Page 43 - Drumul_socialismului_1970_02

V V ,
PROLETARI DIN TO ATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V A ! 'H

(PAGINA A 4-A)
H Evenimentele din Orien­

tul Apropiat

H Declaraţia preşedintelui

I. B. Tito

S Comentariul Canada şi

proiectul „Safeguard“

REZOLVAREA PROBLEMELOR ECONOMICE- VENITURI SPORITE LUCRĂRI Cinci minute.

DIN ZOOTEHNIE DE MODERNIZARE
principalul conţinut rod, sectorul zootehnic rep rezin tă una d in crare şi de v a lo rific a re a rezervelor de despre rucile
P entru cooperativa ag rico lă d in Iloşn-
In scopul cre şte rii ca p a cită ţii de p re lu ­
sursele p rin cip a le de v e n itu ri. In vede­
T c liu c se desfăşoară im p o rta n te lu c ră ri de
rea v a lo rific ă rii m ai d e p lin e a p o te n ţia lu ­ m in e re u ri sărace, la U zina de preparare
lu i p ro d u ctiv al a n im a le lo r, conducerea m odernizare.
al activităţii organe­ cooperativei. în d ru m a tă de o rg an izaţia de execută şi urm ează să fie te rm in a tă pină selenare
La lin ia I de p ră jire m agnetizantă se
p a rtid şi eu s p rijin u l c o n s iliu lu i pu pu lar
com unal, a în tre p rin s o serie de a cţiu n i,
p rin tre care a m in tim : lotizarea e fe c tiv u ­ la fin e le acestui trim e s tru m odernizarea
c u p to ru lu i şi in s ta la ţiilo r aferente, după
Dc cîtcva zile, la Bucureşti
lu i pe categorii şi grupe de vîrstă . pe rm a­ o concepţie tehnică îna intată. Aceasta va sc află expus un fragm ent
lor şi organizaţiilor nentizarea ca în g rijito ri a unor coopera­ pe rm ite creşterea c a p a cită ţii de p re lu c ra ­ din probele de rocă lunară
re cu 12— 14 tone pe oră şi cu p to r faţă de
şi p rice p u ţi, fu ra ja re a d ife ­
to ri h a rn ici
aduse pc Pâm înt in iu lie 1969
re n ţia tă în fu n c ţie de p ro du cţia realizată,
c o n tro lu l p ro d u cţie i şi al p ro g ra m u lu i de re a liz ă rile c e lo rla lte cuptoare. De aseme­ de m em brii tem erarei expedi­
nea, s-au conceput şi sin t in curs de a p li­
lu cru . care m ăsu ri p riv in d creşterea ran da m en­ ţii selenare „Apollo-11".
Fragm entul de rocă lunară,
de partid p e ra to rii şi-au creat p o sib ilita te a să valo­ tu lu i la in s ta la ţiile de sfă rim a re şi sepa­ spongios, dc culoare cenuşie,
Ca urm a re a m ă su rilo r între p rin se , coo­
rare m agnetică.
cu fine reflexe
de diam ant,
rific e însem nate c a n tită ţi de produse la
M ă su rile preconizate vo r c o n trib u i ca
fo n d u l ce n tra liza t. Z ile le trecute s-au l i ­ in acest an uzina să prelucreze peste 1.0 arc dim ensiunile unui ou şi
eîntâreşte circa 30 de gra­
v ra t 40 de v iţe i in gre utate de I I 000 kg. m ilio a n e tone m in e re u ri de fie r brute, din me. In bolul sălii Dalles, un­
GHEORGHE VASIU In laboratorul de analiză a gazelor de la C.S.H., termo- ineasindu-se 105 000 lei. De asemenea, s-au care 192 000 tone cu c o n ţin u t redus de de se află pentru o scurtă
prîm-secretor tehnicianul Carol Ungur execută cu competenţă analizele, m etal. Pe această cale, se vo r produce şi perioadă acest „giuvaer şti­
al Comitetului municipal furnizind date preţioase pentru corectarea parametrilor proce­ predat peste 7 300 l lapte, in u ltim a p e ri­ liv ra C o m b in a tu lu i sid e ru rg ic H unedoara in ţific ", am in tîln it pe docto­
Hunedoara al P.C.R. selor tehnologice. oadă p ro d u cţia totală z iln ic ă p la n ifica tă cu 58 000 tone de m inereu de fie r con­ ru l .John A. O ’Keefe, şef ad­
fiin d depăşită cu 30—50 I. cen tra t m ai m u lt ca in a n u l trecut. ju n ct la Laboratorul de stu­
d ii planetare pentru fizica
spaţială dc la C entrul „G od-
dard" dc zbor spaţial, apar-
ţinînd N.A.S.A, Cunoscutul
E conom ici m u n ic ip iu lu i H unedoara ii re vin şi în
acest an, d in p la n u l de stat. sa rcin i com plexe, m o­ om de ştiinţă, unul d in tre
b iliza to a re O im agine a e fo rtu lu i pe care-1 avem de De la Universitatea p rin cip a lii cercetători ai ro­
prestat rezu ltă şi d in urm ătoarea com paraţie : In c ilo r selenare, ne-a spus în­
1970 avem de re a liza t peste 1.7 m ilio a n e tone m in e­ ANGAJARE FERMP serală de tre altele :
reu de fie r b ru t extras. 1,7 m ilio a n e tone de fontă. — P ro fit dc acest p rile j
3 m ilio a n e tone de oţel, peste 2 m ilio a n e tone do la ­ marxism-leninism spre a-m i exprim a plăcerea
m in ate fin ite p lin e şi a lte produse in d u s tria le de dc a mă afla în România, ţa-
m are însem nătate pe ntru econom ia na ţion ală . S e m n i­ / \ 'X ______ ^ Deva
fic a tiv este că p ro d u cţia de fo n tă creşte. în com pa­
ra ţie cu 1905. cu 4115 000 tone, cea de oţe l cu peste
700 000 tone. creşteri însem nate in re g istrin d u -se şi la Luni, 16 februarie 1970, o- j Interviu cu dr.
celela lte produse in d u stria le . IN MAREA ÎNTRECERE rele 18, va avea loc in sala j
B iro u l c o m ite tu lu i m u n ic ip a l de p a rtid , organele şi lestivâ a Consiliului popular î John A. O’Keefe
o rg a n iz a ţiile de p a rtid acordă o a te n ţie deosebită rea­ judeţean, expunerea temei a I
liz ă rii ritm ic e a tu tu ro r in d ic a to rilo r de plan încă 7-a din program.
d in p rim e le zile ale a n u lu i 1970. u tiliz ă rii ra ţio n a le STE P L A N B E N E F IC II DE PLU S L A P R O D U C Ţ IA G L O ­ Participă toţi studenţii uni- : ră care mă impresionează
a c a p a c ită ţilo r de producţie. P e n tru aceasta ne preo­ 50 000 L E I. B A L Ă Şl iM A R FÂ . reducerea versitâţii. nu numai pentru frum useţile
cupăm îndeosebi de m odul in care nu fost re p a rtiza te C o le ctivu l acestei în tre p rin ­ c h e ltu ie lilo r de pro du cţie şi sale, ci şi p rin faptul eâ ca
s a rc in ile de p ro d u cţie pe lu n i şi agregate, in te n s ifi­ d e ri va R E A L IZ A ÎN PLUS realizarea de be ne ficii peste este patria unor savanţi de
căm. in co n tin u a re , e fo rtu rile p e ntru îm bun ătăţire a Resursele locale 120 TO N E B E N T O N IT Â PRE­ plan renume mondial, ale căror
a p ro v iz io n ă rii tehnico - m ateriale.
L U C R A T A . 100 T O N E C R I­ Şi co le ctivu l I.I.L . O R A Ş T IE cercetări au con tribu it tn
A m intesc că d in lr-u n stud iu fă cu t la g ru p u l de la ­ B L U R Ă . ia r u n ită ţilo r com e r­ mod fundam ental chiar la
m inoare de către c o m ite tu l de d ire cţie , îm preu nă cu cia le le vo r fi liv ra te PESTE a considerat că dispune :.io crearea p o sib ilită ţilo r om ului
com isia econom ică de pe lingă co m ite tu l de p a rtid o P R E V E D E R I 50 000 L IT R I reale p o s ib ilită ţi de depăşire dc a sc avînta in imensele
d in C S H , s-a desprins concluzia că aici ca p a cită ţile H superior A P Ă M IN E R A L Ă . a s a rc in ilo r ce-i revin. M ăsu­ Pagina a H-a : spaţii interplanetare. Mă girt-
de p ro d u cţie pot fi felosite m ai ju d icio s D in situ a ­ rile" ce se vo r lua aici pentru dcsc cu adine respect Ia p ro ­
ţia u tiliz ă rii tim p u lu i n o m in al in anul 1969 s-a con­ In răspunsul c o le c tiv u lu i îm b u n ă tă ţire a o rg a n iză rii m u n ­
I.I.L . ÎIA T E G , se arată că c ii şi a proceselor de pro du c­ fesorul Hermann Oberth, din
statat că. din to ta lu l o p ririlo r în re g istra te la lin iile Sibiu, considerat părintele
de lam inoare, ponderea cea m ai rid ic a tă o rep rezin tă aici se vo r produce 20 C A M E ­ ţie vo r avea ea efect D E P A - Ritmuri rachetelor Apollo, p rim u l om
o p ririle tehnologice, cârc se situează la un n ive l de RE C O M B IN A T E T IP „H A ­ ŞIR EA P L A N U L U I P R O D U C ­ de ştiinţă care a dat consis­
43—00 la sulă din to ta lu l o p ririlo r. In vederea rem e­ valorificate Ţ E G “ , un insom nat num ăr de Ţ IE I G L O B A L E ŞI M A R F Ă tenţă inginerească aici pe
d ie rii acestor ne a ju n su ri şi pentru a -putea o b ţin e în canapele „C a rp a ţi" şi d ife rite pâm întul României zborului
1970 ritm u ri susţinute de lam ina re, s-a s ta b ilit, ală­ dorm eze peste p re ved erile pla­ HUNEDORENE spaţial im aginat de a ti ti v i­
tu ri de alte m ăsuri, asigurarea necesarului de piese CONTINUAN IN PAQL • > ■)
n u lu i A n g a ja m e n tu l m ai con­ zionari.
de schim b pentru a putea îm b u n ă tă ţi în co n tin u a re
semnează 115 000 L E I ÎN — Cc im portanţă ş tiin ţifi­
şi pe această cale c a ra c te ris tic ile tehnice ale lin iilo r
In ju d e ţu l nostru, a lit de A N G A J lN D U -S E CA ÎN A ­ că au probele lunare, asemă­
de lam inare. Deoarece d in cauza pieselor de schim b bogat în resurse naturale, îşi CEST A N SA R E A L IZ E Z E nătoare celei prezentate la
se in tim p in ă g re u tă ţi reale, este necesară n largă ac­ desfăşoară a ctivita te a co le cti­ 150 000 LE I PESTE PR EVE­ Bucureşti ?
ţiu n e de h a sim ila fabricarea lo r in C.S.H . fie în ve de m uncă ce s-ar putea nu m i D E R I L A P R O D U C Ţ IA M A R — A stronauţiî Ncîl A.
alte în tre p rin d e ri din ţară.
m e ta fo ric căutătoare de co­ FA P L A N IF IC A T A , SA DE A rm slrong şi Edwin E. A l-
Întreaga a c tiv ita te pe care o vom desfăşura în a­ m o ri S in i m u n c ito rii, te h n i­ p ă ş e a s c ă p r o d u s e l e p e d rin au cules de pe Lună 22
nu l 1970 trebu ie să poarte — aşa cum se subliniază in c ie n ii şi in g in e rii u n ită ţilo r C A R E LE VO R L IV R A L A kilogram e de roci. sol şi
cu vîn ta rca to va ră şu lu i N icolae Ceauşcseu la plenara de in d u strie locală, oam eni a F O N D U L P IE Ţ E I CU 80 000 pulbere. Aceste eşantioane —
C.C. al P.C.R. din decem brie, anul tre cu t — am pren­ căro r a c tiv ita te este n e m ijlo ­ L E I. ÎN C O N D IŢ IIL E R E D U ­ prim a m aterie adusă vreoda­
ta unei deosebite p re ocu pări p e n tru creşterea e ficie n ­
c it legată de p la iu rile hunc- C E R II C H E L T U IE L IL O R DF tă de oameni pe Pâmînt de
ţe i econom ice a p ro d u cţie i, e ficie n ţă care să se re ­
dorenc. P rin m unca şi străda­ P R O D U C Ţ IE CU 50 000 L E I, pc un alt corp ccrcsc — sint
flecte în reducerea con tinu ă a p re ţu lu i de cost şi rea­ n iile lor, lu c ră to rii d in in du s­ C A l PE C A R E SE VOR O II- considerate ca fiin d ccl mai
lizarea un ui vo lu m s p o rii de b e n e ficii peste plan. tria locală vin să pună la dis­ T IN E B E N E F IC II S U P L IM E N ­ preţios m aterial ş tiin ţific din
C olectivele de m u n c ito ri, te h n icie n i şi in g in e ri, m o b i­ poziţia p o p u la tin ' produse T A R E DE 80 000 L E I. Aceste istoric. Fragmente ale probe­
liza te de o rg a n iz a ţiile de p a rtid , tre b u ie să-şi spo­ noi. de la rg consum , să asi­ angajam ente va lo rice îşi v o r lor au fost puse la dispoziţia
rească e fo rtu rile pe ntru Îm b u n ă tă ţire a în tre g ii a c tiv i­ gure u n ită ţilo r de c o n stru cţii găsi m aterializare a ju R E A L I­ unui număr dc IOC cercetă­
tă ţi economice, pe lin ia go sp o d ă ririi superioare a m a te rii prim e. afirm índ u-¿ e ZA R E A PESTE PR E V E D E R I tori princip ali in Statele U­
m e ta lu lu i, re d u ce rii co n su m u rilo r specifice la m ate­ nite şi unui număr de 36
lo t m ai m u lt pe terenul fe rtil DE M O B IL A , B IN A L E — 500
ria le le de bază în mod deosebit la cele d in im p o rt specialişti in alte opt ţări,
al că u tă rii. Este caracteristica M P UŞI ŞI FERESTRE — Şl
şi m icşorarea co n tin u ă a c h e ltu ie lilo r neeeonom ¡coa­ generală a e n tuzia sm ulu i cu 750 MC A G R E G A T E DE C A ­ savanţi proem inenţi în dome­
se. P rin u tiliza re a şi gospodărirea judicioasă a me­ care lu c ră to rii din acest im ­ R IE R A . niul specialităţilor respective.
ta lu lu i pe în tre g u l flu x de producţie, şi în mod deo­ — Cum au decurs cercetă­
po rta n t co m p a rtim e n t al eco­
sebit in o ţe lâ rii şi la m inoare, vom realiza o econo­ In a d u n ă rile generale ale rile prclim in urc ?
m ie su p lim e n ta ră de m etal de 1 500 tone. ia r p rin re­ no m ici ju d e ţu lu i s-au angre­ s a la ria ţilo r caro au avu t loc — După cum se ştie. eşan-
nat in marea întrecere p a trio ­ în toate u n ită ţile de in d u strii,
ducerea con sum u lui specific de co m b u s tib ili la fu r ­ tioanelo aduse dc m em brii
tică. angajîndu-se să realize­
nale şi cuptoare. 7 000 tone de cocs. locală s-a apreciat că fiecare echipajului „A p o llo -ll" au fost
ze m ai m u lt. m ai bine şi m ai colectiv dispune de însemnate
P riv in d u tiliz a re a m ai ra ţio n a lă a c a p a cită ţilo r de ie ftin p rin v a lo rifica re a re­ p o s ib ilită ţi dc v a lo rific a re su­ colectate tn patru etape, la
p ro du cţie în sid eru rg ic, accenlu) p rin c ip a l il vom surselor locale. perioară a resurselor locale, citcva m inute după ee A rm -
pune pe reducerea o p ririlo r accidentale, astfel in c it
D ind glas h o tă rîrii lo r de de im b u n â tâ ţirc a proceselor
acestea să nu depăşească la fu rn a le 1 la sulă. la a- GH. BRĂTESCU
n-şi în d e p lin i şi depăşi sar­ de producţie. A n a liza acestor
glom cratoare 10 la sută d in tim p ii cale n d a ristici, iar c in ile aferente acestui an. co­ p o s ib ilită ţi a sla t şi la baza redactor la Agerpres
tim p u l de re p a ra ţii la cup toare le M a rtin să fie m ai
le c tiv u l î n t r e p r i n d e r i i d e angajam entelor luate de ce­
m ic de 1 la sută faţă de cel p la n ific a t.
IN D U S T R IE L O C A L A P£. le la lte u n ită ţi, dre pt răspuns
(CONimUAIK M PAO, ■ l-o)
T R O Ş A N I, în d ru m a t de org a­ la chemarea c o le c tiv u lu i I.I.L .
n iza ţia de p a rtid , a adresat Petroşani. Verificarea atentă a caii lăţii firelor este o preocupore de seamă a laborantei Elena
(CONimuâit in rte . « io ) tu tu ro r to va ră şilo r lo r de m u n ­ A dunarea generală a sala­ Boancă şi maistrului Ana Taborschi de la „Vîscoxa“ Lupeni.
că din ce le la lte u n ită ţi. O ria ţilo r de la I.I.L . D E V A a Foto : N. GHENA
C H E M A R E L A ÎN TR EC ER E, h o tâ rît SA R E A L IZ E Z E PE­
Se
colecţionează
ponsa bilul Iosîf M agyai i. Ce­ p rin acest m agazin c o rg a n i­ ^ Vlim iM iiaru nr I I : documente
lu i de al tre ile a m em bru aî zată c h ia r de producător, A ­ ¿ C o s i ionara M aria A l !•
-b rig ă z ii“ ce i-a r fi răspuns ? tu n ci să se revizuiască p ro ­ Ican sc m ută dc la m din perioada
T o t n-a recepţionat n im ic d in gra m ul, dar... să fie lapte in ra io n la a ltu l şi vinde, vir )•
p rim a v iz ită ! m agazin la ora 6. A dică să <c M ai in tii m ulţum eşte oam< 1944-1945
schrmlx? ceva. m a ri C o p iii, la urm ă ..Voi

B locul „ I " de pe stra ­
2 da L e nin. La p a rte r c Lu crătoa rele m agazinu­ v re ţi ?“ . _H ai iu. mă fală ■ pa rtidu lui comunist, a
5 :
nr.
A lim e n ta ra
istoric
Muzeu) dc
dată". S in i cîleva dintre..
o a lim e n ta ră care. pen­
a
in comerţul alimentar tru cele 120 dc fa m ilii ?’t* re sta u ra n tu l „Iz v o ru l veseliei" m a b ililâ ţilc eu care li sc ad -democratice din România
lu i a lim e n ta r de
lingă
m işcării revoluţionare si
seazâ. Fu sînt copii, nu cum
aici. ar putea f i un m agazin
p ă ră to ri
un ive rsal în m in ia tu ră , al că­ con tinu ă să savureze molcşea- Ne m iră m insă cum nu o b ­ colccţionca/â documen­
ru i program de descindere să la som n ului m u ltă vrem e d u ­ servă gestionara ..ghiveciu l" te şi fotografii ilustrind
fie ora 6 sau 6.30 şi de unde pă cc* şi-au început a c tiv ita ­ de la m ezeluri : m uşchi file . aspecte din tim pul luptei
gospodinele să poală cum păra tea la tejghele. Cască adin«., salam , brînzâ. unt. u n tură, revoluţionare din anii
cel p u ţin laptele şi pîm ca îna m o lip sito r. îşi dezm orţesc oa­ toate de-a valm a B ine că 1944-1945 pentru demo­
in te de a pleca ia serviciu. La sele. P e n ib ilă scenă. C lie n ţii n-au în v ia t in< â m uştele ! cratizarea ţâ rii, p a rtic i­
ora 7.30 m agazinul nu p rim i­ sc grăbesc spre lo cu rile de C înd c u m p ă ră to rii cer o*jâ. parea la raz. boiul a n ti­
se însă n ici lapte, nici pîine. m uncă T îrg uicsc şi pleacă. pline, ro m u ri, răspunsul ei hitlerist, înfăptuirea re­
ca să nu m ai vo rb im de ce­ Nu exagerăm a râ lin d că vtri- este acelaşi : ..N -om ". în tre ­ form ei agrare şi instau­
bat în aspectul oi ? V inzâloa- le la lte — conserve de legume, zâtoarea d c 'la d u lc iu ri s-a a­ băm de ce. ..Punea şi cor rarea unui guvern demo­
rea Sofia D avid serveşte la p ­ co m p o tu ri ele. — com andate şezat pe c a lo rife r in văzul tu ­ n u rile vin tîrziu . Ouă n-am crat.
co mm. pe c i « ? te la bidon fără să aibă pă rul dc „n " o ii de către gestio tu ro r să-şi servească, la n u ­ de 3 lu n i La o ile m agazine scmcnca m ă rtu rii, pre­
T oţi ccî earc deţin a-
s lrin s sub basma, ci ..acoperii'*
nară. ..De unde plan
dacă
m ai 10 m in u te după deschide­
n P i
se dau cu „c a ru l", m ic
A ic i lipsa
cu o b e n tiţă
de
earc au fost iolusitc dc
igienă e la ea acasă. Prosopul n u -i m arfă ?“ — se plingea a rea u n ită ţii... ia u rtu l eu corn. un ul r . S curt şi c u p rin ză to r cum şi d ife rite obiecte
ceasta. Exact. Dc unde ?
pentru cine vrea să priceapă.
O m ai bună organizare a
de şters m îin ile să nu te u iţi procesului dc vînzare în o re ­ organele dc stat, organi­
In u ltim a vrem e m u lţi cetă­ ne din c a rtie ru l V iile noi. Am M ariana Sas se făceau eă seu la el ; pc fu n d u l lig h e a n u lu i U n itatea dc produse M agazinul n r 10. zaţiile obşteşti sau per­
ţen i d in m u n ic ip iu l Deva — v ru i să ne convingem şi, tn tură p ra fu l de pc tejghele. Nu s-a sedim entat m urd ă ria , iar 3 lactate. La 6 d im in e a ţ: le (Ic v jr i ale d im in e ţii n ici că E ora 7 Speram r,\ din soane care au participat
poate prea m u lţi pe ntru ora­ dim ine aţa z ile i dc 11 feb ru a­ prea aveau chef dc treabă In reze rvoru l < arc ar tre b u i să — aşa scrie pe an un ţu l se poate. Dar — ve ţi spune - ­ acel m om ent val la :le la aceste acţiuni revolu­
şul în care se află organele rie. la ora deschiderii, ne-am v itrin a frig id e ru lu i — citcva fie p lin cu apă curată sună „ de la in tra re — m agazinul de unitatea n-are şef? A rc ! II pe uşa a lim e n ta re i n r 10. din ţionare (drapele, pancar­
judeţene de conducere a ac­ „p ie rd u t" p rin tre cu m p ără to ri, kilogram e de salam se sufoc i gol. Se vede treaba că a ies produse lactate dc pc strada cheamă Eugen Solom oa. e ti- c a rtie ru l V iile noi. să fie de­ te. ştampile, legitim aţii,
tiv ită ţii com erciale şi sediul în m ai m u lte magazine ale seră in tre ro stu rile do brinza spălatul pc m îim nu se... p o a r­ Dr. F e tru C roza trebu ie să blocată pentru a lăsa c lie n ţii carnete, insigne, broşuri,
O.C.L. A lim e n ta ra Deva — oraşului. telemea şi etichete. F e ric ii' tă. Am p rim it in schim b re ­ nâr, are şi perspectivă. Nu se să in tre . Ora de deschidere a obiecte personale ele.)
au chem at p rin scriso ri „ B r i­ trebu ie să fie cele două vînză fie deschis Şi este. dar degea­ prea preocupă însă de soar­ sint rugaţi a sc prezenta
gada fu lg e r" să in tre în a c ţiu ­ .'M agazinul nr. fi. Sin p lic i : ..A bia acum " (s-a te r­ ba. Laptele se preia pe la G.'Jîl ta u n ită ţii la aceste orc. No: tre cu t eu aproape 10 m inute, personal sau a anunţa
ne p rin u n ită ţile de desfacere 1 guru) om în acţiune do lonro cu un astfel dc gestio m in a l apa). „î-am spus" (să-şi La această oră m aşina In tre l-am văzut p rin tre viuzâtoarc, dar personalul nu se grăbeşte. in scris muzeul la adre­
a produselor alim en tare. la A lim e n ta ra nr. 0 era nar. Să le trăiască ! lege pâ rul) ..il am curat, cu p rin d e rii de produse lactate in tr-o oră. o singură dală. Cî- C lie n ţii privesc cu nerăbdare sa : Şoseaua K isclefi nr.
„Să n-aştoptaţi vorbe m ari gestionarul u n ită ţii. Io s if M a­ La n ici o ju m ă ta te dc oră. l-am îm brăcat încă" (h a la tu l; din S im cria abia descărca b i­ 3. Sectorul 1. Bucureşti,
despre a lim e n ta re le noastre" — gyare. Fum a şi servea c lie n ţii. vizită m unitatea din nou cum arăta cel vechi. >-c în ţe ­ doanele Treabă de fa m ilie ; teva clipe. A po i a dispărut. telefon 15.72.80.
ne scria un grup de gospodi- V jnzătoa rele Sofia D avid şi nu fără inte nţie . Ce s-a schim ­ lege). R e p licile lc-a dat res- desfacerea produselor lactate Fără... u rm ă ri !