Page 4 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 4
PAG a ir-r- DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 1 FEBRUARIE 1*70 u iu w iia i w a w w u «
Inmlnarea de ordine 0 rezoluţie adoptată CAIRO 31 - Corespondentul minlului, o sosit la Vorşovio în
de Consiliul Agerpres, C. Oprîcă, tronsmi- tr-o vizită oficială-
şi medalii româneşti de Securitate te : Deputoţii români Ion Măr- MOSCOVA 31. - Corespon
★
gm eonj, secretar al Marii A-
dunâri Naţionale, redactor-şe-
ol ziarului „România liberă". dentul Agerpres, L. Duţă, trans
mite : La Leningrad o fost des
unor cetăţeni sovietici — C o n siliu l de S ecuritate a al Comisiei pentru învăţămînt, Arobe, Unite, şi de deputaţi e chisă o expoziţie românească
NEW Y O R K 31 (Agerpres).
Ştefan
Bîrlea, vicepreşedinte
adoptat cu 13 v o tu ri pentru ştiinţă şi cultură, prim-vicepre gipteni. de maşini-unelte şi utilaje for-
Au fost prezenţi, de aseme
jo-presă. organizată de între
şi 2 a b ţin e ri (A n g lia şi F ra n şedinţe al Consiliului Naţional nea, Titus Sinu, am basado prinderea de stat pentru co
M O SC O VA 31. — C orespon preşedintâ a C o m ite tu lu i E- ţa) o re zo lu ţie caro prevede al Cercetării Ştiinţifice, prof. rul extraordinar şi plenipoten merţ exterior „M aşinexport"
dentul Agerpres, L . D uţâ. xecu tîv al S o vie tu lu i reg io nal crearea u n u i co m ite t de stu univ. M ihoil Ghelmegeonu, vi ţiar al Republicii Socialiste din Bucureşti.
tra n sm ite : La Odesa $i L vo v Odesa. preşedinta filia le i aso diu in problem a A fric ii de cepreşedinte al Comisiei juri România in R A.U.. şi membri Au participat reprezentanţi oi
au a vu t Joc so le m n ită ţi c ia ţie i de p rieten ie sovieto- vest, care sâ fie însărcinat cu dice şi vicepreşedinte al Ligii oi ambasadei romone. Ministerului Comerţului Exte
în ca d ru l cărora m in is rom ânâ, general-loco te nen t G. căutarea c ă ilo r şi m ijlo a ce lo r române de prietenie cu popoa rior al U.R S.S , oî Camerei de
tru l Ion C iubotaru, consi J. O ba tu rov, com andantul re de a se pune eapât opoziţiei rele din Asia şi Africa, ou so comerţ unionale, oi Sovietului
lie r al am basadei rom âno în g iu n ii m ilita re L vo v, genera- R.S.A. de a preda m andatul sit vineri dupâ-omiozâ Io Ca VARŞOVIA 31. - Corespon orăşenesc Leningrod, oi între
U.R.S.S., şi colonel C ornel Be lii-lo co te n e n t V. I. M oroz şi asupra acestui te rito riu . iro. pentru a participa la Con dentul Agerpres. I Dumitraşcu, prinderii de stot pentru co
rar. ataşatul m ilita r, aero şi P. S. B ila o n o v si ge ne ral-m a - N o ul co m ite t se va în tru n i ferinţa internaţională o parla merţ exterior din Bucureşt',
naval al R om âniei în U niunea io r M. î. D o ro n in d in reg iu la înce putul sâ p tă m in ii v iito a mentarilor referiloore la situó- transmite : La invitaţia Uniunii precum si ai Ambasadei româ
Sovietică, au în m în a t un or ec- nea m ilita ră L vo v. re sub preşedinţia secretaru Pionierilor din R P. Polonă, o ne din Moscova.
lă te n i sovietici o rd in e şi m e In m în în d decora ţiile , Ion lu i general U T h a n t pentru a La Uzina de automobile din Bîelorusia s-a construit cel mai ţio din Orientul Apropiat. delegaţie o Consiliului N aţio După deschidere, o ovut loc
d a lii rom âneşti co n fe rite pen C iubo taru i-a fe lic ita t pe cei alege pe preşedinte şi a sta mare autodescărcâtor din ţară - autotrenul „BELA2-549 V" cu Deputaţii români ou fost nal al Organizaţiei pionierilor o conferinţă de presă in kca-
tru p a rticip area acestora la d istin şi în num ele C o n s iliu lu i b ili re g u lile de procedură du un gabarit de 120 tone. Greuta tea sa este de 78 tone şî atinge primiţi de Abdel Mohomed Za- din Republica Socialistă Româ drul căreia directorul expoziţiei
eliberarea tă rii noastre de sub de S tat al R e p u b lic ii S ocia pă care va acţiona. o viteză de peste 50 km/h. nia. condusă de preşedintele o răspuns Io întrebările ziariş
ju g u l fascist şi p e n tru c o n tri liste Rom ânia. yat. secretar general ol Adu Consiliului. Virgiliu Radulian.
bu ţia la în tă rire a prie te n ie i M ai m u lţi gene rali sovietici nării Naţionale o Republicii adjunctul ministrului învăţă- tilor.
sovieto-rom âne de coraţi au e x p rim a t con du
P rin tre cei d istin şi au fost ce rii de p a rtid şi de stat a
gcn era l-eo lo ncl A. G. Şurupov, R om âniei m u lţu m iri pentru
com a nd antu l re g iu n ii m ilita re d is tin c ţiile acordate. Conferinţa de presă a preşedintelui Niton
Odesa. g c n c ra lii-m a io r P. F La so le m n ită ţi au lu a t p a r Tensiune în Lesotho...
C iu iko . N. Z. G alai, G. T. G ro- te re p re ze n ta n ţi ai orca ne lor
ho ve tki, A S. G orbunov din locale de p a rtid şi de stat, W A S H IN G T O N 31 (A ge r m u lu i saigonez pentru c o n ti re rile de arm e ale Is ra e lu lu i „încetinirea
regiunea m ilita ră Odesa, pre precum şi ai re g iu n ilo r m ili pres). — P reşedintele S.L'.A.. nuarea acestui război N ixo n şi le vo r onora în m ăsura în M A S E R U 31 (Agerpres). — ra d io d ifu za tă că re zu lta te le
cum şi Z oia N azarenko, vice- tare respective. R ichard N ixon, a ţin u t vin e ri a e v ita t sâ dea un răspuns care vor considera că această Starea dc tensiune con tinu ă recentei c o n fru n tă ri e lectora
după-am iazâ. la Casa Albă, precis la întrebarea u n u i zia ţară are nevoie de , arm e în să se m en ţină în Lesotho. du le au fost anulate şi eâ In ţa ritmului de
o co n fe rin ţă de presă tele viza ris t dacă toate tru p e le teres plus. O h o tâ rire în aecaslă pă decretarea s tă rii de urg e n ră v o r fi organizate noi ale
tă. M a jo rita te a În tre b ă rilo r tre am ericane vor fi retrase problem ă — a spus el — va fi ţă. U n ul d in tre in d ic iile aces geri generale c it m ai cu rînd
Protocol comercial z ia riş tilo r prezenţi s-au re fe clin V ie tn am , pînâ la s firş ilu l luată în urm ătoarele 30 de z i tei s itu a ţii este fa p tu l că nu asemenea, o altă C onstituţie. dezvoltare în
posibil şi va fi elaborată, de
r it la poziţia S tatelor U n ite în acestui an. aşa cum îşi e x p ri le. V o rb ito ru l a de cla rat că m eroşi re zide nţi a lb i au înce
problem a vietnam eză. mase speranţa în luna iu liv ra re a către L ib ia a 100 de put sâ părăsească ţara în L'cabua Jonathan a acuzat
România — Unearia O cupindu-se de situ a ţia din nie anul trecut. In schim b, a avioane franceze „M ira g e “ este tim p u l n o p ţii dc v in e ri spre p a rtid u l de op oziţie „C ongre economia
V ie tn am , preşedintele S.U.A. declarat că există p o sib ilila te o o problem ă care preocupă gu sîm bălă. F rcşedinle le Jonn- su l" că a pro voca t eşecul ale
ca fo rţele navale şi aeriene ve rn u l am erican.
a re a firm a t vechea poziţie a tlia n Leabua a a n u n ţa t. în - g e rilo r p a rla m e n ta ro p rin
In a ltă o rd in e de idei, v o r
S Im bâtâ a fost sem nat la P ro to co lu l a fost sem nat din g u v e rn u lu i am erican care con am ericane sâ răm înă în V ie t b ito ru l a an un ţa t hotârîrca (r-u n com u nicat ra d io d ifu za t, cam pania vio le n tă in iţia tă îm S.Ü.H.“
nam ul de sud mai m u lt tim p
Budapesta p ro to co lu l p riv in d partea rom ână do către N i- diţionează v iito a re le retrag eri d e rît tru p e le terestre. • a d m in is tra ţie i S.U.A. dc a că starea de urgenţă a fost p o triva P a rtid u lu i N a ţio n a l
de gu ve rn â m in t.
s c h im b u rile directe de m ă r colac Bozdog. m in is tru l co de trupe din V ie tn a m u l de introdusă „p e n tru protejarea După cum s-a an un ţa t, re
fu ri şi colaborarea le h n ico - m e rţu lu i in te rio r, ia r d in p a r sud dc ..c rite riile n iv e lu lu i de R efcrindu-se la problem a e xtin d e sistem ul de rachete persoanelor şi m enţinerea o r
ş tiin tific â pe anul 1970 în tre tea ungară de S zurdi Istvan, a c tiv ita te a p ă rţii adverse, de O rie n tu lu i A p ro p ia t, preşedin a n tib a listie e A .B M. El a spus d in ii". gele Moshocshoe al II-lc a este Noile comenzi primite de
m in is tru l c o m e rţu lu i in te rio r. progresul c o n v o rb irilo r de pa tele N ixo n a spus eâ S.U.A. că va cere C ongresului sâ a lo A genţia R cu tcr precizează arestat Ia d o m ic iliu , situ a ţia fabriconţii de bunuri de folo
m in iste re le C o m e rţu lu i In te se pronunţă pentru secu rita ce cred itele necesare pe n tru că re z id e n ţii albi au fost sfă lu i u rm in d sâ fie c la rific a tă sinţă îndelungată - unul din
La sem nare au fost de faţă ce do la Paris şi dc alte pro
rio r d in R om ânia şi U ngaria. blcm e. in special cu p riv ire tea tu tu ro r ţă rilo r din aceas construirea, a n u l v iito r, a în tu iţi dc către a u to rită ţile dc abia după elaborarea noii tre indicii cheie ai economiei
m e m b rii celor două de legaţii, că zece baze pe ntru rachete la M aseru să părăsească ţara, C o n s titu ţii S.U.A. - ou scăzut în mod
cadre de conducere din M i la ritm u l de in s tru ire a fo rţe lo r tă regiune. El a adăugat eâ cu p u ţin tim p îna inte ca p ri
★
n iste ru l C o m e rţu lu i In te rio r vietnam eze11 (saigor.eze — n r.). S tatele U n ite vo r exam ina ce antibalistiee. m ul m in is tru să suspende M A S E R U 31 (Agerpres). — substanţial în decembrie, pen
„Calea spre şî M in is te ru l C o m e rţu lu i E xte El a susţin ut din nou p o litico co n s titu ţia şi să-i aresteze pe Lesotho. Leabua Jonathan. a tru a treia lună consecutiv.
P rim u l m in is tru al sta tu lu i
Declinul se cifrează
valoric
rio r ungar, precum şi D u m i
săi
a d ve rsa rii
Tn
p o litic i,
S.U.A.
dc „v îc tn a m iz a rc “
a
la 1.5 miliarde dolari, ceea
am basadorul
declarat că a p re lu a t in mod
pace il tru Turcuş, Budapesta, şi ră zb o iu lu i, in sensul in s tru i P r o c la m a r e a s t ă r ii île tim p ce num eroşi a lb i se în efe ctiv conducerea ţâ rii în ce reprezintă un procentaj
R om âniei la
dreptau spre R epublica Sud-
I m em b ri ai am basadei. r ii şi s p r ijin ir ii fo rţe lo r regi- A frica n â . surse in fo rm a te , c i m om entul d e cre tă rii s tă rii de neobişnuit de mare, oducînd
OTTAWA 31 (Agerpres). - ta rg e a fă in S a lv a d o r » tate de agenţia m enţionată, a- urgenţă. El a precizat că, totolul noilor comenzi din de
cembrie la 29,5 miliarde do
Intr-un articol redacţionol in* ra lă că im p o rta n te fo rţe dc practic, regele Moshocshoe al lari.
ti tu Io t „Calea spre pace", p o liţie sud -africa ne au fost II-lc a . arestat la d o m iciliu , a
S A N S A L V A D O R 31 (A g e r
săptămînalul „Canadion Tri KeiaMstrafli anUguvcr pres). — In S alvador a fost ne m ilita re Se ştie că ş\% trim is e la g ra n iţa acestei ţă ri abdicat. Raportul Ministerului Co
H o nd urasu l a acuzat, la r in - '
bune" saluta convocarea uneî d u l său. S a lva d o ru l că ar fi cu Lesotho In tr-u n mesaj adresat popu merţului consacrat noilor co
conferinţe consacrate proble proclam ată starea e xce p ţio pro voca t aceste incidente, în la ţie i ţâ rii. Leabua Jona menzi adaugă astfel încă un
creării naneitale în Filipine
melor securităţii pe continen nală în urm a n o ilo r in cid e n câlcind acordul de încetare a than a s u b lin ia t că gu ve rn u l element Io lista crescîndă de
te cu H o nd urasu l, ca lifica te
tul european. Ideea M A S E R U 31 (Agerpres). — său va lua toate m ăsurile statistici economice care con
de a g e n ţiile dc presă drept fo cu lu i.
unui sistem de securitate în După decretarea s tă rii de pe ntru a s tă v ili tu lb u ră rile firmă o încetinire a ritmului
cele m ai serioase de la 10 iu F o rţe le aeriene ale S alva
Europa cîştigo tot moi mult M A N IL A 31 (Agerpres). — de sim bâtâ. ordinea fusese lie anul trecut, data care d o ru lu i au p rim it o rd in sâ urgenţă In Lesotho, p rim u l declanşate în urm a recentelor de dezvoltare în economie.
teren, scrie „Conodion Tri P reşedintele F ilip in e lo r, F cr- re s ta b ilită la M an ila . Un co m arca încetarea c o n flic tu lu i patruleze co n tin u u de-a lu n m in istru . Leabua Jonathan, alegeri generale, care au fost Cifrele pentru decembrie in
bune" Subliniind că ţările dina nd M arcos. i-a convocat m un ica t al p re şed inţie i, cita t arm a t d in tre cele două ţâ ri. gul fro n tie re i cu H ondurasul, a a n u n ţa t în tr-o d e cla raţie anulate dică, de osemeneo. faptul că
porticipante ale Trototului de sim bâtâ pe p rin c ip a lii săi de AP a pre ciza t că cei ares cunoscut sub denum irea de a de cla rat un p u rtă to r de cu- producţia industriolă în con-
fa Varşovia au propus discu c o n s ilie ri în tr-o în tru n ire de ta ţi v o r fi in c u lp a ţi pentru „ră z b o iu l fo tb a lu lu i". v în t al g u ve rn u lu i de Ia San
tarea problemelor privind se urgenţă, pe ntru analizarea si ..a ctivită ţi crim in a le ". Starea excepţională în S a l S alvador. In acelaşi tim p, el ...şi în Guatemala
curitatea pe continentul eu tu a ţie i create în ţară în urm a P reşedintele M arcos a o rd o vador fusese retrasă după în a m e n ţio n a t că a cu za ţiile fo r Din presa străină
ropean. pornind de Io exclu- p u te rn ice lo r d e m o n stra ţii an nat. dc asemenea, suspenda ceperea tra ta tiv e lo r în tre cele m u la te de g u vern ul de la T e C IU D A D DE G U A T E M A L A tu lu i zia rist guatem alez. Isid o
dereo forţei şi o recurgerii la tigu ve rn a m e n ta le . soldate pî- rea d in fu n cţie a p rim a ru lu i două ţâ ri. în cap itala costari- gucigalpa. că S a lva d o ru l ar fi 31 (Agerpres). — A ctele do ro Zarco. ■
forţă în reloţiile dintre state, nâ în prezent cu p a tru m o rţi ca p ita le i filip in e ze . A n to n io canâ, în prezenţa unei echipe v in o v a t de declanşarea n o ilo r vio le n tă În re g istra te în u lti
precum şi extindereo relaţi şi a p ro x im a tiv o sută de ră V illegas, pe ntru că ..s-a fă de m ediere a O S .A . incidente, sînt „cu to tu l lip m ul tim p în G uatem ala au Nu se cunoaşte încă m o b i strucţio de locuinţe se o ffâ
lu l ''rim e i S-a precizat doar
ilor comerciale, economice şi n iţi. c u t vin o v a t dc re fu zu l de a-şî S alvad orul a acuzat H o n site de tem ei“ , „a b su rd e ” şi d e te rm in a t ix* preşedintele că P erronc era unul d in tre in declin, că venitul personal
o legăturilor tehnico-ştiinţifi- P reşedintele urm ează sâ se în d e p lin i d a to ria p riv in d m en durasul eâ a provocat tre i in „fa lse ". M ontcncgro să suspende d re p s p rijin ito rii ca n d id a tu lu i la a- o crescut în cea mai mică mă
ce ce pot contribui Ia crea întrunească în acelaşi scop şi ţine rea o rd in ii. în tr-u n m o cidente in u ltim e le două zile S alvad orul face răspunzător tu rile c o n stitu ţio n a le şi sâ de lo g c rilc pre zid enţia le Carlos sură în comparoţle^jC^,,jnţre
rea unui climat de destindere cu C o n siliu l lid e rilo r — orga m ent în care aceasta era sar — două in cu rsiu n i pe te rito g u ve rn u l H o n d u ra su lu i pe ntru clare starea de urgenţă. V i A ran a O sorio. din partea P a r gul an şi că deşi -pe-,aruom
şi încredere, „Conodion Tri nism c o n su lta tiv in v e s tit cu cina sa cca m ai im p o rta n tă ". consecinţele grave generate neri s-a a n u n ţa t că colon elu l tid u lu i M işcarea de e lib e ra re blu şomajul nu a crescut,
bune" cere guvernului de la la rg i prerogative. P o triv it ş tirilo r, V illegas ar fi riu l său în apropiere de Las de no ile in cid e n te pe care in retragere. Oscar G iron na ţio n a lă şl P a rtid u lu i in s ti nici numărul celor cuprinşi in
Ottawo să sprijine ideea con ord on at p o liţie i d in M a n ila sâ Tablas şi o vio la re a s p a ţiu lc-a provocat, a su b lin ia t cu P erronc a fost găsit îm puşcat
Pe de altă parte, agenţia tu ţio n a l de m ocratic El fusese noi locuri de muncă nu a
vocării conferinţei europene. lu i aerian de către 4 avioa- h o tâ rîrc p u rtă to ru l de cuvînt. în lo cuinţa sa situată la 30
Associated • Press anunţă că. nu se amestece în recentele d ire c to ru l p e n ite n cia re lo r din crescut.
(O d e cla raţie sim ila ră a fost km do ca p ita la ţâ rii. M oartea
in p rim e le ore ale d im in e ţii de m on stra ţii.
dată p u b lic ită ţii v in e ri la Te acestuia s-a produs la tre i z i G uatem ala şi şef al p o liţie i Declinul noilor comenzi est'»
gucigalpa). le după asasinarea cunoscu secrete. o tendinţă care s-o răspîndit
încheierea larg in rîndul diferitelor g ru
puri industriale. Cea mai ac
CUR / £f f ■ d in pro vin cia N uble au ocu convorbirilor lează la comenzile primite d?
centuată scădere se semna
pat o serie de la tifu n d ii, ce-
rin d în fă p tu ire a re fo rm e i a
grare an un ţa te cu doi ani în industria de utilaje pentru
transporturi, un sector în car«
urm ă. Ei au de cla rat că nu franco - vest- sînt incluse şi uzinele de au
vo r părăsi aceste te re n u ri tomobile Declinul din aceos
pînâ ce nu le vo r fi satisfă
S itu a ţia socială d in Spa L u c ră rile c o n fe rin ţe i au germane tâ industrie se cifrează Io 1.5
nia. care în u ltim e le săptă perm is ş e filo r sta te lo r p a rtic i cute re ve n d ică rile . miliarde dolari, reducînd to
mâni a cunoscut o p u te rn i pante sâ facă un' schim b de talul valoric ol comenzilor din
că efervescenţă, con tinu ă sâ pă re ri in legătură cu re a li P A R IS 31 (Agerpres) — luna decembrie Io numai 6.n
răm înă înoordiată. Peste G 000 zarea unei înţelege ri depline La m inele pe ntru exp lo a S im bâtâ au lu a t s firş it co n miliarde dolari. Raportul M i
dc m in e ri de la Societatea în tre to ţi m e m b rii org an iza tarea zăcăm intelor de m o v o rb irile franco-vest-germ ane nisterului Comerţului susţine
..H unosa" din A stu ria refuză ţie i, se relevă in com u nica libden şl w o lfra m «lin Can p rile ju ite de v iz ita la Paris că toate ramurile aceste! in
sâ se prezinte la lu cru , în tu l fina !. Ei şi-au re a firm a t ea*. procesul de e x tra c ţie a a ca n ce la ru lu i R. F. a G erm a dustrii au înregistrot reducei •
ciuda fa p tu lu i că d ire c ţiu in te n ţia de a strîngc le gătu m in e re u lu i a fost com plet niei, W illy B ra n d t, şi a a lto r similare.
nea a a n u n ţa t noi san cţiun i rile reciproce ’ in ca d ru l o r m ecanizat La accslc exp lo a m e m b ri ai g u v e rn u lu i său. O altă scădere important')
în cazul în care acţiunea ganizaţiei şi a consolida ba tă ri. situate la în ă lţim i de P reşedintele G coţges P o m p i
grevistă va fi con tinu ată. La zele acesteia. peste 3 000 m etri, se fo lo dou şi cancelarul W illy B ra n d t o avut loc în contractele pen
P am pclunc. o pa rte din sa sesc în prezent in s ta la ţii au au avu t o u ltim ă întrevedere tru producătorii de moşini «J
la ria ţii firm e i ..Tndustrias ♦ © ♦ tom ate de fo ra j, u tila j com de o oră la P a la tu l Elysee, u r utilaje care ou pierdut 20n
Esteban" şi-au re a firm a t ho- Com isia O.N.U. pe ntru p ro plex de m are p ro d u c tiv ita m ată de o şedinţă plenară la milioane dolari. Creşteri par
tâ rîrca de a con tinu a greva, blem ele s tu p e fia n te lo r a r- te p e n tru efectuarea unor ra re au lu a t pa rte to ţi m em ţiale dor nesemnificative ou
declanşată în urm ă cu osâ p - lu c ră ri m in ie re ve rtica le . b rii celor două de legaţii. Cele avut foc numai în îndustriit
tâm înâ, ptnâ la satisfacerea la bo rat p ro ie ctu l unui tra ta t ♦ © ♦ doua p ă rţi şi-au m an ifestat electrotehnică şî în industria
re v e n d ic ă rilo r lor. Dc ase in te rn a ţio n a l p riv in d con satisfacţia p e n tru rezu ltatele de bunuri de consum durabî
tro lu l asupra pre p a ra te lo r Ie.
menea. m u n c ito rii şa n tie re Pe te rito riu l E xp o ziţie i c o n v o rb irilo r. C a ncelarul W il
psihotrope.
lo r navale d in S e villa au re m on diale „E xpo-70", care ly B ra n d ţ a de cla ra t că este Cele trei luni de declin con
P rin tre altele. p ro ie ctu l
fuza t reluarea a c tiv ită ţii, pe de p lin de acord cu pre stant în contracte reprezintă
prevede ea substanţele h a lu urm ează să se deschidă la
consid erin d m in ore concesi şedintele P om pidou care a o scădere semnificativă faţa
cinogene. ca LSD. m cscalina 15 m a rtie la Osaka, au fost
ile a n un ţa te de conducere. te rm in a te lu c ră rile pentru descris în tre v e d e rile ea fiin d de nivelul maxim de 32,1 mi
(e xtra ct din cactus m e x i
instalarea u n u i sistem de deschise, p lin e de încredere şi lîarde dolori atins in septem
♦ © ♦ can) şi preparatele a m fe la -
m iniee (psihostim ulente). pe m ăsurare precisă a tim p u lu i. folositoare. brie. Aceostă reducere pori*
P reşedintele R S.F Iu g o riculoase pe ntru sănătate, sâ C e ntrul sistem u lu i il con sti P u rtă to rii de e u v in t ai celor să indice în mod clar că în
slavia. lo sip B io / T ito , va fie puse sub un s tric t co n tu ie un ceas atom ic in sta la t două de legaţii au făcut unele sectorul de producere a bunu
face o v iz ită o ficia lă în tro l in te rn a ţio n a l. E x p o rtu l pe un tu rn cu o în ă lţim e dc precizări asupra p o z iţiilo r e x rilor de folosinţă îndelungată
Zam bia, incepînd dc la 2 acestor preparate ar urm a 19 m e tri. Acest ceas neobiş p rim a te in tim p u l c o n v o rb iri există o slăbiciune persistentă
fe b ru a rie anul acesta, la in să se facă num ai pe ntru sco n u it se caracterizează p rin - lor. In ce priveşte proiectata Nivelul noilor comenzi se in
v ita ţia pre şe d in te lu i Zam - tr-o precizie uim itoa re . Po co n fe rin ţă asupra se cu rită ţii foţîşează grafic ca un zig
p u ri m edicale şi cu a u to ri
bici, K en ne th K aunda, a- zaţie specială. t r iv it d e c la ra ţiilo r specialiş europene, p u rtă to ru l de e u v in t zag, dor trei luni de declin
nunţâ agenţia Taniug. P roiectul prevede, de ase tilo r. o eroare în m ăsurarea al delegaţiei vest-germ ane a constant reprezintă o excep
♦ © ♦ menea, ea şi a lte substanţe tim p u lu i poate fi adm isă n de cla rat că ..cele două p ă rţi ţie neobişnuită în acest sec
psihotrope, in special b a rb i- dată la o m ie de ani. şi a au căzut de acord că o astfel tor. într-un moment cînd toa
D um inică vo r avea loc în tu ric e le şi unele calm ante, ceasta num ai de o secundă. de co n fe rin ţă tre b u ie p re g ă ti te ramurile de boză ale eco
Costa Rica alegeri preziden sâ fie supuse u n u i co n tro l (E xpo ziţia va fi deschisă în tă eu g rijă şi tre b u ie d in a in R.F, a GERMANIEI. Sute de locuitori oî oraşului Hanovra au demonstrat pe străzile ora* nomieî se află in declin.
te să se ajungă la o în ţe le
ţiale. P rin tre c a n d id a ţii ro n - in te rn a ţio n a l. tre 15 m a rtie si 13 septem gere asupra p ro blem elor în şului cu pancarte pe care se poate c iti: „O priţi ridicarea preţurilor". De asemenea se cere („International Herald
brie).
participarea la conducerea in fabrici.
Tribune")
i sid era ţi a avea cele maî ♦ © ♦ ♦ © ♦ scrise pe ordinea ei de zi".
m ari şanse se află fo ştii p re
şed in ţi Jose Figucrcs $i M a A p ro x im a tiv 300 de m in e ri
rio Echandi. din p ro vin cia Concepcion au O stradă din vestul H o l-
Figucrcs este s p rijin it de declarat grevă re vcn d icîn d lyvvoodului devenită cele
P a rtid u l M işcarea pentru e- m ajorare a s a la riilo r, îm b u bră deoarece aici a fost tu r La 12 decembrie, apele O mărimea acestora. La ora
llb c ra rc a naţională, ia r E- n ă tăţirea c o n d iţiilo r de m u n nat clasicul film cu G ary ceanului Atlantic inghiţc&fi actuală, rezervorul unui a
chanrli de P a rtid u l re p u b li că şi pro n u n ţîn d u -se îm p o Cooper. „H ig h noon", a fost cele 207 000 tone ale super- EXPLOZII LA TROPICE
can. care face parte din M iş triv a con ced ierii abuzive a distrusă de un incen diu ca tancului—petrolier „Mar semenea tanc petrolier este
carea pentru un ifica re a na u n o r m u n c ito ri re a iz b u c n it la stu d io u rile pessa", aparţinînd compa de trei ori mai mare decît
ţională. Pe de altă parte, ag e n ţiile „C o lu m b ia ". Se apreciază că niei Shell. Două săptămini un întreg vas de pe vremea
război
celui de-al
doilea
• © ♦ de presă anunţă că peste pagubele depăşesc 1 500 000 m ai tirziu, in largul portu re constă in utilizarea unui care vor fi sisttitc toate o care depăşeau 100 000 tone, mondial. Iar măsurile dc se
6 000 de m u n c ito ri agricol! d o la ri. lui m ozam bican, Beira, ex jet de apă destinat să înlo peraţiunile de degazarc. Dar iar de aproape doi ani, pe o-
In cursul n o p ţii «le v in e ri ploda „Mactra" — supcrtanc cuiască amestecul exploziv in afara cauzelor imediate ceane navighează deja 50 de curitate clasice — aspirarea
spre sîm bălă. în ce n tru l IMa- de proporţii similare cu pre de gaze şi aer care se creea sau poate chiar fortuite pe tancuri petroliere cu tonaj gazelor în afara rezervoare
n ilc i au co n tin u a t in c id e n cedentul, proprietate a ace ză in interiorul rezervoare care ancheta încearcă să Ic de peste 200 000 t. alte 300 lor (pentru a le lăsa să se
M işcarea socială belgiană continuă sâ se in te nsifice. \ răsplndească în aer) şi chiar
tele d in tre stud enţi şî p o li leiaşi companii Shell. Iar lor. Dar este suficientă cea stabilească, trebuie totuşi re- asemenea vase aflindu-se la
ţie. ('arc. după cum relevă în afara m in e rilo r din bazin ul ca rb o n ife r L im b o u rg , j după alte cîteva zile. o altă mai mică scinteie pentru ca ora actuală în constnicţie. umplerea acestora cu azot
agenţia Renter, s-au tra n s care con tinu ă acţiunea lo r re ve n d ica tivă începută în j explozie avea să distrugă, acest amestec să provoace Următorii 10 ani vor cunoaş inert — nu mai sînt eficace.
fo rm a t în tr-o adevărată bă- urm ă cu cîtcva sâp tâm îni, noi greve au fost declan- j în apele Oceanului Indian, explozia vasului. S-a mai te lansarea la apă a unor pe Elementul profit a atras
1 ăl io. P o liţia a deschis focul şate în u ltim e le două zile. O p t m ii de m u n c ito ri de In vasul „Seven Skies", care constatat, de asemenea, cu troliere gigant de 500 000 pî- companiile petroliere să in
îm p o triva de m o n stra n ţilo r, uzina Ford au h o lă rît încetarea lu c ru lu i în semn dc j naviga sub pavilion suedez. accidentele s-au produs, în NOTĂ EXTERNĂ nă la l milion tone. Una din vestească fonduri uriaşe pen
o m o rinrl patru studenţi şi . protest îm p o triva re fu z u lu i d ire c ţie i de a satisface j Accidentele au survenit majoritatea cazurilor, h. cele mai mari firme con tru achiziţionarea de sup er-
| re ve n d ică rile lo r O p a rte din g re vişti au ocupat a- j tancuri. Preţul lor depăşeşte
ră n in d a lţi 1G0 Acest b ila n ţ de fiecare dată in momentul tropice, acolo unde atmo structoare de nave din lu
j tclîercle. La A nvers. peste 5 000 de s a la ria ţi de la j cifra de 6 milioane lire ster
a foni an un ţa t o ficia l de po- în care se efectuau opera sfera încărcată împiedică me, „Ishikauajima Hcavy
j ..G eneral M otors" se a flă în grevă încă de la începu- j line şi mărimea pierderilor,
ţiunile de spălare a rezervoa răspindirea rapidă a vapori cunoscută o realitate de ca Industries", a primit deja
In ciuda fo cu lu i deschis de i tu l sâp tâm înii. rcfu zîn d concesiile m in ore propuse dc j relor, după ce fuseseră li lor de ţiţei, menţinindu-i in re societăţile interesate s-au comanda unui tanc petrolier in cazul exploziilor, creşte
o c'h 'o . stu d e n ţii nu au pu | conducerea uzinei. vrate cantităţile de ţiţei suspensie deasupra vasului ferit m u ltă vreme. de 400 000 tone din partea proporţional cu tonajul va
lu l fi eva cua ii din Piaţa pa- transportate, vasele navi- După ce, vreme de 10 ani — /h 1045, itn vas de 20 000 companiei ‘ britanice „Glob- selor.
p re zid enţia l. Pentru moment, însă, an
gind deci cu balast. diferitele companii proprie tone putea fi considerat un lik Tankers". După cum se
* 0 * Ultimii 10 ani au cunoscut tare ale acestor petroliere vctrolier marc, 10 ani m ai vede, într-o evoluţie ultrara cheta nu a găsit nici o solu
ţie acestei probleme
care
20 de asemenea explozii care devenite din ce in ce mai gi tirziu. un tonaj dc 50 000 de pidă, secolul XX n cunoscut
V in e ri srarn s-au te rm in a t gantice, au suferit numeroa finea deja un Supcrpetrolier. , apariţia acestor super petro ineacă, în cîteva ore, mili
şi malgaşâ • C U R I E R
lu c ră rile C o n fe rin ţe i Ia n i s-au produs toate în acelaşi se pierderi, s-a ajuns in In jurul anilor ’60 au apărut liere care n-a coincis insă oane, in apele calde ale tro
vel îna lt a O rgan iza ţiei co moment, aparent lipsit de picelor.
m une a frica n ă gravitate, al spălării rezer sfirşit la concluzia necesită superpetrolierc de genul cu perfecţionarea metodelor
voarelor. Sistemul de spăla ţii unei anchete, perioadă in „Mactra“ şi „Seven Skies",
I (O.C.A.M.). dc securitate in fun cţie de EUGENIA CRISTEA
T IP A R U L : În tre p rin d e re a p o lig ra fic ă Deva
44 065