Page 36 - Drumul_socialismului_1970_02

PAO. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 12 FEBRUARIE 1970 1H H l IJ |

ANGAJARE FERMĂ

IN EA ÎNTRECERE

0 V A L O A R E A P R O D U S E LO R L IV R A T E L A E X P O R T
V A F I DE 15 500 L E I V A L U T A .
0 L A F O N D U L P IE Ţ E I SE VO R D A PRODUSE IN
V A L O A R E DE 25 000 L E I.
SE L IV R A T E L A E X P O R T j. \ P LU S F A Ţ \ I)E P L A N In e u v in tu l lor. tova ră şii C. ţie cu rezu ltate pe m ăsura
V A FI DE 48 000 L E I V A L U T A .
M oisâ, R. D râgoi, Gh. Luca. sa rc in ilo r şi p o s ib ilită ţilo r. Ei
• L A F O N D U L P IE Ţ E I SE VOR L IV R A . I n PLU S Gh. Branbeş. şefi de parchet, au a ră ta t că sa rcin ile de plan
F A T A DE P R E V E D E R I. PRO DU SE 1 \ V A L O A R E DE m a iştri şi şefi de brigadă, au s in t pe d e p lin re a liza b ile ?i
200 000 LE I
c ritic a t unele de ficienţe in o r­ se pot depăşi la fiecare loc de
© R ED U C ER EA C H E L T U IE L IL O R L A 1 000 L E I PRO­ ganizarea m u n cii şi folosirea muncă. In num ele fo rm a ţiu ­
D U C Ţ IE M A R I A CU 10.89 L E I. m ecanism elor si au ceru t să n ilo r de lu cru pe care le con­
0 R E A L IZ A R E A U N U I B E N E F IC IU PESTE P L A N . fie m ai m u lt s p r ijin iţi în duc şi-au lu a t angajam ente
CA U R M A R E A R E D U C E R II C H E L T U IE L IL O R IM ATE­ m uncă, să ii se creeze co n d i­ care prevăd realizarea peste
R IA L E DE P R O D U C ŢIE . ÎN V A L O A R E DE CH0 000 L E I ţii cit m ai bune pentru des­ plan a însem nate c a n tită ţi de
făşurarea a c tiv ită ţii de produc­ masă lemnoasă.
S porul in te gra i dc p ro d u cte , era şi firesc. a s tirn it interes
în valoare (Ic 0H0 000 Ici şi in şi s-a bu cura t dc un larg c-
volum rlc 050 mc se va re a ­ cou in rîn d u l tu tu ro r u n ită ­
liza pe scama re d u ce rii dîci - ţilo r şi sectoarelor din cad rul Sectorul de exploatare Dobra
d e n lo r rle exp lo atare şi a ( o m b in a tu lu i. M ă rtu rii stau Maistrul instructor Aurei Miclean explică elevilor anu lui I D strungari de la Grupul şcolar minier Baria tehnica
co n su m u rilo r specifice. pe răspunsurile, angajam entele mâsurâtorii — operaţie extrem de importantă dinaintea strunjirii in trepte.
scama cre şte rii p ro d u c tiv ită ţii concrete nle acestora. rare
m u n cii va lo rice cu 150 Ici pe prevăd obţinerea unor im ­ Ţ in in d cont de p o s ib ilită ţile şi-a s ta b ilit să realizeze peste
cap de salariat. po rta nte depăşiri ale sa rc in i­ sale. co le ctivu l acestui sector plan :
Chemarea la întrecere, cum lo r de producţie.
0 350 M C B U Ş T E N I F A G ; 50 M C C E L U L O Z A FAG
ŞI 100 M C D O A G E PĂRINŢI ÎN FAŢA
U.E.L. Petroşani L E I. O PRODUSE L E M N O A S E ÎN V A L O A R E DE 200 000 Primele apartamen­
0 SA L IV R E Z E L A E X P O R T . P R IN T R -0 S O R TA R E te din prevederile
C IT M A I R A Ţ IO N A L A A L E M N U L U I S U B Ţ IR E . 100 JV1C
Fâcînd o analiză ¡judicioasă plan pe acest an — se arată L E M N C O N S T R U C Ţ II CARNETELOR DE NOTE pe acest an
a p o s ib ilită ţilo r şi resurselor în răspunsul c o le c tiv u lu i
de caic dispunem în re a liza ­ U.E.L. Petroşani — ne Juârn Pe şantierele n o ilo r an ­
Sectorul de exploatare C arnetul de note este şi tr e ­ prezente, com pararea e le v u ­ v o in ţe i de a învin ge g re u tă ţi­ sa m b lu ri de lo cuin ţe d in ju ­
rea şi depăşirea s a rc in ilo r de urm ă to are le angajam ente :
0 SA D E P Ă Ş IM S A R C IN IL E DE P L A N L A PR O ­ buie să fie o im agine fid e lă lu i cu el însuşi, pot in dica m ai le in ere nte m u n c ii şcolare. deţ se a firm ă în practică
D U C Ţ IA M A R F A CU 400 000 L E I Baia de Criş a ca ta lo g u lu i şcolar şi, în ace­ oxact capacitatea, puterea de Exigenţa p ă rin ţilo r faţă de hn tărîrea c o n s tru c to rilo r de
0 SA D A M PESTE S A R C IN IL E DE P L A N 300 M C laşi tim p, o concretizare a m uncă, şi. in genere, n iv e lu l m unca şcolară este necesară, a în d e p lin i e xe m plar sar­
C E L U L O Z A FA G ; 200 M C c h e r e s t e a r A ş in o a s e ş i m u n c ii e le v u lu i sub form a no­ p o s ib ilită ţilo r sale. N u este re­ dar ea tre b u ie să refle cte ra ­ c in ile de plan. A colo unde
s-au creat din tim p c o n d iţii
50 TO N E M A N G A L . După ce au discu ta t şi ana­ a-şi realiza şi depăşi sa rcin ile telo r. El este docum e ntul şco­ com a nd abil a-l com para cu p o rtu l ju s t d in tre re zu lta te le optim e de m uncă şi fro n tu l
• L A E X P O R T V O M L IV R A PESTE PR E V E D E R I 200 de plan pe 1970, s a la ria ţii sec­ la r cel m ai s o lic ita t de p ă rin ţi, a lţi elevi, ce o b ţin rezu ltate d o rite şi p o s ib ilită ţile e le vu ­
M C CH ERESTEA F A G ; 200 M C L E M N P E N TR U C O N ­ liza t cu răspunderea cuve nită to ru lu i de e xp lo atare B aia de u tit în cursu l trim e stre lo r, m oi bune, dar si cu p o s ib ili­ lu i. C ind el nu dă ran da m en­ de lu cru necesar pentru pe­
S T R U C Ţ II ŞI 200 TO N E L E M N E DE FOC. căile şi m ijlo a ce le ce le au şi Criş s-nu angajat să dea pe­ cît şi la s fîrş itu l lo r. Acest lu ­ tă ţi m ai m a ri, căci se va găsi tu l de care sin te ni co n vin şi că rio ad a de ia rnă s-au o b ţi­
0 P E N TR U F O N D U L P IE Ţ E I SE VO R L IV R A IN Ic pot folosi m ai bine pentru ste plan : c ru este firesc, căci orice pă ­ totdeauna in in fe rio rita te , este cap ab il, cin d re zu ltatele nut şi rezu ltatele scontate.
P LU S PRO DU SE IN V A L O A R E DE 50 000 L E I. rin te este interesat şi tre b u ie iaf<t care va duce la de m o ra ­ lu i m erg spre regres, a tu n ci Ca urm are, fo rm a ţiile dc
0 150 M C C E L U L O Z A FA G ŞI A L T E SP E C II ; 100 să fie interesat de re z u lta te ­ lizare, la pierderea în cre d e rii trebu ie analizate cauzele care lu cru au te rm in a t şi predat
In scopul re a liz ă rii sa rcin i­ masei lemnoase şi reducerea M C LO B D E ; 20 M C D O A G E P E N TR U B U T O A IE DE B E ­ le o b ţin u te la în v ă ţă tu ră de tn p ro p riile sale forţe. A r p u ­ au creat această situa ţie, tre ­ Ia recepţie prim ele a p a rta ­
m ente d in sa rcin ile pe a-
lo r de plan şl angajam entelor p ie rd e rilo r de exploatare, sor RE ŞI 10 TO N E M A N G A L DE BOCŞA. c o p ilu l său. Inte re su l pen­ tea fi com parat totuşi cu un buie lu ată legătura eu şcoala. cesl an.
s au s ta b ilit m ăsuri tehnico tarea atentă a m a te ria lu lu i 0 PRO DUSE L E M N O A S E IN V A L O A R E T O T A L A tru prezent cu p rin d e g rija elev cu aceleaşi p o s ib ilită ţi, A ju to ru l pe care pot şi tre ­ La llra d , s-o dat in fo lo ­
organizatorice care vizează lemnos a lit in depozitele in ­ DE 100 000 L E I. p e ntru v iilo r, p e ntru ceea ce dar care p rin m uncă perseve­ buie sâ-l dea p ă rin ţii c o p iilo r, sin ţă un bloc cu 30 de ap ar­
m ai buna organizare a p ro ­ term ed ia re c ît şi în cele fin a ­ 0 ÎN T O T A L SE V O R PRO DU CE PESTE P L A N 420 va deveni c o p ilu l care astăzi rentă. p rin stă ru in ţă , a ajun s in general şi m ai ales in si­
d u cţie i şi a m u n cii în toate le. extinderea m eca nizării şi M C PRODUSE LE M N O A S E m ai este pe băncile şcolii. la re zu ltate m ai bune. tu a ţii de regres, tre b u ie să se tam ente. Folosind e xp erien­
ţa bună acum ulată din anul
lo c u rile şi fo rm a ţiile de lu ­ u tiliza re a cu randam ente su ­ Reacţia p ă rin ţilo r in faţa refere in p rim u l rîn d la fa c to ­ trecut co n stru cto rii de lo ­
cru, exploatarea ra ţio n a lă a perioare n m ecanism elor ctc. Aceste depăşiri se v o r rea­ spvjs v o rb ito rii, tre b u ie să se ca rn e tu lu i de note re fle ctă r ii care a ju tă pe co p il in m u n ­ cu inţe d in Valea J iu lu i au
liza — spuneau in e u v in tu l ia m ăsu ri corespunzătoare şi stă ri sufle teşti com plexe. Dc C O L O C V II că (c o n d iţii o p tim e de m uncă, te rm in a t şi predat un bloc
lo r to va ră şii Ion G iu rg iu , şef să ni se creeze c o n d iţii ea p ia ­ la satisfacţie la am ărăciune, atm osferă de fa m ilie care s ti­ cu 20 dc apartam ente la Lo-
U.E.L. Haţeg de parchet, Ion Gogea, şef dc nul sâ-l putem realiza ritm ic , de la laude la dojană, sau m ulează si încurajează m unca nea, a că ru i du rată de exe­
brigadă — p rin reducerea u til la pro du cţia in te rnă cit ch ia r la sancţiune. D a r nu to ţi D ID A C T IC E şcolară) A ju to ru l d ire ct al cu ţie a fost redusă cu 25
p ie rd e rilo r de exp lo atare eu şi la exp ort. E xperienţa a- p ă rin ţii văd p lin notă şi an ­ p ă rin ţilo r în m unca şcolară de zile faţă dc g ra fic. S int
0.3 la sută şi creşterea p ro ­ nuJui tre cu t a dem onstrat că sam blul fa c to rilo r care au dus nu poale să depăşească o a n u ­ in stadiu fin a l de fin isa re
In răspunsul U.E.L, Haţeg, d u c tiv ită ţii m u n c ii cu 50 le i râ m în e rile în u rm ă sînt greu la re zu lta te le înscrise in c a r­ m ită lim ită — ei trebu ie doar u rm în d a fi recepţionate 40
, ‘ năşite. se spune că se C o p iii sim t d o rin ţa p ă rin ţilo r să recupereze lip s u rile în cu­
după ce se arată m ăsu rile pe cap de salariat. P en tru ca de recuperat. T rebu ie făcut to ­ net şi m ai ales cin d acestea de a-i şti că in va ţă bine şi, in dc apartam ente in m u n ic i­
s ta b ilite pe n tru ca prevede­ angajează să realizeze peste să ne putem achita cu cinste tu l ca o asemenea situ a ţie să sin t n e m ulţu m itoare . Tntr-o ra p o rt de po sib il itâ ţi Ie lor, noştinţele an terio are sau sâ-i p iu l Deva.
rile p la n u lu i să fie în d e p lin ite plan : dc sarcini şi angajam ente, au nu se m ai repete. prim ă in te rp re ta re , nota re­ caută să le satisfacă această orienteze asupra fo rm ă rii unui In oraşele şi centrele in ­
pre zin tă m unca e le vu lu i. Dar s til de m uncă m ai e ficien t. d u stria le d in ju d e ţ se află
d o rin ţă le g itim ă . F a p tu l că
0 300 M C B U Ş T E N I F A G Şl 100 MC LO BDE. dară analizăm m ai bine. a- p ă rin ţii sin t a lă tu ri de ei. se .Substituirea generează lenea, în .stadii în a intate dc con­
0 L A E X P O R T 200 M C C E L U L O Z Ă FAG : 50 MC Fabrica de cherestea Va{a eeaslă m uncă a fost in flu e n ­ p a ra zitism u l. d e p rin d e ri d'î stru cţie şi fin is a je peste
L E M N C O N S T R U C Ţ II ŞI 20 TO N E M A N G A L I)F, BOCŞĂ. ţată de o serie de fa c to ri a- interesează dc m unca lo r si dc via ţă uşoară, căutarea de r>a- I 100 de apartam ente care
rezu ltatele o b ţin u te , co n stitu ie
0 D E P Ă Ş IR E A P L A N U L U I LA V A L O A R E A P R O D U C ­ p a rţin în d v ie ţii de fa m ilie , ea : lis fn e ţii fără e fo rtu ri D ragos­ urm ează să fie predate lo ­
Ţ IE I G L O B A L E CU 200 000 I 1 1 re g im u l de zi. c o n d iţii op tim e un s tim u le n t perm anent şi tea faţă de cop ii nu poate fi c a ta rilo r în prim a ju m ă ta te
fo a rte preţios. S înt insă şi s i­
0 L IV R A R E A DE P R O D L .r. L » . O N D l L PlETEJ IN R âspunzlnd che m ării la în ­ de in d u s tria liz a re a le m n u lu i de m uncă, atm osfera de fa m i­ confundată cu lipsa de e x i­ a a n u lu i.
V A L O A R E DE 50 000 L E I. trecere. m u n c ito rii. in g in e rii şi-au s ta b ilit urm ă to a re le j - lie etc., fa p t ra re face ca nota tu a ţii cin d p ă rin ţii cer de la genţă faţă de ce rin ţe le d e zvol­
şi te h n ic ie n ii acestei u n ită ţi biective : să însumeze şi aceste c o n d iţii c o p iii lo r m ai m u lt declt ar tă rii lor. dar exigenţa trebu ie I
putea da. le cer în unele ca­
C ind re zu lta te le sin t bune. pă ­ z u ri im p o s ib ilu l. Asemenea s i­ să fie în ra p o rt cu p o s ib ilită ­ Expoziţie de
0 D E P Ă Ş IR E A P L A N U L U I DE P R O D U C Ţ IE A N U A L
Sectorul de exploatare CU 200 IMC C H ER ESTEA ŞI 100 INIC L Ă Z I FAG . b u curie )2vorîlă nu num ai din tu a ţii sin t dicta te nu a tit din ţile c o p iilo r
r in ţii au d re p tu l să se bucure,
d o rin ţa dc a le asigura o pre­ C a rne tu l de note trebu ie 'ă artă plastică
0 SA L IV R E Z E S U P L IM E N T A R L A E X P O R T 50 IM (T dragoste fa ţă de cop il, d a r si oglindească m unca e le v ilo r
g ă tite tem einică, c i m ai m u lt
Hunedoara C H ER ESTEA FAG ŞI 50 INIC L Ă Z I FA G . d in sen tim en tu l în d e p lin irii din d o rin ţa dc a-şi asigura un d a r si dragostea e c h ilib ra tă a
0 SA D E A L A F O N D U L P IE Ţ E I, PESTE P R E V E D E ­ unei în d a to riri sociale. C ind plus dc pre stigiu în ra p o rtu ri­ p ă rin ţilo r. El trebu ie c itit si C o m itetul judeţean i. u -
R IL E P L A N U L U I, PRO DUSE IN V A L O A R E DE 200 000 re zu lta te le sînt slabe, vin a este le lo r cu a lţi p ă rin ţi. In aces­ in te rp re ta t corect N oul t r i ­ Iru c u ltu ră şi artă şi filia la
a trib u ită e le v u lu i sau. pro
L E I. m estru şcolar tre b u ie să con- Petroşani a U n iu n ii a rtiş ti­
îe so rilo r. te s itu a ţii, c o p iii iau pa rte la
şLa propus să realizeze p e ­ pădure şi în depozite, a v a lo ­ a n g re n a ju l re la ţiilo r soui-jle M 'tu io în fiecare fa m ilie o e­ lo r plastici au deschis !a
ste preved erile p la n u lu i, pe rific ă rii c it m ai e ficie n te a A p re c ie rile obiective. ju s ­ ale p ă rin ţilo r, la a cţiu n i oc tapă deosebită. în cnrc elevu. Casa de c u ltu ră din Brad o
baza unei m ai judicioase şi masei lemnoase şi a reduce­ A ng ajam en tele luate de m u n c ito rii, in g in e rii si te, ale re z u lta te lo r la în v ă ţă ­ care nu le bănuiesc, fiin d ic pe de o parte, si p ă rin ţii, pe expoziţie dc artă plastică.
atente so rtă ri a le m n u lu i în r ii p ie rd e rilo r, urm ă to are le : te h n ic ie n ii d in u n ită ţile de exploatare şi in d u s tria li­ tură. tre b u ie să c o n stitu ie s ti­ ra rh iz n ţi şi c la s ific a ţi in ra ­ altă parte, să-şi însuşească In ca d ru l exp oziţiei sînt
zare a le m n u lu i e x p rim ă ataşam entul lo r faţă de m ulente în m unca şcolară a pârlea re se 'P ivin c de b u cu­ prezentaţi p u b lic u lu i b ra ­
cazuri
port dc ele. Au fost
0 350 M C B U Ş T E N I F A G ŞI S T E JA R ; 300 M C CE­ p o litica economică a p a rtid u lu i, h o tă iire a dc a nu e le vu lu i. Ele nu tre b u ie să se cind m in u s u rile de prestigiu rie. de sm isfnct ii. sau de am ă­ dent) p ic to ru l lo s if iMafyas
L U L O Z A FA G ŞI 100 M C D O A G E precupeţi n ic i un efo rt, de a depune toată cap acita­ refere la o notă la o situ a ţie ale p ă rin ţilo r se puneau pe răciune si ru forţe sporite, cu şi g ra ficia n ă Eeafcr'ma Syi-
0 300 M C C E L U L O Z A FA G P E N TR U EX P O R T. tea lo r creatoare şi puterea de m uncă, pe ntru a da singulară, ei la întreaga e v o ­ seama succeselor sau insucce­ încredere, să cc pornească spr^ vester. D in tre lu c ră ri se re­
via ţă s a rc in ilo r de plan, o b lig a ţiilo r asum ate p rin an­ lu ţie a e le vu lu i C om pararea rezu ltate m ai bune în numea m arcă „T rip lîc " . „D ialo g
gajam entele lu ate in în trece re. re z u lta te lo r anterioare eu cele selor şcolare nle c o p iilo r, s i­ şcolară, de pregătire a v iito ­ m u z ic a l“. „V ic to rie * *, „P e i­
tu a ţii care au d e te rm in a t a-
ru lu i sa j". „S u ve n ire ", c ic lu l „A -
p a riţîn u n u i proces le n t de în ­ n o lim p u rilc ". „L a Jiu ", „M c-
Pe traseele transportului in comun depărtare a c o p ilu lu i dc via ţa Pi ol. IO AN 1STRATE cebor".
dc fa m ilie , pierderea încred e­
I r ii in p ro p riile p u teri, în ca­ Liceul ..Aurel Vlaicu"
pacitatea de m uncă, slăbirea Oră ştie Pentru copii
STAŢII, j Solii meşteşugului hunedorean si şcolari
| se pregătesc pentru litoral In partea dinsp re ‘ *roi
REFUGII, DAR C iteva d in produsele desfacere a p ro d u cţie i dc a ora şului nou Brad. ;.( ,L
m eşteşugului hunedorean a rtiz a n a l d in ţoale zonele com erţ m ix t din lo eu liialc
a deschis un chioşc de
rid ic a t la grad dc artă au ţă rii. A lansai in acest d u lc iu ri şi gustări destinat,
p u tu t fi văzute anu| trecut scop contracte către toate în special, celor circa I 000
SA FIE C E V A ! in m agazinele de a rtiza n a l u n iu n ile judeţene. U.J.C.C. de elevi ai şcolii generale
sau in d ife rite e xp o ziţii ju ­
H unedoara a organizat de­
deţene. F u rn iz o ru l ; U n iu ­ ja p rin cooperativele dc la (lin accaslă parte a oraşu­
lu i.
nea judeţeană a coo pe rati­ /a m şî Dobra p ro du cţia de
Tot O.C.L. com erţ m ix t
Aşteptarea în statia de au­ D ar şi din acelea, doar una velor de consum H unedoa­ ro c h ii cu m otive specifice am enajează în localul fos­
tobuz — in d ife re n t dacă aş­ a fost am enajată an ul trecut, ra. acestor zone. precum şi tu lu i m agazin de artizanat
te p ţi autobuzul 1 G C .L .-u lu i celela lte două — m ai de m u lt. Prin clădirile sole impunătoare, laboratorul central al Combinatului siderurgic Hune­ A n u l acesta U. J. C. C. pro du cţia dc m ile n ii in ţe ­
sau al I T A. — e o rea lita te . C o n siliu l popular m u n icip a l a doara se recomandă ca o unitate modernă, in care investigaţia ştiinţifică este pusă in slujba C onstanţa a h o tâ rit să des­ sătură dc m ină. dc aseme­ un m agazin cu artico le pen­
Im p e rfe c ţiu n ile de organizare m anifestat oarecai i preocupări producţiei de metal, Foto : V. ONOIU chidă pe lito ra l puncte de nea. pc m otive locale. tru nou născuţi.
a tra n s p o rtu lu i în com un, hn pe ntru am enajarea dc sta ţii,
c h ia r ncconcordanta in tre doar m ă rin d dim ensiunea zo­
creşterea p a rcu lu i auto şi nelor de staţionare asfaltate
creşterea, m ai rapidă, a n u ­ pe ntru ca pasagerii să nu
m ă ru lu i de că lă to ri determ ină calce peluzele de flo ri
aşteptarea Ca om ul să nu aş­ — N o i nu avem bani pentru rea tehnică şi salarizarea“ , „E - cursul de „R adioelectronică" es­ re acest curs pe 3 grupe în pc constituirea consiliului ş tiin ­ mngnclofonnc care pot şi tre­
tepte în ploaie sau ninsoare aşa ceva — ne spune to v a ră ­ eonomia şi calculul“ , „C him ia te susţinut de lectori şi asis­ zile diferite, pentru a facilita ţific al unive rsităţii, cu scopul buie să fie folosite. La uncie
se cerea să se facă ceva pen­ şul vicepreşedinte G hcorghe a n alitică", „A parate de măsu­ tenţi un ive rsitari în laboratoa­ efectuarea le c ţiilo r practice la de a urm ări şi studia felul cum cursuri există posibilitatea pro­
tru pro te ja rea lu i D a to ria o G heorghe. Ceea ee realizăm , ră şi control“ , „Legislaţia m un­ rele In stitu tu lu i de mine, iar diferitele aparate cu care este se asigura calitatea lecţiilor. De iectării unor film e documenta­
aveau c o n s iliile populare, în ­ realizăm d in b e n e ficiile peste c ii“ , „R adioelectronică", iar din ia Hunedoara, cursul „H olul înzestrat laboratorul. Acelaşi in ­ asemenea, consiliul face son- re şi ştiin ţifice — posib ilită ţi
tre p rin d e rile care organizează plan. E dre p t că ne preocupă tronica'1, „Isto ria civiliza ţiei şi alte domenii. „Etica şi m ora­ m aistrului in organizarea pro­ teres a suscitat şi cursul „Cum • dnjc în rîn d u l cursanţilor pen­ care nu sînt folosite dccît in ci­
tra n sp o rtu l în com un. şi pe noi problem a aceasta. c u ltu rii rom âneşti", „U tilu l şi la“ , „Isto ria m uzicii şi dansu­ ducţiei“ este susţinut de ca­ vorbim , cum scriem ", la Casa tru cunoaşterea p ro filu lu i no­ dental. O rganizaţiile de sin di­
A vem în stu d iu am enajarea frum osul în viaţa cotidiană“ ,
N o tîn d că au e xista t preo­ lu i“ , „Isto ria a rte i“ , lim bi drele de conducere ale com bi­ dc cultură din Petroşani şî clu­ ilo r cursuri ce vor lua fiinţă cat, U.T.C. şi comitetele pentru
cu p ă ri m ai consistente în a- unei s ta ţii din pre fa bricate la „Cum vorbim , rum scriem ", străine şi altele. La această u- natului Faptul acesta îl consi­ bul muncitoresc Lupcni. La in anul urm ător şi a n ltu r pro­ cultura şi artă care răspund de
ceastâ d ire cţie in Valea J iu ­ C ristu r. Am ceru t de la I.T .A . „Cunoştinţe de teoria m uzicii", niversitato, cele 19 cursuri sînt derăm deosebit de im portant cursurile de lim bi străine (fran­ bleme legate dc metodica dc buna organizare şi funcţionari*
lu i şi H unedoara — fa p t con­ să ne com unice a p ro x im a tiv „Ş tiin ţa conducerii şi organi­ frecventate de un num ăr dc pentru creşterea prestigiului a­ ceză, germană, engleză) pen­ predare, ilustrarea lecţiilor, a u n ive rsită ţilo r m uncitoreşti
n u m ă ru l de c ă lă to ri care aş­ zării în tre p rin d e rii", „Le gisla­
firm a t de existenţa u n u i n u ­ peste 1 700 cursanţi din rîndul cestei form e de învâţăm înt. De tru a pronunţa cit mai corect organizarea dc excursii ctc. trebuie să urmărească mai în­
teaptă in staţia respectivă dar ţia m un cii“ , „Cunoştinţe me­
m ăr a p re cia b il de sta ţii am e­ deaproape felul cum se desfă­
najate — ne vom o p ri la ci- nu ni s-a com unicat S tudiem , dicale“ şl cursurile de lim fă şoară aceste forme de învâţă-
teva aspecte negative ale p ro ­ de asemenea, p o sib ilita te a a- străine (franceză, engleză şi m ln t şi să intervină operativ
germană anii I, JT, HI). Aces­
blem ei în discuţie. m e n a jă riî un ei s ta ţii in c a r­ pentru remedierea deficienţelor
tie ru l V iile N oi si la capăt de te cursuri sînt organizate la constatate
Pe cele tre i trasee ale tra n s ­ Casa de cultură a sindicatelor DUPA UNIFICAREA
lin ie în G ojdu. In p rim u l caz
p o rtu lu i în com un org an izat Petroşani, la cluburile m uncito­ Pentru generalizarea nnnr
se rviciu l c irc u la ţie i tre b u ie să
de I.G C.L, Brad nu există a- reşti din Lupcni, Vulcan şi Pe­ metode eficiente şi moderne de
ne indice lo cu l, deoarece se
m enajalâ mei o astfel de pune problem a v iz ib ilită ţii In trii a şi In laboratoarele şi am­ predare să se organizeze le iţii
staţie deşi „pu ncte de aştep­ cel de-al doilea caz. sîntem fiteatrele In stitu tu lu i de mine dc.sdiisc (îndeosebi cu cadrele
tare p re lu n g ită " se găsesc, Petroşani. La diversele cursuri inginereşti) pe marginea cărora
c o n d iţio n a ţi de construirea, in UNIVERSITĂŢILOR
în special în lo c u rile unde ale un ive rsităţii participă pe­ să se poarte discuţii pc teme
zona respectivă, a noi obiec­
vin n a vetiştii. D ar n ic i p la ­ ste R(10 dc cursanţi din rîndul de metodică. La nivelul m uni­
tive.
nul lu c ră rilo r pe anul cure nt m in erilor, tehnicienilor, ingine­ c ip iilo r să fie organizate de co­
Se punea încă cu doî anî în
nu trădează preocupări prea rilo r, econom iştilor din întrea­ m itetele pentru cultură şi artă
u rin ă problem a a m e n a jă rii in
m a ri pentru aceasta. Se vo r a- Hia a unei săli de aşteptare, ga Vale a Jiu lui. in s tru iri metodice cu toţi lecto­
rnenaia două astfel de sta ţii, pe ntru elevi în special. Spa­ La universitatea muncitoreas­ m uncitorilor, m aiştrilor, teh ni­ relevat este faptul că lecţiile cuvîntele din lim bile predate, Din constatările noastre a re­ rii care predau la u n ive rsită ţi­
cienilor şi altor categorii de
dar fără acoperiş, am enajarea că din Hunedoara m ajoritatea sint urmate de ap lica ţii prac­ exem plificarea se face cu a ju ­ ieşit că n-a existat o preocu­ le m uncitoreşti şi cu această
ţiu l tre b u ia creat de râ tre eon- cetăţeni din oraşul Hunedoara. tice, ceea ce asigură o mai bu­ torul magnetofonului.
inscm nînd doar asfaltarea sau si.iiul popular. După m u lte cursu rilo r nu fost organizate cu pare permanentă din partea ocazie să se pună accent pe
p ie tru ire a lo cu lu i unde se aş­ d iscu ţii, a fost în s firş it pus cursanţii dc la secţiile Combi­ O dală cu organizarea u n i­ nă asim ilare a cunoştinţelor. Dacă m ajoritatea cursurilor acestor consilii ştiin ţifice . Ar modernizarea tnvăţâm întului eu
P rin participarea directă la
fi necesar ca conducerile celor
teaptă. deci un refugiu. 'la dispoziţie, urm în d să se natului siderurgic Hunedoara, versită ţilo r m uncitoreşti, in a­ unele cursuri care funcţionea­ de la universitatea din Petro­ două un iversităţi să nu se re­ m ijloace audio-vizuale
— Nu avem bani — ne spu­ treacă la am enajarea lu i cu excepţia cursu rilo r dc radio- tenţia celor tre i organizaţii de ză la universitatea m uncitoreas­ şani se desfăşoară corespunză­ zume doar la simpla program a­ Ne găsim la m ijlocul anului
masă a stat selecţionarea celor
tor. nu acelaşi lucru se constată
ne tovarăşul V o irii Stan. vice ­ Ce con clu zii putem trage pe tchnicâ şi lim bi străine la care mai bune cadre care să predea că din Petroşani şi îndeosebi la cursul „Cunoştinţe medica­ re a lectorilor, ci să asigure în de tnvăţâm int al un iversităţii
preşedinte al C o n s iliu lu i po pu­ m arginea p re o cu p ă rilo r pe ntru participă oameni ai muncii şi lecţiile la un nivel corespunză­ la cursul de radiotehnică, le” dc la Vulcan, unde, în pe­ acelaşi tim p şi asistenţa dc lec­ m uncitoreşti şi pc baza experi­
la r B rad. O astfel de staţie — problem a discutată in fu n cţie din alte întrep rind eri şi in s ti­ tor. Pentru realizarea acestui ne-am convins de im portanţa rioada celor patru luni (octom­ ţii. să urmărească felul cum se enţei acumulate, a cunoaşterii
lip aripă, acoperită ru ondu- de rele constatate ? L'nn şi h u ­ tu ţii. Universitatea m uncito­ deziderat, secretariatele celor şi atenţia pc care o acordă a- brie — ianuarie) nu s-o predat predau ele şi In ce măsură_ se concrete a fiecărui curs. a gre­
lu x — costă 35 000 lei. iar nă : unde a exista t preocupa­ rească fiin d organizată dc com­ două universităţi. împreună eu lit lectorii cît şi cursanţii pen­ dccît o singură lecţie de m edi­ asigură la cursuri ilustrarea u tă ţilo r care mai există (atit
fo n d u rile noastre pentru lu re s-au găsit şi bani şi cine binatul siderurgic, p ro filu l n- consiliile ştiin ţifice, au stabilit tru această form ă de invăţă- cină Considerăm că a fost o le cţiilo r sau aplicaţiile practice, in predarea le cţiilo r cit şi în
crâ ri gospodăreşti sînt m ici să facă am enajarea Unde nu. eeslor cursuri a fost axat pe pentru fiecare curs lectori cu mînt. Deoarece în anul I s-a slabă preocupare a conducerii iar metodele bune să fie popu­ mobilizarea cursanţilor) condu­
cerile celor două
universităţi
Deva are — pe cele 7 tra ,s r m ai studiază, se mai rid ică teme specifice dc producţie ca: o veche experienţă In acrastâ clubului şi a secretariatului larizate şi generalizate. La în- trebuie să analizeze fiecare curs
sce deservite de l.G .C .L. şi a l­ problem e, se m ai fac sonda „M olul m aistrului şi al şefului muncă, care să susţină le cţi­ înscris un număr foarte mare p riv ito r Ia organizarea cursului. dcinîna com itetelor municipale in parte şi în funcţie de pro­
tele. aflate pe raza m u n ic i­ Pinâ alunei, asleplînd de crhipâ în organizarea pro­ ile. Astfel, la universitatea de cursanţi (120) conducerea Faţă dc anii trecuţi. în acest pentru cultură şi artă există blemele care se ridică să ia mă­
p iu lu i dar deservite de I.T.A. autobuzul, ne m ai ascundem ducţiei şi a m uncii“ , „N o rm a­ muncitorească din Petroşani, cursului a trebuit să organice- an un accent deosebit s-a pus aspeetoniatc, epidiascoapc şi surile corespunzătoare.
— în total tre i s ta ţii am ena­ de ninsoare şi de ploaie pe
ja te în scopul de a-î scuti pe sub streşin ile caselor Ce nu-]
râ lă lo ri dc ploaie ori de v in i. învaţă nevoia pc om ?