Page 35 - Drumul_socialismului_1970_02

w >J
PROLETARI DIN TO ATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A ! !
SECVENŢE INTERNATIONALE

DIN CUPRINSUL PAGINII:

# Evenimentele din O rientul Apropiat

G Criza politica din Italia

• Guvernul indian va naţionaliza băncile exis­
tente în ţara
i
G Masă rotunda la Accademia di Romania din
Roma
9 Semnarea unui acord economic între U.R.S.S.
ţi S.U.A.

ANUI XXII. NR. 469B JOI 12 FEBRUARIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Pulsul producţiei în prima decadă din februarie

F E R M A
Constant şi intensiv

peste prevederi
T R E C E ,
DETERG ENŢI L IC H IZ I
Forestierii — puternic mobilizaţi în activi­ rie. in care colectivele din in ­ ces. zâ că folosirea cu randam ent chimice „A z u r“ din T i­
dc
La Uzina
produse
to rilo r se înfăptuiesc eu suc­
Decada în tii a lu n ii fe b ru a ­
sp o rit a u tila je lo r şi m ecanis­
du stria ju d e ţu lu i trebu ia u să In te n sifica re a ritm u rilo r m elor, a fo rţe i dc m uncă şi mişoara a fost pusă la
dc fa ­
punct tehnologia
consolideze şi să dezvolte p ro d u cţie i apare şi m ai e v i­ a tim p u lu i dc lu cru re p re z in ţi bricare industrială a de­
re a liz ă rile p o zitive ale lu n ii dentă, dacă p ro d u c ţiile m ed ii p îrgh ia dc bază in în d e p lin i­ tergenţilor lichizi, produs
tatea de valorificare superioară a lemnului ianuarie, s-a suprapus cu des­ ziln ice atinse in p rim a decadă rea riguroasă a sa rc in ilo r dc chim ic cu o largă u tili­
făşurarea a d u n ă rilo r generale
plan.
a lu n ii fe b ru a rie le com parăm
ale s a la ria ţilo r. Zece zile de cu cele o b ţin u te în perioada co ­ Dem ne de consem nat sînt zare în industria textilă,
folosii pentru spălarea şi
m uncă intensă au coincis fe ­ respunzătoare a lu n ii ianuarie. şi rezu ltatele o b ţin u te la în ­ curăţirea te ş itu rilo r din
ric it eu o perioadă de că u tă ri A stfe l, la Hunedoara s-au tre p rin d e re a de p re fa bricate tibre vegetate şi sin te ti­
şi preocupări stăruitoare, co n ­ produs 2 iln ic in p rim e le 10 din beton C ris tn r şi I.M .C ce şi pentru spălarea ve­
UNITAJILE Şl SECTOARELE COMBINATULUI DE EXPLOATARE Şl INDUSTRIALIZARE A LEMNU­
cretiza te )ji angajam ente m o­ zile d in fe b ru a rie cu 165 tone Bîrcea. unde depă şirile de selei. Realizaţi pentru
LUI DEVA VOR REALIZA PESTE PREVEDERILE PLAN ULUI ANUAL : biliza to are . pe ntru a asigura fontă, cu 394 tone otel şi cu plan se rid ică acum la 300 mc prim a dală în ţară, din
0 2000000 LEI LA VALOAREA PRODUCŢIEI GLOBALE 0 1 000 000 LEI BENEFICII « 540000 cele m ai bune c o n d iţii dc în ­ 60 tone la m ina te fin ite mai p re fa b rica te şi 9 000 u n ită ţi m uierii prim e indigene,
LEI PRIN REDUCEREA CHELTUIELILOR LA 1 000 LEI PRODUCŢIE MARFA 0 1 000 000 LEI PRODUSE LA fă p tu ire a p re ve d e rilo r pe a­ m u lt faţă de m edia ziln ică din cahle de teracotă, precum si detergenţii lichizi în tru ­
nul în curs. E fo rtu rile colec­ p rim a decadă a a n u lu i. în u n ită ţile 1 în tre p rin d e rii de nesc proprietăţi chimice
FONDUL PIEŢEI 0 950 MC BUŞTENI FAG, STEJAR Şl ALTE ESENŢE DE FURNIR 0 1 200 MC LEMN CE­
tiv e lo r s-au arm o niza t cu do­ F o re stie rii de la O rftşlie, in d u s trie a lim e n ta ră Deva. la ni\c<nl produselor si­
LULOZA • 550 MC CHERESTEA 0 400 MC DOAGE 0 200 MC LĂZI FAG • 2 000 TONE LEMN rin ţe le şi h o tâ ririlc de v iito r, \ care au chem at la Întrecere E vo lu ţia p o zitivă a produc­ m ilare străine.
DE FOC al căro r sens p o zitiv îl în re ­ toate u n ită ţile şi sectoarele de ţie i în prim a decadă din fe­
• LA EXPORT SE VOR LIVRA SUPLIMENTAR 1 000 MC LEMN CELULOZA 0 500 MC BILE— gistrează cu, se n sib ilita te gra­ exp lo a ta re şi in d u s tria liz a re b ru a rie vin e să sublinieze d i* LA EXPORT - PESTE
ficele de producţie. Să le u r­ nou că num ai a m p lifica re a ne­ 80 LA SUTA DIN
MANELE Şl LEMN CONSTRUCŢIE 0 100 MC CHERESTEA FAG 0 100 MC LĂZI FAG 0 80 TONE a le m n u lu i din ju d e ţ, şi-au
m ărim se m n ifica ţiile . con tenită a re a liz ă rilo r, în pa­ p r o d u c ţ ii;
MANGAL DE BOCŞA 0 1 450 TONE LEMN DE FOC 0 VALOAREA TOTALA A PRODUSELOR LEM­ a m p lific a t re a liză rile . Pc g ra ­ ralel cu Intensificarea preocu­
Dacă ar ii să evidenţiem fic u l de pro du cţie ei au în ­
NOASE LIVRATE SUPLIMENTAR LA EXPORT VA FI DE 200 000 LEI VALUTA. e ve nim entul cel m ai m arca nt scris p lu su ri de 860 mc buş­ p ă rilo r pe ntru punerea d e p li­ Com binatul pentru pre­
0 PRODUCTIVITATEA MUNCII VALORICE PE CAP DE SALARIAT VA CREŞTE CU 148 LEI. al decadei, acesta este fără teni. 460 mc cherestea. 35 mc nă în valoare a reze rvelo r de lucrarea lem nului din
îndoială realizarea de către lem n pe ntru celuloză şi 10 mc creştere a p ro d u cţie i şi p ro ­ Hacău va produce în a­
m in e rii V ă ii J iu lu i a celei lem n de m ină. O b ţin u te în d u c tiv ită ţii m u n cii, este în m ă­ cest an peste 100 000 pie­
de-a 10 000 tonă de cărbune sură să asigure dinam izarea se dc m obilier, 50 000
c o n d iţiile m a jo ră rii substan­
peste plan. O c ifră rotu n d ă a c tiv ită ţii in toate sectoarele, mp binale, 45 000 tone
M u n c ito rii, in g in e rii şi te h ­ rid ica tă pe o treaptă superi­ ea. sub conducerea şi în d ru ­ s in ilo r şi m ecanism elor din care. după num ai 40 de zile ţia le a p la n u lu i pe luna fe ­ creşterea constantă a ritm u ­ plăci fi hro lemnoase. 1 OOP
n ic ie n ii din u n ită ţile C om bi­ oară, corespunzătoare s a rc in i­ m area org an elo r şi o rg an iza­ dotare şi să îndeplinească ast­ de întrecere din acest an. des­ bru a rie . succesele fo re s tie ri­ rilo r la n iv e lu l sa rc in ilo r dc casc prcfabricale şi 20 000
n a tu lu i de e xp lo atare şi indu-s- lo r actuale şi de perspectivă ţiilo r de p a rtid , să-şi o rg a n i­ fel sa rcin ile de plan pe 1970 chide perspective şi c e rtitu d in i lo r de la O răştie dem onstrea- plan şi angajam entelor. dc g a rn itu ri complete dc
Tjalizare a le m n u lu i Deva au pe care p a rtid u l şi statul le zeze în mod e xe m p la r în tre a ­ la to ţi in d ic a to rii şi la toatc- p e n tru e x tra c ţia ritm ic ă a c ă r­ mobilă. Din cele 20 dc
dezbătut, In ca d ru l a d u n ă ri­ pune în faţa noastră. N oi. cei ga a c tiv ita te de producţie, sa soi tím entele. bu ne lui în perioada u rm ă to a ­ tip u ri dc m o b ili, prevă­
lo r generale ale s a la ria ţilo r, ra re lucrăm in sectorul fores­ folosească ra ţio n a l tim p u l şi O bie ctivele pe care şi le-a re. zute a se produce in a*
u răspundere m odul cum tie r, avem in g rijă' una din fo rţa dc m uncă, să realizeze M in e rii dc la Barza îşi con­ cest an, 12 sînt noi.
4-au în d e p lin it preved erile cele m ai m a ri bogă ţii ale pa­ in d ici ¡n a lţi dc u tiliz a re a ma- s ta b ilit arest colectiv prevăd : solidează poziţia de colectiv Anul acesta, combina­
p la n u lu i pe 1969. lip s u rile şi trie i noastre : pădurile. T re ­ tul exportă peste 80 la
• f eficientele m anifestate, sar­ buie să dovedim că - sînlem • d e p ă ş ir e a p r o d u c ţ i e i P L A N IF IC A T E CU 300 fru n ta ş in întrecere, ra p o rtîn d Note bune si... res­ sută din producţia sa.
d in nou depăşirea pre ve d e ri­
i n ile ce le re vin şi m ăsurile gospodari p rice p u ţi şi c h ib ­ MC C H E R ESTEA FA G , R A Ş IN O A S E Şl A L T E S P E C II: lo r p la n u lu i, ia r m in e rii d in
r« se im p un a se lua în fie - z u iţi. să le v a lo rific ă m supe­ 100 M C L Ă Z I FAG : 250 M C B U Ş TE N I FAG ŞI A L T E E- Poiana Ruscăi au rea liza t su­ * C ALC U LATO AR E ELEC­
ra rc sector, parchet şi gură rio r. Tot ceea ce ne dă pădu­ S E N T E ; 300 MC L O B D E ; 100 M C D O A G E : 50 TO N E C E­ p lim e n ta r 240 tone fie r in m i­ TRONICE PUSE IN
M a rile agregate siderurgice tanţe, după unifica­
d? e xp lo atare pentru re a liza ­ rea tre b u ie să în g rijim , să L U L O Z A F A G ŞI 50 T O N E M A N G A L DE BOCŞA. nereu m arfă. EXP LO A TA R E
rea şi depăşirea . p la n u lu i de păstrăm , să gospodărim şi .siv 9 SA SE D E A IN T O T A L PESTE P L A N 'P R O D U S E
In cadrul C om binatului
s* at pe 1970. folo sim cu foarte m are g rijă LE M N O A S E ÎN V A L O A R E DE 630 000 L E I. pulsează din p lin . constant şi chim ic dc Ia Făgăraş au
A c tiv ita te a noastră — au şi atenţie, dacă se poate spu­ $ L IV R A R E A S U P L IM E N T A R A L A E X P O R T A 50 in te n siv peste n iv e lu l in creş­ fost puse în exploatare
ip u s în ca d ru l acestor adu­ ne aşa, fiecare bucată de lem n. M C C H ER ESTEA FA G ; 100 M C L Ă Z I FA G ; 50 M C CE­ tere al pre ved erilor. In num ai trei calculatoare electro­
n ă ri ing. C ornel Fulga. te h ­ Să nu ris ip im n im ic d in aces­ L U L O Z A FA G ŞI 25 TO N E M A N G A L DE BOCŞA. 10 zile d in această lună s-au rea universităţilor
n icia n u l A ris tid e Varga. nice. Prevăzute cu dis­
te b u n u ri a tît de valoroase şi # V A L O A R E A T O T A L A A PRO D U SELO R L E M N O A - produs în plus faţă de sarcini * pozitive complexe, calcu­
1 heorghe B ulz, şef de depo­ 1 340 tone fontă. 1 120 tone latoarele vor efectua mai
z it şi a lţii — trebu ie să fie de scumpe ale po po rulu i. oţel, 380 tone lam inate fin ite bine dc 15 000 dc opera­
şi 770 tone cocs, dovadă eloc­ populare ţii şt poziţii, prin tre ca­
ventă că angajam entele fu rn a - re operaţii dc program a­
U.E.I.L Orăştie 1 işti lo r, o ţe la rilo r şi la m in a - a m işcării m aterialelor şi
re. calculare a salariilo r,
si muncitoreşti m ateriilo r prim e şt al­
tele.
C ongresul al X -le a al p a rti­ n e rii şi te h n icie n ii U n ită ţii de ♦ f
d u lu i şi plenara C.C. al P.C.R. exploatare şi in d u s tria liz a re a A 8 000-A M A Ş IN A ^
din decem brie anul tre cu t au le m n u lu i O răştie — a spus Susţinere modernă Asigurarea asisten­ „Caravana Universitatea muncitorească lare de către com itetele m uni­ DE FREZAT
s ta b ilit pentru cei ce muncesc ing. Nieolae T udor. d irc c lo — form ă polivalentă de satis­ cipale pentru cultură şi artă —
în dom eniul e x p lo a tă rii şi in ­ ru l u n ită ţii — cheamă la în ­ a suitorilor ţei medicale muzeistică“ j facere a variatelor interese spi­ rezultatele acestora nu întot­ întreprinderea mocani- ^
d u s tria liz ă rii le m n u lu i sarcini trecere toate colectivele u n ită ­ rituale ale om ului societăţii deauna au fost cele scontate, că din Roman a expediat »
şi răspunderi care îi onorează. ţilo r şi sectoarelor de exploa­ a siderurgiştilor la Geoagiu noastre — îşi propune să vină atît în ceea ce priveşte orga­ beneficiarilor cea de-a }
C onştienţi de im p o rta n ţa aces­ tare şi in d u s tria liz a re a le m ­ | La m in a Lonea a început In înttm pinarea unor oameni nizarea lor eît şi in m obiliza­ 8 000-a maşină. Aceasta \
to r sarcini, m u n c ito rii, in g i­ n u lu i d in ju d e ţ, angajîndu-se I să fie experim entată susţi­ dornici să-şi îmbogăţească cu­ rea cursanţilor. este o maşină dc frezat 1
nerea m etalică a s u ito rilo r. P aralel cu flu x u l continuu Sala că m in u lu i c u ltu ra l ! noştinţele sau să-şi umplă „go­ Faţă de această realitate, pe articole din lemn, mase ?
| După cum ne inform ează al m un cii, rid ic a t m ereu la d in satul Geoagiu a fost ne- j lu rile " in confruntarea cu via­ baza unui studiu concret orga­ plastice si metale uşoa- \
j ing. P etru Bălăncscu. noul p a ra m e tri tot m ai în a lţi, ţa practică. Aceştia frecventea­ nizat de către organele centra­ re. Ea lucrează cu o vi- i
j procedeu prezintă o serie creşte g rija şi a te n ţia pen­ încăpătoare pe ntru cei ce au ză cursurile anim aţi de d o rin ­ le cit şi pe baza unui plan co­ teză de 18 000 ro ta fii pc i
de avantaje faţă de vechea tru ocrotirea săn ătăţii side- d o rit să audieze recent in - | ţa comună de a şti mai m ult mun de măsuri adoptat în a­ m inut şi poate efectua o 1
I susţinere în lem n. A stfe l, ru rg iş tilo i d in co m b in a tu l s tn ic tiv a „C aravană m uze- | decît le oferă m ijloacele pro­ nul de Snvăţâinînt 1969/1070, u- largă gamă dc operaţi- ^
i p ro filu l lib e r al s u ito rilo r hunedorean, pe ntru asigu­ istică" — acţiune organiza- j p rii de inform are. n iversită ţilc din ju de ţu l nostru uni, D atorită m u ltiple lo r 4
creşte cu 0.40 mp. ia r con­ rarea celor m ai bune con­ In concordanţă cu aceste ce­ au fost unificate şi organizate posib ilită ţi dc utilizare, '
tă perio dic în satele ju d e - j
sum ul de m aterial lem nos d iţii de m uncă în toate sec­ rin ţe s-a dezvoltat de la an la sub egida C onsiliului judeţean maşina este deosebit de \
se reduce cu 2,1 mc pe m e­ ţiile . ţu lu i nostru de către cerce- j an această formă populară de al sindicatelor, Com itetul jude­ solicitată, atît de benefi­
tru lin ia r de lucrare, ceea In prezent, asistenţa m e­ tă to rii M uze ului judeţean ; învăţăm înt pentru adulţi, ciş- ţean pentru cultură şi artă şi c ia rii interni, cît şi la A
ce conduce la obţinerea li­ dicală a s id e ru rg iş tilo r este Deva. j tigîndu-şi o prestanţă în rin ­ Com itetul judeţean al tU.T.C. export. ^
nei econom ii în valoare de asigurată de 8 c irc u m s c rip ­ In cadrul acestei p ra cti- j dul tu tu ro r categoriilor de oa- P rin unificare s-a reuşit să sc
2G0 lei pe m etru- de su ito r ţii sanitare, organizate pe 'm eni ai m uncii. asigure sălile unde să se des­ „FIBR O SPO NG “ \
arm a t. De asemenea, la b ri­ .g ru p e de secţii, corespunză­ ce le c ţii de istorie au v o r- j U niversită ţile m uncitoreşti, făşoare cursurile şi condiţii fa­
găzile care au a p lica t deja to r n u m ă ru lu i dc sa la ria ţi. b it p ro fe so rii loan A n d ri- j organizate în judeţul nostru la vorabile pentru susţinerea lec­ Biologul Bcdo A lcxnn- ^
noua tehnologie s-a înreg is­ In cadrul acestora îşi des­ ţoiu, Ion P atru A lb u şi I. V. ' Petroşani şi Hunedoara, func­ ţiilo r la un nivel corespunzător. dru do la staţia dc rccol-
tra t o creştere a viteze lo r făşoară a c tivita te a m edici Todea. E xp u n e rile , bogat I ţionează cu 29 de cursuri pe La universitatea m uncitoreas­ tare şi conservare a sin- \
■ de avansare pe ve rtica lă cu — pe două ture, dim ine aţa d ife rite domenii ş tiin ţifice şi că din Petroşani funcţionează gelui din Tg. (Mureş a
sînt frecventate de peste 2 500
| 0,4 m l pe zi, faţă dc vechea şi după-am iază — ia r perso­ ilu stra te , au cu p rin s „D in | cursanţi de d ife rite profesii, i- un num ăr de 11 cursuri pe d i­ realizat un valoros pro- i
metodă. n a lu l sa n ita r lucrează pe tre c u tu l în d e p ă rta t al V ă ii ; lu strind dorinţa lor de a cu­ ferite domenii ca: „Radioelec- dus antihcm oragîc num it ,
In co n fo rm ita te cu p la ­ toate cele tre i sch im b u ri, G eo agiulu i". „M om e nte d in noaşte şi de a pătrunde în ta i­ „Fibrospong". O bţinut 1
I nul pe acest an vor fi sus- asemenea s id e ru rg iş tilo r. a- răscoala de la 1784 d in V a­ nele ştiinţei şi artei. N. ŞERBAN sub form ă dc burete, du- ^
j ţin u ţi m e ta lic 800 m l dc su i- sig urînd asistenţa m edicală inspector la Comitetul judeţean pă o metodă proprie, a- <
In mijlocul bobinelor de mătase artificiala, muncitoarea Ilea­ I to ri care vor aduce m in ei de urgenţă, p rim -a ju to a re lea G eo a g iu lu i" şi „O răştie Dacă în anii trecuţi aceste costa dispune dc calităţi 1
na Rus se simte într-o lume cunoscută, plină de satisfacţii. Aici econom ii antecalculatc în în caz de accidente, tra ta ­ — im p o rta n t centru c u ltu ­ form e de învăţăm înt au fost pentru cultură şi artă superioare celor fabrica- \
îşi găseşte explicaţia faptul că colectivul fabricii „Viscoza", în valoare de 700 000 Iei. m ente etc. ra l al T ra n s ilv a n ie i“ . organizate în paralel — un ive rsi­ tc pină acum în ţară, a- t
•:are munceşte, a recunoscut-o fruntaşă în întrecerea socialistă tăţile m uncitoreşti de către co­ ¡OMTINUAII in MO. « ]■«) tît prin puritatea cît şî ?
pe anul 1969 şi evidenţiată în prima lună a anului 1970. m itetele m unicipale ale sindi­ p rin posibilitatea dc a fi l
catelor şi un ive rsităţile popu­ dimensionat după nccesi- i
tă ţilc chirurgicale. ^
ROCA LU N A R A \
P entru viaţa satelor, in tro ­ dar aceasta nu a rezo lva t ra ­ care tre b u ie să o facă. Con­ m a to rilo r care, u tiliz in d sigu­ cauze pot apare in ce n d ii ca G re u tă ţile in e xp lo atarea LA BUCUREŞTI
ducerea şi u tiliz a re a energiei dical problem a. form p re s c rip ţiilo r de exp lo a­ ran ţe n e calibra le la ta b lo u l u rm a re a în c ă lz irii excesive re ţe le lo r electrice ru ra le sînt,
electrice pe scară tot m ai la r­ F oarte m u lte n e m u lţu m iri tare. înlo cuirea b e cu rilo r arse de d is trib u ţie p ro p riu , fac ca a izo la ţie i. La îm b u n ă tă ţire a după cum s-a văzut, de cele Un fragm ent dc rocă ^
gă arc o însem nătate deosebi­ cauzează a b o n a ţilo r ilu m in a ­ la ilu m in a tu l pu blic tre b u ie defectele apărute in in sta la ­ s itu a ţie i ar putea să c o n tri­ m ai d ife rite fe lu ri. C o n tri­ lunară de dim ensiunile i
tă. Aceasta oferă po sib ilita te a tu l p u b lic, fie d a to rită a p rin ­ să se facă o dată la 90 de z i­ ţiile Inte rio a re să nu fie se­ buie si c o n s iliile po pu lare co­ buie la „d iv e rs ific a re a “ lo r şi unui ou sc află de m ior- ’
cre şte rii n iv e lu lu i de tra i m a­ d e rii şi s tin g e rii lu i la ore ce le. D a to rită v a ria ţiilo r m a ri lectate. ducin d la arderea si­ m unale, cu care cen tre le de un cie carenţe ale m un cii curi la Bucureşti. Mica \
te ria l şi c u ltu ra l al p o pu laţie i nu respectă g ra fic u l dat de în ­ de tensiune în perioadele de g u ra n ţe lo r de branşam ent sau reţele au înch eia t c o n v e n ţii noastre. R e viziile la po stu rile piatră cenuşie cu reflexe i
din m ed iu l ru ra l. pe ntru anunţarea d e ra n ja ­ de tra n s fo rm a re şi reţele nu diam antine constituie u- .
In ju d e ţu l H unedoara s-au m en te lo r din com ună. In se fac încă cu destulă severi­ nul din cşantioanelc de 1
e le c trific a t pinâ în prezent m u lte cazuri, d in com o dita te tate, ia r personalul o p era tiv sol lunar cules in iunie l
toate u n ită ţile I.A.S. şi I.M .A ., pe n tru u n ii. nu se sem nalea­ se m obilizează greu în unele 1969 dc echipajul navei
130 de C A P . şi 336 de sate ză d e ran jam e ntele apărute. cazuri la în lă tu ra re a d e ra n ja ­ spaţial© „Apollo-11“ din '
cu un to ta l de 35 997 gospodă­ Ca urm are, se prelungesc fără m entelor. S intem co n ştie n ţi de Marca L in iştii. Roca este (
rii. S arcina e x p lo a tă rii şi în ­ ju s tific a re aceste d e ra n ja m e n ­ existe nţa acestor carenţe şi prezentată in sala Dai- ^
tre ţin e rii in s ta la ţiilo r de a li­ te. d e te rm in în d u n ii abonaţi, lu p tă m pe ntru în lă tu ra re a lor. Ies dc către Consiliu! ’
m entare cu energie electrică care cred că sc pricep, sâ se Ne-am propus în acest scop pentru răspîndirca cu- \
a acestora a p a rţin e I.R.E. D e­ urce pe s u p o rţii re ţelei pen­ sâ îm b u n ă tă ţim m ai în tii sis­ noştinţclor c u ltu ra l-ş tiin - (
va, care depune e fo rtu ri pen­ tru schim barea sig u ra n ţe i de tem ul in fo rm a ţio n a l sat — (ificc şi Universitatea .
tru a sc ach ita corespunzător branşam ent sau să forţeze u­ con siliu po pu lar — cen tru de populară Bucureşti, cu \
dc ea. R ezultatele, insă. nu sînt şile la co frcte le p o s tu rilo r de reţele pe ntru sesizarea la concursul A dm inistra ţiei i
întotdeauna pe m ăsura stră­ tra nsfo rm a re. N envînd m ijlo a ­ tim p a d e fe cţiu n ilo r. D a r va Naţionale pentru Acro- '
d a n iilo r şi în tre p rin d e re a în ­ c e le de pro te cţie necesare ci tre b u i sâ depunem în c o n ti­ nautică şi Cercetarea ţ
registrează sesizări .şi recla­ se pot accidenta aşa cum s-au nuare e fo rtu ri pe ntru a asi­ S paţiului Cosmic din ţ
m a ţii ca urm a re a d e ficie n ­ in tîm p la t m u lte cazu ri în ju ­ gura cu fo n d u ri de in v e s tiţii S.U.A. Tot aici sînt ex­
ţelo r existente in activita te a de ţul nostru. lu c ră rile de îm b u n ă tă ţiri dc puse instantanee foto dc In i
ei. Starea aceasta de lu c ru ri R eţelele ru ra le se c o n stru ­ tensiuni. prim a şi istorica în tîln i- i
are m ai m u lte cauze. iesc p rin c o n trib u ţia cetăţe­ R ealizarea m ă su rilo r p ro p u ­ re a om ului cu satelitul i 1
natural al Păm întului.
E xp e rie n ţa de exp lo a ta re a treprind erea fu rnizoa re, fie gol şi v îrf, ele se ard însă din postul dc tra nsfo rm a re. n ilo r (statul suportă num ai se. în lă tu ra re a ca re n ţe lo r a ră ­
a ră ta t că in fiecare an circa d a to rită a rd e rii b e cu rilo r şi m u lt m ai dcyrem e. in 45 de A rderea sig ura nţei de branşa­ c h e ltu ie lile necesare pentru tate vor duce la o m ai bună F O T B A LIŞ T II IEŞENI
10 la sută d in n u m ă ru l abo­ n e în lo c u irii lo r la tim p .' P en­ zile. D in această cauză fo rţa m ent duce la decuplarea în ­ con stru ire a a xe lo r de e le c tri­ e xp lo atare a re ţelelor e le c tri­ ÎN A LB A N IA - 1
n a ţilo r sînt a lim e n ta ţi cu te n ­ tru aprinderea ilu m in a tu lu i de m uncă destinată în lo c u irii tre g ii lin ii din postul de trans­ ficare). P entru a reduce cosi­ ce ru ra le şi, p rin aceasta, la Sectorul de întreţinere ai
siune necorespunzâtoare. Pen­ public, c o n s iliile populare co­ lor, practic, trebuie dublată. form are. M ontarea dc sig u ra n ­ tu l re ţelelor, c o n s iliile popu­ Termocentralei Paroşeni are Echipa dc fotbal P oli­
tru rezolvarea problem ei era Cum acest lu c ru nu este po­ ţe ne calibra te se face de că­ lare pun Iar disp o ziţia u n ită ­ o servire m ai bună a consu­ în strungarul Aurelian Voiceş* tehnica Iaşi şi-a început
necesar un volum m are de in ­ m unale s-au an ga jat p rin con­ sib il. fie că se renunţă la alte tre ab o n a ţii care au in sta la ­ ţilo r de c o n s tru c ţii s tîlp ii ne­ m a to rilo r de energie electrică cu un muncitor de nădejde, turneul in Albania, ju -
v e s tiţii din care s-a p u tu t a- v e n ţii să execute aceste ope­ lu c ră ri în favoarea acesteia, ţia necorespunzâtoare, consu­ cesari. De m u lte ori, insă. a­ de la sate. harnic, priceput şi conştiin­ cînd la Durres cu form a­
sjgura abia 50 la sută. S-a e­ ra ţii. Dar, cu toate in te rv e n ­ fie că se am ină executarea ei. mă ilic it energie, racordează ceşti s tîlp i nu sînt corespun­ cios in muncă. ţia ,,Be\a“ . La capătul u­
xecutat din fo n d u ri de p ro ­ ţiile făcute, în m u lte sate nu receptori nestandardizaţi. fă ­ ză to ri şi, ca urm are, după c iţj- GHEORGHE BALAN nui joc echilibrai, sco-
ducţie un volum de lu c ră ri în M a i m u lt de 50 la sută din va ani de exp lo a ta re se dis­ inginer şef adjunct Foto : N. GHENA ryl a fost egal : 0-0
aşa fel in c it să se îm b u n ă tă ­ se respectă această o b lig aţie n u m ă ru l to ta l al de ran jam e n­ ră avizul în tre p rin d e rii fu r n i­ tru g necesitînd în lo cuirea lo r la Întreprinderea de reţele
ţească tensiunea la abonaţi, din Jipsa de interes a celor te lo r se datoresc, însă, consu­ zoare. De la fiecare din aceste prem atură. electrice Deva ________ 1