Page 38 - Drumul_socialismului_1970_02

PAG DRUMUL SOCIALISMULUI - 101 12 FEBRUARIE 1970

ORIENTUL APROPIAT Masă rotundă Semnarea unui acord V I E T N A M

la „Accademla înFre U.R.S. S. şi S.U.A.

A M M A N 11 (Agerprcs) — explozive in lo c a lită ţi, despre B E IR U T 11 (Agerpres). — W A S H IN G T O N n (A ge r­ şeful delegaţiei am ericane S A ÎG O N 11 (A gerprcs) — în c a d ru l d e zb a te rilo r C ongre­
sului cu p riv ire la noul buget
ln lr - o declaraţie făcută p re ­ suspendarea, de asemenea, a In tr-u n com unicat dat pu­ di Romania" pres). — A ge nţia TASS a n u n ­ Cu oc.nzia se m n ă rii docu­ U n ită ţi ale G u v e rn u lu i re ­
sei. m in is tru l iordanian al in ­ re u n iu n ilo r şi m a n ife s ta ţiilo r b lic ită ţii la B e iru t, zece o rg a ­ ţă că m a rţi a fost sem nat la m e n tu lu i, N. L u n ko v a decla­ vo lu ţio n a r p ro vizo riu au la n ­ m ilila r al S.U.A apre­
O b se rva to rii p o litic i
fo rm a ţiilo r. S alali A bou-Z eid. p a rtid e lo r p o litice şi de in tro n iz a ţii palestiniene dc com an­ R O M A 11. — C oresponden­ W ashington un acord in tre U - ra t că U niunea S ovietică se sat m ie rc u ri, in z o rii zile i, un ciază că în cazul in corc alo­
a s u b lin ia t că ..m ăsurile ad op­ ducerea pe ntru to ţi cetăţenii do îşi e xp rim ă protestul faţă tu l Agerpres, N. Puicea, tra n s­ niunca S ovietică şi Statele U ­ pronunţă pentru dezvoltarea pu ternic atac asupra p o z iţii­ c a ţiile destinate ră zb o iu lu i din
tate de gu vern ul iordanian a o b lig a tiv ită ţii p u rtă rii a cte ­ de m ăsu rile adoptate recent m ite : La sediul „A cad em iei n ite ale A m c ric ii cu p riv ire ia sc h im b u rilo r c u llu ra l-ş liin ţif'- lo r p a ra şu tiştilo r am ericani Asia dc sud-est. care nu fig u ­
sînt m enite să salvgardeze lo r dc iden tita te . dc către g u ve rn u l iordanian, R om âniei" (Accadem ia d i Ro­ s c h im b u rile în dom en iile te ii- ce cu toate ţă rile şi. îndeo­ din apropierea coastei n o rd i­ rează în pro ie ctu l de buget ca
securitatea in te rn ă şi să asi­ Aceste m ăsuri, a co n tin u a t pe care le consideră dre pt ..o m ânia) d in ca p ita la Ita lic i a n ic o -ş tiin ţifie , c u ltu ra l şi edu­ sebi. cu S.U.A. Aceste sch im ­ ce a V ie tn a m u lu i dc sud. In un ca p ito l separ.it. vor fi mai
gure o atm osferă corespunză­ el. au fost Juate în urm a con­ serioasă în g ră d ire a lib e rtă ţii a v u t loc o masă rotundă pe c a tiv şi în a lte ra m u ri dc ac­ b u ri p e rm it o cunoaştere re c i­ tim p u l n o p ţii, fo rţele p a trio ­ m ici decit în anul fin a n c ia r în
toare pentru realizarea şi co n ­ fe rin ţe i de la C airo a statelor lo r de acţiune", relatează, pe tem a „C o n trib u ţia c e rc e tă ri­ tiv ita te pe perioada 1070— procă «n u ltim e lo r re a liz ă ri şi tice «iu bom bardat eu r a c h e ­ curs, ele vo r fi ro m p lc la ie
solidarea unui fro n t in te rio r". d ire ct angajate in c o n flic tu l de altă parte, agenţia Reuter. lo r arheologice la cla rifica re a 1071. D in partea sovietică, a­ a bogatelor tra d iţii c u ltu ra le te sau m o rtie ro şase eb ie cti- p rin su p lim e n tă ri în vederea
După cum s-a m ai an un ţa i, cu Isra e lu l is to ric i antice a R om âniei". co rd u l a fost sem nat de N. M, ale popoarelor, c o n trib u in d la vo am oricano-saigoneze ..a ju to ră rii re g im u lu i şi arm a ■
este vorba despre interzicerea Totodată, el a ţin u t să facă P rof A le x a n d ru B ălăci, d ire c ­ L u n ko v, m em bru in C olegiul în tă rire a se n tim en te lor de în­ T otodată, se anunţă că tei dc la Saigon". In ră de pa
fo lo s irii a rm e lor in in te rio ru l o seric de p re ciză ri asupra to ru l „A cad em iei R o m ân iei“ , a M in is te ru lu i A fa c e rilo r E x te r­ credere reciprocă şi a r e la ţii­ Lom bard icrele am ericane au acum se prevede alocare*! a
oraşelor, a d re p tu lu i de p o rt- c o n ţin u tu lu i h o tă rlrilo r care A M M A N 11 (Agerprcs). — re le va t im p o rta n ţa acestei m a­ ne al U n iu n ii Sovietice, şeful lo r d in tre cele două ţă ri. La efectuat m ai m u lte ra id u ri a­ 300 de m ilio a n e de d o la ri pen
arm â. a stocării m a te ria le lo r anunţă in s titu ire a m ă su rilo r In urm a h o tâ ririlo r adopta­ n ife s tă ri — nouă m ă rtu rie a delegaţiei ia tra ta tiv e le de ia rîn d u l său. M. H îlle n b ra n d a supra un or lo c a lită ţi su d -vict- tru .sp o rire a ca p a cită ţii de
respective, s u b lin iin d că ele te recent dc g u vern ul io rd a ­ d e z v o ltă rii actuale a re la ţii­ W ashington, ia r din partea a- s u b lin ia t că acesta eslc cel nameze situate m ai ales p-
sînt o b lig a to rii pentru toate nian şi a p ro te stu lu i fo rm u la t lo r c u ltu ra l-ş tiin ţific e d in tre m ericanâ de M. H îlle n b ra n d , de-al şaptelea acord încheiat p la to u rile înalte. lu p lâ " a arm atei saigoneze si
persoanele ce locuiesc în Io r­ îm p o triv a Joi de o rg a n iza ţiile Rom ânia şi Ita lia , im p o rta n tă asistent al secre ta rului de stat de S.U.A, şi U.RS.S. in d o ­ ★ a e c h ip ă rii acesteia cu teh­
dania, cu excepţia m e m b ri­ palestiniene dc guerilă, la A m ­ pe ntru problem ele europene, m e n iu l s c h im b u rilo r c u ltu ra le nică de lu p lâ corespunzătoa­
MAGA 9 (Agerprcs). — expresie a o rie n tă rii c u ltu rii .SAIGON 11 (Agerpres). — re. A lto 474 de m ilioa ne do­
lor o rg a n iz a ţiilo r populare de m an dom neşte o stare de te n ­ şi te h n ic o -ş tiin ţific e . El va
Filiala olandeză a firmei rezistenţă, care fac parte din rom âneşti contem porane spre c o n trib u i la consolidarea le­ M in is tru l a p ă ră rii al S.U.A., la ri sînt prevăzute pentru
„Philips" produce un mag­ arm ata ţă rii. siune, care a de term in at in ­ v a lo rific a re a con tinu ă a pa­ g ă tu rilo r dc acest gen d in tre M e lvin L a ird , a sosit m a rţi la crearea bazei economice a
netofon cu casete care nu troducerea un or noi m ăsuri trim o n iu lu i istoric. La dezba­ Interviul lui cele două ţâ ri. Ş eful delega­ •Saigon, in cu rsu l v iz ite i sale p ro g ra m u lu i de „v ie tn a m iz a ­
civtăre.ştc decil 5-15 grame. O asemenea precizare, su b ­ de securitate Pe străzile ca­ te rile cc au u rm a t şi-au adus ţie i am ericane şi-a e x p rim a t, de o sâptâm înâ, el va studia re a ră z b o iu lu i". N u este e x ­
Casetele cintăresc doar 7 linia ză France Presse, vine să p ita le i io rd a n icn c circu lă pa­ c o n trib u ţia cei m ai de scamă W. Scheel acordat totodată, speranţa că contac­ la faţa lo cu lu i e vo lu ţia pro­ clus. apreciază o b serva to rii,
grame şi ele pot fi montait scoată in evidenţă fa p tu l că tru le înarm ate. p rin cip a le le «arheologi ita lie n i, p rin tre care tele d in tre S tatele U n ite «ale g ra m u lu i de ..vietnam izare n ca în urm a tu rn e u lu i de in ­
in numai citeia secunde si m e m b rii o rg a n iz a ţiilo r pa­ c lă d iri sînt cu severitate pă­ V ito A grcsti. d ire c to r general televiziunii A m c ric ii şi U niunea S o v ie ti­ ră z b o iu lu i“ . După cum a n u n ­ specţie *i m in is tru lu i a p ă ră rii,
înregistrarea se face pe lestiniene a fla ţi pe te rito riu l zite şi un co n tro l rig uros al al .a n tic h ită ţilo r şi belle a r­ ţă ag e n ţiile de presă, M e lv in W ashing to nu l să su p lim e n te ­
Io rd a n ie i sin t o b lig a ţi să se a rte lo r sc în tre p rin d e asupra te lo r din M in is te ru l In s tru c ­ că in acest dom eniu se vor
două piste, iar procesul, de conform eze m ă s u rilo r ad o p ţii­ din Bonn L a ird a de cla rat la sosire oâ ze „«aju to rul“ p e nlru reg im ul
înregistrare fi reproducere co n d u că to rilo r auto şi pasage­ ţiu n ii P ublice, si a lţi specia­ dezvolta şi in v iito r. va prezenta co n statările sale de la Saigon.
le dc g u vern ul iordanian rilo r. BONN 11 (Agarpie») - M inistrul
durea*ă 20 de m inute. O liş ti O c o n trib u ţie valoroasă a lo că rilo r e itsrn a ol R epublicii Fede-
m in i-h a fe i ic de 0 vnlfi este la d iscu ţii au a vu t sp e cia liştii role o G erm orilai, W a lle r Scheel, o
Suficientă pentru a asigura rom â ni, acad. prof. C onstan­ acordat un Interviu te le vliiu n ll din
funcţionarea magnetofonu­ Reuniunea de Ea Garoua a eşuat tin D a icoviciu şi prof. H a­ Bonn In cară ie lu b lln io iă co p ri­
mele
poiono-veil-germ ona
convorbiri
lui timp de C—8 ore. d ria n D aicoviciu. P a rtic ip a n ­ pa care la-o ovut tecretoiul de stat
ţii au s u b lin ia t valoarea deo­
★ G A R O U A 11 (Agerpres). - M obulu. Ş e fii dc stat sosiţi la DucVwhz la V orjovio ou permis o
VARŞOV¡A 0 lAgerprcs). După cum s-a a n u n ţa i, tm - G aroua, Krancois T o m b a l- sebită a u ltim e lo r descoperiri privire de ontom blu o iu p 'o tem aticii
lor )l au incheiol preg ă tirile nece
Dr. Janina Walknouskaia la ( iva dc soluţio nare a d ife ­ baye — Ciad. A lb c rt Bongo arheologice în c la rific a re a u ­ lore, aiU el incit se poote trece o-
din Cracovia n descoperit că re n d u lu i d in tre R cpublic.i — Gabon şi M arien N ’G ouabi nor perioade de m are însem ­ cum Io oprofundorea o ceiio r tema.
sexul unui viitor copil poa­ Populară Congo şi R epublica — C ongo-B razaville, şi-au e x ­ nătate d in istoria p o p o ru lu i In „g ro p u l lorg de tem e“ a b o rd a bi­
le, ministru? veil-germ on o situat pe
te fi determinat cu N săp- D em ocratică Congo, ra re urm a rom ân. prim pion problem a O der—Nelsse.
tămîni înainte de nasteizh să se concretizeze prin re u ­ prim a t. in tr-u n com unicat d i­ La dezbaterile ee au a vu t despre care - a p ra c iio t el - va
sa. fuza t m ie rc u ri, ho lâ rire a de a loc in ca d ru l m a n ife s tă rilo r trebui, probabil, so se vorbească cel
niunea la n ive l în a lt o rg a n i­ acţiona in continuare. îm ­ moi Intens In ce prlveţte tro ta live le
Cu ctţiva ani in urm ă, J. zată in localitatea ram e ru n e - p rile ju ite de deschiderea Ja economice dintre cele două ţâ ri, o
Walknowskaia a elaborat preună cu preşedintele ţă rii Roma a e xp o ziţie i „C iv iliz a ­ spus Scheel, va trebui să se ajungă
zâ Garoua, a eşuat, ca u .m a - gazdă. Ahm adou A h id jo . ..in nu numai la o coloborore econom i­
rp. în p rim u l rin d . a absen­ vederea in s ta u ră rii s p iritu lu i ţia rom ană in R om ânia", au că. cl jl la o ile ocordurl. Aceste Iro-
ţei uncia d in tre p rin c ip a le le de înţelegere şi colaborare în fost prezenţi d ire c to rii «acade­ totive nu trebuie legote de convorbi­
rile politice
In plus - a adăugat el
o fic ia lită ţi în cauză, generalul
m iilo r din Roma ale E lve ţiei,
A fric a ce n tra lă ".
ŞTIRI Spaniei. B elgiei şi A ustrie i. - trebuie discutate probleme consu­
lare
Proiect de lege pentru naţionalizarea
băncilor din India
ŞTIINŢIFICE D E L III 11 (Agerpres). — m înf. dc s p rijin u l m a jo rită ţii
La New D e lhi s-a anunţ.at o­
A doptarea le g ii va în lă tu ra
fic ia l că g u vern ul in d ia n va p a rla m e ntare necesare. JAPONIA. - La 26 mai 1969 s-a dai in folosinţă autostrada, eu patru piste, ce le-jgă
e m ile un proiect dc lege c<tre o b ie c ţiile fo rm u la te de Curtea localitatea Setagaya de Tokio, pino la Komaki, prefectura Ai chi. Lungimea autostrâiii este
să p e rm ită na ţion alizare a tu ­ Suprem ă faţă de n a ţio n a liz a ­ de 346,7 km.
o metodă de identificare a tu ro r bă n cilo r existente în In ­ rea, la 10 iu lie trecut, a 14 tn numai o jumătate de an de la darea in folosinţă a noii autostrăzi, aceasta a fost
celulelor canceroase ce pă­ dia, in clu siv a celor străin e bănci im p ortan te , pe m o tiv că străbătută de 2 080 milioane maşini, 11,3 mii in medie pe zi; 53,2 la sută au fost automo­
tru n d in sîngele bolnavului; — tra n sm ite agenţia U PI. D o­ neafeetind toate in s titu ţiile bile, 38,2 la sută autocamioane şi 3,6 la sută alte mijloace de transport ; numărul accidente­
atunci a fost emisă ipoteza cum e ntul urm ează să fie p re ­ lor a fost de 1 435 (19 morţi, 158 răniţi şi 848 răniţi uşor).
că celulele fătului pătrund zentat P a rla m e n tu lu i spre a- bancare din ţară ea exe rcită In foto r aspect de pe traseul autostrăzii.
ţi ele in singe. Ipoteza a proharc în cursu l v iito a re i se­ o „a cţiu n e d iscrim in a to rie *'.
fost confirmată Este sufi­ siu ni a «irostuia. care va în ­
cient să se studieze o ast­ cepe la 20 feb ru arie. După
fel de celulă şi să sc stabi­ R. P. BULGARIA. - Pe lingă Şcoala tehnică de electri­ cum sc «iprccuizâ la New
lească prezenţa sau absenţa cieni „Mihail lomonosov" din oraşul Goma-Oriohoviţo, s-a D elhi pro ie ctu l de Irg c va fi. ¡Voi incidente între studenţi tul Mississippi, a fost incen­
fn ra a unui cromozom creat o uzină şcoloro Aici lucieazâ pe cercuri mojoritatea ele­ după toate p ro b a b ilitâ ţile . a- si poliţie au avut loc în ora­ diată clădirea unei şcoli me­
se bucură, în ■ C U R I E R
masculin pentru ca specia­ vilor. Printre activitâţiIe elevilor se numără : repararea de elec­ doplal. în lru c ît p re m ie ru l I n ­ şul dominican Santiago dc Ins dii. F.ăptaşii au rămas necu­
listul să ¡¡oaia răspunde la tromotoare de diferite puteri, aparate electrice obişnuite şi dica \G a n d h i Cuhni Icros, în urma cărora noscuţi penlru a u to rită ţile lo­
intrat tarea dacă copilul ce aparate de laborator. ciud.i sc in d ă rii surve nite în un student a fost răn it .şi 20 cale. O bservatorii iac o legă­
se va naţie va fi băiat sau In foto : ciţiva din cursanţii şcolii la lucru in uzina colii. sinul p a rtid u lu i de guvernâ- de persoane sînt arestate tură între incendiu şi o ho-
fată. La Strasbourg au continuat ba. prim ul preşedinte al gu­ T u lb u ră rile au început în mo­ tă rire recent.ă a trib u n a lu lu i
Se apreciază că in viitor m arţi lu crările conferinţei vernului statului Congo (IC), m entul cind poliţia a atacat local, care ordona încadrarea
aceosiă metodă va fi de a- privind acţiunile internaţionu- «anunţă agenţia Maghreb Arab cu arme dc ioc şi grenade cu la această şcoală şi a profe­
jutnr in studierea anomalii­ le de combatere a poluării Press. M onum entul, care v«a ga/.c lacrimogene pe studenţii sorilor de culoare.
lor în domeniul cromozo­ m ediului înconjurător, acţiuni avea o înălţim e dc 172 dc me­ care comemorau îm plinirea a
milor. Criza politică din Italia care urmează să fie în tre ­ tri. va fi construit la Kinsha­ patru ani de la asasinarea a
★ prinse în cadru) „A n u lu i in ­ şase studenţi in faţa Palatu­ P o triv it datelor oficiale pu­
ternaţional 1970 pentru con­ sa pc autostrada care leagă lui prezidenţial din Santo Do­ blicate de M inisterul de In te r­
BONN 9 ( A(ierpres). — capitala ţă rii de aeroport. mingo.
In R F . a Germaniei s-a hotărîrea c o m u n iş tilo r ita lie n i im p o rta n ţă in conducerea sta­ servarea m ediului ecologic". ne din Franţa, num ărul v ic ti­
obţinut un preparat sub for­ întrunirea de a se opune în ce rcă rii de lu lu i. ,i p a rla m e n tu lu i şi a melor avalanşei din Val d’Isc-
mă de prafuri, rare trezcţle co n stitu ire a u n u i nou guvern g u v e rn u lu i D e cla ra ţiile făcu­ re sc ridică la 39 dc m orţi,
pe befir/' in d icta minute de co a liţie rv a d rip a rtilâ , sub­ te de u n ii d in tre p a rtic ip a n ţii dintre care 23 au fost iden ti­
Preparatul se obţine prin Direcţiunii P.C.I. lin iin d râ rea lita te a socială la c o n v o rb irile de la Palazzo M in istru l belgian al aface­ D irijo ru l român Paul Pnpcsru a obţinut un succes ficaţi. C ontrar in fo rm a ţiilo r
fermentaţia laptelui haini şi p o litică a ţâ rii im pune de dcl Q u irin a le (sediul Prcşc rilo r economice, Edmond Le- deosebit la „Thcntre des Cham|>s Eliysees" din Paris, tr.msmise anterior, nu a fost
cu diferite legume sau cu burtnn. a anunţat în Camera unde a condus, în faţa unei săli arhipline, cunoscuta semnalată nici o dispariţie.
R O M A 11 — C oresponden­ urgenţă necesitatea u n u i gu ­ d in ţie i Ropubl icii). co n firm ă reprezentanţilor rezultatul orchestră simfonică „Pas dc loup“ , avind in program lu ­
nud de cocos pisate. Deo­ tu l Agerpres, N Puicea. tra n s­ vern o rien ta t spre stingă prir. im presl.i generală asupra d i­ provizoriu al referendum ului crări dc Schumann, W eber şi Liszt ♦ O *
camdată nu s-a stabilit in m ite : D irecţiunea P a rtid u lu i pro gra m ul său. p rin fo rm u la fic u ltă ţilo r ce stau in calea organizat în rîn d u rile m in e ri­ D irijo ru l român va susţine la Paris şi alte concerte.
re mod, acest praf neutra­ C om unist It«i)ian, în tru n ită la şi stru ctu ra sa. C om unicatul re c o n s titu irii un ui guvern cvn- lor din bazinul carbonifer La Paris a fost semnat
lizează alcoolul. face apei la to ţi m ilita n ţii, d rip a rtit şi «i e v e n tu a lită ţii Lim bourg P o triv it declaraţiei m arţi seara un acord privind
Preparatul se mai foloseş­ Roma, sub preşedinţia lu i ..spre o m an ifestare m ai in lrn p re lu n g irii «u tua lei crize. .N u m in istru lu i economici. „ din livrarea către. Spania a 3(1 dc
te pentru prevenirea obezi­ L u ig i Longo a a n a liza i situa ţia să a Voinţei populare pentru văd m o tiv u l pentru care unui rele 13 000 buletine de vot ex­ avioane franceze „IMiragc III" .
şi perspectivele p o litice după
tăţii, ca urmare a consumu­ dem isia g u ve rn u lu i d e m o rra l- un guvern o rie n ta l spre s tin ­ guvern m ouocolor (dem ocrat- trase din urnă, 7 000 erau fa­ In capitala Sudanului, K h a r­ P o trivit datelor publicate dc Acordul prevede ca industria
lui de alimente grase. El cie ştin , prezidat do M ariano gă" .Îm p re u n ă eu celela lte rre s iin ). cc se considera slab, vorabile reluării lu crulu i. Re­ tum. a luai sfîrşit sem inarul Institutul naţional dc sta tisti­ spaniolă să participe la fa b ri­
poate fi adăugat în marga­ R um nr D ezbaterile au avut forţe dem ocratico şi de stingă ¡-ar urm a unul c v a d rip a rîir. zultatul d e fin itiv al referen­ internaţional consacrat luptei că, populaţia Franţei sc rifra carea avioanelor. Tr.an/.acţia
rina, carne, sosuri ţi alta — se spune in încheiere in fr.ig il. crcîndu-sc astfel un dum ului încă nu este cunos­ pentru lichidarea «analfabetis­ ta sflrşitu l lu nii decembrie insiim rază 90 m ilioane dc do­
produse alimentare. loc p r m arginea ra p o rtu lu i m ului in rîndul fem eilor. Ln I9G9 la 60 105 000 locuitori. lari
prezentat de E nrico Beri in - docum ent — co m u n iştii tre ­ m o tiv in plus de in c e rtitu d i­ cut acest seminar, organizat din S tatisticile oficiale arată că
★ RUttiv buie să dezvolte a c ţiu n ile u ne. jn lr o situ a ţie în tr «ulevâr in iţia tiva U.NE.S.CO . şi a natalitatea este in scădere. ♦ O *
ZAGRER 9 (Agerprcs). — In tr-lin com nnir.U dai p i’ n ila re în rîn d u l m aselor m u n ­ ( ritic â pe care o străbate Ita ­ ❖ O * Federaţiei Democrato Interna­ Dacă in 196,1 sporul populaţiei Poliţia din Mfinchcn a a­
Specialiştii iugoslavi de b lir ilâ ţii m ie rc u ri. D ire c ţiu ­ citoare şi ui organelor dc con­ lia “ — a declarat senatorul pe ţionale a Femeilor, an luat era de 18,1 l,v mia dc locui­ nunţat m ic rru ri identitatea
la Institutul „Ruger Roşkn- nea P.C.I apreciază ca nega­ via ţă I crucc io P arrl, fost Charles YaniU, membru de­ parte delegaţii din 26 de tori. in anul 1UG9 procentul a celor trei persoane arestate
vici“ au realizat un aparat tiv ă propunerea de reconsti­ ducere a d m in istra tivă , pe plan prim m in is tru mocrat al Camerpi Reprezen­ ţări. precum şi reprezentanţi scăzut, la 16.6 m arţi. în tim pul atacului în ­
original pentru măsurarea tu ire a u n u i guvern c v a d ii- 1 O fili". Ziua dc m ie rc u ri a fost con tanţilor, a adresai o scrisoare ai unor organizaţii interna­ treprins asupra unui âvion a-
dozei de radiaţie Noul do- p a rlit care. ..pe de o p.'irlc, sacrală dc şeful sta tu lu i co n ­ tu tu ro r congresmenilor demo­ ţionale. parţinînd companiei aeriene
zimetru arc gabaritul ţi for­ capătă s c m n iiic jţi.i unei opt •- Azi va fi de­ s u ltă rilo r cu con d u că to rii gru craţi în care Ic cere să-l de­ „E I A l“ şi a unei săli dc aş­
ma unui stilou. F,l este des­ r.'iţiu n i conservatoare, in con p u rilo r pa rla m e ntare ale d ife ­ semneze pe Sargent Shriver. * © ♦ Rasiştii din statele sudice teptare a aeroportului. Două
tinat uzului general pentru rite lo r pa rtide reprezentate in ambasadorul Statelor Unite tn ale S.U.A. îmearufi prin toa­ dintre ele au cetăţenie iorda­
detectarea gradului de con­ tradîe ţie făţişă cu orientarea semnat viitorul S ena'jşi în Camera D e p u ta ţilo r Franţa, in funcţia dc pre­ Japonia a plasat m iercuri te m ijloacele s«ă împiedice a- niană. iar a treia egipteană
taminare a m e d iu lu i, per­ şi ce rin ţe le o a m en ilo r m u n cii După ce va p rim i din nou pe şedinte naţional al pa rtidu lui un satelit pe o orl>ît«ă tn ju ­ plirarcn hotărîru C u rţii Su­ In urma «atacului accstorâ
soanelor sau obiectelor e x­ şi ale m aselor populate iar. p re şed inţii Cam erei şi Sena­ democrat S hriver a fost pro­ rul r.âm intului, devenind a preme Federale p rivin d inte­ cu pistoale şi grenade dc m i­
puse la radiaţii. Aparatul pe de altă parlc. apare ra o prim-ministru tu lu i si pe G iova nn i O ronchi. pus, de asemenea, dc ciţiva patra ţ.iră a lum ii, (lupă grarea rasială în şcoli. M arţi, nă, o persoană a fost ucisă,
congresmeni democraţi pentru
este ieftin, de o construcţie fost preşedinte al R e pu blicii. funcţia de guvernator al st«a- U R S S., S.U.A. şi Franţa, ca­ in localitatea Mabcn din sta­ ia r alte 11 rănite.
sim plă ţi prezintă siguranţă soluţie înd oie lnică şi prora G iuseppe Saragat va desem re reuşeşte acest lucru —
dc funcţionare. râ a c riz e i1'. R O M A 11. — Corespnndon na jo i pe v iito ru l p rim -m in is - lu lu i M aryland. transm ite Agenţia Rcutcr.
tu l Agerpres. N Puicea, Lansarea a «avut loc la cen­
D irecţiunea P.C.I. a firm ă tru , Însărcinat cu form area
Ira n s m ile : Preşedintele R epu­ n o u lu i guvern M a jo rita te a tru l spaţial Uchinoura. situat
b lic ii Ita lia . Giuseppe Sarngat, in sudul Japoniei, cu aju to ru l
c e rc u rilo r p o litice italien e
şi-n încheiat prim a parte a şi-au e x p rim a t pârcrc.i că Un monument grandios va unei radíete Lambda 4să, do
c o n s u ltă rilo r eu lid e rii p o li­ preşedintele Saragat îl va fi construit lîngă Kinshasa In producţie niponă, a c ţio n a i de C U R I E R
tic i ita lie n i. El a avut c o n ­
nu m i în «irrastâ fu n cţie pe memoria lu i Patrice Lunium - com bustibil solid.
v o rb iri cu p e rson alită ţi care p re m ie ru l dem isionar, M a rin ­
au d e ţin u t fu n c ţii dc prim ă no R u m o r
Agitaţia in jurul petrolu­ Confruntat cu problemele
lui nigerian, principala miză P e t r o l u l n i g e r i a n nenumărate ale refacerii du­ 1
aflată în joc în timpul răz­ pă distrugătorul, război ci­
boiului şi cri mai important vil, guvernul generalului Go-
won este determinat, in m o­
mobil material al sprijinu­
m e n tu l de faţă, să favorize­
lui militar acordot. unei părţi zonă situată la aproximativ ze reluarea cit mai rapidă
sau alteia, a căpătat, o dată cătoare de petrol a lumii văzut, in priviul rî.nd, orien­ ducţia sa se ridieă în pre­ 100 km nord-vest de Port-
cu încheierea conflictului, Războiul civil a plasat-o in tarea ţiţeiului extras din re­ zent la aproximativ 200 000 Harcourt. se aflau, la izbuc­ şi la un volum cit mai ridi­
amploarea aşteptată. Chiar această ierarhie pe locul ai giunea de eentru-vest ' spre barili pe zi. Deseoţiei ¡rea u nirea războiului, pe punctul, cat a fluxului ţiţeiului. Nu
în cursul conflictului, petro­ J2-lea. Poate fi recuperat te­ un nou punct terminus, con- nor noi zăcăminte subacva­ sc pune încă problema valo­
lul a constituit unul din te­ renul pierdut ? stind dintr-o platformă-pe- tice, se apreciază, va per­ de a-ţi începe activitatea rificării în condiţii mai a­
renurile de confruntare t- Companiile cu drepturi trolier cu o capacitate de fn- Ffte de aşteptat ca ele să vantajoase pentru Nigeria a
senţiale. Raidurile a via ţie i ciţtigate anterior nu au do­ magazinare de 350 000 barili mite firmei americane, ale facă acest lucru in viitorul acestei importante bogăţii
hiafreze, pe de o parte, au vedit nici o ezitare în a asi­ cel mai apropiat. Aflată, de Un prim pas pe această co
fost orientate cu predilecţie gura guvernul federal asu­ asemenea, printre ultimii so­ le, destul de timid, a fost
siţi la „ospăţ", societatea a­
totuşi făcut : orice nouă li­
împotrii^a instalaţiilor petro­ pra posibilităţilor de spori­ mericană „Tennessee Gas/
liere din zuncle controlate re imediată a producţie/. S-a Sunray Dx". sc străduieşte, cenţă dc prosnectare a zo­
de forţele federale. Guvernul vorbit chiar de un hnnvt C O M E N T A R I U la rindul său, să înceapă cit nelor susceptibile de a con­
de la Lagos, pe de altă parii:, petrolier iminent. Trebuie ţine ţiţei, se va acorda in
a întreprins eforturi conti­ explicat acest optimism, mai. mai curind exploatarea te­ condiţiile unei anumite par­
nue in scopul menţinerii pru in tii, p rin avantajele oferite renurilor concesionate, pro* ticipări a guvernului.
ducţici petroliere — princi­ producătorilor occidentali, dc m iţf.nd o producţie iniţială Pentru moment, deci. gu-
pala sursă de devize — Ut poziţia geografică a Nige­ pe zi, ancorată la 35 km, in cărei concesiuni sc află tn de 30 000 barili pe zi. Pozi­ t'ernul federal a aprins prn
un nivel constant. Trupele riei, evidente în condiţiile largul estuarului fluviului nlatoul continental, o Spori­ ţia societăţii franceze de stat tru companiile interesate cu­
federale au făcut totul pen­ lipsei perspectivelor de re­ Fnrcados Eforturile intens‘ re considerabilă a producţiei „Safraţi“, care ţi-a dohîndit. loarea verde n semaforului
anterior locul, ţi anume in
tru a prolcia terenurile fir­ deschidere a Canalului Suer. desfăşurate în ultimele săp- In afara acestor două ceri, 1000, continuă să răm tnă nc- Ceea ce va permite, se apte
mei „ Shell-RP“ ţi. după a- In al doilea rind, se întreve­ tămim i le „Shell-RP“ au vanii principale, in Nigeria ciază, realizarea in viitorii>
varicren instalaţiilor de că­ de in această dorinţă extre­ permis aclivizareo noii reţe nai operează firmele „A to­ clarifîeală, firma franceză a- apropiat a unei producţii de
vînd dr suportat consecinţe­
tre avioanele biafreze. pen­ mă de cooperare. intenţia Ic, al cărei flux zilnic a o ni OH" ţi „Amnseas". aceas- le atitudinii adoptate de gu­ peste un milion dc barili pe
tru a asir/ura accesul în u- companiilor occidentale dc u ¡uns la 000 000 de. barili <7. *n din urmă aparţinintl com­ zi (aproximativ 50 milioane
cesle zone, în vederea înce­ înlătura, de la bun începui ţiţei. paniilor „Texaco“ şi „Socai“ . vernul dc la Paris în timpul
perii operaţiunilor de reerm once contracandidaţi posi­ Cea de-a doua firmă e>i ■are au anunţat o pioducţie conflictului La Lagos se a- tone pe an) Cifra va situa
slrucţie şi extindere preco­ bili. re, alături de societatea un de 50ddd şi resiicctiv 20 000 precază insă că guvernul fe­ Nigeria pe locul opt in ierar­
nizate. Firma anglo - olandeză (flo-nlandeză, a reuşit să-ş: barili pe zi Grupul ila/iun deral va accepta, in cele din hia principalilor producători
Ln izbucnirea conflictului „Shell-RPli şi-n început pro­ continue activitatea în cursul de stat „Agip“ şi societatea urină, ca societatea france­ de petrol al lumii
Nirieria era pe punctul de r, gramul de refacere încă din războiului a fost compania americană „Phillips“ carr ză să reia exploatarea zăcă­
deveni n şasea ţară produ- primăvara trecută. S-a pre­ americană „Gulf Oii“. Pro- obţinuseră concesiuni intr-o mintelor sale. c. jintea

Redacţia şî administraţia ziarului : Deva, str. Dr. Petru Groia, nr, 35. Telefoane: 12317 )i 11275. Tiparul: întreprinderea polîaraficâ Deva