Page 37 - Drumul_socialismului_1970_02

PAG. 3
DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 12 FEBRUARIE 1970

Reprezentativa judeţului Hunedoara CINEMA
S C H I DEVA: C irul se arată cucuveouo
C reo­
„ P o ir io " );
(C inem atograful
- campioană naţională la copii la, ochiî-(i ord ea tloeăro (, .Ar­
M esteacănul
SIMERIA :
io ") ;
(„M u re şu l") ; H U N I D O A­ NC IM F Q R M E A Z A J
R A : Inlr o ic o ra , un tron
P îrtiilc dc schi din masivul Ea capătul celor trei probe dc ţii ju de ţu lui Hunedoara, toţi e­ („F la c ă ra ") ; Vio M ola („S ide ru r-
Paring au găzduit dum inică. 1 concurs — băieţi şi fete — cla­ levi la Şcoala sportivă Petro­ g is tu P ); C AI A N : Crăciun cu f li-
februarie, faza finală a campio­ samentul p rim ilo r tre i se pre­ şani, pentru buna lo r compor­ sabelo (,,11 Iunie“ ) ; GHELAR : B IL A N Ţ L A ....... MUREŞUL'*
natului naţional al copiilor — zintă astfel : Fete (născute tare, prin care au reuşit să Surcouf, tig ru l celor 7 mări ( „ M i­
nerul") ; PETROŞANI: W innelou In
probe alpine. In tr-u n decor 1960): l A rle ic Ereţian (B ra­ ciştigc m u lt rîv r.itu l titlu dc Volea m orţii („7 N oiem brie") ; Intr-un a din serile trecute,
montan de o rară frumuseţe şov). (campioană naţională); 2. campioană naţională pe echipe Străin in ccsă („R e p u b lic o "); LU- D um itru Haitâu, Toader Ni-
şi-au disputat şansele peste 11)0 l'rik a llanuts (C luj); 3. N'edcr copii — probe alpine — pc a­ PCNI : H u lii („M u n c ito re ic "); 06- chito (angajaţi la Kncrgo-
Romo,
seriile
l - ll
pentru
tă lio
de copii, reprc/.cntînd 15 jude­ Carmen (Neamţ) Băieţi (năs­ nul 1970; aprecieri pentru con­ („C u ltu ra l“ ) ; LONEA: O m ul care m ontuj M intia) şi Klorca
ţe ale tă rii Prin strădaniile cuţi I96U): I losif K rachiu* ştiinciozitatea lor în pregătire, valora m ilia rda („M in e ru l" ); Co­ Stoichiţâ (I.P.S.I*. Deva), du­
C J.K F.S . Hunedoara (Mircea (Hunedoara), (campion naţio­ pentru preocuparea pasionantă livia pentru doi („7 N oiem brie") ; pă ce s-au „afum a t“ bine,
ANJNOASA: N oopleu gen e ra lilor,
M iron şi Vasile Vlase). nal); 2. Sandur Cîyorfi (M ara­ a neobositei profesoare V irg i­ senile l - ll („M uncitoresc“ ) ; PA- s-au luat (a bătaie în loca­
C.M.K.F.S. Petroşani (Dorcl V la­ mureş): 3. D ictcr M artin i (Si­ ni.! Pcterfi, ai cărei elevi sînt ; ROŞFNI: D osarul XII („E n e rg ia ’ ) ; lu l „M ure şul“ din Deva.
dislav şi Staicu Bfiloi). Şcolii biu). Fele (născute 19"i819'>9) : aprecieri şi pentru cei şapte e­ PETRIIA: N oile aventuri ale ră i- „A cţiun ea“ lor s-a soldat cu
b u n ă lo tilo r („M u ncito ra sc“ ) ; VUL­
sportive Petroşani (Eugen 13ar- Uozcmuria (anem ic (Bistriţa), levi din Petroşani, care au par­ C A N ; B altagul („M uncitoresc“ ) ; distrugerea a 40 sticle dc be­
tha şi \ irg inia Pcterfi), eu a- (campioană naţională): 2 V tr- ticipat In afara concursului, pen­ U R lC AN l: Apele prim ăverii („7 N o­ rc. 25 de pahare, 10 sticle
ju lu ru l voluntar al unui mare gilia Coman (I Inncdoara): 3. tru rezultatele lor foarte bune. iem brie“ ) ; ORAŞ7IE: Femoia în ­ dc „Pepsicola“ , 0 scaune şi
număr de iu b ito ri ai schiului .Smarnnda Opreseu (Bucureşti). Numele celor şapte participanţi dărătnică („P a tria “ ) ; M ode in altele. A u to rilo r acestui b i­
(„F la c ă ra “ ) ; GEOAGIU B A I:
Haly
din Valea J iu lu i, care au func­ Băieţi (născuţi I9'i8-19:'>9); ). hors-concurs : G abriela Leib, C ăsătorie d in interes; HAJEG : lanţ. de loo lăudabil, li s-au
ţionat ca a rb itri, prin înţelege­ Portic Cs/.nbo (Cluj), (campion Angcla Monoic, V iorica Hupca, Dans pădurenesc in interpretarea ansamblului folcloric ^Ţarina Paria („P o p u la r") ; BRAO : Vă Întocm it acte pentru trim i­
rea şi s p rijin u l catedrei de naţional); 2 liim ie Sorin (B ra­ O dille Krachtus. Euscbio Pefer, ploco Brahrm I („S teoua ro jle “ ) ; terea în judecată.
U rletul
lu p ilo r
GURABAR7A :
schi a 1 E FS. Bucureşti, con­ şov); 3. Andrei Sturza (Bucu­ Vasile Nicu, M ihai Mânu. Foto : V. ONOIU („M in e ru l" ); IH A : C ota mamei
cursul s-a bucurat de o orga­ reşti). Fele (născute 1956-1957): Paralel cu desfăşurarea pro­ nopstre („lu m in o "). G lii VEI E V IN O V A T
nizare foarte bună şi a atins ) Ev a M e/ei (Maramureş), belor alpine în m asivul Paring,
un înalt nivel tehnic şi spec­ (campioană naţională); M ariana pe p îrtiile dc la Azuga s-au Paznicul obşteso Adam
tacular. Bucur (Prahova); 3. Dita Itiss disputat probele nordice „S ex­ PRONOEXPRES Muntennu din SubeeLate a
Judeţe cu tra d iţie în schi ca (Caraş-Scvertn). Băieţi (născuţi tetul" hunedorean. însoţit de fost găsit dorm ind In tim pul
Braşov şi Prahova, de pildă, 1956-1957): 1 C ristian Olteanu antrenorul Cihcorghe Lupaş, a R ezultatele con cursu lui d in Pregătesc serviciului Întrebat de că­
ca de altfe l şi celelalte judeţe, (Neamţ), (campion naţional) ; 2 ocupat un m e rito riu loc V din tre organele de control de
şi-au trim is ceea ce au mai \ la d im ir O la rii (Braşov); 3. Ion 10 echipe participante, iar ele­ 11 fe b ru a rie 1970 : ce nu-şi făcea datoria în
bun în m aterie de schi-copii la Cîarcea (Hunedoara). va luliana L a tku lik a ocupat lo­ E x tr. !: 41. 15, 23, 19. 13, 20. mod conştiincios, A. Muntea-
ora actuală pentru a-şi măsura Pe echipe, prim ele 5 locuri spectacol pentru 0 VENIND IN INTIMPINA­ (iei cu întrebarea : „Cum se nu a dat vina pe.. G rivei,
fo ite le pe pîrLiile din Paring, au fost ocupate, in ordine, de: cul V la categoria ci de vîrstă, Fond de p re m ii: 429 323 lei. REA CERINŢELOR LOCUITORI­ calculează indemnizaţia de necredinciosul însoţitor care
pentru a face dovada c a lită ţi­ I. Hunedoara (campioană naţio­ fiin d preavizată pentru lotu l LOR DIN ORAŞUL PETRO­ concediu în cazul salariaţilor nu l-a alarm at pe stâpln Ia
lor lo r fizice şi tehnice, fieca­ nală); 2. Braşov; 3. C luj ; 4. naţional de copii. E xtr. a Il-a : 42, 21. 32, 15, ceferişti ŞANI, colectivul medico-sanl- care au avut program redus sosirea organelor de control.
re dorind să ciştige un loc cit •Suceava; 5. Maramureş. 14, 22, 12 tar ol circumscripţiei de adulţi de lucru ?“. Pentru „abaterea“ lu i G ri­
mai bun. A precieri pentru reprezentan­ DUMITRU GHEONEA Fond de p re m ii: 370 917 lei. Formaţiile artistice ale Re­ nr. 2, din strada Constantin Potrivit prevederilor artico­ vei, sancţiunea o va prim i...
gionalei de căi ferate Deva se Miile nr. 3, şi-o schimbat ore­ lului 17 din Legea nr. 26/196/. stăpînul acestuia.
pregătesc intens in vederea le de consultaţii după cum ur­ perioodele cit un angajat o
RADIO Uzina „V ictoria*1 CăSan susţinerii programelor artistice mează : in zilele de luni, fost în incapacitate tempororo DE CO N TR ABAN D A
miercuri şi vineri, consultaţiile
şi culturote care vor avea loc
de muncă se exclud, atît ca
cu ocazia „Zilei ceferistului". ou loc între orele 15,00-19,00, timp cit şi ca sume, din calcu­ Herm ina Bar, dom iciliată
f PROGRAMUL I : 6.05-9.30 Muzică Pregătirile brigăzii artistice, iar marţea, joia şi simbăta în­ lul indemnizaţiei de concediu în Deva, str. Progresului nr.
tre orele 7,30-12,00.
Níeloüu de d rogolttr de com ponlori Scrisori de la corespondenţi corului, formaţiilor de muzi­ Ş EFECTUAREA de adăugiri, gram redus, înseamnă că s-u între Deva şi Tim işoara cu
naveta
2, obişnuia sâ facă
Angajatul care a ovut pro­
ţ> O itu o iiio ţi; 7.00 R odio/urnol; 9,30
că uşoaiâ şi populară se des­
O dă i'm b ii lom one; 10.10 Limbo iu-
care p rile j procura m ă rfu ri
10,30
C iclul II!. 1u¿t>u o 2 o ;
10
aliat în incapacitate în orele
făşoară sub îndrumarea comi­
• om eni; 11.01 Vedele dc azi — Clou tetului sindicatului. Corul este râzâturi. scrierea între rubrici în care nu o prestat muncă şi de contrabandă, va lo rifie în -
ue h o u g a io . 11. l l D in ţă rile socru- condus de prof. Gheorghe sau peste rîndurl pe certifica­ pentru care a fost plătit de Io du-lc la preţ dc speculă. O r­
b u c . ti.jO Om «eocul iui Slrodivu- pe lu na ia n u a rie a fost înde­ Ic n tin Câtanâ, m a iş trii R u­ Bercea, dc la Liceul pedago­ tele de stare civilă sau pe alte asigurările sociale In această ganele de m iliţie au prins-o
riOs. 11.45 Stalul m edicului; 12.60 Re Realizările din prima p lin it la to ţi in d ic a to rii şi pc acte privind starea civilă, ne­ in flagrant delict. Drept pen­
c ila i dc oporo Elizeu S'mulescu; d o lf C olccru, loan Bunea, gic din Deva. prevăzute de lege, se conside­ situaţie, Io stabilirea indemni­
12,l i b ie Iod„ dc Vio«el D a o o ţ; 12.25 sortim ente. La in d ic a to ru l A n to n Reeeanu şi te h n ic ia ­ In preajma zilei de 16 fe­ zaţiei de concediu urmează a tru care urmează sk facă cu­
Ş l'.« io io li ; 12.30 IntUmre cu melo- lună p ro du cţie m arfă v în d u tă şi nu l p ro ie cta n t lo s if A j au ră contravenţii şi, conform noii noştinţă cu articolele legii.
Oia populară >i interpretul p re le io i; încasată s-a re a liza t o depă­ bruarie, formaţiile artistice a- hotărîri a Consiliului de Miniş­ se lua în calcul numol sume­
3.UJ Kooiojuinul. 13,10 Awonpremie re a liza t două in o v a ţii deose­ Rubrică realizată de
• o c o iio ia o o ; U.72 Volsuri celeb'C ; P la n u l dc stat pc occat an, şire do 95G000 lei. S-au dat b it dc valoroase P rim a se re­ minţile vor susţine mai multe tri, se sancţionează cu amen­ le plătite cu titlu de salariu şi A. DANUŢ
lj. 4 i M unco p op u lo io ; U .00 Coloi- u ltim u l din actu a lu l c m rin .il, peste plan 100 tone fo n ti, 170 feră la m od ifica re a te h n o lo ­ programe in diferite localităţi dă de la 100 la 300 lei. orele lucrate, care se transfor­ F. VARDARU
doscop m uzical: 14.40 Rodio p u b lic i­ p rin am ploarea şi c o m p le x i­ lone cocs flu id iz a t. 100 tone giei dc producere a cocsului
tate; 14,50 Cmieco o lle n jjti inferpie feroviare din judeţ. mă în zile de 8 ore.
iote de lecU o io D iu g o n. 15,00 /Mc tatea o b ie ctive lo r sale, pune cocs brichete, peste 90 tone pe ntru produse carbonice, cu & RĂSPUNDEM CETĂŢENI­
neu. le n dc iom o Io căm inul CuMu- in faţa org an elo r şi org an iza­ d ife rite produse tu rn a te 'şa. o e ficie n ţă econom ică de
i o i. 15,15 C om p o iito iu l lă p iă m in ii — ţiilo r dc p a rtid , a co le ctive ­ O c o n trib u ţie valoroasă !a A69 000 le i pc nu m ai 6 lu n i LOR care s-au adresat redac-
N io.O it. 16.00 H odioju/nul. buletin
m eieo iu I'Cî ; 16,20 Jo. um populau: ; lo r dc m u n c ito ri, in g in e ri şi obţine rea acestor re zu ltate de aplicare, şi a doua care
16.30 Ce e nou in judeţul noil»u. te h n icie n i sarcini m u ltip le şi şi-.iu adus-o s c h im b u rile de constă in tr-o in sta la ţie de DIRECŢIA JUDEŢEANĂ I
Tulceo — le b iu a iie 19/0. 16,50 Pie de m are răspundere p a trio ti­ fu rn a liş ti conduse dc com u­ pre pa rare a a m e ste cu rilo r
lucian coiuie de Zoiiuria P opcicu; n iş tii T ro ia n Bisorea şi E m il flu id e cu a u to în tâ rirc , a vin d I Treceţi pe la „Jiul“
W.05 Amena tm i.e lu lu i. 17,30 Ş o lijd că şi cetăţenească. C o m ite tu l
de m u.ica populoio : C oinelio locob, dc p a rtid dc la L‘. V. Călan. tV'olner. echipele de tu rn ă to ri o e ficie n ţă econom ică de
Tiaion hiurgoi |i Iun B aion; 18.OJ toate o rg a n iz a ţiile (Ic p a rtid dc la piese m ecanico şi c ilin ­ G25 000 lei pe an de aplicare.
Muzică u ţo a iu . IE ,10 O rn o n i ţn in şi dc masa desfăşoară o sus­ d ri dc la m in o r conduse de E con om iile po stcalculatc la | „Dacd ai cum ua drum prin Pardoseala de ciment ara
ţiIic ; 18.30 Ü m elodie pc o d ie ro dv.; ! Petroşani — m i-a spus un nişte crăpături in care şi-ar M IR! Şl PODURI
19.00 tijz .U u (Odio, Iv.JO Săpium ino ţin u tă m uncă p o litică şi o r­ Sabin Dan şi Iu lia n S irb u , in o v a ţiile e fe ctiv ap lica te în putea găsi culcuş şi-un boa
unui melom on; 2U.05 lo b le la dc ic o ga nizatorică. reuşind să m o­ b rig ă zile de tu rn ă to ri de la 1969 sc rid ic ă la frum oasa ' prieten — şi tc apucă jo a -
id. de G eo/gc M acovcscu; 23.10 365 bilizeze şi să canalizeze e fo r­ lin g o tie rc de sub conducerea sum ă de 4 578 000 lei. D in .i- ' mea, să intri neapărat la veritabil. Pentru ambianţă
de ciniece. 20.20 A tg n c/io no . loum j „Jiul"; găseşti acolo un cio- — frig şi fu m !
no de suflet Recitó Ion Co<omit>u; tu l în tre g u lu i co le ctiv spre m a iş trilo r P etru Cocoş şi N i- ceşti bani 3 385 000 le i sînt c- Oricum, ciolanul l-am min-
20.25 2 ece m elodii p#efcrale. 21.00 soluţionarea p ro blem elor m a­ colae S u m u liu , precum şi con om ii ce s-au re a liza t p rin | lan cu fasole pc cinste".
C onvorbirile de jo i; 21,20 FormaliO jo re ale orga'nizârii pro du c­ schim bul lu i A n to n Cozmcs- îm b u n ă tă ţire a c a lită ţii p ro ­ ! Mi-am adus aminte dc sfatul cat, la bere am renunţat, ţi­ DEVA
M o np io l; 21.30 Moment poeuc. 21.35 I acesta cu cîteva zile în urmă, gara am pus-o înapoi in pa­
S o l'iiu l »eiii — Bob D ylan; 22.03 Ro- ţie i şi m un cii in vederea rea­ cu de la sem icocscrie d u cţie i, ia r 1 090 000 lei s-au chet. Prietenului i-am mul­
diojum o! Bulelm m e le o io lo gtc: 22.20 liz ă rii in te gra le a s a rc in ilo r R ezultatele o b ţin u te in p ri­ o b ţin u t ca urm a re a reduce­ • cînd intr-adevăr mă apuca­
S pori. 22.30 Romonţe m iei prelate de de plan în toate secţiile, la ma lună a a n u lu i co n stitu ie r ii co n su m u rilo r specifice de : sc o foame de lup tocmai la ţumit In gind Mi-a făcut-o,
M o iio K oialio G beigbei >< Boibu un exam en trecut cu succes i Lonea M-am abţinut pină la dar nu mă las; o pasez şi ANGAJEAZA URGENT :
C onU an.inetcu; 22.50 C iniece liiic e ; toate lo c u rile de m uncă. m a te rii p rim e şi m ateriale. eu tocmai la conducerea ' - MAISTRU SAU TEHNICIAN ÎN SPECIALITATEA
23.10 m hlone cu C onU oniin D răg lnci; E fo rtu rile depuse (le colec­ dc co le ctivu l uzinei noastre Dacă 1n 1968 nici nu am in ­ \ Petroşani, unde m-am dus
23.50 OicheU ro Roy C onnilt; 0.03­ tiv u l nostru au fost în cu n u ­ şi o g a ra n ţie că pre ved erile tra t în concursul o rg an izat : aţă la localul indicat. Mi-am T.A P.L., dacă pot chiar la j DRUMURI ;
5.00 E rtiodo nocturnă I aranjat pălăria, cravata, ani director. II invit la „Jiul" j
nate de succes. P la n u l de stat p la n u lu i pc trim e s tru l 1 şi pe pe m in is te r în do m en iul in o ­ ~ MECANICI PENTRU STĂTU DE ASFALT. AUTO-
PROGRAMUL |l; 7.00 R odiojurgol, in tio g u l an vor fi în d e p lin ite v a ţiilo r. datorită- p u n c ta ju lu i : mişcat puţin din umeri Mă să servească şi dumnealui
Bulebn m elco iu lie *! 7.10 Progrom şi depăşite i aşteptam să găsesc un. loca! un ciolan. $i printre înghiţi- i GREDERE, AUTOATELIERE.
m uiicol dc d im in e o ţă : 8,10 Toi ino slab re a liza t în c o n fo rm ita te turi am să-i sugerez să trans- ( Solarizarea se va face în bara H.C.M. 914/1968.
m ie I; 8.25 M ori m ie rp re ţi — Zmo cu pre ve d e rile re g u la m e n tu ­ i frumos şi doream neapărat
Fronccscolli; 9.00 Orchestra de mu- IOAN M. POPA \ să arăt ca un băiat de oraş form e acest local intr-un bu- | Pentru nelocalnici se asigură toate drepturile pre­
lit ó populară „D unăreo din O lte ­ secretarul comitetului lu i. pe 1969 ţin tim să ocu­ \ Ciolanul l-am. simţit dc h fet expres. $i dac-o fi rcccp- j
n iţa ; 9.10 Curs de lim ba «ură C i­ păm u n u l din p rim e le lo c u ri lit>, îi mai sugerez să mai j văzute de H.C.M. 1053/1961.
clul II. lecţ.o a 2 o ; 9.30 Lucrări co de partid i tijă. dacă nu cumva chiar de Solicitanţii se vor adresa Io sediul Direcţiei jude­
role coolem poionc; 9.45 O pera co­ îng. ELENA SCHOMBERGER pe la Pctrila. Dar şi foamea şi pună crea pc ici, pc colo, pe j
mică „P rcce p io iu l in incurcăiură" dc şeful cabinetului tehnic j pofta mi-au trecut ca prin unda mai e nevoie de o mină j ţene de drumuri şi poduri din Bulevardul Dr, Petru
D o n ire lti (liogm enie) ; 10.30 Plete de gospodar. j Groza, nr. 18, telefon 14126 şi 12873.
instrum entóle: 10.50 M u iicâ populoio Inovatorii I farmec. Un local mai urit.
- cinto O clavio Ig n e a ; 11.05 Pagini ! încă n-am văzut. Mesele şi
din operele; 11.30 M e lo d ii vejnic 1'- i scaunele sint respingătoare. D PASCOTA I
-«ere; 12.03 Avanprem ieră c o tid ia n ă : Am înch eia t de cîteva zile Ne îndeplinim obli-
12.15 Concert de p rin r; 13.15 Om ein- s '.u a tia p riv in d re a liz ă rile în #
lecole >i d a n turile popoarelor: 13.30
Cine ţiie . c iţlig â (re lu a re ): 14.03 A l­ 17.30 E m iiiunea in lim bo moghio- do m en iul in o v a ţiilo r. B ila n ­ gaţiile contractuale
bum de m uiicâ p o p u la iâ : 14.30 le ­ io ; ţu l acestei a c tiv ită ţi este bo­
xiconul com pom orilor rom âni. Lllero 18.05 Film i« ria l : Aventură in gat R ezultatele o b ţin u te con­
L.; 14,55 Ş tiinlo la î l : 15.00 M uncă m unţi — e pita d u l XI: „P unc­ s titu ie o m in d rie pe n tru În ­ C onsîderînd con tra ctele <s
UţOOră de Richard Oschonilrky ţi E tul de în tiln iie “ ;
monue! loncicu : 16.20 Sonote pentiu 18,35 M ult e dulce >i Irum oosă; treaga uzină in g in e rii, te h ­ conom ice ca parte in te gra ntă
vioară ţi cbitoră de P aganini; 17.00 19,00 Telejurnalul de le o ra ; n ic ie n ii şi m u n c ito rii in o va ­ a p la n u lu i de stat, conduce­
Vedele ole m uricii u }00>e: Mo<gO 19,20 M uzică pop u lară ; to ri — m ilita n ţi neobosiţi rea uzinei noastre dă o m a­
reto P iîloru. C riilopS c ţi 0©l1yCu»lis: 19.30 Ş tiinţa }' produc(io. „Ecuo
17,35 D icţionar de liie ro iu ră univer- ţiile cer tro m le ru l" A plica pentru progres teh nic şi eco­ re a te nţie în d e p lin irii o b lig a ­
io lă ; 18.00 VorietăJI m uncale; 18,30 teo m otem aticii in calculul nom ic — şi-au concentrat a- ţiilo r asum ate p rin contracte
C uri de lim bo ru ió C iclul III. lecţio optim iză rii proceielor da te n tia sp ic rezolvarea un or faţă dc b e n e ficia ri, a tît in ce
a 2 o (re lu a re ); 10.50 V a rie tă ţi mu- produc(ie ; priveşte can titatea, calitatea ,
ricale - continuare: 19.30 A»te Iru- 20,0(1 R ellcctoi ; problem e m ajore, dc m are e-
m oaie ; 19,50 N oapte bună. copii t; 20.10 Seară de teotru TV. „U n fic ic n ţă p e ntru a ctivita te a sortim e ntele, c it şi term enele
20.00 Concertul orche ilre i jim fonice a noslure to u absolutul" — de pro d u ctivă a se cţiilo r. C iteva de liv ra re In luna care s-a
R odioteleviriunii. D irijo r Emonuel Ele Radu Co-.oju ; înch eia t de c u rin d am liv ra t
neicu. lo liltñ Llonn Serbeicu; 22,15 21,40 Avonprem iera ; exem ple sînt deosebit de e d i­
M urică de ja rr : 22,30 Fonoleco de 21.55 Telejurnalul de noopte; fica to a re in această p riv in ţă . in baza c o n tra c te lo r 17 798
o ui : George Rocovio: 22.50 Pagini o 22.05 M uzică uţoaro pe teme fo l­ tone fontă. 9 780 tone sem i-
lexe de m uiicâ corală rom âneaică : clorice ; In g in e rii A u re l M itro fa n şi cocs, 11821 tone cocs flu id i­
23.05-1.07 O pera secolului n o ilru 22.30 A ctu a lită ţi literare.
„Fem eia fără um bră* de Richard M ih a i M arghescu sînt au to­ zat, 4 789 tone lin g o tie re . 687
S lro u il r ii n o u lu i procedeu de o b ţi­ tone ra d ia to a re $i alte p ro d u ­
se siderurgice. în d e p lin in d şi
nere a fo n te lo r p e rlitic e de
depăşind o b lig a ţiile asum ate
îna ltă rezistenţă, care aduce p rin contracte. De exe m plu,
pină
potrivit,
la
cu
in te n iilic ă ri
VREMEA tare dm lectorul vestic ţi nord 0 econom ie anuală de tin a i-am liv ra t 2 375 tone
U zinei dc a lu m in iu din Sla­
vestic
PENIRU URMAIGARELE 1 0f>0 000 Ici Acest procedeu coes brichete, cu 175 tone
PENTRU 24 ORE 2 ZILE a fost bre vetat ca in ve n ţie . m ai m u lt fa ţă de pre ved erile
Vremea ie *a răci u¿o>, iar ce­ Vremea continuă să se răceas­ C olectivele fo rm a te din in g i­ c o n tra c tu lu i, ia r U zinei ,.Car- Uzina mecanicâ
rul ie «a m enţine jrh im b ă lo r, că, cerul se vo men(me schimbă-
temporar n oroi Ver codeo preci­ toc. Iio lo l vor cadoo p re cip ita ţii n e rii D oinei F renţo ni, A d ria n b o ch im “ din C lu j i s-au l i ­
p ita ţii ila b e tu b larm ă de nin- slabe. Tem peraturile m inim e vor S toicoi. V aier Stezar, F ra n ­ v ra t 41T> tone cocs brichete,
loa rc. lapovită ji ploaie. Tem ti cuprinse in lte minus 8 ţi 3 faţă de 300 tone contractate.
pera lu tîle minime vor o ic ila in ­ grade, rar m olim ele intre minus cise S chom bcrger, C onstantin
tra m inut S ţi 2 grade, ior mo- I ţi 6 grade. V ini slab, pină la Cosneanu, V ic to r Landes, Fără cuvinte.
lim e lo între 3 }■ 8 grade. Vînt p otrivit din sectorul nord vestic. PETRU STANCIOIU Desen de M. BlTCA
loan N ccula, lacob lo sif, V a- şeful serviciului desfaceri
„Culoarea galbenă a a u ru lu i laee adesea ca sufletul n- C alifornia şi urmează o perioa­ la New Y ork, avlnd efectul u­ ia r o dată cu descoperirea au­ 0 A fric ii de Sud ajunge în 1888
m ului să devină negru“ . (Zicală populară din Asia) dă dc o jum ătate de secol în nui trăsnet Începe invazia Ca­ ru lu i începe şi emigrarea spre la 4 m ilioane uncii, adică 25
care omul pleacă în căutarea lifo rn ie i fie pe uscat, fie pe acest nou „păm înt al făgăduin­ la sută din producţia mondia­
m etalului preţios. începuse goa­ apă. In 1849, din cei care s-au ţei'*. Numai în 1853 sosesc lă. ocupind prim ul loc
e peste 6 000 de ani,
cel care a inspirat descoperi­
D m ulţi oameni au făcut rea, cucerirea şi jefuirea Lu ­ na spre vest, un drum care, aventurat pc uscat. 5 000 şi-au 370 000 im igran ţi. C ronicile vre­ F inalul celui mai em oţionant
totul, ajungînd să-şi m ii noi. Şi cîte altele nu se pentru m ulte m in ţi tn fic rb ln - pierdut viaţa, fie roşi de boli, m ii consemnează că febra cu­ secol din istoria au ru lu i II con­
jertfească ptnâ 51 viata, pentru mai pot spune despre aur, de­ Late de m ira ju l diavo lului ga l­ fie in cio cnirile cu indienii, fie prinsese întreaga populaţie a stituie goana spre întin derile
a stăplnl aur, cit mai m ult aur. spre corăbiile scufundate p li­ ben, a însemnat şi sfîrşitul. clin alte m otive Era o adevă­ A ustraliei, şi în căutarea de albe ale Canadei din 1896. A- ANGAJEAZA DE URGENTA :
D in cele mai vechi tim pu ri, me­ ne cu aur, despre cantităţile Era suficient să se audă că rată mişcare de mase în cău­ aur porneau în masă totî, dc ccastâ invazie este sim ilară cu
talul galben a jucat un rol Im­ fabuloase dc aur ale regilor undeva s-a descoperit aur, ca tare de aur, ]r care luau par­ la m io la mare, singura condi­ cea din C alifornia, însă m ult
portant !n viata om ului, a in- incaşi ele, etc. grupuri m ari de oameni să în­ te cetăţeni de toate naţiile. ţie fiin d să poată ţine in m i­ mai aspră şi mal grea, deoare­
riu rit cursul Istoriei, a in flu e n ­ In secolul al X lX -lc a , o dată frunte cele mai m ari riscuri şi Riscul era marc, dar şi clşti- nă un tîrnăcop. In 1853, numai ce sc desfăşura pc întinderile — T U R N Ă T O R I ;
ţat încheierea dc alianţe, izbuc­ cu dezvoltarea capitalism ului, să trăiască apoi in tr-o lume gu rilc tot la fel de m ari. Cei în statul V ictoria s-a scos aur de zăpadă şi gheată ale nor­
nirea de conflicte şi nici în ro lu l au ru lu i sc schimbă radi- plină dc conflicte, crim e şi ja ­ cărora nu Ic-a surîs norocul să in valoare de 11 m ilioane lire, du lu i sălbatic In 1896, doi cău­ — E L E C T R IC IE N I ;
prezent nu a încetat să-şi e­ col şi începe să fie produs în fu ri. Singura lege carc-şi spu­ sc îmbogăţească — şi aceştia atingînd m axim um în 1856 — tători descoperă un filo n pe — S T R U N G A R I ;
xercite rolul, de m ulte o ri ne­ m ari cantităţi în Rusia, C ali­ nea cuvîntul era linşajul şi au form at marea m ajoritate — 12,25 m ilioane lire. ' riu i Klondtke, afluentul rîulu i
fast fornia, A ustralia. A frica de Urmează o perioadă în care Yukon, care se află de partea — R E C T IF IC A T O R I ;
Atenţia om ului a fost atrasă Sud In perioada 1800-1900 se aurul se găseşte tot mai greu Canadei. Acum mase dc oameni
mai în tîi de ca lită ţile estetice produce mai m ult decît în cei şi sînt necesare cap italuri tot iau direcţia spre nord. Sc a- — F R E Z O R I ;
ale lui şi m ult tim p a fost fo­ 5 000 de ani anterio ri. In rela­ mai m ari. Sc mai descoperă prcciază că din cei 100 000 citi
losit pentru obiecte de artă şi ţiile monetare, aurul ocupă un zăcăminte in Colorado. Idaho şi au pornit spre Klondikc, nu­ — TÎIY1PLARI ;
podoabe, dar abia mai tirziu loc deosebit, se creează rezer­ Nevada, ia r în Asia In Noua mai 30 000 au reuşit să în vin ­ — L Ă C Ă T U Ş I ;
a devenit m ijlo o de schimb — ve de aur, iar In condiţiile pistolul, reuşind ccl care era reuşeau totuşi să cî>tige 300 de Zeelandă. Producţia scade trep­ gă greutăţile dru m ulu i prin
bani. C ercetările au dus Ia războiului, tot au rul este unul mai iscusit in m înuirea pisto­ dolari pe săptăminâ, faţă de tat şi se stabilizează pînă cînd m unţi şi să ajungă la Dawson. — M U N C IT O R I N E C A L IF IC A T I.
concluzia că regele Cresus al dintre clementele care asigură lului. 10 dolari cît cîştigau m uncitorii in tră în scenă A frica de Sud şi, D intre aceştia, numai 5 000 au
Lydioi a fost prim ul care în a­ victoria sau înfrîngerca. In ianuarie 1848, Intlm plător, din industria americană. Pe te­ după ea, Alaska găsit aur şi numai eîtcva sute cu stag iul m ilita r satisfăcut.
nul 330 îe n . a început să bată este găsit aur în apropierea renurile aurifere din C alifornia In A frica de Sud, condiţiile s-au îm bogăţit De altfe l, Jack
monedă de aur. Apoi grecii şi rîu lu i Soeramento din C a lifo r­ lucrau in 1852 peste 100 000 de sin i mai d ific ile Filoanele de London. in rom anul său „A u ­
rom anii au extins folosirea mo­ Febra aurului în nia. Vestea este râspindită cu oameni. Producţia de aur creş­ aur sînt la mare adîncime, iar ru l", descrie în mod ad m ira­ M cn(ionă ni că p e ntru n e fa m iliş ti
nedelor de aur. viteza fulg eru lui la San Fran­ te vertiginos, de la 2.5 m ili­ aurul răspîndit în conglomera­ bil iureşul sălbatio după aur, asigurăm cazare im e dia t, tar pen­
în care totuşi au existat şi li­
Frumuseţea aurului, raritatea secolul al XIX-I& cisco, pe atunci un oraş de oane uncii în 1851 la 3 m ilio a ­ te Din fiecare tonă dc minereu
şi puterea Iui de atracţie a­ 2 000 de locuitori, şi în numai ne în 1853. Producţia mare de sc obţin 1-2 uncii aur. Cerce­ nele întîm p lă ri amuzante. Se tru fa m iliş ti pe parcurs.
proape mistică i-au conferit a- cinci luni, jum ătate din locui­ aur nu s-a reflectat numai a­ tă rile presupun iscusinţă geo­ spune că prim arul oraşului
tributelc unei zeilăti. M itu rile Pe la sfîrşitu l secolului al to rii C aliforn ie i şi-au părăsit supra situaţiei din S.U.A. Au­ logică. iar extragerea cere ca­ Seattle se afla la San Francis­ Cei interesaţi se pol prezenta pen­
şi legendele antice îl conside­ XVITl-lea, cînd în Ural aurul căminele, plecind în căutare rul începe să se scurgă spre pital şi specialişti pentru orga­ co in tr-o vizită oficială, cînd a
ră fiu l lui Zcus şi totodată este exploatat cu succes, tarul de aur. in întreaga ţară, de la ccalahă parte a A tlanticului. nizarea m uncii in subterane aflat de K lo nd ikc şi a plecat tru angajare cu toate actele nece­
metalul de îm podobire a tem ­ Alexandru ? stimulează cerce­ San Francisco Ia Los Angelcs, Dancilc engleze işi sporesc re­ Extragerea au rului este revolu­ im ediat în nord, trim îtîn d de­
plelor, m ijloc de lin iş tire a tările. Producţia creşte şi în de la ţărm ul oceanului la Sier­ zervele de aur de la 12,5 m i­ ţionată de englezii M acA rthur misia telegrafic. Şi acesta este sare.
zeilor. Pînă în secolul al X V IH - 1842 atinge 35O 000 uncii, Rusia ra Nevada, pe buzele tu tu ro r lioane lire in 1848 la 20 m ilio a ­ şi Forcst, care In 1887 paten­ numai unul din exemplele ca­
tea, alchim ia a căutat „piatra dctinînd prim atul pină in 1848 nu se auzea deeit un singur cu- ne lire în 1832. Băncile france­ tează un nou proces de extra c­ re arală cum poate aurul să In fo rm a ţii sup lim e ntare se p r i­
filozofală“ , cu a jutoru l căreia In 1847, producţia dc aur a vînt — aur, scria „San Francis­ ţie cu a jutoru l cianidului, me­ pună stăpînire pe oameni, în-
să poată ii transform at în aur Rusiei reprezenta 2,'5 din pro­ co C aliforn ia n" în mai 1848 ze sporesc şi ele rezervele în- todă care poate extrage 96 la dcm nîndu-i să se înfrun te cu
ducţia mondială. Acest ritm de cele mai m ari greutăţi numai mesc Ia sediul u n ită ţii, telefon
orice mclnl. M ulţi alchim işti Vestea rămîne totuşi în lim ite ­ tr-u n ritm şi mai marc. A urul sută aur din minereu. Aceasta
creştere a producţiei Rusiei să in tre în posesia acestui me­
au p ierit înainte de soroc pen­ le C aliforniei, pc atunci o bu­ deci pune stâpinire pe vechiul duce la rentabilitatea in ve stiţi­ in te rio r VM — se rviciu l personal.
tru „simplul** m otiv că nu au continuă, în ciuda faptului că cată de păm int îndepărtat şi şi noul continent. ilor, la creşterea p ro fitu lu i şi tal gălbui.
reuşii să facă din nisip aur pe prim ele locuri trec C a lifo r­ S. M.
pentru slăpinii lor sau pentru nia şi Australia. necivilizat al Statelor Uniie. In 1850, apare o nouă produ­ a producţiei. De la 1 m ilion
că erau şarlatani A urul a fost fn 1848 este descoperit aur în Abia In toamnă vestea ajunge cătoare de aur — Australia, uncii in 1882, producţie de aur (Va urma)