Page 42 - Drumul_socialismului_1970_02

Mariano Rumor, însărcinai Scrisoarea adre­
P o liţia m unchcnezâ a iden­
en formarea noului sată de W. Stoph C U R I E R tific a t pc a te n ta to ri ea fiin d
M oham m cd H a d id i (20 ani).
guvern italian ‘s- t -• ***■ A b d e r R ahm an Salch (21
ani) — de cetăţenie io rd a ­
el
niană — şi M oham m ed
cancelarului avion am erican do recunoaş­ Ila n a fi (24 ani), de cetăţenie
R O M A 12 Corespondentul deoarece p o z iţiile p a rtid e lo r tere fără p ilo t. Care p ă tru n ­ egipteană.
Agerpres, N. Puiepa, tra n s ­ respective au răm as neschim ­ în c o n ju ru l lu m ii la sese in spaţiul aerian al R.P ♦ O *
m ite: Şeful s ta tu lu i ita lia n , bate, aşa cum a re ie şit şi din R. F. a Germaniei, b o rd u l u n u i a u to tu rism Chineze, in tr-o zonă a In su ­
G iuseppe Saragat, l-a desem­ d e c la ra ţiile făcu te in perioa­ a lim e n ta t cu c ă rb u n e ! lei H ain.m din pro vin cia M edia de v irs tâ în Statele
nat jo i clupă-am iază. pc M a ­ da in care s-au desfăşurat O rig in a la expediţie, ca­ G uundun, cu scopul dc a U nite este de 27,7 ani, re le ­
ria no R um or în fu n c ţia de co n su ltă rile şefu lui sta tu lu i. Willy Brandt re a poposit !a A tona, desfăşura a cţiu n i dc re cu ­ vă o recentă statistică dem o­
p rim -m in is lru . anunţă un co­ Se ştie că p rin cip a la d ific u l­ după cc a stră b ă tu t noaştere A genţia precizează grafică. In anul 1900 aceasta
m un ica t nl P re şe d in ţie i R e­ tate constă In fa p tu l eâ so­ Franţa. Ita lia şi Iu g o ­ câ acesta este ccl dc-al 20- era dc 29,5 ani. P o triv it sta­
p u b licii. P reşedintele Saragat cial iş tii-u n ila ri le reproşează slavia. este a lcă tu ită Ira avion am erican fără p i­ tis tic ii pu blicate de birou!
a lu a t această h o tă rîre după s o c ia liş tilo r colaborarea aces­ B E R L IN 12 (Agerpres). — din p a tru tin e ri englezi lot pentru zb o ru ri la m arc dc po pu laţie din W ashing­
tre i zile şi ju m ătate de con­ tora — a lit pe plan local, in La 12 feb ru arie, W iU i Stoph. — M iehacl B ra in , Da­ a ltitu d in e d o b o rit in C hina ton. în u ltim a decadă, tin e ­
s u ltă ri cu 3G de p e rso n a lită ţi organele de conducere a d m i­ preşedintele C o n s iliu lu i de vid Young. C arol I fir - din 1954 r ii in tre 14 şi 24 de ani alcă­
p o litice — io.şti şefi ai sta­ n istra tivă . c îl şi pe plan sin ­ M in iş tri al R e p u b licii D em o­ ncy şi B e rii W eathcrs.
tu lu i. foşti p rim -m in iş iri. l i ­ dical — cu p a rtide le dc s tin ­ crato G erm ane, a adresat o Ei au reu şit să repună 4 0 * tuiesc 44 la sută din to ta lu l
Această
p o pu laţie i S.U.A.
deri ai p a rtid e lo r caro au re­ gă afla te în op oziţie (P C I. şi scrisoare ca n ce la ru lu i R epu­ in stare de fu n cţio n a re categorie reprezenta in «inul
prezentanţi în parlam ent, p re ­ P S I.U .P ) b lic ii Federale a G erm an ici, VIETNAMUL DE SUD, — Ostoşi ai F.N.E. in timpul unui atac o m aşină ..Fodan". m o­ H ondurasul a an un ţa t 1969 in c ifre absolute 39.1
şe d in ţii S e n a tu lu i şi Cam erei In c e rc u rile p o litirc ita lie ­ W illy B ra n d t. în provincia Ouang Tri, del 1924, care atinge v i­ m ie rcu ri că a h o tă rit să se m ilio a n e faţă de 27,2 m ili­
D e p u ta ţilo r. ne a fost rem arcat fa p tu l că In scriso.ire se arată, p rin ­ teza dc... 15 k ilo m e tri retragă din P iaţa com ună a oane în 1960.
M a ria n o R um or, care a fost M aria n e R um or deţine reco r­ tre altele: „P e n tru sta b ilire a pe oră. consutnînd o A m c ric ii C entrale pe d u ra ta
p rim it jo i scara la Palazzo del dul de a fi condus consecutiv coexistenţei paşnice şi a re ­ tonă de cărbune la fie ­ c o n flic tu lu i său cu S alvad o­ 4 0 4
Q u irin a le de preşedintele Re­ două cabinete (coa liţia g u ve r­ g le m e n tă rii con tra ctuale a u ­ Conferinţa cvadripartită care tre i sute de k ilo ­ ru l. M in is tru l econom iei al
p u b lic ii, a «acceptat m an da tu l nam entală de ccn tru -stin g a nor re la ţii norm ale in tre R D. m etri. H ond urasu lu i. M anuol A cos­ A valanşele fac rava gii în
ce i s-a în cre d in ţa t. dar a dem isionată in iu lie anul tre ­ G erm ană şi R. F. a G erm a­ ta B o n illa . a e x p lic a t că m ă ­ regiunea a lp in ă a E lve ţiei.
a n u n ţa t că va da răspunsul c u t şi g u ve rn u l ,.m onocolor" niei, pe baza no rm elo r un a­ suţa a fost lu«ilă ca urm a re Num eroase lo c a lită ţi sînt i-
d e fin itiv după cc va duce tra ­ de m ocrat-creştin care şi-a nim acceptate ale d re p tu lu i în problema vietnameză C o n tin u în d u -şi v iz ita în ti­ a ..p ro vo că rilo r şi a ta c u rilo r zohitc in Valais. Vaud si
ta tiv e cu re p re ze n ta n ţii celor prezentat dem isia la 7 fe ­ in te rn a ţio n a l, consider nece­ n d o ţâ ri din A fric a , preşe­ la fro n tie ra cu S a lv a d o ru l” . O b e rla n d u l bernez L in iile
p a tru p a rtid e de c c n tru -s tin - bruarie). F) ar urm a sâ fo r­ sar ca preşedintele C o n s iliu ­ d in te le R.S.F. Iugoslavia, Io- ferate şi şoselele ou fost
ga: dem ocrat-creştin, socia­ meze acum cel dc-al 31-lea lu i dc M in iş tri al R e p u b licii P A R IS 12 (Agerpres) — desfăşoară, ci pentru că pa r­ sip Broz T ilo , a sosit jo i la 4 0 4 blocate de m a ri c a n tită ţi dc
lis t, s o c ia lis t-u n ita r şi re p u ­ guvern al Ita lie i din u ltim ii Dem ocrate G erm ane şi cance­ în tru n ită jn clădirea de pe tea am ericană refuză să dez­ N a iro b i. La sosire, cl a fost zăpadă şi de piatră, ia r pă­
blican. După aceste negocieri, 27 de ani la ru l fed eral al R e p u b licii Fe­ strada K le b c r din Paris, in bată d ire ct problem ele fu n d a ­ în lim p in a t de preşedintele O fic ia lită ţile .japoneze au d u rile şi lin iile electrice au
p re m ie ru l intenţionează să Cele pa tru p a rtid e de ccn- derale a G e rm a n ici, să se in - rea dc-a 54-a sa .şedinţă, con­ m entale — retragerea totală Kcn.vei. Jom o Ken.yatta, ,i an un ţa t jo i câ sem nalele ra ­ s u fe rit p«igubc serioase în
form eze un cab in et de c o a li­ tru-stîn ga ire b u io să-şi de­ tîlncască pentru tra ta tiv e d i­ fe rin ţa c v a d rip a rtită in p ro ­ şi ne con diţio na tă a tru p e lo r alte persoane o ficia le dio ale s a te litu lu i a rtific ia l staţiunea Z erm att. 9 00(1 de
ţie c v a d rip a rtitâ . Se aşteaptă semneze d e le g a ţiile care vor recte"... Vă propun ca această blem a vietnam eză nu a ieşit ¡n te rve n ţio n iste din V ie tn a ­ al P ă m în fu lu i, lansai cu o /.i persoane sînt lip site do lu ­
ca negocierile să (fie d ific ile p a rticip a In tra ta tive . în tiln irc să aibă loc la 19 sau jo i din im pasul in care sc n- m ul de sud şi co n stitu ire a ţ i­ ♦ 0 4 înainte, au încetat, după cea m ină şi căldură. La W ilc r,
flă dc m ai m u ltă vrem e. Dc nui guvern p ro v iz o riu S in g u ­ aprovizionarea se face eu a­
la 25 fe b ru a rie 1970, la sediul legatul am erican. P h ilip H a­ ra calc pc ra re S.U.A pot După cum tra n sm ite agen­ de-a doua ro ta ţie a acestuia ju to ru l e licop terelor. T r a fi­
C o n siliu lu i do M in iş tri. In ca­ bib. a susţin u t că şedinţele ieşi din răzb oiul din V ietnam ţia B T A . T odor Jiv k o v . p rim - în ju ru l planetei Pinâ în cul în tre E lve ţia şi Ita lia a
Sciziune în cadrul unui pita la R e p u b licii Dem ocrate plenare nu ar fi p o triv ite este încetare,i ră zb o iu lu i, re­ secretar al C.C. al P. C. prezent nu se cunosc cauze­ fost în tre ru p t
le in c id e n tu lu i
dar se p re ­
G erm ane — B e rlin pentru negocieri serioase şi «a tragerea tru p e lo r sale. res­ B ulgar, preşedintele Consi supune câ puterea sta tici ra ­
repetat propunerea sa p r i­ pectarea d re p tu lu i p o p o ru lu i liu lu i de M in iş tri al R. P. dio sau a ba terie i acesteia,
partid majoritar în parlament vind con tinu area lu c ră rilo r din V ie tn a m u l de sud dc a-şi B u lg a ria , va face o vizită n- care ar fi u rm a t să fu n c ţio ­
ro n fe rin ţe i in şedinţe re s trin -
soarta
ho tărî
fă ră
amestec
fic ia lâ în R.S. Cehoslovacă,
se Acest punct de vedere a stră in D elegatul R D. V ie t­ în tre 17 şi 19 feb ru arie 19'»U neze in mod norm al tim p de G reva m u n c ito rilo r dc
P o triv it agenţiei DPA. p u r­ col p u ţin 35 de orc, a tos:
A N K A R A 32 (Agerpres). — m ai inclus pe m ai m u lţi foşti tă to ru l dc c u v in t al g u ve rn u ­ fost s p rijin it de şeful delega­ nam. Nguyen M in h V.y, a re­ la cinci m a ri şantiere
redusă d a to rită c o n d iţiilo r
Punerea an m in o rita te de m in iş tri a p a rţin in d actualei ţie i a d m in is tra ţie i de la S ai­ levat că S.U.A. vorbesc de ♦ 0 4 spaţiale d ific ile . navale din Copenhaga,
către 'P arla m en tu l tu re a gu­ a rip i dizidente. Aceştia s-au lu i vest-germ an. C onrad A h- gon, Pham Dnng Lam pace dar in te n sifică răzb oiul. declarată în semn de
v e rn u lu i pre zid at dc S uley­ grupat in ju ru l lu i S adettin lers. a declarat la o confe­ In c u v in tu l său. şeful de­ El a ceru t g u v e rn u lu i a m e ri­ M areşalul M arian Spvchal- protest îm p o triv a p e r­
m an D c m lrc l a io st p rim ită B ilgte. fost lid e r al p a rtid u ­ rin ţă de presă că răspunsul legaţiei G u v e rn u lu i R e v o lu ţio ­ can să adopte o a titu d in e m ai ski. preşedintele C o n s iliu lu i ♦ O * secu tării c o n d u că to rilo r
cu surp riză de m a jo rita te a lu i. care a a n tre na t 47 dc de­ g u ve rn u lu i federal la scrisoa­ nar P ro vizo riu ?il R e p u b licii realistă in problem a vie tn a ­ dc Stat al R.P. Polone, a p ri­ A u to rii a te n ta tu lu i comis unei a cţiu n i greviste ce
o b se rva to rilo r p o litic i dc l i p u ta ţi ai P a rtid u lu i d re p tă ţii V ie tn a m u lu i de Sud. Nguyen m it delegaţia pa rla m e ntară m a rţi pc a e rop ortul din a a vu t loc la 2 fe b ru a ­
A nkara. Este p e ntru prim a să voteze îm p o triva p ro ie ctu ­ rea lu i W illi Stoph este p re ­ T hi B inh. a s u b lin ia t că tra ­ meză şi să re n u n ţe Ia speran- cehoslovacă, condusă dc M unchon-R icm , îm p o triv a rie. continuă. G re v iş tii
oară in isto ria p o litică a lu i de buget prezentat de g u ­ văzut pe ntru sâplâm ina v i­ ta tive le sc află in im pas nu ţclc ilu z o rii de a obţine o D a lib o r Hanos. preşedintele cer. de asemenea, des­
T u rc ie i m oderne cind are loc vern. itoare din cauza c a d ru lu i in care se victo rie m ilita ră . A d u n ă rii Federale, care în ­ pasagerilor unui avion a p a r­ fiin ţa re a a şa -nu m itelo r
ţin in d
com paniei
aeriene
o sciziune în ca d ru l un ui p a r­ P roblem a care şi-o pun a­ tre p rin d e o v iz ită in Polo ..El A l", din rîn d u l cărora o „trib u n a le ale m u n c ii“ ,
tid m a jo rita r in pari,ament. n im o b serva to rii p o litic i din nia. Delegaţia s-a în tlln it. dc persoană a fost ucisă. iar care sînt subordonate
D ivergenţele din rin d u n le A n ka ra este de a se şti dacă asemenea ru Czcslaw W y- alte 11 răn ile , au fost in c u l­ a d m in is tra ţie i şi apără
P a rtid u lu i d re p tă ţii au înce­ ¡n urm a v o tu lu i dc m ie rcu ri, Mesajul preşedintelui Consiliului cech. m areşalul S eim ulu i, şi num ai interesele aces­
p re m ie ru l S u lrym a n D em irel.
pu t să sc m .in ilc s tc după ale cu p re şe d in ţii c o m is iilo r S ei­ pa ţi sub «acuzaţia dc te n ta ­ teia A c ţiu n i greviste
gerile gencr.ile din octom brie va in m în a sau nu pre şed inte­ m u lu i. In cursul in tîln in i. tiv ă dc ucidere organizată în au fost sem nalate şi în
anul trecut. F o rm in d noul său p .irla m e n l.irii celor d^uâ grup. te n ta tivă de om or re­ in d u stria conservelor.
cabinet a doua zi după a le ­ lu i re p u b lic ii dem isia g u ve r­ de Miniştri al U. R. S. S., ţâ ri au avu t c o n v o rb iri asu­
geri, S uleym an D e m ire l nu a n u lu i său pra unor problem e dc in te ­ petată şi folosirea de sub­
res reciproc stanţe explozive.
adresat S. U. A., Angliei şi Franţei ♦ O *
Aniversarea a 25 de ani A ge nţia C hina Nouă a n u n ­
M O SC O VA 12 (Agerpres) — ent p o s ib ilită ţile pe care le A ge nţia TASS anunţă, dc a­ ţă că, la 10 feb ru arie, o u ­
de la eliberarea Budapestei A genţia TASS anunţă că A- oferă co n su ltă rile d in tre c ric semenea. că guvernele S.U A „ n ila te a n tia e ria n ă a m a rin e i
lcxci K osigh in. preşedintele patru m a ri p u te ri: U.RS.S., Chineze C U R I E R
C o n siliu lu i dc M in iş tri al V- S U.A., A n g lia şi Franţa. In M a rii B rita n ii şi F ranţe i au A rm a te i P opulare
BUDAPESTA 12 — Cores­ asemenea, D um itru Turcuş, n iu n ii Sovietico, a adresat in mesaje sc arată că tre b u ie să răspuns la m esajul sovietic. de E lib e ra re a d o b o rit un
pondentul Agerpres, A l. Pin- ambasadorul R epublicii Socia­ urm ă cu cîtcva zile mesaje sc realizeze c it se poate dc
lea. transm ite: Joi senra, în liste România la Budapesta. pre şed intelui S tatelor U nite repede retragerea tru p e lo r is-
cadrul fe stivită ţilo r p rile ju ite Prim ul secretar al Comite­ «ilc A m e riciu K ichard N ixon, r.iclie n e de pe lo ale te rito riile
tle aniversarea a 25 de «ini de tului orăşenesc de partid Bu­ p rim u lu i m in is tru al M a rii arabe ocupaie şi resta b ilire a
la eliberarea Budapestei. în dapesta. Ne metil K arnlv, B rita n ii, H a rold W ilson. şi păcii în O rie n tu l A p ro p ia t. U ­
capilula ungară a avut Joc o membru supleant al B iroului preşedintelui Franţei. G eor­ de către ORIENTUL APROPI AT
adunare festivă. Au luat par­ P olitic al C.C. al P.M.S.U.. «i ges Pom pidou. in legătură ru niunea S ovietică se pronunţă
te Janos Kudar, Jeno Fock şi rostit o cuvîntarc El a rele­ c o n flic tu l din O rie n tu l A p ro ­ pe ntru în d e p lin ire a
toate p ă rţile interesate a tu ­
alţi conducători dc partid şi vat p rin tre altele că poporul piat. tu ro r pu n cte lo r d in re zo lu ţia Vesti din tă-
de stat. numeroşi reprezen­ ungar pâi-trca/.â cu recunoş­ C o n s iliu lu i de S ecu ritate din
tanţi ai oam enilor muncii, oa­ tinţă am intirea tutu ro r acelo­ In mesaj se arată că este -> >
necesară in iţie re a fără în tir- 22 n o ie m b rie 19G7. Măsurile de limitare a libertăţii de acţiune a organiza­
meni dc artă şi cultură, ra care avi participat la e li­
m em brii unei delegaţii a o­ berarea capii aici. zicre a unor «icţiuni h o tâ rite
raşului Moscova, reprezentanţi care să ducă Ia destinderea ţiilor palestiniene adoptate de guvernul iordanian — rile socialiste
După adunare a a w it loc în c o rd ă rii m ilita re in această
ai armatei U niunii Sovietice.
La festivitate «a luat parte, de un spectacol de gală. zonă Sc subliniază necesita­ Ofensiva comba­ viu comentate în Egipt, Siria, irak
tea de a folosi în mod e fic i­
terii poluării TIRANA 12 (Agerpres). -
B E IR U T 12 (Agerpres). — Ca u rm a re nă a trib u ie g u v e rn u lu i iordanian respon­ In ultimul deceniu, indus­
a m ă su rilo r do lim ita re a lib e rtă ţii de ac­ sab ilita tea unei e v o lu ţii in această d ire c ­ tria chimică din Albonio s-o
atmosferei ţiu n e «i o rg a n iz a ţiilo r palestiniene, adop­ ţie" — se a firm ă în oficiosu l egiptean. dezvoftot intens Anul trecui,
tate de g u ve rn u l iord«inian, la B e iru t a producţia globolă a oceste:
ramuri o fost de aproape şap­
W ASHINGTON 12 (Ager­ avut Ioc m ie rc u ri noaptea o reuniune a
pres). — Mesajul special al lid e rilo r «acestor o rg a n iza ţii. în cursu l că­ D A M A S C 12 (Agerpres) — Postul do te ori moi more decit in 1965
preşedintelui Nixon privind reia s-a h o lă rît crearea unui com andam ent rad io Damasc a d ifu za t la rîn d u l său o de­ şi o întrecut de 16,6 ori pe
combaterea poluării mediu­ com un însă rcina t cu ^.elaborarea m ă s u ri­ c la ra ţie o fic ia lă p rin care guvernul siria n cea din onul 1960.
lui natural in care trăieşte lo r ce sc im p un în e ve ntua lita te a p re ju ­ îşi e xp rim ă ..s p rijin u l de p lin pentru m iş ­ Totodată, prin doreo in
omul, indicînd automobilul d ic ie rii. dc către in d ife re n t ce ţară, a m iş ­ carea de rezistenţă pa le stinia nă " care a c ­ funcţiune a unor importante
ca principal vinovat pen­ c ă rii de rezistenţă". ţionează pe te rito riu l iorda nia n „S iria , unităţi producătoore de su-
tru vicierea atmosferei, ri­ C o m unicatul dat p u b lic ită ţii la sfîrşi- sc spune în declaraţie, consideră s p r iji­ perfosfo|i şi de îngrăşăminte
dică in faţa constructorilor tu l re u n iu n ii anunţă, totodată. ..hotărîrca nirea o rg a n iz a ţiilo r de rezistenţă drept ozotoase, agricultura olbone
americani dc autovehicule de a se apăra p rin fo rţă centrele v ita le una d in tre d a to riile sale naţionale, in d i­ ză a dispus in 1969 de o can
problema realizării unui ale o rg a n iz a ţiilo r". feren t do p re ţu l «acestei a titu d in i“ m en­ litote de îngrăşăminte chimi
motor „curat". Specialiştii, ★ ţionează in încheiere declaraţia. ce şi de ierbicide de 7 ori
guvernului federal vor co­ A M M A N 12 (Agerpres) — D elegaţi ai ic mai mare decit in 1960.
labora de altfel cu societăţi­ o rg a n iz a ţiilo r palestiniene au protestat R A G D A D 12 (Agerpres). — C onducăto­
le producătoare pentru a pe lingă p rim u l m in is tru iorda nia n Bah- r ii ira k ie n i «ou in tra t in contact cu o fic ia ­
crea in decurs de cinci ani ja t T a lh o u n i. îm p o triv a m ă su rilo r luate lită ţile io rda nicn e pentru a-şi exp rim a MOSCOVA 12 (Agerpres)
— termen stabilit prin me­ do către gu vern şi p rin care „se restrin ge ..nelinişte a“ în legătură cu u ltim e le m ă­ O mare fobrică ptoducă
sajul prezidenţial — un liberta te a lo r de acţiu ne " — anunţă din suri luate îm p o triv a o rg a n iz a ţiilo r pales­ loare de hjrţie pertiru ¿icre o
automobil cu tracţiune ne­ A m m án agenţia Franco Presse. In acelaşi tin ie n e — ,m u n ţâ . de asemenea, postul dc început sâ se construiască in
convenţională, care va emi­ tim p, re p re ze n ta n ţii pale stinie ni şi-au e x ­ rad io Bagdad Karelia. Capacitoleo proiec
! te în atmosferă o cantitate p rim a t d o rin ţa ,.dc a vedea soluţionată ic tată a noului obiectiv indus­
I minimă de substanţe noci- paşnic situ a ţia actuală în a in te dc a lua în A M M A N 12 (Agerpres). — în ţre ru p în - trial este de 228 000 tone hit
j ve Totodată, pe baza stan- considerare orice altă acţiune". După cum du-şi e m isiu n ile sale ob işnuite, postul de ra ­ tie anual,
I dardelor ce urmează să fie s-a m ai an un ţa t, zroc o rg a n iza ţii pales­ dio din cap itala iordaniană «o d ifu z a t un
! adoptate in domeniul com- tin ie n e au dat p u b lic ită ţii an te rio r. la com u nicat în ra re se anunţă eâ a avu t loc. Anul acesta, in U.R S.S, se
| poziţiei carburanţilor, spe­ B e iru t, un protest sim ila r. în prezenţa regelui Hussein. o reu niune a prevede sâ se producă 4 mi
i cialiştii. consideră c<î zilele ic g u ve rn u lu i, la care au fost in v ita ţi re p re ­ lioone tone h îr tie. din cart-
benzinei dilate sini numâra- C A IR O 12 (Agerpres). — In tr-u n e d ito ­ zen tanţi ai o rg a n iz a ţiilo r de rezistenţă peste 1 TOO 000 tone pentru
| le. Producătorii de automobi- ria l p u b lica t jo i. z ia ru l egiptean „ A l A n- palestiniene. Tn acest cadru, au fost c la ­ iiare.
i le, in primul rind „Ford", au ra m " îşi e xp rim ă „în g rijo ra re a şi s u rp ri­ rific a te h o tâ rîrilo adoptate m a rţi de gu­
| şi a n u n ţa t că in 1972 ur- za" în legătură cu re s tric ţiile im puse de ve rn u l io rda nia n şi care ..nu urm ăresc să
r mează să lanseze pe piaţă Io rd a n ia a c tiv ită ţii o rg a n iz a ţiilo r p a le sti­ creeze obstacole în calea a c tiv ită ţii orga­ BELGRAD 12 (Agerpres), -
; motoare care nu necesită niene. „M ă s u rile luate de gu vern ul io r­ n iz a ţiilo r palestiniene sî să afecteze ac­ In Iugoslavia se acordă o
: benzină ctilată. Se apreciază danian au un sens p ro fu n d şi con stituie ţiu n ile lo r". ..Este vorba de m ăsu ri d*' atenţie deosebita dezvoltării
( că din 7.975 toate automo- o e vo lu ţie gravă, de n a tu ră să provoace o rd in a d m in is tra tiv ce vizează asigura­ turismului, consideiot o ra
: bilele americane vor folosi neliniştea tu tu ro r fo rţe lo r arabo. O con­ rea a p lic ă rii le g ilo r in vigoare şi m e n ţi­ mură importanta o econo­
l. carburant neetilat. fru n ta re arm ată este posib ilă d in tr-u n m o­ nerea o rd in ii şi s e c u rită ţii' — se p re c i­ miei care realizează ve­
m ent in tr-a ltu l, ia r rezistenţa p a le stinia - zează în co m u n ica tu l gu vernam ental. nituri substanţiale in volută
Potrivit datelor statistice, a ­
nul trecut Iugoslavia o f os*
vizitată de aproape 5 milîoo
O IslO'ie înnplo ji te r i bl I o — occoo o cinci b o/b oti p ro fo a ia că 1-a ascultat pa Rowon. n iilor cam arazilor să) l-o îndem not In apropierea vîrfului colinei 192, p ă ră n i s-au s tră d u i sâ demonstreze Americo. in lume, pretutindeni unde ne turişti străini, înreqistrm-
fi o unei Imerc lele Un soldot om eiicon — care ia fo ii NalnCretător încă, el il prlvefle pe „să procedoze ca c e ila lţi“ . Clark o Io pe Mao de m ină ;i o tra ­ că cel eo acuză ar fi „u n laz" războiul este ca lifica t un somn al ra­ du-se o creştere de 24 Io su
mono» — nu poate so o uite. Eo ilustrează tio gic strigoiul Eiiktson se îndepărtează de colibă ge intr un d esif, cu cu ţitu l ascuns in f.a.md.
moinei unui soldat din coipul c«perfiţionol m ililo r o) S.U.A. Meserve care, însoţit de Clark, ifi fi sinistra bocanală începe. Sergentul mină. Se aude un zgomot surd, ur­ D upă un procaz d e ifă fu ra t tim p de ţiu n ii, ce nofte numai m onftri. tă. faţă de ortul precedent
pune pionul în aplicare,
cercelind
in Vietnom ,,Am dot o rm o tc un copil fi o focut dir» el lieca/e caia. intră ptim ul in colibă... O jum ătate m ei de un strigăt repede m ă b u fit opt zile, in luno martie 1967, cele Veniturile realizate din turism
un o io sin ". de oră mo¡ tirziu, Meserve iese fi îi patru Jurii ¡-au declarat pe inculpaţi F. P. ou atins cifra de peste 300
Rafe este acela care, totdeauna lace semn lui Rafe să-l urmeze. O Clark revine, dar are abia tim pul să - vinovaţi fi i-au condam nat la mun­
serviabil, le atrage atenţia ; „In co­ o»ă fl jum ătate moi tîrziu, după ce ojungo lingă c e ila lţi cind M ao »eo- că silnică : Rafe - a pt ani - pentru milioane dolari. In vedereo
In după-om ioza r lc i de 1? noiem ­ >i o anunţai că misiunea va duro liba aceea e o fa lă frumoasă I Are Clork fi M anuel au in tra i, Io rindul pore, ureind în fugă panta colinei fi ««ol fi amor (oră prem editare, Clark lărgirii bazei turistice se clă
brie 19S4, ce, potiu membri ai patru- cinci iile (un tim p relotiv lung pen­ fi un dinfe de ou» I* Încrem enii a­ — la închisoare pe vîoţă — pentru dese noi hoteluri şi restaj
loi i! ascultau pe sergentul Tony Me- tru o ac|iune de rccu n o a jle re ), M e­ poi ro fe fte de enorm itatea rostită Ifi viol fi crimă cu prem editare fi M a ­
se»vc, co»e le cxplicu m inunea pe le n a ¡fi asigură subordonaţii că in privofte ca m ara tii cu un aer încurcat, nual - la 13 ani. rante. case de odihnă şi so
care uimou i o îndeplinească. Dc>i lot acest interval nu so vor p lictisi. in tim p ce sergentul f¡ Clark se g ră ­ notorii.
n»e numai ?0 de ani fi este ccl mai „Vom pleca cu o oră moi dsvrome, besc spre co lib a indicată. Ei lumi / / Verdictul cel mai surprinzător a lost
linăr d in lrc cei cinci, Mcserve este pentru a găsi o fală pe car« s-o neatâ pe rind, cu lanternele, fa(a cel pronunţat im polriva lui Meserve.
lo lu fî cel moi e ip c im c n lo t. Angajat luăm cu noi. Ne vom distra cu ea mamei, apoi pe ocelea ala fetelor. îa c u m m El o fost considerai „nevinovat"
vohmto» in oim ată, cu trei ani in ur­ cele Cinci iile , apoi o vom face să (Tatăl este plecat Intr-un sat vecin). (su bl. ns) de acuzaţia de viol, dor
mă, el îm plinea un on de cind lupta dispară... Asta va contribui la susţi­ Mamo plinge fi ii im ploră pe sol­ vinovat de omor „fa rd prem editare" PRAGA 12 (Agerp.cs). —
in Vielnam . Meieiwe luiese j i deco nerea m oralului trupei* — if) comen- daţi. în tim p ce Ielele se înghesuie ceea ce i-o adus o condamnare de Uzinele de automobile
rot, chiot da moi m ulle on. teaio sergentul, cu cinism, hotănreo. inspăi m intale, intr-un colţ. Cei doi O / / zece ani muncă silnică. „Sfrodo dm Mlada Bo'esl.T1
■ au pe fata cu dintele de aur, ii In februarie 1966, un nou proces o
Sergentul e ip tic ă , cu siguranţa ve Clark aprobă cu entuziasm. Cei doi ou produs cel de-a! 500 900
letonilor, ordinul Comandantului de D io r rid. jenaţi, poate pentru câ ifi leagă m iin ile la spate, grăbm du-ie lor, in colibă, Erikson se reîntoarce, dispărind printre arbo ii. Clark se ju ­ anulat se n tn ţo pronunţată îm potriva
b o lo lio n : patrula urm eaiă să facă o închipuie că este vorba de o glum ă. opoi să părăsească cătunul. ol o gâsefte pe Moa îngenuncheată in ­ ró: „Ş i to tu fi am lovit-o de mai m ul­ lui M anuel pentru „v ic iu do form ă". leo autoturism din seno „Sko
recunoaştere pino la colina '92, din Euksson tace, dor se grăbefte fă po­ Spre p rim , Meserve gâsefta ceeo tr-un colţ, terorizată, cu ochii plini le orí I" Meserve dă ordinul de c Judecat din nou. el a fost achitat. Cî- do MB" Anul oceslo urine
volco Oong Son, care domină o vă­ vestească totul unui pneien, capo ce căuta; un adăpost puţind servi de lacnm i. De doio aceasta este im deschide locul, m oinle ca fala să leva luni mai tirziu, Eriksson a o fla l va produce 17- -100 dr n'On
găună cu numereose p e ftcii, unde io ralul Rowan, „veteran" ca fi sergen­ drept post de comandă. Este o c o li­ brăcatâ fi orc m im ilo libere. scape. Cei cinci oameni trag. dor că pedeopsa lui Clark fusese redusa
presupune că t-o i ascunde grupuri de tul Acesta este stupefiat dai, cind bă abandonată, in care se a flă o Clork opreciazo co, din cauză că Eriksson indreoplă firu l aruncătorului la 20 de ani. apoi in urma unui a turisme „S 100" si „5* 10"
p a trio ţi. Patrula va trebui, de ase Eriksson îl întreabă dacă este catul masă, o boncă lingă porete fi restu­ fala are tem peratură fi tu fe fle , este său de grenode onlitanc in altă di pel, la opt ani Alte tribunale au re­
menea. iă caute eventualele deposite ta roportete totul unui ofiţer, capo­ rile unui o fte rn u l de paie. După ser­ momentul să se debaraseze de eo, recţic dus, de asemenea, la opt ani pe­ Pentru rwoducţifj nu'.a-nc
deapsa lui Meserve fi Io potru pe o-
de m u iii(ii. ralul ii răspunde; .,M eserie nu va virea mesei, sergentul zîmbefte cu dar sergentul hotă răfie să mai of- In a m in tirile p ub licóle mai tirziu, blluîui „S 110" - sport, la j
ind râ im niciodată să facă o aseme­ un aer complice cam arazilor săi: „A ceea a lui Rafe In 19&9, un a lt pro­
Cei patru oameni, selec|iono(i din sosit momentul să ne distrăm p u ţin i", repte. Eriksson mărturisea că docă, in cursul ces, fi condamnarea Iu) Rafe era
fie cei moi buni oi u n ită ţii, il o»cul- nea tie ălo fie V Răpirea fi violul tint le spune el Clark e fericit, in timp In z i uo urm ătoare. Mao este mai luptei angajate de patrulă cu pn- stobititâ Io 22 de luni, mai puţin de zinele din Mlodo Boleslov vo
lă oten! pe com andantul lor. Capo­ doar considerate crime capitale de ce M anuel fi Rafe sint moi discreţi i'o b îto deeil in ajun. lebra o crescut, In o ţii lud-vielnom ezi, com arazii săi cil efectuase pino otunci. Eliborat i intra in producţie un moto«
ralul Poli Clark, in virstâ de 22 de către codul ju stiţie i m ilitare I Eriksson refuză să ia porte Io ceea fi tuşea este neîntreruptă. In fo fo ei, nu ţi-a r fi term inat m u niţiile , proba­ mediat, el fi a reluat serviciul m i­
ani, este origina» din îm prejurim ile A doua ti dim ineaţă, Io oro 4,30 ce te pune la cale Furios, sergentul cere nu inţelege nîmic, Meserve le b il că o rafolă i-or fi fost „d e s tin a ­ litar. nou cu capocîtoti şi pulere
P hiladelphiei. Iven Eriksson, soldat polrulo părăseşte tabăra m ilitară. D a­ 9ip lic â ce lo rlo lţi că trebuie să sco tă". pe drumul de întoarcere. Dar
il am eninţă. Docă se eschiveoiă. îi pe de ea Pentru că nu o vrut să In ceea ee-î priveşte pe Meserve sporită. Pionul uzinei preve
de clasa in lîi, lim p lor din Minne- că cei patru se moi îndoiesc de in spune Meserve, „va li victima unui o atingă, Eriksson este 'însărcinat cu ofo , Eriksson o devenit singurul mar­ si pe Clark, nu este eiclus ca ei să de. de asemenea, aroducţio
softa, ore oceecfi v irilă C eiIo If■ doi te n ţiile sergentului. în cîteva minute occident* I Supremă insultă, sergen­ „e ie c u ţio '’ Pentru câ refuză cu in d ig na ­ tor al ocuzării, intr-un proces peni­ fie e lib e ro ţi in urm ătoarele luni. unor autoturisme Skndo de
b il, in mod paradozal, mai ales pen­
sînt veri fi au 21 de a n i; Rafoel Meierve le spulberă orice indoieli tul il apostrofează: „Eunucule I” E- re. î se reom intefte câ se poate con­ tru cl, in cursul căruia c e ila lţi mem- Pentru Erikson însă, cam arazii săi curse si spedale aertnt ?o
uklSon râm.ne însă im posibil, dor a­
D io r (Rafe) este o riginar dm Teios, Pe măsură ce se opropîe de cătunul cest orgum ent are efect asupra celor sidera ,.ra fi mort*. Sergentul se în­ b ii ai patrulei, ţi mai ales sergen­ din petrufa de fa colina 192 vor ră- liuri
toarce opoi spre cei doi veri Diaz.
ior M onucl D Î ot — din Noul M eiîc Cal Tuong. a fla t in d ire cţie opusă fa ­ doi veri Diaz. Rafe o declarat moi care refuză, la rindul lor. Clark se tul Meserve, ou fost e lo g ia ţi pentru mine totdeauna vin o va ţi... Şi la fel
După ce a dat loa le inslructiunite ţă de obiectivul lor, Eriksson îji re tîrziu că teama de a fi obiectul iro ­ oferă voluntar. bravura far, tn tim p ce avocoţii 0- ca Eriksson vor g indi m ulţi a lţii: In
Redacţia şi administraţia ziarului ; Deva, str, Dr, Petru Grota, nr. 35. Telefoane : 12317 şi 11275. Tiparul : întreprinderea poligrafică Devo. 44065