in v ita ţi i tnînd şoferul să oprească <i
niune a g u ve rn u lu i iordanian, focuri de arm ă în in te rio ru l C om isiei de control. Congre la proclam area independenţei. fin a n cia re pe ra re le in tim * m in is tru lu i in d u strie i şi ro m o rţu lu i din K u w e it, şei- aruncat in autobuz m al m u l
a
pină ţara sa. Tom bal ba ye
sul a adoptai o rezoluţie gene
în cadrul căreia «mi fost adop oraşelor şi lo c a lită ţilo r in o ri ralâ sj p rin cip a le le puncte aie Şeful sta tu lu i a m enţionat a ve rtiza t că gu vern ul de la m l A b d a lla h Al J a b rr A l Sabbnh. Fa sosirea pe ae te grenade dc m ină. C onco
tate o seric de h o lâ rîii si au ce îm p re ju ră ri, d re p tu l de in tre «ilt^lo. că in ciuda unor F o rt-L a m y va adopta m ăsuri roport. d i'ltg aţi« i a fost în tim p in a tâ de A b d a lla h A l m ite n t. a lţi doi in d iv iz i
fost exam inate rezultatele m i po rt-n rm â in capitală şi in p ro g ra m u lu i tu care p a rtid u l g re utăţi obiective interne. în severe, m ergînd pină la a p li .Liber A l .Sabbnh şi de fu n c ţio n a ri su p e rio ri din M i în a rm a ţi cu pistoale si gro-
rii re u n iu n i arabe la n ivel ¡ocolurile publice. în afara com unist sc va prezenta la cursul a n u lu i trecu' în Ciad carea pedepsei cu m uarrca n iste ru l C o m e rţu lu i şi In d u strie i al K u w e itu lu i. A nade au atacat o sală dc aş
îna lţ la care a p a rticip a t şi m e m b rilo r o rg a n iz a ţiilo r d e v iito a re le alegeri pro vin cia le au fost rrv o F iiic JâOOOO dc îm p o triva celor care încalcă fo-.t prezent de ascmencni. Ş tefan C leja am basadorul teptare. K xp lo ziile grenade
o delegaţie iordaniană co n d u rezistenţă, stocarea de m ate si pentru co n s iliile eomun.de. tone di* bum bac. unul din legile fiscale «ale tă rii. A uto e x tra o rd in a r şi p le n ip o te n ţia r al R e p u b licii S ocialis lor au provocat m oartea li
să dc regele llussei» P o triv it ria le explozive la Am m an sau Congresul a ales apoi noul p rin cip a le le «uMic ole de e x rif.âtile dc la Fort Lnm v au te Rom ânia, m em bri ai secţiei econom ice a am basa nei persoane şi răn irea a lto r
decla raţiei m in is tru lu i in fo r in alte lo ca lită ţi şi se sta b i C om itet C cnlra) al p a rtid u lu i po rt ale ţâ rii. In m esajul său a ve rtiza t in u ltim a vrem e <â dei 11. A lc n n ln rii au fost «ores
m a ţiilo r. Salah A bu -/.e id. leşte o b lig a tivita te a cetăţeni In fu n cţia dc preşedinte al şeful s ta tu lu i a denunţat în nerespeclarc.i d is p o z iţiilo r fis in (i d r p o liţiş tii vest-ger-
transm isă de postul dc radio lor dc a purta asupra lo r acte P.C. din O landa «a fost re «a le i mod viguros m o n o p o lu rile cale îm preună cu c h e ltu ie lile m am după ce angajaseră
Am m an. in baza lio lâ rîrilo r n- dc identitate. Henk Hoekstra. străine (a rc. c x c rc itin d pre necesitate de pacificarea ..re un pu ternic schim b de fo
siuni asupra statelor a fric a g iu n ilo r rebele" care contestă cu ri cu aceştia
ne. îşi însuşesc o m are porte autoritatea g u ve rn u lu i cen C u rtca Suprem ă a In d ic i ceLarea re p re siu n ilo r îm po P o triv ii unei d e cla ra ţii a
din rezu ltatele e fo rtu rilo r m a tra l. grevează asupra ba la n a in v a lid a t, cu o m a jo rita triv a elem entelor progresis p re fe ctu lu i p o liţie i din M im -
C a ld e ra c e re p re tu ri e c h ita b ile selor pom i Ui re d in lr-o seric de ţei fin a n cia re a ţâ rii şi im te dc zccc la unu. legea p r i te şi prom ovarea unei p o li chen. a te n ta to rii ar fi ele o-
tici judicioase in dom eniul
vin d naţionalizarea a 14 (lin
ţân , R eferindu sc in «ornaşiâ
pietează
asupra
în d e p lin irii
rig in c arabă, iar ţin ta ala
ord in e dc idei la e xe m p lu l pe p ro gra m elo r de dezvoltare e- cele m ai im p o rta n te bănci in v â ţâ m in lu lu i. culm lo r ar fi fost actorul
care îl oferă
C iadul.
pre-
p e n tru p e tro lu l v e n e z u e ie a n ş e d in trlr Tom ba Ibayc a m en conom icâ elaborate. alo ţă rii: aecuslă h o tâ riro a ♦ O * Asş.if D av.in. fiu l m in is tru
foşl argum entată p rin fa p
isrn clia n
lu i
a p ă ră rii
al
ţio n a t că in tim p ce pro du c tu l eâ legea a m in tită ar fa Moshc Dayun.
ţia de bumb,ac. carne şi gumă ce o d iscrim in a re in tre băn Procesul îm p o triva lu i
C A R A C A S 10 (A gerpres).— nezueleanâ După cum ap re Totodată. S in d ica tu l lu c ră Charles M anşon, acuzat de
Preşedintele V cnczuclei. Rn- ciază presa din Caracas, o n- to rilo r p e tro liş ti din Venezue a ra b irâ au crescut an de an. cile n n ţio n a liz .ilc şi ce le la l in cita re la as.isinarea cunos ♦ 0 4
te in s titu ţii bancare care o
Ia fol cn şi p re ţu rile de v in -
fael C aldcro. s-a p ro n u n ţ.il sciuenea măsură ar rla o pu la «a adoptat un apel în ma znrc pe piaţa externă, v e n itu Cancerul poate perează în In d ia şi că. pe cutei a rtrite dc cinem a Sha
pentru reanatizurca aco rdu lui ternică lo v itu ră econom ici ţâ ro icre . in num ele celor rile realizate de ţă ra n ii cta- de altă parte, ea violează ron T atc şi a a lto r sase per P op ulaţia M a rii B rita n ii
com ercial cu Statele U nite a rii. in t im ii p e tro lu l asigură 33 000 de m em bri ai săi. re d lcn i au rămas la acelaşi n i fi prevenit pre ved erile co n stitu ţio n a le soane sj de instigare la ( r i este dc 55 534 000 lo cu ito ri,
le A m e n c ii si pentru m ărirea do la sulă din e x p o rtu ri şi 70 vizuirea im ediată a aco rdu lui vel, deoarece p re ţu rile de a re fe rito a re la acordarea dc mă. va începe la 30 m artie, cu 230 000 m ai m u lţi dccit
liv ră rilo r de petrol pe piaţa la sută din v e n itu rile Vcne- com pensaţii anunţă agenţia Associated anul trecut. Aceste date «iu
n o rd -a m erira nâ cu co n d iţia /.uclei. Dacă Statele U nite vor com ercial cu S.U.A. In form a c h iz iţie fix a le dc co m p an iile si vindecat Press. Feslic van Houten si fost publicate lu n i dc O fi
s ta b ilirii unor „p re ţu ri cehii.\- n-uşi să şi im pună co n d iţii]# , sa actuală, subliniază apelul, care au m onopolizat e x p o rtu Susan Denise A tkin s. care c iu l cen tra l dc statistică din
h ilc ". Această poziţie a fost se subliniază in cure u ri le o- acest acord constituie un o b rile acestor produse nu au cu ♦ O # au fost com p lice le lu i M a n Lond ra
e xp rim ată ca iirm .n c a in
fic h ilr v c nezuelcne. ţara v a stacol serios pe calea dezvoltă noscut «aeeea.şi e vo lu ţie ,,De BELGRAD i 0 (Ag«rpr«s). - „C o n La Roma se desfăşoară şon Ia com iterea asasinatu
te n ţiilo r W ashing to n-ului de te lu i poote U o ia prevenit, cil |l lu c ră rile C o n s iliu lu i C o nfe lu i de la v ila Bel A ir. vor
pierde anual a p ro x im a tiv ăO r ii economice independente a pendenţa econom ică, conse
a lim ita in co n tin u a re im p o r vindecai“ , d e clo 'â prolesorul doc- de ra ţie i G enerale a M u n cii fi judecate la aceeaşi dată.
tu l dc petrol de pe piaţa vc- dc m ilioa ne de do la ri. V cnczuclei. cinţă in e lu cta b ilă a d e te rio toi ivo h opovici-ujani, directoi al
Institutului pentru lupta contra din Ita lia (C .G .I.L.), care A p â râ U ru ) L in d e i Kasa- La A ddis Abcba s-au :
cancerului, din B elgiad A râtind dezbate p ro p u n e rile C G .I L. bian. de asemenea, com plice deschis lu n i lu c ră rile j
că nu n u tie jle încredere fata de în legătură cu realizarea vi la crim ă, o de cla rat că este
aţo -n um ilele ,, p ilu le preventive“ , sesiunii C o m ite tu lu i teh- !
despio cote se vorbepc m ult în nci u n ită ţi organice s in d i posibil ca clie n ta sa să nu nic al C om isiei econo- •
ultim o vreme, chirurgul iugoslav cale .şi eu situ a ţia actuală din p a rticip e la procesul sta b i m ice O.N.U. pe ntru A - :
o crâ ta t că un morc rol in opâ- tară. după dem isia g u ve rn u lit pentru data de 30 m a r
laroa organism ului im potrivo o- tie. in tru c it aşteaptă un co fric a (E.C.A.). care va ;
teslei boli are, Intre altele, res lu i R um or. In ra p o rtu l pre exam ina m ăsurile ce i
pirarea unui aer proospât >i cu zentat de secretarul gener.U pil şi. după tonte p ro b a b ili trebu ie luate în vede- ;
rai al C.G T.L.. Agostino N ovelln, tă ţile . naşterea se va p ro d u
Baiindu-se pe propria so espe- ce exact in acea perioadă. rea s p o ririi e ficien ţe i j
rienţâ In lupta contra tum orilor s in i expuse re ve n d ică rile F. C.A în tr un mesaj a- j
m aligne, prolesorul D jani o în sindicale, p rin tre care: b lo dresat p a rtic ip a n ţilo r ;
In luna ianuarie, o dch'- dnrile kmprhtlui ţării, aceas cullura proprie. In plus, de- menţinerea sub arme a unei tocmit un tobei privind p o sib ili- carea ta rife lo r în sectorul
f/ofie kurdă o sosii la Bag ta continuă Id ţie la fel de lepaţîa a insistat asujira pri onumite forţe militare kurde. lă ţi le de vindecore in d iferite i o s e rv ic iilo r publice (tra n s secretarul general ni |
concer.
de
p ie lii,
Cancerul
tu ri
dad ])entru a încerca s<î re i ■ mart'. mirii unei părţi juste, circa Forţele kurde numără in o rală el, depistat la tim p, poale port. lum ină, apă. gaze) pen Cunoscuta firm ă japoneză O.N.U., F’ T hant. a sub- \
Uzeze o încheiere a războ I.a rindul său. Muslajti 50 la sutei, din bugetul na prezent 18 000 de oameni, fi vindecol in sulă la sulă din tru a îm piedica sporirea lor. „S on y“ a lansat pe piaţă lin ia t că N a ţiu n ile U n i- j
iului din Kurdistan. Mem- liarzani, liderul minorităţi/ ţional, care să fie alocată core sînt înarmaţi cu puşti, ca tu ri ţi jc n ie «gole e iistâ |î vîdeom agnctufonul. un apa Ic intenţionează să fur- ;
africane j
nizeze ţâ rilo r
pentru cancerul uterului. Cancerul
i>rii delc'ialiei au eonferil cu kurde, a ajuns la conslaui- construirii de scoli, drumuri mitraliere uşoare, grenade, cavitâ( ■ i bucale, ol stomacului, ♦ O * rat care pe rm ite pro iccu irca un nu m ăr m ai m arc de \
un corniţei nd-hoc numit de lunuri uşoare antiaeriene, intestinului ]i al sinului poate fl pe ecranele tele vizo arelor a echipe de co n silie ri în I
Consiliul rrcohilinnar hm- mortiere Aproximativ 90 In indepâU ol în flO-85 la sută din C apitala dom inicană a film e lo r înreg istrate pe ba n problem ele d e zvo ltă rii. :
sist sută din muniţii sînt captu co tu ti, cu co nd iţia să fie desco fost din nou lu n i scena u dă m agnetică în casete. P re ..Aceste echipe dc cx j
C d moi d ific il
p e tit din vreme
DIN PRESA STRĂINĂ rate de la forţele guverna odversar al m edicului se dove nor puternice de m o n stra ţii ţu l no u lu i aparat, (a rc lu
Guvernul irakian, se ai>re- p e rţi — se arată in ine- ;
ciază în cercurile infnnnuic mentale.. restul, fiind obţinut deşte cancerul pulmonar, căruia a n tigu verna m en ta le , in iţia le crează a b t in alb-negru cit saj — vor ajuta guver- :
b ă rb a ţii ii cad victim ă in propor
pe piaţa internaţională a ar
din Răcnind, a ajuns la con mamentului. ţie de tece ori mai mare dccit de o rg a n iz a ţiile studenţeşti. şi in culori, este cu 50 Iu şu nele africa ne să-şi întâ- j
cluzia că forţele sale nu pot fem eile. In legătură cu aceasta, Sute dc stud enţi au m a n i tă sub ccl al videom agneto- i eascâ organism ele lo r j
speciolistul iugoslav consideră că
realiza o viclO'ie in Kurdis rea cd populaţia locală sufe şi spitale şi realizării altor La sfîrşitul negocierilor nu aerul viciai din m orile aglom erări festat lu n i pe străzile ora foanelor existente in pre dc p la n ifica re econom i- ;
tan $i că cele Rin milioane ră prea mult de pe urma răz proiecte în teritoriul locuit n fost difuzat vreun anunţ tirbone, poluot de re tid u u rile de şului Santo Dom ingo m ,ir- zent. că şi să înfăptuiască di- j
lire sterline cheli uite in răz boiului. El ar fi t/ata, in pre de l-urzi. In al doilea rind oficial, nici de o parte şi nici orig ine petroliferă ;i de fu n in g i cînd o dată cu aceasta un N oul produs al firm e i fe rite le program e şi j
boi pot fi idilizate in scopuri zent, să accepte pacea chiar delegaţia a cerul desfiinţarea ile cealaltă. Nu se ştie cu e- nea care se revarsă pe coşurile an dc Un m a rile dem onstra „S ony" poale fi com pletat proiecte in dom eniul j
fa b ricilor, constituie coure oproo-
mai hune. Dorinţa de pno iu condiţii caic să nu se con coloniilor arabe din Kurdis xoctitatc cil de mult sin' pe exclusive ole coneen.il"' calme- ţii în cursul cărora şase stu cu d isp o zitiv cc perm ite d e zvo ltă rii". !
a pum nului a fost. p1' dc funde cu acordarea unei m tan. dezarmarea forţelor dc anta kurzii, să cedeze în ceea nor C il despte fumot P opovici- denţi au fost ucişi. P a rtic i .conservarea" e m is iu n ilo r
Djoni afirm ă: ,,Tulunu1 csfn un u-
altă parte, accentuată cons; d e ¡/endenté comţtletc. mercenari şi rclragereo tru- re priveşte autoadministra cigos" , p a n ţii la de m on stra ţia de dc tele viziu ne dorite.
derabil dr tcntaliia eşuată Delegaţia sosită la Bagdad )H>lor guvernamentale de pe rea dacă celelalte condiţii Deşi causa core provoacă teri- lu n i au org an izat un m itin g
de lovitură de Stat survenita a prezentat patru cereri. In poziţiile strategice deţinuic sînt go răni ale. Dn anumil a b ilo Uoolă nu o fosi Încă iden- în faţa se d iu lu i p a rtid u lu i
lific o lâ in mod precis,, orolâ n ,c-
în ianuarie. Cit despre anic- primul rind, a reclamat acor în teritoriul kurd. Cea de-a cord pare probabil, eu a Ut fesotul Djanî. e sp e ri*;'ţa m cdico- de co n cilie re naţională, a)
ninţarea kurdă la adresa in darea de către <iuvem a n Ireîa cerere a fost legată d1' mai m ult. cu cit guvernul lă dc secole a stobiSl numeroase căru i lid e r este preşedintele
stalaţiilor de la Kirkuk $i nei anumite forme dc auto- crearea unui instrument dc de la Bagdad intenţîoneozâ metode de tratam ent si proiect'« R e p u b lici; D om inicane. Joa
ji ng este departe tiuo cind o-
Erbil ale Companiei petro adtninistrarc locală $i recii îndeplinire a eventualului a- să-şi sporească rolul, jucat îu menireo vo descoperi un m edica quín Balagucr. D e m on stra n C U R I E R
liere irakiene. care furnizea noaştorea dreptului naţio r.ord. care să fie garantat de con fru ntare a generală arabă ment elicoce contra oeestui fio- ţii au cerut g u ve rn u lu i in -
ză peste 75 la sută din fon- nal al kurzilor la limba şi către O.N.U., iar ultima de cu Israelul get.
T IP A R U L : în tre p rin d e re a p o lig ra fic ă Deva
44 065