Page 41 - Drumul_socialismului_1970_02

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4699 VINERI 13 FEBRUARIE 1970 3

notes ■ bloc notes

Scrisori către redacţie RADIO

PROGRAMUL
6.05-9.30
M ul.ca
I :
ji a c tu a lită ţi; 7,00 R od'O jum ol; 9,30 ÎNTREPRINDEREA
M cm ono păm întulul rom ânei ; 10.10
C ur. da lim ba spaniolă. C iclul HI.
lecţ.a o 2■ a ; <0.30 Poştei dc iarnă; LEGUME-ERUCTE
11,05 C into Vmo Sumac; 11.15 Reci*
Preţuirea hărniciei B u că ţile m uzicale prezentate, to iul violoncelistului Alton» Capitano-
din care n-au lip s it ro m a n ţe ­ vicl şl ol tenorului Constantin Dumi-
ţrescu ; 11.45 S talul m edicului; 12,03
le. a riile d in opere ţi opere­ Om muxica popoo'elor ; 12,15 Potpu* % 0 MINEBOm-BEVA
3i'2 do sa la ria ţi. 1H brigăzi te au fost in te rp re ta te cu rluri do mu».că u ţo a ră; 12,25 Ş tiinţa
de m in o ri ţ i 5 echipe de lâcâ- m ăiestrie de so liştii M arin la /•; 12,30 In tilnire cu m elodia
populara ţi Interpretul proferat; 13,00
lu ţi do in tro tin o re ţ i ram bleu C riţa n , S ilv ia A vram . Z oltan R od.ojurnol; 13.10 Avanprem ieră coti*
de la K. M V ulcan au o b ţin u t Piroş. Ion B ra tu şi a lţii. d .o n â: 13 22 O.n cre aţia co m po sto ­ A N U N Ţ
titlu l de fru n ta şi în întrecere In partea a doua a pro gra­ rului Chcrosc D endrino; 13,45 O r­ %
pe anul oare a trecut. P rin ­ m u lu i ţi-a făcut a p a riţia pe chestra de m uiico populorâ „Flocâ-
14,00 Co-
ra Prahovei” din P lo ie ţli,
tre brigă zile oare s-au re m a r­ scenă A rtis tu l E m erit A le x a n ­ leidoscop m u n c o l: 14.50 La microfon întreprinderea judeţeană pentru valorifica­
cat in procesul de producţie dru G rozuţâ. precum ţ i un Elena Sologo ţi Gheorghe Eremlo ; rea legumelor şi fructelor OFERĂ ORICE CAN­
in perioada a m in tită se n u ­ gru p de soliste am atoare p rin ­ 15.00 Roia vîn tu rilo r; 15.25 Compo- TITATE DE MORCOVI de bună calitate, pen*
x.torul jă p iă m in ii - M oxart, 16,00 Ra-
m ără ţ i cele conduse de Ves­ tre care Floarea C iufudeanu, d.ojurnol. Buletin m e le o -rulie r; 16.20 tru furajareo animalelor, LA PREŢ DE li'uJELE-
pasian Câlanâ de la a b a ta ju l ■Suznna R ovinar. R odicu O p n - Cintâ ansam blul Cosei de cultură din GERE.
fro n ta l. Ion Cărare. D u m itru H oreiu — Vilceo. d iri|o r Ion Puţolu; Informaţii suplimentare Io telefon T3023
ţa ţ i M ariana Turdâşan. 16.30 Tribuna ra dio : 16.45 Uverturi
M ilca şi Ciheorghe N iro u râ , interpretat© de fa n fo ră ; 17,05 Pfintru Deva.
S trădania depusă de a r tiţtii
oare lucrează in abataje ca­ pot rle ; 17.35 S o l.jii do m uncă popu­
meră. loan '/.¡nea, Iorda n a m a to ri p e n tru ca re în tâ ln i­ la ră ; 18.03 Mux.eâ u jo o ró ; 19.10 Re­
visto econom ica: 10.30 O melodie
Gheoi’ghe. Sabin Cim peon, rea cu iu b ito rii dc m uzică ţi pc adreso dv.; 19,00 Gaxeto rad.o;
Szabo Balaş. Ion Delonnu ţi dansuri să fie c it m ai a tra c­ 19.30 SóptAmino unu! m elom an: 20.05
Gh Purda. de la p re g ă tiri, Tobleto do seara, de Aurel B o ron g o ;
tiv ă a fost ră sp lă tită cu b i­ 20,10 365 de cintece; 20,20 A rgherio-
Vusilo Cerccza. G heorghc no D espărţire. Recită Oheorghe Ca­
Hangan şi loan Z im b ru , de lu ne m erita te aplauze de cei pe­ zonei; 20,25 Zece m elodii preferote:
p rc g a tiri-g a le rii. C onstantin ste 350 de spectatori. 21.00 Atenţiune, p ă rin ţi I; 21.20 M e­ ÎNTREPRINDEREA
N iţă. îl ic C h iran şi a lţii. lod ii do Milus Theodorflkii, interpre­
tólo d# form oţlo Buzukls: 21,30 M o­
O lume gingaşă - lumeo florilor. Cînd afară vîntul „taie'1 obrazul, in seră te îmbată par­
S telu ţele ru b in ii oare o g lin ­ fumul de garoafe ; garoafele care cresc şi înfloresc în serele I.G.C.L. Deva - în clişeul de ment poetic ; 21,35 Solistul serii -
Rodio|urnal.
desc preţuirea h ă rn icie i au Consultaţie medi- foţâ - sau ale altor I.G.C.l.*uri din judeţ. Foto : V. ONOIU D orin Anastosiu; 22,00 22,20 Sport ;
Buletin
m eteorologic;
fost in m in a te m e ritu o ş ilo r in 9 22.30 Concert de muxică u io a ră ; CONSTRUCŢII CĂI
prezenţa tu tu ro r s a la ria ţilo r, 0.03-3,00 Eslroda nocturnă.
eu ocazia a d u n ă rilo r de g ru ­ cală la domiciliu PRCO RAM Ut II : 7 00 R adiojurnal.
Buletin m eteo-rutler; 7,10 Prdgrom
pă sindicală. muxleal de d lm m e o ţă ; 8,10 Tot în a ­
C aravana m edicală din 0 - inte; 8.25 M ori interp re ţi - 2.no FERATE TIMIŞOARA
TUDOR MUCUTA râştie a poposit de c u rin d în D IA LO G CU CITITORII Francescotll: 9.00 Jocuri b ârb ă te ţti :
E. M. Vulcan 9,t0 Curs de lim ba ip o n lo lă . C iclul
satul L u d e ţti unde a dat con­ II, lecţia o 2-a; 9,30 Corul Conser-
votorulul „C lp rlo n Porum beieu” d ir i­ Str. 13 Decembrie, nr. 12, telefon 23930 - Timişoara
s u lta ţii m edicale tu tu ro r ce­ ja t de C onstantin Rom ojconu; 9,45
G. C onstantin — Geoagiu. Săbău lu g a — Gurasada. gionalei de căi fe ra te Deva. M atineu leo tro l. Atácenle sint alo-
tă ţe n ilo r d in această lo c a lita ­
Intilnire cu Legea p e n siilo r. în cazu ri ca M in is te ru l In d u s trie i C on­ In problem a re la ta tă tre b u ie ceri, de Octave M lro b e o u ; 11.20 Reci­
te înd epă rta tă D in caravană ta! de operă M aría Sândulescu; 11.33 Angajează prin concurs :
cel re la ta t de dum neavoastră, s tru c ţiilo r de M aşini şi M i­ să vâ adresaţi p e n tru s o lu ţio ­ U verturi, la n tc iil. ta ta n te lle : 12.03 A-
publicul au fă cu t porte lo a n Radu, stabileşte: „P e n tru înscrierea n iste ru l A g ric u ltu rii şi S ilv i­ nare u n ită ţii sus-m enţionate. vonprem ieră co tid ia n ă ; 12.15 Concert
de prin?; 12.35 Soeculum ; 13.00 Con­
m edic O .R .L , Elena Paţca. la pensie a m ilita rilo r care c u ltu rii sin t organele care vă certul de p rin ţ continuă; 13,30 Car­
au a vu t ca lita te a de an ga jat G heorghc Resiga — Deva. Maiştri constructori in specialităţile s
m odic pediatru. Theodor P a ţ- pot da re la ţiile pe care le tea ş tiin ţific ă : 13.40 Com poxitorl de
Ccî 24 de m em b ri ai cercu­ în a in te de încorporare, co n ­ d o riţi. P re te n ţiile dum neavoastră nu operetă: Francii Lopox; 14.03 M e lo ­ 0 construcţii căi ferate
lu i de m uzică, în colaborare rn, m edic in te rn ist, loan B lîn - centrare, m ob ilizare , se cer s in t întem eiate. C o n siliu l dii lâ u tă re ţli : 14,30 C înteccle fe sti­ ® construcţii civile şi industriale
eu fo rm a ţia do da nsu ri popu­ den. m edic stom atolog. două c o n d iţii : N îcolac F id le r — V nţa de popu lar m u n icip a l v-a dat va lu rilo r de muxică u jo a ră ; 14.55 Ş ti­ % construcţii poduri şi lucrări de artă.
lare ţ i ta ra fu l Casei do cu ltu ră a) încadrarea în tr-u n grad Jos C o n trib u ţia fiecărei fa ­ răspunsul cuve nit. inţa la xi; 15.00 O pero pentru ta ţi ; Posturile sint existente la subunităţile întreprinderii din
15.30 M e lo d ii de Ionel Fernie: 16.00
din O râştic. s-nu în tiln it zilele IOAN POPA STĂNILEŞTI de in v a lid ita te de către co­ m ilii pe ntru plata p a zn icilo r M ă lin i V la d — S tre isîn - Rodtojvirnal. Buletin m eteo-rutler: Caransebeş, Simeria, Arad, Oradea,
trecute cu p u b lic u l spectator. Casa de cultura Orăştie m isia de e xp e rtiză m edicală obşteşti se stabileşte in ad u­ georgiu. La întreb area dv. vâ 16.20 Literatura română gi arta coro­ ,Condiţiile de ocupare a posturilor - conform prevede­
La c o n s iliu l
narea populară.
lă - Tudor A rghexi; 16.50 Pe teme
ţi recuperare a ca p a c ită ţii dc popu lar se găseşte şi pu teţi răspundem : p e n tru a vâ c la ­ m odicele: 17,00 Cavalcada ritm u rilo r; rilor H.C.M, 1061/1959.
m uncă, pe baza c o n c lu z iilo r rific a situ a ţia cu lo tu l perso­ 18 30 C un de lim ba sponiclâ C iclul
consulta decretul cu p riv ire III, lecţio o ?-o (re lu a re ); 10,50 Vo­
s ta b ilite de com isia m édico- la organizarea pazei obşteşti nal tre b u ie să vâ adresaţi
m ilita rá ; în m e d iu l ru ra l. c o n s iliu lu i de conducere al r i etá (i m uxicole: 10,25 Tronsm ljiune Concursul vo avea loc în dota de 20 fe­
do la Opera romonă din BucuresH:
CINEMA v e n it în tim p u l în d e p lin irii D iriin a V iju — S im crio. In cooperativei, sau U n iu n ii ju ­ „M lre o s o vindută* de Smetono (pre­ bruarie 1970, orele 8, la sediul I.C.C.F. Timi­
b) in v a lid ita te a să fi su r­
şoara, str. 13 Decembrie nr. 12. Cererea de
Festivolul
in­
muxical
mieră) :
23.05
deţene a C A P. Deva.
o b lig a ţiilo r m ilita re . Pensia ce priveşte d re p tu rile la pen­ Lazăr Fozecoş — Deva S i­ ternaţional Flandro 1969; 24,00—1.00 porticipare la concurs vo fi depusă io biroul
DEVA: Prieteni fără grai {,,C i­ sia de urm aş. art. 37 din lege Sonata nr, 2 pentru plan de Bogdan personal al întreprinderii pînă fo 18 februa­
nem atograful ,.P atria“ ) ; Creo­ se acordă şi dacă in v a lid ita ­ prevede : „F ra ţii şi su ro rile tu a ţia cu ratele tre b u ie să o rie 1970.
la, ochu-e ord Ca lla co ta (,,A r­ tea s-a iv it în term en de 90 c la rific a ţi personal cu O C L . M orolanu.
ta “ ) ; SIMFR1A ; Mesteacănul de zile dc la lăsarea la vatră, au d re p tu l la pensie dc u r­
(„M u ro v.V 'j ■, H U N E D O A - de la desconcentrarc sau de­ maş: a) pînâ la v irs ta dc 10 T urda , de unde a ţi cu m p ă ra t
R A : Omul, orgoliul, vendetla ani sau, dacă continuă s tu d i­
(,.Constructorul“ ) ; In tre teoră. un m o b iliz a re “ . m arfa şi cu în tre p rin d e rile
tren („F lo c ă io *) ; B ă ie ţii in h a i­ In mod exce pţio na l — po­ ile, pinâ la term in are a acesto­ unde a ţi lu cra t. In sta n ţe le de
ne de piele („S ld c ru rg lstu l'1) ; CA ra. fără a depăşi virsta de 25
LAN: A ngelico ţi sultanul (<,11 Iu­ 17,00 C onsultaţii pentru elotri — t r iv it art. 23 din lege — pen­ a n i; b) dară s-au a fla t în sta­ judecată v-au dat răspunsul Mica publicitate
nie") ţ U L IU C : Po»o („M in o ru l")! M oiem alică (clasa o XIl-a) ; sia se acordă ţ i în s itu a ţiile în re de in v a lid ita te de orice
GHG.LAR: Surcoul, tig rul celor 7 care in v a lid ita te a a su rve n it cuve nit.
mâr. („M in e ru l") ; PETROŞANI : 17,20 Fincó (clasa o V ill a) ; grad înaintea îm p lin irii vîrste - Ï RUS IUL
W innclou in Vnloa m o r|ii („7 17,40 Telecinema pentru şcolari. în term en dc un an de la lă ­ Ilie D rîa — Pui. N e fiin d
Produfl o b ţin u ţi din ocetile-
N oiem brie“ ) ; Străin In casă I, Re­ na (chim ic - closa a Xl-a) ; sarea la va tră , cu c o n d iţia ca lo r ară ta te la lit. a, pe toată m em bru al C A P ., nu aveţi Vind Moskvici 408 - rtou,
publica*) ; LUPENI: llu ili („M un- 18,00 Lumea co piilo r; in v a lid ita te a să fie consecinţa du rata in v a lid ită ţii ele.
ctoresc") ; B ătălia pentru Roma 18.25 M etalul - de Io tonă la d re p tu l la n ici un fe l dc lot. Deva, telefon 1274B zilnic.
(„C u ltu ra l” ) ; LONEA: Oiscu(ie gtom - Anchetă economică; un or b o li con tra ctate în tim ­ A le x a n d ru Pau — P ui Sta­
borbăteoscâ (..M in e rul“ ) ; C olivie 10.50 Muxică populară Io cererea pul în d e p lin irii o b lig a ţiilo r
pentru doi („7 N oiem brie") : A- telespectatorilor; ţia Zam este subordonată Re- N. ZAMFIR de construcţii
NINOASA : Noaptea generalilor, IV,00 Telejurnalul de seară; m ilita re
seriile I —11 („M uncitoresc” ) ; PE­ 19,15 H andbal m asculin; România— D in scrisoare nu reiese că
TRILA : N oile aventuri ole ro i- Polonia (re p riio o H-o) ; în d e p lin iţi aceste c o n d iţii.
bunătăţilor (.M u n citore sc” ) ; VUL­ 19.45 M oi aveţi o întrebare 7 —
CAN: Soltegul („M uncitoresc“ ); Emisiune de culturó «t!in(i- Ce s-or mai fi „agitat" bieţii
URICANI: Pianele mecanice („7 No (îcă - In tcllge n ţo ţi l.mbo- N. D ă nilă — B aru. F iin d Do ce atîta grabă?
iem br.e") ; ORAŞT1E: Femeia în­ )ul a nim alelor; p lă tiţi din c o n trib u ţia în bani oameni cu asemenea „agita
dărătnică (.P a tria *); Mode in ţie vizuală“. Nouă im nc ru­
20,45 Film ari.S tic: „C ocogne" - şi n a tu ră a po p u la ţie i, p a zn i­ ,Vr-nm obişnuit să asociem, Hunedoara
t la I p („F la c ă ra *); GFOAGIU-BAI: o producţie a studiourilor mine decit să recomandăm
N e im b iin n ia Angel.ca ; HAJEG : fra n c e le ; c ii obşteşti nu au calitatea cuvintui „bibliotecă“ unor a-
Paria („P o p u la r“ ) ; B R A D : Vă 22,20 Telejurnalul dc noapte; do anga jaţi, nu sînt sa la ria ţi tribulc devenite aproape co­ celor care răspund dc muu
place Brahm t t („S teaua roj e") ; 22.30 Cadran — emisiune de ac­ mune — mii de. volume In ca politică de masă sâ-şi ia
GURA0ARZA : U rletul lupilor tualita te in tern a ţio na lă ; ai c o n s iliu lu i popu lar şi ca r h â n u & j. în serios îndatoririle. /
(„M in e ru l“ ); ILIA : Sherlodt H ol­ atare nu au aceleaşi dre p­ rafturi, săli dc lectură cu o
mes (, Lum ino*). 23,00 închiderea em isiunii atmosferă intimă, favorabilă
tu ri. studiului, fişe de cifit-ori „în­ Heva
cărcate" cu zeci de titluri de Răminc doar ca organele sin­ „Spărgătorul“
cărţi împrumutate. dicale locale să găsească oa­
lată insă un atribut cu to ­ menii potriviţi In două lu n i a fost prins
ELISABETA VÀ CAUTĂ... tu l impropriu bibliotecii — n-au reuşit Poate m ai au „Renumele" dc spărgător Angajează pentru şantierele din Deva şi Cugîr
lacătul. Vă miră cu ceva ?
nevoie de două. De ce să-i
Ei da, am spus exact — la­ zorim ? Să facă un lucru ni şl hoţ i s-a dus departe lui muncitori col,ficaţi in meseriile de zidari, instalatori
cătul ! „De două luni de zile. tehnico-sanitan, instalatori încălziri centrale, şoferi,
De curind a apă n it In zia­ nunţîndu-ne unde se află ccî la lună de lună banii pe care pripă ? ! Emillân Albii din Orăştie
rul nuslru nota „C unoaştrţi doi. „A m in do i lucrează la statul îi dă. Şi asta de ani biblioteca. nOOstrd e închisă'' Pînă atunci, lacătele. Ei, Recent a ajuns plnă in ora­ la fel angajează muncitori necolificoţi core au posi-
amănunte*?“ . La solicitarea C.B.i L Deva. Sectorul dc ex­ de zile. Spuneţi-ne ce să fa­ — ne sesizează iubitorii căr­ dacă cititorii ar fi... chei ? : şul. Oheorghe Chcorghiu-Dej.
sm sá ¡i conducerii Şcolii dc ploatare Hunedoara, parchetul cem pentru a ajuta fetita ţii din Simeria „O singură In Orăştie nu mai ţinea „fi­ bilitatao să se califice la locul de munco în mese-
bibliotecă avem In oraş şl
copii şcolari din M ihalţ-O bre- Slenninosu, comuna Lunca lo r“ — nc-a comunicat M irnn Ca ciupercile gura“. După ce. a făcut cile- • ifle de zidari, dulgheri, zugravi, parchetari, mozai­
jn , judeţul A lba. adresam ci­ Cernii de Jos. Sînt m uncitori M cidoni, preşedintele C onsili­ aia e.n lacăt !" — ne scrie, alt ia spargeri fu oraşul moldo­
tito rilo r rugămintea de a ne m angollzatori Mai au lin co­ ului popular comunal Lunca cititor. Acelea ţi sesizări ne. după ploaie... vean — a furat haine şi di­ cari. Informaţii suplimentare se pot obţine la servi­
comunica amănunte despre lo­ pil m inor care locuieşte cu ri. Cernii dc Jos. sosesc, şi de la Teliuc Ce se verse alte lucruri — intr-o ciul personal dîn cadrul trustului, Deva, slr. Dr. Petru
cul de muncă .ţi do m iciliu l lui fiin d elev la şcoala elementa­ Este greu dc im aginai doi intîmpiâ ? Epidemie de „Ia­ ,1şt7 ou apărut şi gazelele noapte s-a reîntors In oraşul
Mîhai Serengâu şi Klisabctn ră din satul Xegoi. Primesc pă rin ţi caro să nu se intere­ cale“ Iq biblioteci. de peret<\ de j>e şantierul de de baştină. A tras la hotel şi Grozo, nr. 28, telefon 11960 şi la sediile şantierelor
Polii, p ă rin ţii fetiţei Llisabc- lunar alocaţie de stat pentru seze de soarta copilului |nr Tovarăşul Traían Tămăşon. la Mintia. In momentul de­ s-a culcat. După citcva ore sus-amintite.
ta Polii, care se află la şcoa­ doi copii Vă stăm la dispo­ ani in ţir, să nu-i mustre cî- membru în biroul, executiv plasării aici n unei brigăzi de somn adine, s-a trezit
la am intită „Vă rugăm să ziţie cu amănunte şi vă ru ­ tuşi de puţin conştiinţa la al Consiliului judeţean al de la judeţ Numai că au ră­ buimac. A ieşit să ia aer. Lt.
ne ajutaţi să găsim p ă rin ţii găm să rxtin d e ţi ancheta“ — gindul că poate copilul le d u ­ sindicatelor, nc confirmă mas la poartă (semn că r- major dc miliţie Petru Stoica
fetiţei Elisabcta Polii. care ne-a comunicat conducerea ce dorul. In acelaşi tim p, să just rţ ea faptelor semnalate: x'lstau). Poate vor prinde ră­ şl pl. maj Vasilc Cîndea
este elevă la şcoala noastră sectorului prin ţo iu l acestuia, ici banii pe care statul îi a­ „Da, aşa este, bibliotecile sint dăcini (timpul fiind ţilolnsl l-au întrebat de sănătate. Ca
şi nu ştie nim ic despre pă rin­ ing. loan X'icola. „Tatăl şi cordă. să te ascunzi dr copi­ incluse prin desfiinţarea pos­ şi se vor aşezn singure in să poată sta la vorbă mai
ţii ei de peste 5 ani de zile. mama fetiţei despre care s-a lul tău. in depărtările m un ţi­ turilor de bibliotecari sala­ locurile care II s-au stabilit. pe-ndeletc. l-au chemat la
Ea îşi Iubeşte m ult tatăl ţi scris în ziar se află aici la lor pentru a-ţi pierde urmele r i a ţ i A urinat apoi n 'dis­ Anj văzut şi una fixată sediul miliţiei. Aici. hoţul a mim JUDEJEANA
mama. vrea să-i vacia, să-i noi, în comuna Lunca C ernii de părinte cuţie m ai /arpă, d in care. om un perele, aparţinind secto­ recunoscut toate faptele. ,4
îmbrăţişeze. Plinge mereu şi rle Jos. Lucrează la sectorul Etisabcta se simte hinr. în ­ a fla t că, pentru a asigura to­ rului cazanc. Jin colectiv dc depus pe masă şi şurubelni­
este îngindurată că n-are tată forestier, la m aistrul Itnmulus vaţă. creşte. Dar ca nu v-a tuşi funcţionarea acestor bi­ redacţie inimos a afişat trei ţa cu care acţionase, pinza
şi mamá“ — inform a scrisoa­ Dragoi“ — ne-a telefonat to­ uitat. M ihai şi Elisabcta Polh ! blioteci, au fost alocate in­ articole pc ca, hăfu/c la ma­ de fierăstrău ctc. Pînă şi
rea. varăşul D um itru HârUtîesui, Xu vă poate uita. C hiar dacă demnizaţii pentru stimularea şină. Poate că trei. materiale cheia dc la camera 22, vila DRUMURI Şl i’ODUR
Spre cinstea lor. In numai directorul căm inului cultu ral aţi dat-o u ită rii, ca vâ caută. unor bibliotecari voluntari, ar fl. mult spus, dar două tot nr. 27 din Sovala era la el.
din comună. „I-am găsit pe Şi ar trebui să găsească în care srt asigure funcţionarea erau, că cel dedicat ceferiş­ Deocamdată i s-au pus cătu­
cîteva zile nc-au telefonat
cei doi pă rin ţi care şi-au u i­ inima voastră înţelegere, iu ­ acestor biblioteci cu orar re­ tilor era hi dublu exemplar şe şi a fost trimis în oraşul
mai m ulţi cetăţeni. Oameni tat de mai m ulţi ani copilul. tii re, dragoste părintească. dus. (originalul şl coplal. Iar n moldovean să-şi „reamin­
de bună credinţă au sărit in Să ştiţi că deşi şi-au uitat fe­ Deci, există o posibilitate. nul era din 10 august ‘6!'. tească" faptele. DEVA
sp rijin u l fetiţei părăsite, a- tiţa de m ult, nu „u ită “ să-i GM. I. NEGREA
ANGAJEAZA URGENT :
- MAISTRU SAU TEHNICIAN IN SPECIALITATEA
Goono după aur din secolul al întortocheate. Se o p re cia iâ că in anual Beirutul im portă 8S tone our, de our egală cu 10 m iliarde dolori s ta b llită |ii monetare. do pentru necesităţile bala n ţe i de DRUMURI :
XlX-lea a adus iute de rml de oa­ 1967, anul tensiunii monetoie m ior- iar alte 60 de tone trec in trâ n tit o ajuns so fie lo lo iilâ in lumea oc­ N esiguranţa Slstomulul monetor in- p lă ţi.
meni m xene pmă otunci p u itii, g*o- occidentale, pun p ia ţa lonaoneto ou prin ocest oraţ. VJna din sp ecia lită ­ cidentală in scopuri nemonetore. Dm teroccidentol ţi atacurile îm potriva u/iiim ul pos a fost făcut la 3 oc- - MECANICI PENTRU STAŢII DE ASFALT, AUTO-
bind deiveltarea lor. Dar o influen­ trecut oproape 2 OuO tune our, in vo ţile Beirutului este im itarea monedeioi aceasta, o treime a fost obsorbilâ de aurului ou dus la crearea unui „p o o l tOuione 19o9 la sesiunea K M .i., cina GREDERE, AUTOATELIERE.
al
unor
reserve
o
auru lu i",
adică
ţă |i mai moto a avut osupro cen­ loore ac peste 2 m iliorde d o la ri. Ou­ de aur engleze, tranceie, omaneana industrie ţl meşteţugu! aurăriei, iar la m e memere, cu excepţia K.S.A.,
trelor fm anciore din Europa. Aurul pa ueschiuerea acestei pieţe, m 1934, ţi spaniole. Aceste monede lin i vin- restul a intrat in m im ile unor pcrxoo- speciole In vederea intervenţiei pe uu acceplat recuneaţlerea ca m ijioc Salarizarea se va face în baza H.C M. 914/1968.
Incepo tâ fie lo lc u l lo t mai m ult m lo n d ro redevine centru! principal de dute in mare parte pelerinilor care nc particulare. Cu excep(lo anului p ia ţă pentru o se menţme ito b ili- de p lă ţi a „o u ru ru i-h iriie “ . Acesta a-
d ite n te tra n ia c ţii |i in re io ţiile mo­ vmxore ţi cumporore a auruiui. La merg la Meeca. D eţl prin Beirut tre ­ 1963. din 193V ţi plnă In prezent, din talea preţului la aur. Dar criza sis­ io uceeaţi vafoore ca gi curul ţi osie Pentru nelocalnîci se asigura toate drepturile pre­
netare. A n g lio este prim a cote in ­ aceasta contnbuie ţi foptul ca aurul ce o more conM ote de our spro Ex­ noile c a n tită ţi de aur mai m ult o in ­ tem ului monetar Interoccidenlol se a- rolosit pentru licnidareo deficitu lu i văzute de H.C.M. 1053'1961.
dlnceţte tot moi mult. C ercunlo fi­
troduce etalonul aur. Londra devine din A lnca de Sud este vmaut prin trem ul O rient, to tu ţi titlu l do centru trat in secte,ui privat decit in rezer­ nanciare copitoliste consideró aurul balanţe, de p lă ti, in prim ii trei am,
centrul aurului, unde ie orgon ie o iâ interm ediul Londrei. C on d iţiile de plo- ol com erţului ţi traficului cu our spre vele de aur. Se o p re cia iâ că in mil- una din cautelo p rincipale ale aces­ începi nd cu I ionuonc tv /0, urm ea­ Solicitanţii se vor adreso îa sediul Direcţiei ju d e ­
u n ită ţi modeme de prelucrarea me­ sare a aurului sint: puritate 9V5 OU, această xenă revine Hong Kong ului m le unor p articulari există in pro- ză să apară pe pia ţo 9,S m iuoiae
ta lulu i galben ji m onetarii, iar copi- să poarte un număr de ordine ţi si­ ţi Mocoo. Sosit cu avioanele la Hong xent in lumeo întreagă aur volorind tei erizo; ptoducţio do our nu p oe ­ „o u r-n irfie ” . P rin oceozlo o fo jt in ­ ţene de drumuri şi poduri din Bulevardul Dr. Petru
ta lul londonei are in xtâpinire aurul g iliu l une'O dm cele 49 de unităţi Kong, aurul oste trecui apoi in M a ­ 22 m iliarde deleri. Interesul pentru te la kijla co cererile, care cresc m trodus un nou sistem m onetar; e ta ­ Groza, nr. 18. telefon 14126 şi 12873.
care vine din A lrico de Sud, A uitro- de prelucrare recunoscute ole lum ii. cao, unde im portul ţi vinxarea sint H* aur cre|te mereu O am enii vor să a i­ ritm vertiginos, ale com erţului inter- lonul aur-valută - aur-hirtie, ţi prin
lio gi Conoda A ngliei i te a lătură Introducerea preţului dublu a l ou- bere. Aici este tum ot în miei lingouri, bă reiervele Iar. Aurul a devenit ar­ naţionol, iar c u ie le aurului am enin­ aceasta s o făcut incă un pox spre
in 1071 Germ onia, cate em ile marca tulul in 1969 ţi le lic e n ţo K e p ub llo i ţi. prin canale toiniee, revine in ticolul pe core emul se poete b iiu i. ţa aolarul. De prlaâ, întreaga com i­ dem onetizarea aurului. Aurul nu va
tate de aur p tu d uiă In 1966 a fo it
cu acoperire In aur, (Jrmeaxâ ţă rile Sud Atricone de o vinde aur in cursul Hong Kong, unde intervine o oltă Au (ost creole grupuri speciale dc lo lo sllâ In cu totul alte scopuri In moi fi cum poial pentru reierve, care
geandinove, ia r la ilirg liu l secolului anului ou dus la reduceiea circula ­ su btilita te a pieţei. Cînd te oHA In „co le cto rT , core cumpără In O cci­ atara de cele monetare Au loc d is­ olm g in prezent peste 39 m iliarde
al XlX-lea m ajoritatea ţâ rilo r accep­ ţie i prin p ia ţa iondonexă, c iţtig m d interiorul Hong Kong-ului, aurul pOO- dent pentru regi, dictotorl, gelcl, cu ţii pentru a se găsi o ie ţire om o- dola ri. El vo apore pe p ia ţă ca o ri­
tă etalonul aur. Printre ultim ele s-au teien oroţul icunch din tiv e ţio , cea ceostă situaţie. Fianţa |i Republica ce altă marfă, iar preţul vo fi sta­
o tlat Stolele U nite, cote aderă la a- de-o douo pio ţă o autului din lume. Sud-Africană se pronunţă pentru re b ilit do cotenle industriei ţi secta­
cesl in te rn in 1900, după o luptă ln- Numai in 1966, Londra o e ip o rta t in venirea la etalonul aur |i creţterea rul porticglor, precum ţl do c a n tita ­
d elu n go lâ dusă de a d e p ţii )i produ­ Elveţia 300 tone aur, volorind 300 m i­ tea de aur a fla tă pe pia ţa occiden­
că to rii a rg in tu lui îm potriva dom inaţiei lioane dolo ri. in tim p ce Londro este preţu lu i lui. 5 U A. gi a lţi membri tală
aurului. In 1914, un număr de 59 de centrul de deitaccre „e n-g ro s” , Ziîri- dm grupul „ce lo r zece“ l-au oriental Ce se vo intim pla cu aurul > U nii
ţă ri a de ro ierâ la acest ustem, a ban­ chul esle centrul de deslocere ,,en-de- spre crearea unei noi u n ită ţi de pfa- e«per|i prevăd deplina dem onetizare
donat Insă în tim pul râ ib a iu lu i de to il* Aici, eum pătoteo ţi vinsorea la ca re so înlocuiască aurul, aolarul o curului plnă la s firfiiu l oceitui se­
Ico le ţă rile europene. E iportul de aur este liberă fi chiar scutita de impo- gi lira . Asliel, in 1967 o lost occeptato col, in tim p ce a lţii am ină aceasta
a fost in te rn i, in 1922 a (ost occep- (■te. Pol li cum părate otice c a ntită ţi ideea unui nou m ijloc intom a(ianal pentru mai lîn iu . Core va fi valoa­
to t un nou sistem, our-volulo, deoa­ fără să interesele provenienţa auru­ de p lă ţi „d ie p tu l special de rouoge- rea aurului in vntor, cum vo fi apte-
rece constituiau rexerve gi valutele lui decit cînd este vorba de conţi- (o*. sou spui m termeni mai sim pli, ciot de «omeni atunci cind nu va
care puteou fi transform ate In our. ta ţi m ori. Piaţa liberă fi garantarea te II vindut, deoarece com erţul este gangsteri etc In unele ţă ri există, „o u ru l h lrtie ". In anul 1967, cind este moi ti m ijioc intem a tio n oi ae p iâ ţi f
O dată cu c rlio lum ii capitaliste discreţiei ou tăcut dm Elveţia rexer- liber gi nim eni nu întreabă de pro­ de osemeneo, tra d iţia cum părării de d e va lo rlio lâ lira engleză, le duce o Aceasta vo depinde in mare parte de
luptă oprigă pentru apărarea d o la ru ­
din 1929 începe fi cru o aurului. votul principal de our el lum ii oc­ venienţa lui. De aici, prin alte ca lui La bursa londaneiă, zilnic se vin ­ ca n tită ţile de aur ae pe p iaţă, res­
Schimbarea preţului de către M area cidentale. O om cnii de olaceri, d icta ­ aut din motive religioase. Pe dc altă deau 65-75 tona. Rezervele de our oie pectiv de ourul nou produs. In o-
B ritanic, ca urmare o d e va lo riiă rii tori, regi, gangsteri, tra fica n ţi ţi cei nale secrete, este liecut In alte ţâ ri. parte, im p o tllclo lot mal mori dm ţă- S.U.A. «cădoou vătind cu ochii. ,,Yo ceastâ privin ţă , R.S.A. va avea un
lire i sterline, a avut consecinţe gro­ cu m ici econom ii - to ţi var să focă ,iJo copitaliste dezvoltate îm ping pe ol-ul aurului* intervină prin ca n tită ţi io! im portant de jucot, deoarece po­
ve S.U.A, devalorixeaxâ datorul |i u i do secuntotea ţi discreţia bănci­ S.U.A. — P R IN C IP A L U L unii oorrieni să |i indrapte privirile mari de aur pentru a m enţine pre­ s ib ilită ţile ci in aceosld p rivin ţă sint
in 1934 stabilesc preţul de 33 dolori lor elveţiene. Este greu de spus care D E P O Z IT A R spre aur. In aloró de aceasta, autul ţul gi a scădea tensiunea. Criza o inco m ari. După cum se o p re cia iâ ,
uncia de aut fin (a cregtere de ţ4 este cantitatea de aur o flo lâ in sei­ moi este io lo sit pentru investiţii fi fost treptat învinsă. Insă, in pnmă- pmă în 1971 producţie de aur va
d ola ri), preţ cote se menţine pinâ in furile băncilor elveţiene, deootece nu Roiervele de aur ale (¿ 'ila r mem- speculaţii Jo bursă. In prezent este *o»o anului i960, o nouă cu ta do creţte m O ccident, urmmd o scăde­
silele noastre. D eva lo riio rco Hroi ţi se (urnixeoiâ dota în legătură cu o- b<o ale Fondului Monetor Intom al'O - greu de calculat ce conlitale se cum­ term ină o nouă goană după our. A- re treptotâ pinâ in 1980, pentru co
dolarului ţl sporireo preţului Io aur na! xint de peste 39 m iliarde dolarI, pără ţi se vinde in aceste scopuri, ceatţa grăbeşte h etăririle m dire cţia in anul 2 000 producţia să fie foarte
au stim ulat din nou producţia aces­ ceasta. Se apreciată to tu ţi că aici dm core o parte, in valoare de pe­ moi o.es m onii unei ridicate tensi­ legalizai •• „a u ru lu i-h irtie ". T o t'*- mem­ tc â iu lă . Sporirea preţului nu va
se o llâ teserve de aur în valoare de
tui metal p re ţio j. In a n ii ‘30, produc­ mai multe m iliarde dola ri. In ultim ul ste 13 m iliarde, se a llo in subsolu­ uni monetare Inleroccidoniale. De o* bre ole „p o o l-u lu l a uru lu i'1 hotărăsc ichim bo ocoasto tendinţă in măsura
ţia ie duhleoxâ. ojungind in 1940 la timp a început vinxarea de aur pen. rile Băncii pentru rezervele federale bicci, spoculaţlile sporesc In luna introducerea unor proţuri d ub le : pre­ în care nu vor fi găsise noi rezerve.
40 m ilioane uncii 5 .U.A. re olixeo iâ o tru tu riţli in bucăţi de 10 sau 20 de dm New Yorfa, unde iţi pâslreotâ du­ septembrie a fiecărui an, in preajma ţul oficio! da 36 de dolar! unt'O C antităţi mari de aur se află in ma­
producţie de 5 m ilioane uncii, ior grame, ceea ce atrage vixitolori din rui peste 70 dc ţâri. O bună porte şedinţei F M I , cind Oxislă zvonuri pentru nurul vindut |i cum părot de re, insă nu a fost găsită tehnologia
Canada atm go cota cea mai rid ic a ­ din această cantitate a ajuns aici in că dm nou va fi discutată problema c ilra g e rii.
tă eu 5,3 m ilioane uncii. Un tim p multe ţâ ri occidentale. Dc a ltle l, Zii- tim pul războiului, după care stocurile preţului aurului. Exemplul clasic al băncile noţionole din rezervele de pi- Toate acesteo sint doar o p rivi­
richul este cunoscut ca cca moi im por­ cum părării de aur pentru speculaţii nă acum ţi preţul liber al plete! 3 grode. Iar maxima intre 1 «< 3
producţia in Africa de Sud stagnea- ou crescut prin noi o c h iiiţii. Cel mai pentru Industrie ţl cerinţele p a rticu ­ te aruncată in viitor, bazolo pe a ­ VREMEA grode.
xâ. dar din 1940 ea se deivoltâ In ­ tantă p ia ţă a m onedelor de aur, unde mare d e p o tit de lingouri de aur s a l-a constituit devolor iio re o lirei ster- lare Această h olărire este prim ul pas numite premise din care nu te pca-
tr-o asemenea măsură, incit va trece xilnic se vind 40 000 monede diferite găsit m ult tim p Io Fort N o i. Aici, in lino in 1967, ceea ce o dus la o pa­ spre dcm onelim rea aurului, spre în­ lo vedea, cu siguranţă, c© se va In- PENTRU URMATCARELE
pe prim ul loc In lume, pe care îl de­ ţi unde se află Io preţ vulturul o- 1949, te a lia o cantitate volorind nică serioosă in ţă rile capitaliste lăturarea ţi controlul Iul ca mi|loc tim pla Un lucru esle insă sigur, ţl PENTRU 24 ORE 2 ZILE
napoleonul
froneex fi
merican,
buf-
ţine gi in preient. 24,6 m iliorde dolari Cu tim pul Insă, onume că rolul acestui metal fasci­ Vremea se m enţine rece, eu ce­
niţo engleză. aurul se scurge din o ceit maro depo­ PREZENT $! VIITOR internaţional de p lă ţi- Preţul Creţte nant, care de mii de oni Inlierblnfâ Vreme re<© cu te iu l tem porar rul va ria b il, tem poror noroi. Vor
D R U M U R IL E A U R U L U I Beirutul este Insă oraţul col mai zit gi in 1969 valoarea retervelor o pe p io la liberă ojungind in I960 Io m inţile oam enilor, creindu-le bucurii noroi Vor cădea p re c ip ita ţii »lo­ cădeo p re c ip ita ţii sub formă de
cunoscut in o p e ra ţiile de revinxare scăzut cu 11.154 m iliarde dolari. In In 1944 a fost acceptat un nou sis­ 43 dotan uneia Cea mai mare re- ţi n ecciuri, se vo schimba. be sub fozmă de ninsoare. Vint ninsoare. Vini slab din nord-est.
ţi de trafic Cu aur. Din 1946, cînd oforă de acestea, F M I. oro rezerve tem monetar - etalonul our-valută, in m te n ţă o opus-o Republica Sud-Afri-
Pe măsură ce devine m ijlocul u ni­ conă, deoarece pe de o parte nu s>ob, pînă Io polzivit din n e /d - Temperatura m inim ă vo fi cuprin-
versal acceptat de schimb ţi p lă ţi, guvernul o perm it im portul, exportul de 2 m iliarde dolari, din cote cea core datorul gi lira joacă a celaţi rol putea vinde ourul ei decit pa p ia ţa S. MORCOVESCU veit. Temperatura minimă va fi iă intre minus 10 gi minus 6 g ro ­
mal mare parte se, a flă tot în sub­ cu aurul A luot apoi fiin ţă F.M.I., de. iar m aiim o între m inui 2 şt
căile de circula ţie ale acestui metal ţî vinxarea liberă, ocest o io ţ devine solurile d ep o iite le r new-yerberc care ore in prezent 111 membri, cu liberă, neexislind preţuri garantate, cuprinsă intzo minus 6 ţl minus zero grade.
cu putere m iroculooiâ devin lot mai o p ia ţă o aurului. Se oproc>aiâ că Din 1958 pino In 1968, o cantitate ■copul de o lua măsuri In vederea ia r pe de olta, fiind nevoită so vin* (Sflrşit)