Page 39 - Drumul_socialismului_1970_02

z fttm rH iis ttiN iU itin itM tn iH tn H riitn tttiu tM ttn tn m H tttitn m tti*
i s
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V Ă !
SECVENŢE INTERNATIONALE

5

■ ■
1 € Mariano Rumor, însărcinat cui

5 *
I formarea noului guvern italian

I _
I m Relatări despre situafia din f

s!
I O r¡entul Apropiat

I - „La colina 192" — o istorie ¡

I simplă şi teribilă

§

Al II-lea trimestru şcolar I-------------------- \ \ 1
| Acţiuni de popu-

i larizare a cărţii \ 1
i \
i \
0 ETAPĂ DE MUNCA INTENSĂ i | ilo r de p a rtid , b ib lio te c ile \ \ PENTRU R ID IC AR EA
o rg a n iza ţi-
La îndem nul
j sin d ica te lo r d in V alea J iu -
i lu i, Casa dc c u ltu ră d in Pe­ C A L IF IC Ă R II ABSO L­
; troşani organizează a c ţiu n i s V E N ŢILO R ŞCOLILOR
PROFESIONALE
j interesante de po p u la riza re
PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA | a c ă rţii po litice , tehnice, be­ \ s Pentru ridicarea c a lifi­ ţ 1
E d ifica to a re în a­
j le tristice .
cest sens este şi urm ătoarea \ cării absolvenţilor şcoli­ S
| com paraţie: in anul care a t lor profesionale din ţara i
1 tre cu t au fost organizate ) noastră. M in isterul Invă- I
situ aţiei la În văţătur ă ' pe raza m u n ic ip iu lu i 880 [ y ţă m ln tu lu i a întocm it noi V
I
dc
i a c ţiu n i de
po pu larizare a
planuri şt programo
I c ă rţii. Cei 35 000 de c itito ri \ studii. Elaborate pc g ru ­
1 au îm p ru m u ta t peste 170 000 pe de meserii cu p ro fil
dc c ă rţi de diverse specia­ * apropiat, ele prevăd ca
A ELEVILOR c u ltu ră generală, 56 la sută in lită ţi. s din totalul orelor de I
de
nic. 66 la sută in liceele
mai m ult
dc
jum ătate
îm bog ăţire a fo n d u lu i de
liceele de specialitate. Nu do­
c ă rţi. în fiin ţa re a de noi săli
rim să tragem concluzia că. o j de cu ltu ră , celelalte a c ţiu n i • pregătire să fie destina­ a \
te in s tru irii practice
dată eu creşterea vo lu m u lu i I de popu larizare in căm inele celor peste 250 000 de ti­ \
A plica re a în via ţă a m ăsu­ să li se dezvolte d e p rin d e rile de in flu e n ţă m u ltila te ra lă n I m u n cito re şti p e rm it ca la \ neri care urmează cursu­ \
r ilo r s ta b ilite de docum entele de m uncă si co n ştiin ţa resp on­ şcolii asupra e le vu lu i, re zu l­ j această fo rm ă im p o rta n tă rile in v iţă m în tu lu i pro­
p len arei C C. al P.C R. din a­ s a b ilită ţii sociale, să li se m o­ tatele înregistrează o scădere. 1 de educare să p a rticip e , în \ fesional. \
p rilie 1968, a h o tă rîrilo r ela­ deleze personalitatea în sen­ S -ar putea ca în aceste c ifre Loboranta Polîxemie Ulmao determina rezistenţa la torsiune a firelor de mâtase artifi­ v iito r, un nu m ăr tot m ai ! s Această măsură, im pu­ \
borate de cel de-al X -le a sul unei corespunzătoare ţi­ să se includă un coeficient de ciala produse la „Viscoza" Lupeni, operaţie de mare importanţa pentru stabilirea caracteristici­ m are de m in e ri, con stru c- j să de creşterea form elor \
Congres al p a rtid u lu i pentru nute civice şi etice. R e zu lta ­ subie ctivism şi re la tiv ita te , lor firului. Foto : N. GHENA (ori, in te le c tu a li din V alea j \ dc calificare a forţei de
dezvoltarea, perfecţionarea şi tele bune o b ţin u te de unele care să le îndepărteze de v a ­ J iu lu i. \ muncă in procesul dc 1
m odernizarea in v â ţâ m in tu lu i. scoli, cum sînt liceele .A v ra m loarea exactă a p re g ă tirii ele­ \ producţie şi dc necesita­ I
în lu m in a re zu lta te lo r o b ţin u ­ Ianeu" din B rad, nr. 1 H u ­ v ilo r. Dar v o lu m u l de cunoş­ tea In te g ră rii rapide a
te În şcolile hunedorene în nedoara, P etroşani, şcolile ge­ tin ţe şi d e p rin d e ri, v e rific a t s absolvenţilor în a ctivita ­
p rim u l trim e s tru şcolar, a con­ nerale din Dobra. S im e ih , la examene, con cursu ri pe o* \ tea productivă, este rea­ l r
— pe tot in te rva lu l prac­ \
s titu it ob ie ctu l unei am ple nr. 5 Lu pe ni, nr. 7 H unedoa­ biectc. le c ţii de sinteză şi, re­ ANGAJARE FERMĂ lizată p rin constituirea
şedinţe cu d ire c to rii şco lilo r ra. nr. 5 P e trila , U n irea . H â- c a p itu lă ri. dar m ai ales in e­ \
generale, profesionale, ai l i ­ râu, Gcoagiu şi altele, se da- xigenta c o n fru n ta re cu c e rin ­ \ tic ii — dc echipe sau b ri­ \
ceelor de c u ltu ră generală şi torese a n tre n ă rii active a ele­ ţele v ie ţii, se dovedeşte a fi găzi dc elevi repartizaţi
de spe cia litate d in ju d e ţu l v ilo r in procesul de învâ ţâ - departe, in unele şcoli, la u n ii ) pc lingă m uncitori com­ \
petenţi,
nostru. La lu c ră rile şedinţe; m înt, c u ltiv ă rii o b işn u in ţe i a ­ elevi, de ce rinţele şi sarcinile y \
au p a rtic ip a t to va ră şii Lazăr cestora de a lu cra ritm ic , sis­ m ajore pe care p a rtid u l le-a \
D avid. secretar al C o m ite tu lu i tem atic. de a fi o rd o n a ţi in în c re d in ţa t şcolii. y d e s p ic a t o a r e
H ID R A U LIC E
D incolo de bariera prom ova-
judeţean Hunedoara al P C R.. a ctivita te a in te lectuală, de a-şi m onstrează eâ un procent ne­ IN MAREA ÎNTRECERE \
Sabin B a ticu l. vicepreşedinte d ră m u i şi p la n ific a bine tim ­ b ilitâ ţii. analiza c a lita tiv ă de­ i La unitatea pentru me­ \
al C o m ite tu lu i exe cu tiv al pul. canizarea transp orturilor
C o n s iliu lu i po pu lar judeţean, In aceste scoli, ca şi în a l­ corespunzător din e le vii ju ­ y forestiere din Piteşti au \
rep reze ntan ţi ai M in is te ru lu i tele. e le v ii sînt de p rin şi cu r e ­ d e ţu lu i o b ţin rezu ltate bune şi \ fost realizate prim ele 12 \
in v â ţâ m in tu lu i. ni org an iza­ petarea conştientă, sistem atică, foa rte bune la învă ţă tu ră. Ca­ dcspicătoarc hidraulice
ţiilo r de masă judeţene care a m a te riilo r .studiate, au ca­ talo gu l — og lin d ă fid e lă a cu­ \ D LH 300. Noul produs \
concură la in s tru ire a si edu­ pacitatea de a reproduce re­ n o ştin ţe lo r e le v ilo r — conţine Minerii Văii Jiului vor da economiei \ perm ite mecanizarea o­ \
carea tin e re i generaţii. pede. corect şi logic cu n o ştin ­ însă si m ă rtu rii ale un ui s til peraţiei dc despicare a \
P rezentînd co n clu ziile p ri­ ţele învăţate, d e se riin d u -lc si de m uncă defectuos in v e rifi­ \ re sturilor rezultate din
rc d in d u -le în esenţa lor. P ro ­
v in d desfăşurarea procesului carea şi notarea acestora. In \ scurtarea buştenilor. \
in s tru c tiv -e d u c a tiv în şcolile grese se înregistrează şi în p rim e le două lu n i ale a n u lu i In urma probelor efec­ \
din ju d e ţu l H unedoara în p ri­ în vâ ţâ m în tu l profesional, te h ­ şcolar, la L ice u l pedagogie De­ naţionale o producţie sporită de cărbune \ tuate in cadru! unităţilor i
nic şi de specialitate. în fo r­ )
m ul trim e s tru al a n u lu i şcolar va. liceele „A v ra m Tancu” \ pentru exploatarea şi in ­
1969— 1970. tova ră şul IIie /li­ marea d e p rin d e rilo r e le v ilo r Brad si G urabarza. şcolile ge­ \ dustrializarea lem nului,
vram . inspector general al In ­ de a m în u i instrum ente, apa­ nerale Zam. Brad, nr. 1 P e tri­ dcspicătorul creat dc
sp e ctoratului şcolar judeţean, rate. unelte, substanţe, de a la. n r 2 sî 3 Lu pe ni. m a jo ri­ S specialişti dc la In stitu ­ s
a s u b lin ia t eâ d in c o n tro lu l şi executa co n stru cţii tehnice tatea e le v ilo r aveau o sin gu­ ) tu l de cercetări forestie­ \
sim ple, de a efectua m ăsură­ Nevoile de combustibil ole mare răspundere trasate Ce DE INVESTIŢII $1 OBŢINEREA DE BENEFICII PESTE PLAN
Înd ru m are a efectuate de c o r­ ră notă. ia r în u ltim a lună au re s-a dovedit a fi mai
to ri si calcule necesare pro ­ economiei naţionale cer ca şta­ partid, sutele de brigăzi de mi­ IN VALOARE DE 300 000 LEI ; \ \
pul de inspectori, din a n a li­ a p ă ru t incâ două. tre i sau pa­ puternic şi dc o produc­
ducţiei. Se evidenţiază, in n- cheta realizărilor stl fie ridi­ neri. cu bogata lor experienţă, # REDUCEREA CU 2,50 LEI A CHELTUIELILOR LA 1 000 \
zele făcute in c o n s iliile p ro ­ tru note care. în m a jo rita te a \ tivita te mai marc dccîi )
fesorale s-a observat că. în ceastâ d irecţie , g ru p u rile şco­ lor. sînt în defavoarea elevu­ cată mereu mai sus. Planul pe cu hărnicia şi abnegaţia ce le LEI PRODUCŢIE MARFA ; s cel provenit din im port. I )
a ctivita te a la clasă, m a jo rita ­ la re : sideru rg ic H unedoara, lu i. M ai m u lt. u n ii profesori anul in curs se situează pe co­ caracterizează, s-au angajat # REDUCEREA CONSUMULUI SPECIFIC LA LEMNUL
tea ca d re lo r didactice re a li­ m in ie re d in Lu p e n i si P etro­ de In liceele din H unedoara ordonatele unor sarcini fără să înfăptuiască integral preve­ DE MINA CU 0,3 SI LA CHERESTEA CU 0,1 MC LA 1000 i G A L A Ţ I /
zează c o n ţin u tu l ş tiin ţific , şani. Şcoala profesională Că- $i Deva acordă cîte două note precedent — extracţia a aproa­ derile actualului cincinal, sar­ TONE CĂRBUNE EXTRAS. C A M P IO N A TU L MON- :
lan ete. pe 8 milioane tone de cărbu­ cinile ce revin industriei noas­
ideologic şi ed uca tiv al le c ţii­ in aceeaşi oră. pentru acelaşi D IA L DE HOCHEI \
Aceste succese sînt însă d i­ ne. tn condiţiile celei mai înal­ tre carbonifere. Onoarea dc a Sub îndrumareo permanentă muncii, să obţinem rondamente
lo r. îna rm în d e le v ii cu o con­ răspuns, sau ascultă 30 de e­ te productivităţi şi celor mai fi purtătorii de cuvint, de a
cep ţie m a te ria list-d ia le cticâ m inuate de persistenţa in a c ti­ le v i in tr-o oră s i-i notează cu a organelor şi organizaţiilor de de cel puţin 8 tone de cărbune Patinoarul a rtific ia l din |
despre lum e şi via ţă , cu te ­ vitatea didaetieo-edueativâ a note în tre 1 şi 4. La L ice u l reduse cheltuieli de pină a­ chema la întrecere toate ex­ partid, muncitorii, tehnicienii şî pe post. Pentru creştereo viteze­ ( oraşul G alaţi va găzdui \
cum .
m einice con vin g e ri a te ist-stiin - un or de ficienţe si fenom ene econom ic O râştie. L ice u l me­ ploatările carbonifere din ju ­ inginerii de lo Exploatarea mi­ lor de avansare în galerii, vom tnccphid dc astăzi, tim p l
ţîfie e. cu sentim ente p a trio ti­ negative pe care re zu ltatele ta lu rg ic Hunedoara şi Şcoala Pentru a îndeplini exemplar deţ a revenit colectivului nieră Aninoasa îşi propun să crea două brigăzi speciolizole. dc 9 zile, m eciurile cam- .
trim e s tru lu i I le evidenţiază acest ansamblu de sarcini de de la perfecţioneze continuu formele care să otingă viteze de m ini­
ce de pro fu nd ă dragoste faţă pionatului mondial dc '
şi m ai m u lt. A n a lizîn d p ro ­ de organizare şi conducere o mum 100 m liniori pe lună. A­
de p a rtid , popor şi patrie. T. ISTRATE hochei pc gheaţă — gru- ^
centul de p ro m o va b ilita te . se producţiei, valorificînd cît moi vem de osemeneo în vedere ex­
P rin c o n ţin u tu l le c ţiilo r, constată o scădere sim ţito a re C, DROZD E. M. Aninoasa deplin resursele de core dispun tinderea meconizării, prin intro­ pa C. In tîln irile suscită .
p rin antrenarea e le v ilo r în tr-o a acestuia r 92 la sută la c la ­ pentru creşterea eficienţei între­ ducerea unei combine şî a sus­ * un marc interes in rin - ’
a c tiv ita te continuă, prin c u l­ du! iu b ito rilo r sportului \
sele I — IV . 78 la sută la c la ­ gii octi vito ţi" . ţinerii metalice în abotaje. cu crosa şi pucul din ţa- (
tiva re a in te re su lu i lo r pentru sele V — V IU . 76 la sută în io- i . — Sint mîndru că întrecerea — Una din morile noastre re­ i ra noastră. în vederea ’
c u c e ririle ş tiin ţe i, s-a reuşit v ă ţă m in lu l profesional si te h ­ „Sub îndemnul istoricelor ho- de plan pe anul 1970, au ana­ pentru cărbunele anului '70 por­ zerve de perfecţionare a activi - m arelui eveniment, (a \
târîri adoptate ta cel de-al X- lizat temeinic posibilităţile de neşte din obotojele noastre - taţii de producţie este utilizareo
lea Congres al partidului şi ale care dispun şi adresează tutu­ spunea cunoscutul miner Aurel raţională a timpului de lucru şi i G alaţi s-au făcut intense 1
recentei plenare a C.C. al P.C.R. ror salariaţilor de la exploată­ Cristea. Este o mare cinste şi răs­ pregătiri, care vor per- 1
— se spune în chemare - repre­ rile miniere carbonifere din ju­ pundere. pe core brigodo mea o întărirea disciplinei - o spus to­ \ m ite ca întrecerile să se \
varăşul Dumitru Her, secretarul
i
dispute în condiţii opti-
zentanţii celor 2 780 de salariat? deţ, chemarea la întrecere pen­ vo onoro dînd 1000 tone de căr­ comitetului de partid ol E.M. A- \ mc. Pentru promovarea .
tru depăşirea sarcinilor sporite bune peste pion. ninoosa. De aceeo, vom m ani­ \ în categoria superioară a '
A zi in interiorul ilarului sa, întruniţi în adunarea gene­ de plan din ultimul an al cinci­ - Conducerea exploatării est* festa toată grija penru îmbună­ \ hocheiului m ondial sînt ^
ai Exploatării miniere Aninoa­
nalului, cu următoarele obiec­
rală de dezbatere a sarcinilor tive : preocupată să asigure tuturor tăţirea aprovizionării şî asisten­ angajate şapte echipe : i
form oţiilor condiţii normofe de ţei tehnice în subieron, pentru \ A ustria. Delgia, Ita lia , 1
lucru — o arătat mg. Constantin ridicoreo colificării tuturor m i­ \ Franţa. Danemarca, O- \
Moraru, directorul • minei Vom nerilor. Cu oamenii hornicî pe landa şi Ungaria. i
t 6 EXTRAGEREA A 7 000 TONE HUILA PESTE SARCINA pune in funcţiune noi abataje care îi ovem, sîntem convinşi că \ Astăzi, în Jocul dc dc- ^
® Creşterea indicelui de natalitate impune PLANIFICATA ; frontale şi cameră in care pe angojom entele vor fi respectóte \ but a) campionatelor, dc \
# CREŞTEREA CU 5 LA SUTA A VITEZELOR DE AVAN­
baza organizării judicioase a întoemoi. la ora 12 se întîlncsc l
SARE, OBTIN1NDU-SE PE ACEASTA CALE 100 M LINIARI s form aţiile Danemarcei şi ?
o reproducţie îmbunătăţită (POflino. PESTE PLAN LA LUCRĂRILE DE DESCHIDERI SI 100 M LI­ E. M. Lupeni s Ita lici. Tot astăzi au loc i 1
NIARI LA LUCRĂRILE DE PREGĂTIRI ;
alte
şi
partide:
două
C CREŞTEREA INDICELUI DE FOLOSIRE A TIMPULUI s A ustria— Franţa (ora 18) ,
DE LUCRU CU 1,5 LA SUTA FATA DE REALIZĂRILE ANU­ \ şi Ungaria—Olanda (ora 1
fi Dialog cu cititorii LUI 1969 ; Din abatajele Lupenîuluî, răs­ Bloga, Vasile Calla, Ion Tomo­ 21). Simbătă sc dcsfâşoa- l|
# SPORIREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII CU 1,8 LA punsul la chemarea la întrecere lea, s-au angajat să obţină şi \ ră partidele: Franţa—O- ^
SUTA FATA DE NIVELUL PLANIFICAT ; a venit cu promptitudine, am ­ în acest an cele mai mari rea­ \ )anda (ora 17) şi Delgia— 1
B Fără mănuşi, programul tv. ,pflBino. 1 000 000 LEI Şl REDUCEREA CU 0,1 PUNCTE A CONŢI­ prestigiului minerilor din această lizări din întreaga Voie a Jiului, s Ita lia (ura 20). Duminică ^
MARFA CU
# DEPĂŞIREA PLANULUI
PRODUCŢIEI
plificat pe măsura tradiţiei şi
va avea loc un singur
t
după cum urmează ■
NUTULUI DE CENUŞA LA CĂRBUNELE LIVRAT ; puiermcâ citadelă a cărbunelui. \ Joc : A ustria—Danemarca •
# ECONOMII LA PREŢUL DE COST DE 300 000 LEI LA Brigăzi cum sînt cele conduse de (COMUMUAflC m (ora 17). \
PRODUCŢIA DE CĂRBUNE SI 500 000 LEI LA LUCRĂRILE minerii Petre Constantin, Mîhoi
| SEARA j si bani. după cum Işi p ro p u ­ să la ore tîrz ii, luîndu-1 eu
sese. ' sine şi pe fra te le său. Eduard,
P in ii. PI SIMIA cm lASĂIl milCAIlA MIMIIOR ? r ilo r a m in tiţi au e v id e n ţia t a lt m in o r — A pa rase hivci
; DE POEZIE I A nch etele sociale ale m in o ­ in vîrstâ de 12 ani. şi pe un
C ercul lite ra r „L iv iu Re- i slaba pre gă tire şcolară a a­ Gheorghe to t de 12 ani. Cei
; breanu" al Casei de c u ltu ră j cestora, com portarea necores- tre i au sustras, p rin spargere,
pu nzâtoarc cu coleg ii şi p ro ­ d in de po zitul F a b ric ii dc p li­
I O râştie a organizat, la H o- | Creşterea şi educarea tin e ­ fa m ilie i, înd ru m are a tin e re ­ trib u tii, cum sînt a lo c a ţiile de şî-a făcut obiele pentru în ­ B ohileâ M i hai d in clasa a fe so rii şi o totală nesuprave- ne d in H unedoara, a lim e n te
; m orod. o seară dc poezie. : re tu lu i co n stitu ie una din tu lu i şi educarea lu i in fa m i­ stat. asistentă m edicală g ra tu ­ că lţa t A ntecedente ? A m ai V lII- a a aceleiaşi şcoli şi M u- ghere din partea fa m iliilo r. în valoare de peste 2 300 lei.
i In prezenţa a peste 150 de : p re ocu pările m ajore ale so­ lie, şcoală, in d ife rite o rg a n i­ ită. căm ine, internate, tabere fost san cţion at pentru fu rtu l triu c V asile din clasa a V il-a P ă rin ţii lu i Vaş G rigo re sînt A pre eiind u-se că p ă rin ţii nu
; a u d ito ri au c itit d in crea- i c ie tă ţii noastre socialiste. A - z a ţii. au redus substanţial de­ şi c o lo n ii, reduceri de im p o zi­ unei biciclete, com is în tim p a Ş colii generale d in T e liu c d iv o rţa ţi, ta tă l lucrează la o fe ră g a ra n ţii suficien te pen­
j tiile p ro p rii Rodica Şufană. : ceastâ a c tiv ita te apare fire a s­ licve n ta in rîn d u rile m in o ri­ te pe sa la rii pe ntru p ă rin ţii ce era elev au fost con da m naţi la pedep­ M o tru , iar m am a sa. recăsă­ tru asigurarea unei cre şte ri şi
! M arîa Diaconu. Ion V. T o- j că dacă se ţin e seama că n o i­ lor. Cu toate aceste m ăsuri, care au în în tre ţin e re copii D in vin a cui acest co p il a se p riv a tiv e de lib e rta te pen­ to rită . deşi are c o n d iţii m a­ e d u ca ţii sănătoase pe care e­
j dea şi I. P opa-S lănileşti. j le g e ne raţii au m isiunea de a starea in fra c ţio n a lă în rin d u - ş.a. In acelaşi tim p, Codul îm b ră ca t haina vărgată a în ­ tru sâvîrşirea m ai m u lto r fu r ­ te ria le corespunzătoare, nu se rau d a to ri să o dea c o p ilu lu i
j A cţiun ea a fost organizată : duce maî departe progresul rile m in o rilo r şi a tin e rilo r fa m ilie i prevede că în d a to ri­ ch iso rii ? P ă rin ţii săi sînt d i­ tu ri din a vu tu l obştesc. Vaş interesează de educaţia c o p i­ lor. instanţa a h o tă rlt in te r­
j în colaborare cu B iblioteca j social, de a co n tin u a şi desâ- este încă la un n iv e l ce nu rea de creştere, educare, su­ v o rţa ţi de m ai m u lţi ani. T a ­ şi M u triu c. p rin spargere, au lu lu i ei. T a tă l m in o ru lu i Bo- narea m in o ru lu i Plosca V i­
! orăşenească O răştie. | vîrşi c u c e ririle în a in ta şilo r. corespunde e xig e n ţe lo r actua­ praveghere şi de apărare a tăl locuieşte in com una Orâş- sustras din chioşcul T .A .P .L bîleâ M ih a i. lăcătuş la U zina cenţiu în tr-u n in s titu t special
C a racteristic o rin d u irii noas­ le ale societăţii Datele sta­ d re p tu rilo r şi in te rese lor co­ Hoara de Sus. satul B ucium şi nr. 32 din H unedoara ţig ă ri dc preparare a m in e re u rilo r de reeducare.
tre este fa p tu l eâ sarcina creş­ tistice arată că lipsa de su­ p iilo r revine, în p rim u l rîn d : trăieşte în co n cu b in a j cu M a­ ..D ip lo m a t“ şi ..A m ira l" în din T e liu c, ia r m am a casn i­ Nu vom mai reve ni cu co­
te rii şi ed ucării c o p iilo r..p e n ­ praveghere a m in o rilo r de că­ fa m ilie i — respectiv p ă rin ţi­ rîa Dâneseu M am a e în sa­ valoare de peste 2 500 lei. La că. au m a n ife sta t aceeaşi lip ­ m e n ta rii pc m arginea acestor
tru a-i form a oam eni c in s tiţi, tre p ă rin ţi şi educatori, p re ­ lor. D ar m ai sînt incâ p ă rin ţi tul L u nca nl. trăieşte şi ea în 9 m a rtie 1969, Vaş şi B obilcâ să de interes faţă de situ a ţia exem ple. Ele sc prezintă sin ­
h a rn ic i şi fo lo s ito ri societăţii, cum şî care nţele care m ai c- care îşi nesocotesc da toria lor con cub ina j cu un a lt bărbat au sustras, to t p rin spargere, şcolară şi com portarea fiu lu i gure. Un lu c ru este, însă. cert.
De la Universitatea nu e lăsată num ai pe seama xistă în educaţia un or copii de a asigura creşterea p ro p ri­ N ici unul d in tre p ă rin ţi nu m a terialo spo rtive din m aga­ lo r. precum si de a n tu ra ju l în P ă rin ţii m in o rilo r despre care
fa m ilie i, ei. in m are măsură, (a re p ro v in din fa m ilii dez­ ilo r lor copii. s-au prezentat la proces. T a ­ zin a fla tă la b a ra ju l C inciş, care acesta işi petrecea tim ­ am v o rb it n-au voie şi nu pot
F xem piele cu care vom sus­
aceasta ii revine şi sta tu lu i.
serală de S tatul, p rin in s titu ţiile sale — organizate sau neinchegate — ţin e aceste a firm a ţii ilu stre a ­ tăl, p rin tr-o scrisoare trim isă ia r la 19 m ai. acelaşi an, au pul lib e r M am a m in o ru lu i fi m u lţu m iţi de fe lu l in care
cauze
con stitu ie p rin c ip a le le
nu
fu ra t d in lr-u n saivan, d in co­
in stanţei, sub lin ia ză: ..Eu
M u triu c V asile nu oferă, p rin
şcoală, a u to rita te tutelară, o r­ ale in fra c ţiu n ilo r săvîrşite dc ză. credem noi. lipsa de g rijă răspund dc el şi de toate muna T o p lita . a lim e n te şi o- com portarea sa. un exe m plu şi-au făcu t d a to ria de educa­
marxism-leninism g a n iza ţii de co p ii $i tin e re t, aceştia. a un or p ă rin ţi fată de p ro p riii b lâ stâ m â tiile lu i.. Nu are de- hiccto de îm brăcă m in te in v a ­ bun p e ntru educaţia fiu lu i to ri. E drept, ei nu pot fi
organe de stat şa — işi a­ F a m ilia , parte com ponentă lor co p ii, cop ii care. în urm a cît să-şi ia pedeapsa după loare de 7:50 de lei. In noap­ său. pe care nu l-a suprave­ sa n cţio n a ţi penal, dar cea m ai
severă pedeapsă este condam ­
Deva sumă m unca de o c ro tire şi şi totodată nucleu al societăţii fa p te lo r ce le-au comis. au fa p t” . tea dc 10 spre 11 m a rtie 1969 gheat. e re în d u -i astfel con di­ narea lo r de către p ro p riii co ­
supraveghere a m in o rilo r, ac­ noastre, este fa c to ru l p rin c i­ fost p riv a ţi de lib e rta te Legea l-a pedepsit pe m i­ Vaş G rigore, avînd asupra sa ţ ii de a se înto vă ră şi cu a lţi
tiv ita te de m are răspundere, pal de educare a co p iilo r, ari M in o ru l F ilipcscu Savu a n o rul F ilipcscu Savu. D ar pă­ un e u tit şi 14 chei pe ntru d i­ tin e ri cu o con du ită necorcs- p ii şi de către o p in ia p u b li­
Luni, 16 februarie 1970, o­ rid ic a tă la n iv e lu l unui in te ­ se form ează d e p rin d e rile , tră ­ rost condam nat la un an în ­ r in ţii săi ? O p in ia publică ii fe rite lacăte, a spart chioşcul punzătoarc. că care reneagâ asemenea
rele 18, va avea loc in sala res sup erior de stat. să tu rile de caracter, norm ele chisoare pe ntru că. în m a r­ va judeca, desigur, după mc- Un a lt exem plu îl con sti­ fapte.
festivă a Consiliului popular N o ile c o n d iţii de via ţă din elem entare de com p ortare în tie anul trecut, a fu ra t o p e r­ > it. G ostat nr. 6 d in H unedoara, tu ie Plesea V ice n ţiu d in H u ­
judeţean expunerea temei a tara noastră, rid ica re a c o n ti­ societate Iată de ce statul dea de la geam ul tre n u lu i ac­ M in o rii Vaş G rigore, elev fiin d su rp rin s dc organele de nedoara E lev slab la în v ă ţă ­ NlCOLAE STINEA
7-a din program. nuă a n iv e lu lu i de tra i. m ate­ nostru s p rijin ă fa m iliile care celerat n r 76306 s tn lio n u t în in clasa a V l-a la Şcoala ge­ m iliţie în a in te de a reuşi să tură. n e d iscip lin a t, cu te n d in ­ preşedintele Tribunalului
Participă toţi studenţii uni­ ria l şi c u ltu ra l, consolidarea au cop ii p rin im p o rta n te con- B u c u re ş ti-tria j, din cure apoi nerală nr. 2 din H unedoara, sustragă produse a lim e n ta re ţe de vagabondaj, venea aca­ judeţean
versităţii.