Page 40 - Drumul_socialismului_1970_02

2 DRUMUL SOCIALISMULUI fc Nr. 4699 < VINERI 13 FEBRUARIE 1970
Bl

i
ANGAJARE FERMĂ Alimentaţie

de

IN MAREA protecţie

Conducerea combinatului ;
hunedorean şi comitetul ■
nerii Cătono Vespasian, Ale­ tensivă a muncii în subteran. Fa­ sindicatului acordă o deo- ;
xandru Nicoară, Gheorghe Purdo, ţă de acestea, colectivul minei sebitâ atenţie prevenirii j
Valerian Tărină ş) alţii, holărîrea Vulcan răspunde chemării la in- îmbolnăvirilor în rîndurile j
noii conduceri o exploatării de trecere şi se angajează să în­ siderurgiştilor, apărării să- j
a crea cele mai bune condiţii deplinească următoarele obiec­ nătăţii lor. O măsura bine- j
$ DEPĂŞIREA PRODUCŢIEI PLANIFICATE CU 25 000 pentru desfăşurarea ritmică, in- tive : venită în acest sens. este şi j
TONE CĂRBUNE COCSIFICA3IL SI ÎMBUNATATIREA CA­ acordarea pentru muncito- :
LITĂŢII ACESTUIA PRIN REDUCEREA CU 0.2 PUNCTE A 0 EXTRAGEREA PESTE SARCINILE PLANULUI DE PRO­ rii din secţiile cu foc con- .‘
CONŢINUTULUI DE CENUŞA ; DUCŢIE A UNEI CANTITATI DE 5 000 TONE CĂRBUNE linuu — oţelării. furnale, \
$ DEPĂŞIREA PLANULUI PRODUCJIEI MARFA CU BRUT ; laminoare. aglomeratoare. !
4 175 000 LEI ; 0 DEPĂŞIREA PRODUCJIEI MARFA CU 820 000 LEI; cocscrii etc — a alimenta- î
$ SPORIREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII CU 1,4 LA SU­ 0 CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII CU 3,8 TONE ţiei dc protecţie. Peste I
TA ; PE SALARIAT SI AN ; 1 700 dc siderurgişti din i
$ ÎMBUNĂTĂŢIREA INDICELUI DE UTILIZARE A TIM­ 0 REDUCEREA CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE CU secţiile amintite beneficia- j
PULUI DE LUCRU CU 0,2 PUNCTE ; 1 000 000 LEI ; zâ gratuit dc lapte, aii- j
$ CREŞTEREA VITEZELOR DE AVANSARE IN ABATA­ 0 REDUCEREA CONSUMULUI SPECIFIC LA LEMN DE ment antidot. De asemenea, j
JELE FRONTALE CU 20 LA SUTA SI OBŢINEREA IN GA­ MINA CU 0,1 MC PE 1 000 TONE ; aceste secţii au fost dotate !
LERII A UNOR VITEZE MEDII DE CEL PUŢIN 60 M LINIARI 0 DEPĂŞIREA PLANULUI VALORIC LA LUCRĂRILE DE cu instalaţii dc preparare j
PE LUNA ; CONSTRUCTII-MCWYAJ CU 200 000 LEI ; Lucrind la o maşină de frezat părţile componente ale noilor garnituri de mobilă fabri­ a apei carbogazoase ce se j
© REDUCEREA CONSUMULUI SPECIFIC DE LEMN DE 0 OBŢINEREA DE BENEFICII PESTE PLAN IN VALOA­ cate la I I.L. Brad, iîmplarul Filîp Olteanu dovedeşte o bună piegotîre profesională. distribuie muncitorilor în !
MINA CU 1,5 MC LA 1 000 TONE ; RE DE 1 000 000 LEI. Foto : V. ONOIU fiecare schimb.
0 REDUCEREA CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE CU 1,5
MILIOANE LEI SI OBŢINEREA UNUI BENEFICIU SUPLI­ - Aceste obiective vor fi du­ telor luate în întrecerea socialis­
MENTAR DE 1,2 MILIOANE LEI ; se Io îndeplinire în condiţiile tă — şi-a exprimat încrederec
$ EXECUTAREA PESTE PLAN A UNUI VOLUM DE IN­ respectării cu stricteţe o cerin­ noul director al minei. ing. loan
VESTIŢII DE 1 MILION LEI SI ECONOMII DE FONDURI DE ţelor explootării raţionale o ză- Popescu. Pregătirea din timp a
INVESTIŢII PATA DE DEVIZ DE 300 000 LEI. eămîntului. a normelor de secu­ noilor abataje, extlndereo pro­ CREŞTEREA INDICELUI
lor, ridicoreo calificării mineri­ Clădire nouă
ritate o muncii la locurile din cedeelor ovonsote de lucru, corn-
- Colectivul nostru o şi ocu- ale anului 6 500 tone do cărbu­ subteran şi de la suprafaţă. pletareo şi stabilizarea elective­
mulol o volorooso „restre" in ne de calitate bună. luna ianua­ Avem convingereo că sub eon-
contul ocesfui mobilizotor ongo- rie om încheiat-o fovorobil şi la ducereo organizaţiei de partid lor şi creşterea indicelui de uti­ I i I
joment - ne-o dedare! tovară­ octivitateo economico-lmoncioro. colectivul de muncitori, tehni­ lizare a timpului de lucru, ne DE NATALITATE IMPUNE 0
şul loan Rocrck, secretarul co­ Vom ocţiono energic în conti­ cieni şi ingirferi de Io E.M Vul­
mitetului de partid al minei. Mi­ nuare pentru extinderea meca­ can îşi va spori eforturile pen­ vor asigura realizorea în condi­ pentru cămi- j
nerii noştri ou extras suplimen­ nizări', folosirea intensivă o uti­ tru îndeplinirea exemplară a sar­ ţii normale a obiectivelor pro­
tar în aceste prime 40 de zile lajelor şl a timpului de lucru, cinilor de plan şi o angajamen- puse. REPRODUCŢIE ÎMBUNĂTĂŢITĂ
E. M. Lonea E. M. Paroşeni nul cultural |

în cadrul preocupărilor pen­ exemplu la C A P. Brad, Mes­ ia viţele, »pînă la s firş itu l se­
Reprezentanţii salariaţilor E.M. lansată de colectivul minei Ani- Cea mai tînără mină a Văii pe scara larga o meconirării în In centrul dc comună To- | tru îmbLinâtâţirca a c tiv ită ţii in teacăn. Bretea Mureşanâ, Do­ m estrului I al anului curent se
noasa. Io care răspundem cu sectorul zootehnic, sporirea e- bra, Râduleşti, Bobîlna, Peştişu pot înlocui din efectiv circa
loneo primesc cu deosebită Jiului este confruntată în acest subteran şi creşterea productivi­ meşti se construieşte un j
entuziasm prin următoorele c- feclivolo r de anim ale, prin îm­ Mare. Căstâu. Sâlnşu de Sus 1 700 vaci neproductive, exîa-
sotişfocţie chemorea la întrecere biectîve : an cu sorcini deosebit de mobi­ tăţii muncii. In acest sens, an­ nou cămin cultural. Clădi- j bunătăţirea procentLilui de na­ ş a., s-a reuşit să’ se realizeze tînd p o sib ilită ţi depline ea p i­
lizatoare. otît in ce priveşte creş­ rea va cuprinde o sală de j n i la 6 [îrsitu l anului întregul
terea productivităţii muncii cit, gajamentele tînărului colectiv ds j spectacole, bibliotecă, ma- j talitate, se înscrie ca o sarci­ şi chiar sâ se depăşească gra­
0 EXTRAGEREA A 7 500 TONE CĂRBUNE BRUT PESTE mai cu seomă. in promovoreo Io mina Paroşeni prevăd : nă im portantă ce stă în faţa ficele de montă la viţele pc efectiv matcă pla n ifica t pentru
SARCINA PLANIFICATA • 1 gazii pentru recuzită. Zi- j conducerilor cooperativelor a­ luna ianuarie, aceasta ca urm a­ C.A.P. să se realizeze numai pe
0 DEPĂŞIREA PRODUCŢIEI MARFA CU 770 000 LEI-; 0 DEPĂŞIREA PLANULUI DE PRODUCŢIE CU 1 000 | lele acestea cetăţenii au j gricole şi a cadrelor tehnice re a preocupării p rivin d lo ti­ scama p râ silcl p ro p rii, p rin tre ­
0 REALIZAREA DE ECONOMII LA PREŢUL DE COST iN TONE CĂRBUNE BRUT ; ; transportat şi fasonat lem- I din unităţi. In acest sens, se zarea. îm bunătăţirea fu ra jă rii cerea în categorii superioare a
VALOARE DE 500 000 LEI. PE SEAMA REDUCERII CONSU­ @ DEPĂŞIREA PRODUCŢII MARFA PLANIFICATE CU nul pentru planşeu şî aco- i impune ca problem ele m ajore precum şi u rm ă ririi zilnice a viţelelor destinate reproducţiei.
MULUI DE LEMN CU 1 MC LA 1 000 TONE DE CĂRBUNE 200 000 LEI ; 1 periş. alo reproducţiei la anim ale in procesului de reproducţie. In acest scop, este de datoria
EXTRAS, REDUCERII CONSUMULUI SPECIFIC DE ENER­ 0 SPORIREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII CU 160 LEI PE j Pînă acum au mai fost ] cadrul cooperativelor agricole, In alte un ităţi însă, cum sînt conducerilor cooperativelor a­
GIE CU 0,3 KWH PE TONA DE CĂRBUNE SI DEPĂŞIREA SALARIAT ; i turnate fundaţiile, confec- j care slau Iu baza ob ţin e rii u­ C.A.P. Boz, Bretea Română, gricole sâ îmbunătăţească
PRODUCTIVITĂŢII MUNCII CU 4 TONE PE SALARIAT SI 0 ECONOMII LA PREŢUL DE COST IN VALOARE DE i ! ţionată şî arsă cărămida. J nor producţii sporite de carne Sarinizcgetusa, M ărtineşti. Vc- substanţial m odiil de în tre ţin e ­
AN ; 200 000 LEI ; j aprovizionată ţigla. Toate j şi lapte, sâ-şi găsească o rezol­ ţel, Rîu de M ori, Unirea. Jele- re şi fu ra ja re a viţelelor, în-
0 REDUCEREA CONŢINUTULUI DE CENUŞA CU 0,2 LA 0 REDUCEREA CONSUMULUI DE LEMN DE MINA CU acestea reprezintă rodul : vare grabnică, pe p rin cip ii teh­ d in ţi, Sincrai, Rişculiţa, Komos, trodueind obligatoriu în ra ţii
SUTA IN CĂRBUNELE LIVRAT ; 0,2 MC PE 1 000 TONE CĂRBUNE ; ■ contribuţiei în bani şi nnm- nice noi, îndeosebi la specia Sălclva, Livadia şi altele, pre­ cantităţi suficiente de concen­
0 MARIREA INDICELUI DE FOLOSIRE A TIMPULUI DE 0 IMBUNATATIREA INDICELUI DE UTILIZARE A MA­ de bovine. ' vederile graficelor de montă la trate, ia r cadrele tehnice din
LUCRU CU 1 LA SUTA FAfA DE REALIZĂRILE ANULUI ŞINILOR DE INCARCAT CU 3 LA SUTA ; : că a cetăţenilor. .Se ştie câ realizarea cfecti- viţele s-au înd eplinit doar în u n ită ţi şl din reţeaua dc repro­
1969 ; 0 EXTRAGEREA CU SUSŢINERE METALICA A 15 000 TO­ vului matcă la vaci este con­ proporţie dc 3,8 pînă la 28.8 la ducţie şi selecţie sâ urmărească
0 OBŢINEREA DE BENEFICII PESTE PLAN DE NE CĂRBUNE FATA DE PLAN. diţionată de modul în care se sută. O situaţie total nesatisfă­ cu mai m ult sim ţ de răspunde­
1 000 000 LEI. asigură şi se desfăşoară repro­ cătoare există la C.A.P. Holdca, re procesul de reproducţie. De
ducţia Ia viţele. Această acţiu ­ O râştioara de Sus, Bîrsâu, asemenea, m edicii vete rina ri de
- Factorii pe core ne bazăm vom utiliza in obotojele noastre circu m scripţii sînt chemaţi să
- Realizareo obiectivelor pro­ organizatorîce şî acţiunile do în mod deosebii în acest an — un număr de 6 combine. Aceosto ne este organizată prin reţine­ Zlaşti, Boş şi Izvoarctc, unde
puse - o spus îng. Aurel Brin- organizare supenooro preconizo- ne-au declarat tovarăşii Grîgorc ne asigură creşterea vitezelor do rea pentru reproducţie a în tre ­ în cursul lu n ii ianuarie nu a se preocupe îndeaproape de
diagnosticarea şi tratarea cazu­
duş, directorul exploatării — ce­ te. trebuie folosite cu pricepe­ Pălruico, inginer şef şî ing Ni- avansare şi o productivitate din­ gului efectiv de viţele care se in tra t la reproducţie nici o v i- rilo r de sterilitate. Lunar ei
re din partea inginerilor, maiştri­ re şi înolt simţ de răspundere colae Bucur, secretorul comite­ tre cele moi ridicate pe bozin, obţin anual în fiecare unitate. ţca. trebuie sâ execute diagnosticul
lor, o tuturor salariaţilor îndepli­ tului de portid ol mmel - con­ In oceloşi timp este necesară De aici rez.ultâ necesitatea cn Pe total judeţ, în cadrul co­ de gestaţie la toate viţelele
nirea riguroasă a sarcinilor do pîrghiile stimulative pe care ie stau în folosirea judicioasă o o- tehnologia de creştere n vîţe- operativelor agricole graficul montate sau însămînţnte a rtifi­
de montă pe luna ianuarie s-a
producţie, respectoreo disciplinei oferă noul sistem de salarizare vontojelor mecanizării. Vom in­ îmbunătăţirea activităţii de apro­ lelor să fie identică eu cea a realizat dnor în proporţie dc cial în urmă cu trei luni. Sco­
şi securităţii muncii. Aceasta ne pentru creşterea cointeresării troduce intr-un abataj cu front vizionare, transport şi întreţinere, tine retului taurin mascul pus 43 la sută, ccca cc constituie pul diagnosticării gestaţiei sâ
va permite să executăm în bu­ moteriole în obţinerea de rezu'- de 100 metri, un complex de sus­ în scopul lichidării gîtuirilor ii* In îngrăşat, in aşa fel in cit la Lin rezultat cu m ult sub aştep­ nu se înţeleagă câ este numai
vîrsta de cel m ult 18 lu ni sau,
ne conditiuni măsurile tehnico- tate cil moi bune în întrecere. ţinere şi tăiere mecanizată şî fluxul producţiei. indiferent de vîrstă, la atinge­ tări. penlru completarea,- situ a ţiilo r
rea g re utăţii . corporale de 330 Din analizele efectuate reie­ statistice, ci p e n tru ,a ;şe acţio­
E. M. Petrila E. M. Urieani kg la rasa Bălţată românească se că în cea mai m arc pane na neîntîrziat asupra exem pla­
relor ce nu răm in gestante şi
din unităţi se neglijează pro­
şi 285 kg la rasa Pinzgau de
care, m enţinute în unitate tim p
Transilvania, toate viţelele să blema reproducţiei, atît la vaci îndelungat fără viţei şi produc­
Minerii de Io Uriconi se oflo primo lună o anului s-a depăşit, se monteze şi să rămînă ges­ cît mai ales la viţele. In lu nile ţii de lapte, cauzează pierderi
Colectivul de aici, onolizînd tor procedee ovonsote de mun­ acum in plin efort de redresare ritmul producţiei s-o normalizat, tante ccl puţin 80 la sută din ianuarie, februarie şi chiar
resursele şi posibilităţile de core că. folosirii raţionale o capaci­ o explootării Io nivelul prevede­ fopt ce o creat premîse certe efectiv. m artie şi sc amină darea a- economice în cadrul ferm elor
dispune, pe bazo organizării su­ tăţilor productive şi o timpulji de îndeplinire o tuturor sarcini­ Reuşita acţiunii necesită ca cestnra la montă pînă In pe ri­ de animale.
perioare o producţiei şî o mun­ de lucru, îşi prooune să reolize- rilor pionului. In ocest scop. co­ lor pe onul în curs, dind posibi­ in fiecare unitate să se facă oada scoaterii In păşune. Aplicarea tutu ro r m ăsurilor
cii, extinderii mecanizării şi a* 1- ze : mitetul de portid şi nouo con­ lotizarea viţelelo r pe grupe — Deşi este unanim recunoscut am intite, în special în ceea ce
ducere o minei, cu sprijinul cen­ litate colectivului să răspundă faptul câ vacile şi viţelele ce priveşte alim entaţia, îngrijire a,
tralei cărbunelui, ou întreprins cum se cuvine chemării la în­ de creştere, pentru montă şi de
0 EXTRAGEREA PESTE PLAN A 4 500 TONE CĂRBUNE; un complex de măsuri. Drepl trecere. Obiectivei minerilor de viţele gestante. La fiecare gru­ se montează în cursul trim es­ lotizarea şi urm ărirea zilnică a
0 SPORIREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII CU 3,6 TONE Io Uriconi sînt următoorele : pă, pc lingă o furajare din a- tru lu i I al anului vor făta în procesului de reproducţie, la a
CĂRBUNE PE SALARIAT SI AN ; rezultat, pionul de producţie pe bundenţâ şi în g rijire corespun­ cursul aceluiaşi an şi p rin a- căror m aterializare au datoria
0 REDUCEREA PREŢULUI DE COST CU 110 000 LEI, 0 DEPĂŞIREA PIANULUI DE PRODUCŢIE CU 2 500 zătoare (probleme ce cad in reasta se îmbunătăţeşte sim ţi­ să-şi aducă contribuţia toţi fac­
PE SEAMA REDUCERII CONSUMULUI SPECIFIC DE LEMN răspunderea co n siliilo r de con­ tor procentLil de natalitate şi to rii din unităţi, vor determ ina
DE MINA CU 0,3 MC PE 1000 TONE CĂRBUNE EXTRAS TONE CĂRBUNE ; ducere ale cooperativelor ag ri­ producţia de lapte, in g in e rii şi in p rim u l rînd realizarea efec­
0 SPORIREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII CU 1 LA SU-
Şl CREŞTERII PRODUCTIVITĂŢII MUNCII ; TÂ FATA DE SARCINA PLANIFICATĂ ; cole) este necesar să se urm ă­ m edicii veterinari din un ităţile tiv u lu i matcă, creşterea indice­
0 OBŢINEREA DE BENEFICII SUPLIMENTARE IN VA­ © REDUCEREA CONSUMULUI DE LEMN CU 0,3 MC rească zilnic procesul de repro­ am intite ca exemple negative lui de natalitate la bovine şi a
LOARE DE 120 000 IEI; PE 1 000 TONE CĂRBUNE EXTRAS ; ducţie de către cadrele tehni­ n ci s-au preocupat cu su fici­ producţiei de lapte şi carne.
0 EXECUTAREA SUPLIMENTARA A UNUI VOLUM DE 0 REALIZAREA A 300 000 LEI ECONOMII LA PREŢUL ce din unităţi, de la circum ­ entă răspundere de înlăturarea
LUCRĂRI MINIERE iN VALOARE DE 250 000 LEI, REALI- DE COST Şl A 300 000 LEI BENEFICII SUPLIMENTARE. scrip ţiile veterinare şi de că­ unor asemenea anom alii. Ing. PETRU RADU
ZIND O ECONOMIE DE 1 050 000 LEI FATA DE DEVIZE. tre lu cră to rii din reţeaua de Analizele făcute evidenţiază director al Centrului judeţean
insâm inţâri a rtificiale . faptul ră prin respectarea în ­ de reproducţie şi selecţie
- Alături de măsurile coi© timul on ol cincinalului mina tocmai a graficelor de montă
- De moi multă vreme se sim­ punzînd chemării, colectivul nos­ vizează îmbunătăţirea organiză­ noastră să revină în rindurîle O atenţie sporită trebuie a­ a animalelor - Deva
ţea nevoia unei îmbunătăţiri ge­ tru este hotărî! să focă un pas rii procesului de producţie - ou din frunte ale întrecerii. cordată rea liză rii lunare a gra­
nerale o activităţii minei - spu­ hotărîtor pe linio ritmicităţii pro­ arătat tovarăşii ing. Mircea Co- ficu lu i dc montă la viţele, în-
ducţiei, întăririi disciplinei şi in­ ★ tru cît fără aceasta, nici un in­
nea îng. Gheorghe Giudea, di­ roban, directorul minei şi ing. Izvorîte din nestrămutata ho- dicator economic din sectorul
sistenţei tehnice, o oi go ni ză rîî
rectorul minei. Dedonşorea între- raţionale o procesuluî de extrac­ Victor Apostu, secretarul comi­ lorîre de o înfăptui exemplar creşterii tau rine lor nu se poa­ In vederea fertilizării terenului
cerîi esle un minunot prilej. Ros- ţie o cărbunelui. tetului de portid - sîntem nreo- prevederile ultimului on ol cin­ te îndeplini în condiţii cores­
cupoţi de extindereo metodei de cinalului şi de a pregăti temei­ punzătoare. Asemenea grafice P rin in te rm e d iu l în tre ­ cantităţi mai mari de azo­
E. M. Vulcan explootare cu obotaje frontola nic desfăşurarea extracţiei dc s-au întocm it la fiecare unita­ p rin d e rii .judeţene do a p ro ­ tat sau superfosfat. cc se
şi obţinerea de rondomente înol-
cărbune la nivelul stabilit prin
te in Juna decembrie a anului
vizionare a C.A.P. s-au p ri­
vor folosi la
fertilizarea
tc pe seama mecanizării In co­ măreţul program elaborat de trecut de către com isiile dc cla­ m it peste (»00 lone îngrăşă­ culturilor de toamnă şi pri­
drul mineî noostre s-a impomin- Congresul ol X-lea ol PC R . an­ sare constituite în acest scop de m in te chim ice din cota t r i ­
Coleetivul ocesteî mine or» faşă în întrecere, Acest lucru il tenit o atmosferă loborioosă de gajamentele minerilor din Va­ D irecţia agricolă judeţeană. Ce m e stru lu i l a a n u lu i curent. măvară. se numără C.A.P.
reale posibilităţi ca în ultimul demonstreoză bilo.iţul pozitiv al munco, fiecare brigodo, fiecoro lea Jiului reprezintă un aport de Coşurile de fum ale Hune­ se constată însă din analiza în­ P rin tre cooperativele a g ri­ Deva, Crislur, Simcria. Sînt-
on ol cincinalului să redobîn- lunii ionuorie. priceperea şi hăr­ miner este animat de dorinţo seamă la progresul economic, la doarei. d e p lin irii lor ? cole cărora li s-au liv ra t andreî şi altele.
deosco prestigiul de mină frun- nicia brigăzilor conduse de m:- de o face totul pentru co în ul­ înflorirea multilaterală o potriei. In tr-o serie de unităţi, ca dc
a c tiv ită ţi ed ucative nocorcs- o b lig a ţie si locul an alizei este preeierea m u n cii c o rp u lu i p ro ­ şani. M ireca M iró n , vice p re ­ ţilo r e xtra d id a ctice . folosirea A p re c iin d la ju sta lo r va lo a ­ rie n ţa la catedră n i le oferă
pun2âtoare de către unele ca­ lu a t de m u lle o ri de autoapre­ fesoral Pot fi date num eroa­ şedinte al C o n s iliu lu i judeţean ra ţio n a lă a tim p u lu i lib e r iu re e fo rtu rile depuse şi succe­ fă ră m a ri e fo rtu ri, trebu i«
dre didactice. In educaţia po­ c ie ri subiective. Problem e se exem ple de la şcolile ge­ pentru educaţie fizică şi sport. in te rn a te etc. sele o b ţin u te — a a ră ta t v o r­ concretizate p rin tr-o te m e in i­
litic ă . civică, etică a e le vilo r, ..m ă run te“ ale în d ru m ă rii p ro ­ nerale B rad. T eliuc, Bretea Ş tefan lovănescu, inspector In încheierea lu c ră rilo r şe­ b ito ru l — nu putem trece cu că a c tiv ita te practică. In ca­
in form area lo r m u ltila te ra lă , cesului dc in v â ţâ in în t scapă Română. Ciopeia. Foit. Liceu l şcolar în m u n ic ip iu l H u n e ­ d in ţe i a lu a t e u v in tu l to va ră ­ vederea existenţa unor aspec­ re m unca sâ cunoasră a trib u ­
generală nr. 1 V ulcan se acor­ u n ii profesori de la Liceul din m u lto r d ire c to ri dc scoli La Ilia . dc la unele şcoli din ora­ doara. loan Sapta. d ire c to ru l şul La zăr D avid, care a a ră ­ te negative, care im pun lu a ­
dă In masă e le v ilo r note sla ­ G urabarza, Liceu l pedagogie Şcoala generală nr. (> H u ne­ şele Deva. Hunedoara, Orăş- L ic e u lu i in d u s tria l m in ie r ta t că organul judeţean de rea u n or m ăsuri grabnice si tele d ă ru irii sincere, ale p a rtic i­
be p e ntru eâ nu ştiu sâ re ­ Deva. g ru p u rile şcolare en er­ doara. n e g lijîn d activita te a la ţic şi Valea Jiului. U neori, lip ­ Deva. loan R aţiu, secretar :,î p a rtid acordă o deosebită aten­ eficiente. Dacă. faţă dc anul p ă rii entuziaste, cu întreaga
zolve o problem ă Se pare c§ getic Deva si m in ie r Petroşani. elasele V — V III. d ire c to ru l a sa dc răspundere şi c o m b a tiv i­ C o m ite tu lu i judeţean U .T C . şi ţie îm b u n â lâ ţirii con tinu e a Şcolar trecut, p ro m o v a b ilita - fiin ţă , in procesul m ăre ţ d a r
în aceste cazu ri nu e le vu l este L ice u l nr. 2 H uncdooa. la vi­ to le ra t ca in p rim e le sâplâ- tate a unor conduceri de scoli Ion S âvulesru, inspector gene­ p rin o s u lu i in s tru c tiv -e d u e a tiv tea la clasele T— IV răm îne p lin de răspundere al in s tru i­
cel vinovat... nele scoli generale din m u n ic i­ m în i ale trim e s tru lu i 11 sâ nu facilitea ză a p a riţia un or fe­ ra l la M in is te ru l In v â ţâ m in - d in şcolile dc toate gradele constantă, la celela lte clase se r ii si ed u că rii tin e re i generaţii.
N c ritm ic itâ ţii n o tă rii i se p iile Deva. Petroşani şi H une. se efectueze 57 de orc. ia r in nomene dc fa vo ritism , de ali- tu lu i, au s u b lin ia t câ, p rin - din ju d e ţu l nostru. R ezultatele m anifestă un proces prea m a ­ N oi apreciem eâ dispunem
adaugă uneori su p e rficia lita te a dooro. acţionează neeonvincâ- re de scădere, faţă de care de p o s ib ilită ţi m a te ria le cores­
în a titu d in e a generală faţă do to r şi fără sim ţ dc răsp un­ tre b u ie luate m ăsuri hotârîte. punzătoare. eâ avem cadre d i­
co le ctivu l un or clase. Desî sc dere. D in to ta lu l e le v ilo r liceelor, dactice com petente, cu expe­
cunoaşte câ în clasele a lX -a In unele u n ită ţi şcolare se un nu m ăr Însem nat au răm as rie nţă. cu o tem einică p re g ă ti­
ale liceelor, e le v ii nu sînt o- conslalâ că în locul unor A8 Bi-flea Irimestru şcolar co rig e n ţi, ia r d in rîn d u l aces­ re si o în a ltă pra ctică la cate­
m ogenîzaţi şi ou un volum d i­ preocupări pro fu nd e, p lin e de tora din urm ă un procent im ­ dră. a spus v o rb ito ru l. A o o r-
fe rit de cunoştinţe, u n ii p ro ­ seriozita te şi de em u la ţie po rta n t sînt co rig e n ţi la m ai lu l c a lita tiv si c a n tita tiv spo­
şablonu­ O’ ETAPĂ DE MUNCA INTENSĂ
fesori nu iau în considerare creatoare, îsi face loc p rin c i­ m u lt de tre i obiecte M edia r it al In sp e cto ra tu lu i şcolar
aceasta situa ţie, nu lucrează p iu l m in im e i rczislcn ţc si al generală a re zu lta te lo r o b ţi­ .judeţean trebu ie sâ fie însoţit,
d ife re n ţia t, atent şi cu discer- co m o d ită ţii. P racticarea unor nute de elevi indică o stare de o preocupare atentă si un
nâm in t. ci. sub im p e riu l n e r­ ..in iţia tiv e “ care dc fa p t m a r­ de m e d io c riia ie earc vine în s p irit de răspundere d in ce
v ilo r. al unor su p ă ră ri dc m o ­ chează perpetuarea fla g ra n tă c o n tra d icţie cu m ă ­ în ce m ai m are d in partea
m ent. includ in catalog o ava­ lu i, existenţa te n d in ţe lo r de su rile luate in u ltim ii ani pen­ co n d u ce rilo r de şcoli, a org a­
lanşă de note slabe. T rebu ie conservatorism şi de rezervă tru rid ica re a calităţi» proce­ n iz a ţiilo r de p a rtid , de s in d i­
sâ precizăm câ aceste note, in rîn d u l co le ctive lo r d id a c ti­ su lu i in stru ctiv-e d u e a tiv în u- cat. U T C ., al org a n iza ţie i
p io n ie rilo r, dc s p rijin u l a ctiv
date în c o n d iţiile de m ai sus. ce din unele scoli, creează un n ilâ ţilc de În v ă tâ m în l de ţoale a) p ă rin ţilo r.
refle ctă exact s tilu l de muncâ c lim a t dc suficienţă, dc n i­ re g istru l de prezenţă sâ nu fie lu d in i n e p rin cip ia le faţă dc tr-o preocupare atentă faţă de o b ţin u te la încheierea trim e s­ gradele. Această stare dc lu ­
al c a d ru lu i didactic, m odul de velare a a s p ira ţiilo r, care ..în­ sem nale încă 115 orc. Se ad co le ctivu l dida ctic, la a d m ite ­ m unca şcolară. în toată com ­ tru lu i I au fost analizate re­ c ru ri cere luarea unor m ăsuri E xe re îtîn d u -si eu com peten­
organizare a m u n cii eu ele­ gh ite" repede si elanul co n ­ m it ncefectuâri de orc şi s u p li­ rea tacită c h ia r a un or în c ă l­ p lexita te a ci. aceste de ficie nţe cent în se cre ta ria tu l C o m ite ­ bine g ind ite. in iţie re a unor ac­ tă a trib u ţiile sporite — acor­
n iri
im p ro viza te la
Liceu l
v ii. atm osfera de lu cru din s tru c tiv al tin e re lo r cadre d i­ ..Decebol". Şcoala generală cări eomise de. u n ii educa­ pot fi în lă tu ra te . S-a m e n ţio ­ tu lu i judeţean dc p a rtid şi. îm ­ ţiu n i cît m ai c fic ie n lc si de date p rin con ferire a d re p tu lu i
de c o n tro l — o rg a n iza ţiile do
tori.
şcoală, precum si m odul in ca­ dactice O ptim iza rea in v â ţâ - ,D r. P etru G roza" si L ice u l nat necesitatea ca in v iito r sâ preună cu fo ru rile de specia­ o îna ltă răspundere, care sâ p a rtid din şcoli trebu ie sâ-şt
re d ire c to ru l controlează. în ­ m în lu lu i — ca cerinţă de ba­ Luînd c u v in tu ! pc m arginea sc in te n sifice m unca de în d ru ­ lita te s-au s ta b ilit m ăsuri e fi­ ducă la rw u ltat-c m u lt m ai
drum ă si stâpîneste p ro b le ­ ză a clapei actuale — este in ­ de e o n slru cţii Deva (unde în ­ m a te ria lu lu i prczcn la t. to va ­ m are a ca d re lo r tin e re si a ciente pe ntru a rid ica a c tiv i­ bune in toate şcolile, la toate facă m ai pu te rn ic s im ţită pre­
m ele u n ită ţii şcolare respecti­ co m p a tib ilă cu această a titu ­ suşi d ire cto ru l lipseste). la L i­ răşii Rom ulus Noagu. d ire c ­ celor ncca lifica tc. în a c tiv ita ­ tatea şcolară la un n ivel supe­ clasele şi m a te riile . zenţa in toate problem ele
ve. Ia r daca la L ice u l pedago­ dine. ceul S im cria. şcolile generale to ru l L ic e u lu i ..A vram la n cu " tea cărora trebu ie sâ se im ­ rio r. in toate şcolile, p o triv it In continu are, tova ră şul La- m u n cii si v ie ţii eleviior« şi ca­
gic Deva şi la cel din G urab ar- N iv e lu l m etodic si eficien ţa T o p liţa . Hâsdâu. C îrjiţi şi Clo- Brad. G heorghe M oanlă. d i­ prim e un s til corect dc m un- sa rc in ilo r elaborate de cel zâr D avid s-a re fe rit la p rin ­ d re lo r didactice, sâ se sim tă
za. Ia şcolile generale nr. 1 le c ţiilo r, calitatea p re g ă tirii c- potiva S u p lin irile su p e rficia ­ rectoru l Ş colii generale nr 5 fâ. In cursul de zbaterilor, s-a dc-al X -)ca Congres al p a rti­ cip ale le d e ficie nţe constatate râsnunzâtoare pe ntru to t ceea
B rad. nr. 1 Petroşani, nr. 1 le v ilo r. va lo rifica re a tu tu ro r le sau incom petente duc la Lupenî. A nton Popescu. d ire c ­ insistat in special pentru spo­ d u lu i. în a ctivita te a şcolară, a tît în ce se în tim p lâ în şcoli, să o r­
şi 2 L u p rn i. si altele elevii c a p a c ită ţilo r de care dispune râm inorea în urm ă şi supra­ to ru l L ic e u lu i in d u s tria l din rire a a c ce sib ilită ţii m a te riilo r încadrată organic în diale c­ ceea ce priveşte situ a ţia la în ­ ganizeze astfel aplicarea Io
încărcarea e le v ilo r, la preda­
nu sînt in iţia ţi decit în m iră fiecare clasă şi fiecare şcolar P etroşani. loan F rcn ţiu . d i­ dc în vâ ţâ m in t. p rin p e rfe cţio­ tica d e zvo ltă rii în tre g ii noas­ vă ţă tu ră şi starea d is c ip lin a ră via ţă a m ă s u rilo r s ta b ilite In ­
m ăsură in tehnica stu d iu lu i in parte. îndrum area perm a­ rea unor le c lii slabe s.a.m.d. rector al Ş colii generale nr. 7 narea m etodelor dc predare, tre societăţi, şcoala a o b ţin u t a e le vilo r, r it şi a titu d in e a fa ­ c it sâ se ob ţină re zu ltatele
scontate.
in d iv id u a l, in folosirea m a­ nentă si perfecţionarea s lilu lu i O m in im ă exig cn lâ m ani H unedoara. D u m itru Susan, înlă tu ra re a te n d in ţe lo r dc su­ şi în ju d e ţu l nostru o seamă ţă de m uncâ si conduita unor
nualelor si n o tiţe lo r, este lim ­ dc m uncâ al pro fe so rilo r con- festă m u lţi d ire c to ri faţă dc d ire c to ru l L ic e u lu i ..Decebal“ praîncărcare a e le vilo r. fo r­ de succese, de re a liză ri supe­ Tn încheiere, secretarul Co­
pede râ aceste lacune fa v o ri­ s lilu îo o b lig a ţii ferm e ale con­ îndrum area a c tiv ită ţii educa­ Deva. S ilvia Meza, d ire cto r la marea la aceştia a d e p rin d e ­ rio a re faţă de a n ii precedenţi cadre didactice, a un or d ire c­ m ite tu lu i judeţean de p a rtid
zează obţinerea unor rezultate d u că to ru lu i sroln. Dar. in tr-o tiv e si a lc is l-ş liin ţific c e x ira - Şcoala generală Geoagiu. S il rilo r de m uncâ in d iv id u a lă N o ilo r sa rcin i, de dezvoltare, to ri dc şcoli. şi-a e x p rim a t convingerea câ
independentă.
organizare:',
perfecţionare şi
m odernizare
slabe. seric dc şcoli, aceste obiective şcolare, fa lă de a d e le de in ­ viu Corcea, d ire cto r la Liceul pentru »devii râm aşi in u rm 4, con tinu ă a in v â ţâ m in tu lu i. ca­ Nu esle su ficie n t sâ cunoaş­ co n clu ziile acestei şedinţe vo r
d iscip lin ă ale unor cadre d<
din Ilia . Sabin Selagea. d ire c­
R ezultatele slabe ob ţin u te nu in tră în practica şi s tilu l dactice. la earc sc adaugă o to ru l Ş colii generale Vaţa de la in v â ţă iu râ a ore lo r dc con drele didactice (f-a ti răspuns tem sau sâ recunoaştem lip ­ fi transpuse în practică şi v o r
la în vă ţă tu ră dc m u lţi elevi de m uncă al d ire cto ru lu i. A sis­ scrie de inconsecvenţe si ma Jos. V icto r Bădău. inspector s u fla ţii m e d ita ţii, org an iza­ eu o a c tiv ita te bogată, d iv e r­ surile. In iţia tiv e le pc care pre­ duce la îm bun ătăţire a situ a ­
e le v ilo r
ţie i la în vă ţă tu ră a
reflectă şi desfăşurarea unei tenţa la lor ţii c p riv ilă ca o n ife stă ri dc subiectivism in a- şcolar in m u n ic ip iu l P etro­ rea m ai judicioasă a a c tiv ită ­ sificată. gătirea profesională şi expe­ din şcolile ju d e ţu lu i.