Page 44 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 44
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Kr. 4700 $ SIMBATA 14 FEBRUARIE 1970
In sfirşii, luna februarie se mătote realizutorul se grăbeşte
parc râ a adus spectatorilor să expedieze naraţiunea, iar
„CALENDAR satisfacţia unui program cine- înspre lin a l a-istăm la un
m utogralic interesant şi e c h ili neaşteptat slirşit, foarte abrupt,
brat,. in contextul căruia film e precipitat chiar.
LITERAR“ le „de public" slnt secondate In ro lu rile principale vom
de cîteva producţii m e rito rii pe în lîln i citevă din m arile vede
drept cuvtnt — acestea bene le ale cinem atografului actual,
A lm a n a h u l editat de A ficiin d In acelaşi tim p de şansa p rin tre care am intim pc Anna
sociaţia s c riito rilo r Braşov, unei audienţe rem arcabile şl K arina (în rolul titulaO LLsc-
in titu la t ..C alendar lite ra r*', foarte larg» lotte Pulver. M lcheline Prusie,
cup rin de, in cele 224 de pa In prim ul rlnd este vorbo de Kranrine llcrge şi Francisco Ka
g in i bogat ilu stra te , o serie acel film de marc succes, „ U r bul.
de c re a ţii sem nate de Sică m ărirea", realizat de im talen Un a lt film de investigaţie
A le xan drcscu. Paul C on tat regizor umerican — A rth u r socială este producţia regizoru
stant. T lie o d o r C onstantin, Penn — căruia ulterioara sa lui Italian Damlano Uaniianl
Dan T ă rch ilă , N icolae T ău- realizare „Bonnie şi Clyde" „Cînd sc arată cucuveaua". De
tu, Radu Theodoru. Ila ra - i-a adus o subită faimă mon data aceasta ne aflăm înN plină
lam h Zincă ş.a. Semnează, dială. lanslnd totodată două ve realitate a trugedlilor umane
de asemenea, şi s c riito rii dete spectaculoase, pe Fayc zguduitoare generate de M afia
hunedoreni Iv M a rtiu o v ic i. Dunnuway <i Waren lieaty. pe te rito riu l Sici 1 iei violente,
H U N E B O R Radu Selejan. Dan Constan- este un film de radiografie so mute şl tnslngerate.
„U rm ă rire a " Iul A rth u r Penn
O intrigă socială cu aspecle
tinescu.
violentă şi obiectivă, o
cială
ţii triste — progresiv acum ula
dem istificarc a con tra dicţiilo r poliţiste, de anchetă şi revela
societăţii americane actuale, în te, ii prilejuieşte realizatorului
treprinsă cu rem arcabil curaj demascarea publică a te ro rii
m afiote şi suferinţelor Indura
civic şi evidentă profesionaliza
La Teatrul „Valea Jiului u © re cinem atografică. Violenţa In te de cei lipsiţi de apărare —
in tru o lt ju stiţia , legea, atunci
film u l Iul Penn nu este un ele
Arheologie Cantilena ment de spectaculozitate facilă, părate. răm in totuşi ineficace
cînd nu slnt literalm ente cum
ea este una din m odalităţile de
O © convingere şi înfăţişare nudă a în faţa corupţiei şî influenţe
lo r înalte care asigură c rim i
unui anume mod de v'iaţă şi
SUFLU N O V A T O R IN © trecerea noastră care a trecut Pe dulce răzor, spre zvon de izvor, existenţă socială caracteristice. te". In ro lu rile „o n o ra b ilita
Descoperim în chipuri vagi de lut
na lilo r
continua
pas de căprioară tainic se strecoară;
Ca este argum entul prin care
principale :
© trecerea noastră core a rămas dar nu-i căprioară, ci-i dalbă fecioară artistul demască şi condamnă Claudia Cardinale. Franco Ne-
îngenunchind cumplitul ceas. cu trup trestior şi mers robitor.
A C TU A LA STAGIUNE © Sînt vasele în care stau tinor vinător cu pas fără spor ;
Pe sub frunza rară pe urme-i pogoară
strugurii verzi şi roşii măruntaie
O
de zei care voiau, de zei ce nu voiau dar nu-i vinător, ci-i pribeag de dor
o să mergem în sublimele războaie. cu inima pară-n candelă de ceară. ECRANUL LUNII
® Actuala stagiune a tea scris în colectivul său un obsol- O Sint toate aceste adinei căldări Spre ceas de-asfinţit paşii s-au oprit,
trului din Petroşani cuprinde un ULTIMA PREMIERA vcnl : Morio Braneo. Tinoro ac © un sunet strins în dungile cimpiei, ochii s-au privit, buzele-au topit
număr record de premiere. A- triţa, sora actorului Viorel Bro- © acum, descoperite-n depărtări,
bio sin tem lo jumătatea ei şi pe TURNEU PRIN ŢARA neo. a debutat pe scena teatru dansează visele copilăriei. gheaţa de tăcere mustită cu fiere ; FEBRUARIE
afişe o apărut o nouă premie lui din Petroşani din cnii ado ©
ro, a cinceo : „Spectacolul de LA CE SE LUCREAZĂ ÎN PRE lescentei sale in Morghioliţo Şi pietre pentru timp şi pentru temple şi deasupra lor, cernuia uşor
comedie Alecsandri", compus dm spectocolul Alecsandri. Far © deschise în rotiri de mari păduri — pulbere de dor, dintr-un vis in zbor,
din cinci monologări („Coono ZENT mecul şi spontaneitatea cu co © din înălţime, acvile solemne blindă mîngîiere, dragoste, tă cere ...
Chiriţo în voiogiu“, „Sandu No- ri* evoluează i-au atras opre- plutiră peste paşii noştri duri.
poilă ultrorctrogrodul", „Cle- COLABORAREA MARIETTEI cierile publicului. După acest NECULAI CHIRICA însăşi violenţa, nebunia unor ro. Serge Reggianî, Lee .f.
vetlci ultrodemogogul", „Guro- SADOVA rol de comedie, care-i cere să Descoperim in chipuri vagi de lut seisme psihice declanşate, la Cobb.
cosco sm politic”, „Haim anaua”) şi cînte, urmează unul de o cu © în chipuri de metale, în mulţime scara cole ctivită ţii, îm potriva F ilm u l sovietic „Sezon m o rt",
şi piesa intr-un oct „Piatra din DEBUT ŞL. DEBUTURI totul olto factură : Tolono dm © de mici şi mari alcătuiri d re p tu rilo r umane elementare, mai lent ca expoziţie narativă
casă". Spectocolul, în regia lui „Patima roşie”. Talentul demon © Singuri îm potriva legii. Drama şerifu dar Interesant şi plăcut pentru
Constantin Dicu, scenografia lui TEATRUL DE MIERCURI strat, pasiunea evidenta şi inte o trecerea noastră care a trecut lu i Calder se integrează în am atorii genului, ne prezintă
Aurel Florea, este bine sudat şi resul cu care o primit noul rol © trecerea noastră ce rămîne. dramele personale şi sociale ale ave nturile unui agent secret
leuşeşte sa capteze interesul ne îndreptăţesc să olirmom că © tîn ă ru lu i Uuber şi iubitei lui, sovietic în Occident pentru în
©
spectatorilor prin umorul coro l Morio Bronea va izbuti o inter Fugim de noapte Anna, ale negrului Johnson, n- deplinirea unei m isiuni foarte
străbate şi dotorilă unor creo- pretare adecvată. © im portante şi periculoase de-a
ţii etice, dor şi cu obundente Zăpezi fiindcă prea ne seamănă le fam iliei ftodgers şi, in cele
ţir actoriceşti, dintre care am in lungul căreia acesta va trece
episoode viu „coloiote'’, este In afara numelui său, vor moi cuvinte de dor în priviri. din urmă, ta tragedia întreg u
tim cele semnale de Ajirc Mi- lu i orăşel de onmeni filis tin i şi p rin tr-o serie de îm p re ju ră ri
preconizată o avea Io: la înce opărea pe afişe alte două ; e
descu. Mirceo Pîinişoo.'ă. Minai putul lunii martie. Sub bogheio Ludmilo Petrov şi Florin Predu- Iţi vine aşa un dor de zăpezi, Pe aleea noastră cu tei O laşi. deveniţi deodată o hoardă d ificile , risetndu-şi viaţa la fie
Clito, Nicolae Nicolae, Nicolae o anim alică năpustitor violent şi care pas.
aceluiaşi iegizor şi cu interpreţi nă, actori core nu se află în ©
Gheorghe. Maria Braneo ele. de fumul lor alb coborînd din văzduh, cad frunze şi zilele trec nebuneşte îm potriva unor per In s iirş it, o producţie a stu
oleşî dintre cei distribuit! in „Pe foto unui debut absolut, ci în ©
Montat pentru tineretul şcolar, incit uneori nu-ţi mai vezi privirile noastre de toamnă soane singure, lipsite de apă d io u rilo r de la Buftea, mai c-
uşa din dos" se va lucra Io o foţo primelor evoluţii la Tea ©
spectocolul se bucură de ace fredonează împreună un cintec. rare, pe care nici lite ra legii şi xact o coproducţie rom ăno-ca-
nouă premieră ; „Trei croi de trul „Valea Jiului", unde s-ou decit chipul destrămat ca un duh.
leaşi aprecieri şi din partea mo- Io răsărit'', de Bogdan Petriceicu stabilit de curind. Spectatori © nici reprezentantul acesteia, cu nadiană, regizată de Paul F ritz
• clui public. Hoşdeu. care aşteaptă cu nerăbdore Atunci pluteşti şi pluteşti Fugim uneori şi de vînt © rajosul şi um anitarul şerif Cal Nemeth şi Gheorghe Turcu,
„noutăţile", vor avea ocazia să - î să nu ne fure jurămintele dei nu-i vor mai putea salva. film u l pentru copii „P rie te n i
Piesa de more lorţo dromoli- pe unde ai fost, pe unde-ai să fii
9 In prezent se află într-un vodă cit de curînd pe ultimii Un film Intr-ad evăr rem arca fără g ra i". Un film In care
că, reprezentativă nu numai zăpada iţi prinde aripi cereşti fugim chiar şi de nori,
turneu de 15 zile prin Transilva doi actori în piesele „Pe uşa e © bil, unul din puţinele „film e vom aplauda, din distribu ţia
nia un colectiv de actori (Vosi- pentru teatrul lui Mihoil Sorbul dm dos" şi „Trei croi de lo ră şi-aripi de devreme şi aripi tîrzii. de multe ori cînd ne vrem singuri m ari" pe care le-am văzut in ro lu rilo r principale, excelentele
ci pentru întreaga noastră Iile ©
le Prisocaru, Ruxandro Petru. sărit". fugim şi de noi. © u ltim u l tim p. o descriere c lin i in te rp re tă ri ale... celor doi c lin i
rotură dromolico de după 1900
Alexandru Zecu, Cecilio Teodo- Iţi vine aşa un dor de înalt că a unui clim at .social actual lupi, răţuştei şi fetiţei In vlrstâ
- „Patima roşie” - începe sa
ru. Florin Plaur, Ştetoma Dorica $ Acum un an se noşleo aşa- de toate târim urile tale, Am fugit chiar şi acum de noi şi caracteristic, pe care o dis dc 0 Juni, fiindcă aceştia nu au
prindă contur în gindireo rea-
şi llie Ştefan), cu piesa lui lb- numitul „Teatru de miercuri", pe-aleea noastră cu tei • trib u ţie prestigioasă II v a lo rifi avut nevoie de te xtu l dialogu
li/otonlor ei (Constantin Dicu © să Ie strîngi într-un ochi de smarald
sen. „Constructorul Solness”. De din iniţiativa unor tineri actori, că clin plin A m intim cîteva lu i şi nici de in d ica ţiile regiei,
- regie ; Aurel Florea - sceno cu dragoste, cu însetare. ca să râmînem o clipă singuri
asemenea, se află în deplasări dornici sa încerce diferite mo din personalităţile in te rp re ta ti Pentru copiii m ici, film u l râ-
de cîtevo zile prin judeţ şi în grafic ; Morio Braneo Marcel dalităţi artistice, dornici sa fie ca să râminem in doi. ^ ve care contribuie excelent la mîne un spectacol atractiv şi
Popa, Ruxondra Petru, Mihai
diferite locolităţi din împreju cit moi mult şi moi oproope în © Atunci eşti propriul tău duh REMUS REDNIC • această mare realizare: M arlon interesant. Dar numai pentru
Clito, Nicoloe Nicolae - actori)
rimile judeţului Hunedoara, mijlocul spectatorilor. In mo şi ştii că te tragi din pâmînt Hrando. Jane Fonda. Angic aceştia !
care peste citevo zile vor trece © Dickinson, James Fox, la care
„Spectacolul de comedie Alec- mentul de foţă „Teotrul de © din copacul acesta — văzduh Si acum. din nou In m ijlocu l
sandn". de lo iozo studiu, la mişcoreo miercuri" şi-a reluot octivitaleo se adaugă tot restul d istrib u nostru inepuizabila Sărită M on-
scenică din pâmintu) acesta prea sfint Alături de v in t: ţiei, pină la cel din urmă fi
cu un spectacol de poezie sus © tiel. desigur tot in tr-o dram o-
& O porte din actorii rămaşi ţinut de cei trei actori portici- © gurant. letă sentim ental-dram atic^, „ r y
‘ G Pentru ca actorii noştri să
lo sediu repetă de zor piesa ponţi la „Festivalul naţional de o ,,C ălugărita", ecrnniz.are de cintezele şi am o rurile spulbe
moi cîştige dm experienţa unnr* Am pribegit un timp ca om al nimănui
dramaturgului T. Gobor, „Pe ,işo teatru - 1969", Constantin Du- © Păsări © Jacqucs Itive tie după opera cu rate, in titu la tă . parHT predesti
, dirfc c t o r i ^ ^ ş^er.ă.. .c.u ..repuloţie © acelaşi nume a enciclopedistu nat. „Păcatul dragostei". D e da
din dos”, ir. regio lui Marcel Şo mitro („După melci” de Ion Bor- o cu sufletul scăldat în poezie,
pe plan nalionoL conducerea lui Didcrot, a s tirn it un imens La aceasta cunoscuta cîntâreaţâ
ma. Premiera acestei lucră'i teatrului a lansat o invitaţie cu bu). Ruxondra Petru („De d'Or o trecind peste-o mulţime de cărări ©
dramatice, bogată în semnilico- noscutei regizoore Monetto Sa- goste" - selecţiune de versuri © Auziţi viile cum se mişcă şi încercînd să ţin pe sus scandal in Franţa, im ediat du de cabaret se va pocăi, pînâ la
dm lirico octuolă). Vosile Prisă- © sub pâmint şi sub cer pă term inarea ei. Proiecţia f i l urm ă devenind... o cucernică
dovo, care o fost bucuroasa o flacără tîrzie. m ului a fost interzisă do către călugăriţă. S-o credem oare?
de a revedea oraşul în care a coru („Scrisoorea o IV-c" de © cum in depărtare muntele coace o fic ia lită ţile catolice şi de cen De m ult. cînd scriito ru l John
e
semnol loorte multe spectacole, Mihoi Eminescu). Recitalul o p ii- o temelie de fier ? M-am însoţit apoi cu vîntu-ntr-o plimbare zură tim p de un an dc zile şi K n illc l şi-a scris acel roman
atit in anii cînd a fost angojolo © id ilic şi sentim ental (caracte
lejuit momente emoţionante ce © încercînd sâ-înviorâm tăciuni aproape doar în urma protestului pu
teatrului nostru, cit şi după o- lor odunoţi in fotoliile din sala O, ţară de focuri ce joacă stinşi. O blic al presei şi personalităţilor ristic epocii respective) „V ia
Poşta ceea. Deocomdato nu s-o căzut de repetiţii a teatrului După © impârţindu-ne obrajii în două I Tăcuţi treceam ca doi străini pe o cărare, a putut vedea lum ina ecranului ciodată că după attţiâ ani un
M ala", nu şi-ar fi im aginat n i
v ie ţii artistice şi culturale, el
de acord osupro pieselor care
©
ar urma să vadă lumina rampei înloorcereo din turneu, vo avea să priveşti, să priveşti adîncul şi înaltul doar de uitare In 1967 regizor vest-german (Paul May)
loc o nouă reprezentaţie cu un cu faţa aceasta cea nouă I şi de prea adinei răniri se va înverşuna sâ-l con tra ti-
dar, după toate probabilităţile, Regizorul R ivctte şi-a propus peze atît de cum plit Intr-o
frogment dromotic din „Meşte eram cuprinşi. să aducă în film echivalentul
va monta două lucrări d/omotice Auziţi viile şi norul de piatră dram olctâ fără sare şi nici p i
rul M onole”. e © deasupra şi-n mijloc ca o statuie, Ca doi străini treceam vizual al s tilu lu i şi protestului per. actualizată lam entabil la
de factură diferită : una istori
literară că (posibil „Vloicu Vodă” de Al. lată deci o activitate bogată, © auziţi cum trec păsările, numai în sus fără s-auzim din ele un crimpei. sp iritu l eontestator al enciclo carte poştală ilustrată, cu ma
Diderot,
um anitar al m arelui
kr
prin hohotele mării
epoca noastră Intr-un peisaj de
Dovilla) şi olto. o comedie (de
plină de tensiune, dm actuala © şi nimeni nu ştie s-o spuie ? pedistului. îndreptat îm p o triv a şini decapotabile Alfa-Rom eo şi
©
abuzurilor clericale, claustrării
preferinţă shakespeariana). In Mergînd aşa pseudoim plicaţii psihologice.
stagiune o teatrului din Peţro- © Nimeni nu se opreşte, nimeni nu cheamă monahale a s p iritu lu i şi fiz i
DOI N EL LADA — To- curind Marictto Sadovo va sosi o spre nevăzutul punct al depărtării, „V ia M ala" nu este decit ua
şoni. Dacă ar fi să caracterizăm melancolia ascunsâ-n metale, cului omenesc, negării n a tu rii rudim ent de cinem atograf In
teşti: Nu aveţi un nucleu Io Petroşani, pentru o stabili pie © umane şi dreptului la libertate
această perioadă, ar fi sufi trec numai în a cerului vale mă bucuram că nu aud in urmă, care nici un mare actor de ta
viabil în poeziile dv Doar sele şi actorii pe core i vo soli O dureroase, rîsetele ei. © şi fericire. lia lui C ert Frobe (rolul p rin
ciente cuvintele : munco. elan © păsările noastre cu-aripi de-aramă.
senilmente extrem de vehi , cita pentru cele două specta Ca m odalitate cinem atografi cipal) nu mai poate face nim ic
novator, abnegaţie. © ©
culate şi in acelaşi timp cole. © PLATON PARDAU STAN MARIN © că film u l respectă stilu l şi l i pentru a se salva din dezastrul
prozaic exprimate. E xndi- MIRCEA MUNTEANU tera operei ilu m in istu lu i fra n la care il împinge pro priu l său
r'*a!>/n,.or.
$ După un hiolus de dci secretar literar i© i ! © • cez: de aceea pare uneori lung
cabil să nu copiaţi intru şi poate cam trenant. dar d in
oni. Teotrul ..Voleo Jiului" o în la Teatrul de stat Petroşani
totul pc marii noştri poeţi, colo dc cea de a doua sa ju - ION MIHU
ci să vă opriţi mai indca-
pronpe asupra supărătoare luiesc. Ce bine că nu oşti lingă mina Acum el nu moi e iisto . Door în torc lo ora fixată. El o plecat, l om spusese cmevo, nu ml amintesc, co cep io I uit. Privirea lui mo urm ă — Nu mă părăşl Robert I
fu ¡1 voi urno
sudatul meu
lo r forme inverse ale verbe D E B U T io mi Iaci morolă. deci, lo odoposl da crudo Sintem, văzut dm tromvoi Am coborit la p ri Rouerl ar || bolnov Co I ar am e rea dm spoţiu. Speranţa a p rim dm Am izbucnit in p lin i. M au luat de
mo sta\ie. Alergam înapoi in n e jli*
Nu voi moi tră i m ult. O noapte
vociU â
in
nou
sufletul
La a
meu.
rudocm i
lor, greşelilor dc ortografie, tace îmi întunecă memoria încetul cu in d iscre te re. Nu l-am ajuns Atunci mi am dat ninţa moartea Toată noaptea m o în iip t adine. Imi dădeom seomo că lingă el.
ch.nuil această idee Doreom din iu
încetul. Sini lin iţtito inso In oporen- A început acum c'liva onl. Pe o seomo cil de mult ţ(n Io el Că voi In tim p ce incercam să mó lim í
inconsecvenţelor dc ritm. Met so fie o b o n c a lă e zadarnică Sliindu-m ă legată de tete. i ou făcut o perfuzie Ah, dacă
\o sînt eco de altădată. Nu vreau tunci erom convinsă |i eu co om o şuieri m ult Nu m-am înşelat. A doua it am ieşit in o raj singu M uceo. ar fi romos in um bră Mal
Reaminlindu-vă un singur să ştie nlm anl. In o ta io de tine. ce inimă de glteato. A tos» de-o ju ni o Ne am in tiln it in ilm p lo lo r de cile ră. nu moi c o s a l pol vedea Zodar ero şl oceo boală, lo care începu* puteom , i oş II dat iln g e le meu. Să
s a in lim p lo t in vioţo mco In su privire caldă eo io topească ghea',a. vo on. Discutam totdeouno loorte pu nie. L om m liln il abia peste cîteva ram ină in v iaţă. Am cerut să rom in
vers : „Făcind c'astă dimi N ingea. Stom la goam cu gindu- fletul meu fo cu l dragostei i o luat locul ţin Poreo grăbit Totuji nu se des iile Erom cu M irceo la restouronl. sem să mo gindesc. A bia acum bă cu el. M-om a şe ia l din nou. Iu,n-
rilc aiurea. Un in im ii de tulgi ie A ţi allo» )i voi că o mut îl Ro- Intr o dim ineaţă de pr.m ovo'ă. cind porţea uţor de mine Era podd. Slă nuiam. ingrozito, odevorul. du t mina. M i-o zim bii inchizm d o-
neaţă'“, credem c<! am spus o|terneo po p o ^ in l. Sa o pio p iu u de ber|. Acum citevo iile ... Acum ciie- insele •O0'*>lu' dcrqheţou natura, pri bise Nu era prea vesel. Eu credeom A venii Io n e fusese coleg rle »coo- chtr. Adorm i.
lă cu Mirceo
goanv Cudeou. va ore Asta n-are nici o im portonţo virea Iul Robert mi □ pătruns in su Ne a urat ,,Lc m ul\l
destul O bălaie in mă tre i! dm v i pontru voi A ţi >i uitol Un (opt d i flet M ia descle^tol inimo co e obosit din cauza examenelor om . pe un ton core nu I voi uita Acum citevo zile. cind speranţa ★
sare Intră M ireou. vărul }i lo g o d ni vorţ. iu nu putcom uita M o dis M ontia de zăpoda core pîno deu- II vodeom chinuitor de ror. lejeom niciodntă II pnveom Intr unu, M irceo mea incepeo să se spulbere, a tea Lom privit arc întregi cum dor-
meo. Mă rugam să se tocă a minune.
ION EVU — Hunedoara : cul prietenei mele M a iie-C hrutino. trus C redeaţi că îl Iubesc pe M ir nari acoperea păm intul incepeo sa cu Mirceo in iiecore Z'. numai C a o observat ţi il vorbeo urît A p le porul. Am rămas înm ărm urită. Nu pu Numa. uno. Aş li d o n i co m edicii să
team spune nim ic.
Ero Ioane abătut.
cat
N.cl mocor rtu s-o u itat înapoi.
Ero toarte tritt. P lin te ie parca. ceo ? Nu V om oscuns odcvorul Tai- dispară, spulberată de un vint pri io I pat vedea. Nu apărea.
Am re ţin u t „Sentiment" în — Dună M irceo, ce-i eu tme T Era să lug după el R afuneo m o Se străduia sâ zimbeoscâ. Era mal • e fi in |e la t. So mi spună că in cu
Imi dădu un caiet inginînd e b io : tinut locului. Voiom îă -i spun ode- p alid ca a ltă d a tă . Voia io plece. Nu tind vo fl ol m*u.
vederea unei eventuale pu vărul. Co oştept un semn d.n por l-om lăsol. L-om strins de mină. Poo Dor mmeni nu era dispus so locó
— Christine a muri».
blicări. Restul: imagini reu încrem enind, am scopot caietul te-', co^ so-mi schimb inlreoga viaţă. In prea torc M a privit m iroi 2im- minuni Robert ero dm ce in ee mal
A disporut dm nou. Lom revăzut a
— Nu se poote M irceo. Cum so li beo p olid . Am pus capul pe p ieptul lui.
şite, dar disparate, insufi mun» I î bm peste citevo luni. Accidental. M oriuriiese co nu mi-am dat zea l-om cuprins cu braţele V c a m să I
— A m unt, a m u rit... Iibucni in Pierdusem or.ce speron(o M irceo mo ma ce foc. Nu regret l-om spui co smulg m orţii cu propriile-m r forţe.
cient subordonate unor idei p lin i. Nu jtio m cum să I consolei obosea im t gola orlcind sâ-l părăsesc pe Poate II stringeom prca tare S o
limpezi, viabile Era ţi pentru mme o lovitură. A> li MARIE - CHRISTINE Intr o zi. p ro l'tin d de foptul că Mircea M ia răspuns cu un zimbet trezii Ml O luot capul m m i,m . M o
vru» sâ pling. Nu puteam. Nu rtu - M uceo cro ocupat om ieşit in o ro j. tm t Fiind obosit m o rugat să ne sarutat spunind abia şoptit: ta iu
jeom să mo obi|nuiesc Cu o ceit gind. L am zont pe Robert. M am dus la inirlnim o doua zi. Am fo it de ocord. besc. Am început din nou să plm g.
OV1D/U PREJDAN — 'ro Mă gindeom cum să-l liniştesc. Imi el. Spre mnoreo ji bucuria meo. Incercom să-mi Im aginez in tiln ire o II stringeom in braţe rostind n eşlru ll:
veneau în minte Ira ie idioote. M u mi o prop u i so ne plim băm începu D iscuţia. Nu reuţaom . Erom a gita tă. Nu. Rolterl nu... M edicul m o luat
teşti : Căutaţi mai întli să calite. Or, el pierduse !Hn(a iub ită . se SO^ pl^ouă Nu -mi po so de nim ic. M om d u i la in tîlnire foarte naliniş- dm nou dc lingă el l om tugoi lă -l
ajungeţi la înţelegere cu L om m îngiial pe o b ro i tără «ă Spun Era lîngo mine Plim barea ne o a- tilo . Chinuită de gîndurl negre. Na facă maximum de perfuzii, sa ml-l
nim ic. începu din nou să vorbească. p roplol m ult Ploam ne a unit. Imi era ocala. Erom hotărito să aştept redeo pe Robert.
normele ortografice şi du Vocea îî Iremura. Privea undeva in no mà va luo în lumea tainelor Ner m ăvăiatie Soarele strălucco vesel pa Lo Revelion m-au ales ..miss" M ir dădeam seamn cil de mult im i lip oricit A venii fratele lut. Mi a spui M-am lin iş tit puţin |l am m irat
gol mei n ou rezistat jocului bolta senmă Totul era învăluit m ceo era in culmea le rlc iril. Erom pu sise Mo gindeom numoi lo el. II că e lo spital. Fără jo -l spun nim ic
pă aceea trimiteţi, - Ji-om adus însem nările ei- A In ultim a vivme C'nd stirşitul lui ir o lummó strania, kiul, poleit de ţin veselă. O b ifn u ita cu „surisul pro aşteptom || visom. om început so olerg Eram aproape tocm ai în tim pul perfuziei. Robert
scris pină în ultimei© clipe. Mie ml o Robeit sc apropia nu mai teuşeom rorele ocelui toare murmuro undo fesional", cum ii ipunao tata. am Nu m ţelegeom de ce e oii» de Inconştientă n a cu ochii închişi. M-am apropiat
de pat. Am ingenunclim t. II m ingiiam
V ASILE MOROŞAN — lo ia l un bile ţe l. Mă tugo m ult id io m. moschei îentim entolo II .u in d piin tre stinci, deipovorot de gho te u ţ'i să-i loc pe to ii io creadă co rerervot El imi dorea fericirea Nu Cmd om inţrot în salon, m o p ri pe obraz. A d e ic lm ochii. Părea că
nu citesc caietul . S-o iert de ce f beam preo mult Aş vrea să ţl spun ţuri sint IcnCilo. G lndul meu zburo de ţliO un singur locru - fără el n o vit cu acelaşi tim b el Iru t Aveam o- nu mă recunoaşte. Am ţip a t o tîl de
Hunedoara : Proza trimisă c Puteom oore lă mă lu p o i pe ea ? olitea despre el. Mă despo rt greu lejisem pe te ia to . P,cidută in vi puteom g o i'. A plecot din nou Nu tile o şo-i ipun. Nu ştiam cu ce sâ Iote. in cit şi o revenit. II priveam
Ch< utine o (ost toată viaţa o en ig* insă de tainele mele Voi inccrco porte Chiar f atunci cind il imbrâ şt.om n.ciodotă unde pleacă şi docă
slalui, la nivelul unui în sore. contemplam acest peisaj em „ încep Starea lui mo tperlose. fii. Parca ostfel il m enţineam mol
mă Tăcu Voia»»i să Spun ceva . Sâ totuşi. Nu ştiu dacă mă vei inţele- nescion Am tresărit tub m duento u tişom pe M uceo. mă intiebom unde se moi întoarce Imi spunaom co, L-om sărutat pe obrot cu teamă. m ult in via ţă . Nu puteam să-l spun
cepător Poeziile, de ase alung liniştea de plum b, care ne gc Nu am curajul să spun totul. nei p riviri O privtre a ib o ttra . co ce o li Robert 7 Dacă se simte b'tte 7 nevozindu-l. o <o I uit. Doreom asta. M l-a luat mina A dus-o lo buze E nim ic. Lacrimi îmi inundau foto.
păsa sufletele Nu reuşeam so mi o- Tu ştii că nu vorbeom m ciodolo dc rul Ovelor dim in eţi. Co d eportările o Ar I, lost o u.tore dureroasă, ch in u i rou fie rb in ţi U cigător de fie rb in ţi. După ce i au eliberat m im ile, a
menea. „.Se voia închis./ dun g lo d u rile începu oin nou: Spre d'OqOSie V c Spuneo»' că nu cciui grandios toblou M o h ip n o ti Doco nu cumvo e bolnov 7 toare. foio remediu Mi au dat lacrim ile, l om zis aproape încercat să-mi şteargă lacrim ile. M i
- De citevo zile cro ogrtoto. Mă ştiu ce inseomrtă Că om mima de începusem so bănuiesc. sou Tmj Timpul ml-l rop ie Credeom co în striglnd ;
Şi-n pudra cu beznă...,' .ş i zo! na I o căzut Inertă Mi-am s p rijin it
ocolea. Nu răspundea la întrebări. gheata Poote cu sl.om mai bine de M ultă vreme ne om privit pe turiş. fruntea de ea Apropiata despărţire
poarta sufletului¡ şi-a des Cind om a tlo l că e la spital, om cit to t'. De ce to vo ti spus l Simţeam co s o produs ceva in su mă îngrozea So nu mai existe Re-
otorgat m ti-un iulie * acolo. M ai ic rlo . fletul meu începeam să iubesc, m bert 7 Parcă nu-ml vgn«o să cred
chis/ tc-am stropit cu via £ a u ito l la mine co Io un necunos plecai Eu il oştepiam Mi se părea că trebuie lă moară.
cut Am încercat So-i vorbesc Nu mă
ţă “ — asemenea c o n stru cţii luesc să-I văd o doua zi. Dacă nu-l 2adorm c au lost toate intervenţiile.
asculta. A lăsat capul pe pernă, in- Erom log o d 'lâ cu M.«ceo Mo chi- vedeam, o tristeţe lără seamăn pu Peste ci leva Ore m-o părăsit cu o-
alogicc şi cuvinte alcătuite chizind ochii. Ctodcom că vreo să nu.o cu drogosteo lui Pe Robert nu I nea Stăpinlre pe mine. celoşi zimbet tr ijt Cind ml-om dat
dooună Io inciţi» pentru totdeau puteom U'to II vedeam extrem de
ad-hoc nu ne permit să vă no. Am tomos singur, ungur ro< Aslo nu mo iinp.edîco so I iu seama că l-om pierdut pentru lot*
deouna, am sim ţit un val de căldură
încurajăm cu uzitatul: „Mai N o moi spus nimic v o ridicat besc. Chiar daco mo caiotorcom cu in c>eie>. Mi s-o întunecai vederea.
|.-a plecol. M-om dus la geam Ful M.reco aveom c e riitu d in ro că există II vedeam pe Robert în dopărlîndu-ie.
trimiteţi". g ii mo enervau Mă plim bom pr,n undeuo. Deznădejdea unei iile in şi Cu primo zăpadă au venit ler,cirea Stringm du-I disperată, am căzui pe
cu
lulgi
Ningeo
durerea
mori.
c u m tic Cum ero cu p ulm |ă 7 M orie- core nu I vedeam. o inlocuiom eu ste el. U ltim a îm brăţişare.
C niistinc m ooito Eo o fo it In tra - s p c c n» o o ltcio . trăind veşnic pen îirolucitori Aveam impresia că ma
IO AN Ml NU EPURE — d ix ă r o enigmă N tciodolo n o vor- Iru Z'uO in care vo veni privesc Că mo cheamă otoro Am Cind rpi-am revenit, Robert nu mol
b 'l pico m ult despre ea Nu-i puneam ieşi». Coboiam scenic. Inamteo meo ero Nu mi dădeom seama ce e cu
Gurabarza : Asemenea poe îttn tb u .i. C encivcu Crezind că nu I voi moi vedea nl a opoiut Robert. O clipa m om o m.ne. Cit t.m p o trecut ? Unde e
zii nu publicăm Ero extrem de sensibilă, dar su e.odotă. inecrcom să I uit A venii prit neşt'ind ee sâ lac Erom emo eJ 7 Unde sint eu ?
porta greul to 'â Sa spună nimănut. inso cit i O r otunei cind credeom mai ţionoto. Am căutat totuşi so-mi os- Poate nu vei înţelege pe alocuri
Ascundea totul tu l) un iurts stan p ul'n co vo venf. A vnn.| inseninin cun<j tulburarea Să merg mai de sensul meu M om g răb it să ieriu
PA U L HERŢAN — Tc- dard, sau cum spuneo lo tăl ei - du mi gindurile A adus soare după parte. M-o oprit el Urt val de eu inointeo tlîrş itu lu i Mai sînt citevo
„p ro fe s io n a l". intem perii sutleieşti El intuşi tund tone m o ţmigi» locului. E m ofo crej- ore Citevo clipe...
liuc : Inlrucil simţiţi nevoia S o stins un spectru al suletin(ci osirul vie ţii mele. A tăcui să disperă ico Nu ştiam ce so i spun. începe să fie întuneric A b ic mol
de a scrie, c necesar să ci L‘-s etern fem if.in m olirotot de soar din v io 'o meo tristeţea, ura m d'le Mi o vorbit el N oş putea io-ţi re- văd io scriu.- S o făcut filg . Tiebuie
tă De cn 7 De ce tocm ai eo I Ea, rente Treceam moi u>or peste ne dou dialogul II ascultam pieiduto. să închei. Dar mi om pierdut ideea,
tiţi foarte multa poezie mo n o tru lu pen'.tu lertcire f Râspindind co/uri Aveam impresia CO visez Privirea lui gindurile. . Ce voiam oare să-ţi
frrir.itc a I M ulln inimi îndurerate or mă lăceo să înţeleg co arc ccvo pe
dernă, clasică, completin- Iota» Christine F io rte multe capoto olt sens Dor soorelc Icficl tullei Ar vieo să ml spună Nu poo- spun 7 E In-
Ce frig 7 Poate că e Iarnă
dn-vă cultura generală •k rt i mele n o pu i înainte de o fi fO te Nu m. explicam ce putea h. lunenc. Poale că e noapte. E frig ..
înseninările ei i nl cam sumare ló 'i 1 in întregime Pe Rob©n 1 a râ* e întuneric. . E noapte rece. Robert.
Deocamdată poeziile dv ră- Fără precltore in timj » Scrise de o p.t o noapte imensa N eciuţciooro. Plecmd i om spus să mă ojlepte dragul meu, e noaptea n o o itrâ *
mîn o înşiruire obişnuită r.ino nervoasa Eo mi o umbr i m m ico Cied câ vo peste o orn El or II vrut so romin. ★
i r»e n, N aş vreo să mo, M, *€> leo Nic> pe m.ne nu mo trngeo immo so U im eaia citevo rlnduri de neinţe*
de lucruri văzute şi simţite • lenă, mă Că n.ci nem orgin ireo nu fVÎ vo plec Conduita mco. de astă dotă lip le» Se deiluşeşte doar numele tui
CO'C mñ în uni In su'ţc'ul meu Roher» tt o\e\lc
de toată lumea, nelransfi- conloará mă Hclerm să aştern pe I'.1 vo. povesti pe scurt m o'oo mea S'to de ¡udccotă. m o obligot so te Roben.
gurate artistic. lti/».e u ltim e le g ’.ndu caic mă i nvă paşi une zist dannţei N om reuşii să mo in- TAMARA IRENA «ARDAS
m a