Page 46 - Drumul_socialismului_1970_02

4 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4700 SÎMBĂTÂ 14 FEBRUARIE 1970

INTERNAŢIONALE • SECVENŢE INTERNAŢIONALE DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DT

y >

EVENIMENTELE DIN Declaraţia preşedintelui Incidente violente DRUMURI CI PODURI
>
în Lesotho
Tito după vizitarea unor DEVA
ORIENTUL APROPIAT La 32 k ilo m e tri de ca p ita la
M A S E R U 13 (Agerpres). —

tari din Africa s ta tu lu i Lesotho, M aseru, au ANGAJEAZA URGENT :
avu t loc c io c n iri în tre fo rţe ­
# A cord pentru prevenirea unui c o n flic t arm at n ii. S.U.A. şi U.R.S.S. au a­ le gu vernam entale şi m em b ri - MAISTRU SAU TEHNICIAN IN SPECIALITATEA
0 Kcgelc Hussein şi-a con tra m an da t v iz ite le vu t jo i o nouă in tiln irc la ai trib u rilo r d in regiunea DRUMURI ;
0 D e clara ţia g e n e ra lu lu i Izzat G hannoum N ew Y ork. consacrată exa­ m u n te lu i Tsiu. In cursul in ­ - MECANICI PENTRU STĂTU DE ASFALT, AUTO-
0 în tre v e d e ri, c o n v o rb iri m in ă rii situ a ţie i din O rie n tu l N A IR O B I 13 (Agerpres). — tind e şi asupra a lto r ţâ ri, fa p t cid e n te lo r au fost ucise tre i
0 In tiln ire a c v a d rip a rtitâ de la N ew V ork A p ro p ia t In tiln ire a de aproa­ Râspunzind în tre b ă rilo r u­ care ne îngrijo re ază in mod persoane. P o liţia a operat GREDERE, AUTOATELIERE.
pe p a tru ore — a 26-a de la nor z ia riş ti la sosirea in ca­ deosebit. m ai m u lte are stă ri Solarizareo se va face în baza H.C.M. 914/1968.
Acesta a fost u n u l d in tre
A M M A N 13 (Agerpres) — şi-a am înat la o dată nepre- începerea. în a p rilie anul tre ­ pita la K cn yci preşedintele în tre b a t dacă Rogers i-a c e ­ cele m ai vio len te incidente Pentru nelocalnici se asigură ţoale drepturile pre­
In urm a ne g o cie rilo r pu rta te cizatâ v iz ita pe care urm a să cut. a c o n s u ltă rilo r d in tre re ­ Iosip Broz T ilo a de cla ra t câ sem nalate In Lesotho după ce văzute de H.C.M. 1053/1961.
jo i, în tre o fic ia lită ţile iorda- o facă în p rin c ip a tu l A bu p re ze n ta n ţii celor patru m a ri in cursul v iz ite lo r sale în une­ ru t sâ acţioneze ca med .to r p rim u l m in istru . Leabua Jo­ Solicitanţii se vor adresa la sediul Direcţiei jude­
nicne şi lid e rii o rg a n iz a ţiilo r D habi şi P akistan pentru a p u te ri — s-a desfăşurat la re ­ le lâ ri africane va discuta cu în criza din O rie n tu l A p ro ­ nathan. a a n u n ţa t anularea ţene de drumuri şi poduri din Bulevardul Dr. Petru
palestiniene, a fost rea liza t avea în tre ve d e ri eu şefii ce­ şedinţa am basadorului sovie­ con du cătorii ţâ rilo r respectiv? piat. preşedintele T ito a de­ re zu lta te lo r a le g e rilo r p a rla ­
un acord p riv in d încetarea lo r zece g ru p u ri do com ando tic. problem e p riv in d dezvoltarea m entare şi in s titu ire a stă rii Groza, nr. 18. telefon 14126 şi 12873.
de către am bele p ă rţi a o ri­ palestiniene afla te pe te rito ­ P o triv it a g e n ţiilo r occiden­ re la ţiilo r b ila te ra le şi va avea c la ra t câ nu ¡m enţionează sâ
căror a cţiu n i care ar putea riu l io rda nia n După cum s-a tale dc presă, in cursul în tîl- schim bu ri de oâreri cu p r i­ fie m ediator. de urgenţă in ţară.
genera un c o n flic t arm at — com unicat oficia), el a confe­ n irii de jo i am basadorul a- v ire la situa ţia in te rn a ţio n a lă
anunţă un com u nicat o fic ia l rit jo i pe ntru a doua oară in m crican C harles Vost a p ro ­ actuală Totodată, el a a m in ­
d ifu z a t de postul de ra d io u ltim e le 24 dc o rr cu şefii pus ca cci pa tru să lanseze t it câ in tiln ire a cu conducă­
Am m an. P rin cip a la prevede­ g ru p u rilo r dc guerilă. După un apel com un p ă rţilo r an­ Premierul Franţei se pronunţă
gajate in c o n flic tu l din O ri­ to rii ţâ rilo r v iz ita te va p rile ­
re a a co rd u lu i .se referă la a­ ru m comentează a g e n ţiile de
m inarea a p lic ă rii m ă su rilo r presă, această nouă în tre ve ­ e n tul A p ro p ia t pentru resta­ ju i c o n v o rb iri cu p riv ire la
re s tric tiv e s ta b ilite m a rţi sca­ dere a avu t loc în urm a ac­ b ilire a în ce tă rii fo cu lui. U r­ pregătirea în tîln irii ţâ rilo r pentru lichidarea progresivă
ra de g u ve rn u l io rda nia n îm ­ ţiu n ilo r d ip lo m a tice în tre ­ m ătoarea întrevedere a celor
p o triva o rg a n iz a ţiilo r dc re ­ prinse dc Ira k şi S iria în p a tru am basadori a fost p ro ­ neangajate de la D ar Es S.i-
zistentă. „Aceste m ăsuri. se s p rijin u l g ru p u rilo r dc co­ gram ată pentru 19 feb ru arie. laam a imigraţiei clandestine
spune în com unicat, vor fi m ando palestiniene P reşedintele T ito a decla­
reexam inate, h o lă ririlc v iito a ­ In tr-o declaraţie ra d io d ifu ­ P A R IS 13. — Coresponden­ E xistă vreo 50 000 de p e r­
ra t câ a avut p rile ju l sâ d is­
re p riv in d a ctivita te a pe te­ zată. regele Hussein a dat a- tu l Agerpres. A !. G heorghiu. soane care locuiesc in aseme­
rito riu l io rdanian a cle m en­ sig u râ ri că m ăsurile luate re ­ Reacţii la invalidarea cute cu rep reze ntan ţii ^ is c ă ­ tra n s m ite : P rim u l m in is tru nea c o n d iţii şi de aceea se va
te lo r de gu erilă u rm in d să fie cent dc guvern ul io rda nia n rilo r de eliberare, care şwau al F ranţei. Jacques C habnn- accelera ritm u l de d istru g e ­
adoptate în com un şi pe o nu au dre pt scop rcstrînge- e x p rim a t în g rijo ra re a în legă­ Delm as, a v iz ita t in op ina t, re a b id o n v illu rilo r, operaţie
nouă bază de către rele două rea a c tiv ită ţii m işcă rilo r pa­ naţionalizării băncilor tură cu fa p tu l câ h o tâ rirca jo i, un nu m ăr de cocioabe şi ce va tre b u i te rm in a lă pînâ
p ă rţi". lestiniene. căm ine pe n tru m u n c ito rii in 1972. P re m ie ru l a adăugat
M a jo rita te a a g e n ţiilo r de ★ O N U . cu p riv ire la decolo­ s tră in i, im ig ra ţi în F ranţa, câ va tre b u i sâ se co n stru ia s­
presă relevă că p rin c ip a lu l A M M A N 13 (Agerpres) — din india nizare nu este aplicată. p e ntru a constata la faţa lo ­ că lo cuin ţe decente pentru a­
re zu lta t al a co rd u lu i in te rv e ­ M ăsu rile luate dc guvern ul T ito a a m in tit că. in c u lu i c o n d iţiile de cazare a ceşti m u n cito ri.
n it îl con stituie îndepărtarea io rda nia n p riv in d interzicerea c a d ru l în tîln irii cu secre­ acestora. La întoarcerea din P re m ie ru l a a n u n ţa t apoi câ
D EIH I 13 (Agerpres^. — H otoriroo
p e rico lu lu i u n u i c o n flic t des­ fo lo s irii a rm e lo r de foc în o- C urţii Supreme o Indiei de a Invo- această vizită , -pre m ieru l, vă ­ se va aplica o nouă p o litică
chis în tre arm ata iordaniană raşclc şi satelg din întreaga I Ido na|iono!izorea celor 14 mori ta ru l de stat al S. U. V . d it im p resio na t de cele âzu- în do m en iul im ig ră rilo r. A lt ­
şi fo rţe le de guerilă, m ai a­ tară nu d re p t scop evitarea bănci com erciole. hoioritâ de guver­ Rogers, şi-o e x p rim a t părerea tc. a an u n ţa t câ se vo r lua
les că u ltim a perioadă a fost o ric ă ru i in cide nt, a declarat nul prem ierului Indlro Gondhi în iu ­ câ Statele U n ite a r tre b u i sâ m ăsuri im ediate pentru a se fel. el a precizat eâ se vot
nie 1969, o slrrryl
proteste in
vil
m arcată de incidente spo rad i­ jo i şeful s e c u rită ţii generale rindurile opiniei publice Indiene. In lic h id a pînâ la s firş itu l an u­ lua m ăsuri pentru lichidarea PREPARAŢIA CĂRBU­
ce, dar sîngeroase. In legătu­ a sta tu lu i, generalul Izzat numeroose o roje ou ovul loc de- în tre p rin d ă m ai m ulte e fo r­ lu i ju m ă ta te d in aceste cocioa­ progresivă a im ig ra ţie i c la n ­
ră cu aceasta, agenţia F ra n ­ G hannoum . m onslratii |l m itinguri. Funcţionarii tu ri in legătură cu c ri­ be insalubre, m izere şi inac­ destine, care rep rezin tă un a-
de Io băncile Indiene ou hotorit să
ce Presse m enţionează, c itin d ★ organizeze o zi de protest îm p o tri­ za d in O rie n tu l A p ro p ia t. ceptabile. devârnt flagel. In prezent, lu ­
un p u rtă to r dc c u v în t p a le sti­ D A M A S C 13 (Agerpres). — va acestei decizii. Ieşirea din criza actua­ crează în F ranţa 2,5 m ilioa ne NELUI COROEŞTI,
nian . că în total 15 m em bri Şeful s ta tu lu i şi p rim u l m in is­ Conducerile partidelor progresiste „D c m u ltă vrem e nu am m a i de m u n c ito ri stră in i. îm p re u ­
ai o rg a n iz a ţiilo r de rezistenţă tru al S irie i. N o ure ddin El A - }l dom ocrolice. condomnlnd Invalida- lă — a ‘s u b lin ia t preşedintele văzut un asemenea spectacol, nă cu fa m iliile lor. această
n a ţio n a liză rii
reo
14 b ân d .
celor
au fost ucişi in u ltim e le do­ tassi. a a vu t jo i o întreve dere ţi-o u e ip rlm ct speranţa eo guvernul — nu constă în înarm area a declarat el presei, după a- c ifră se rid ic ă la, tre i m ilio a ­
uă zile. în cursu l c io c n irilo r ru am basadorul Io rd a n ie i la prem ierului Indira Gondbi va prezen­ continuă. Este. în s firş it. tim ­ censtâ vizită , refe rin d u -se la ne dc persoane. P re m ie ru l din oraşul Vulcan
cu fo rţe le de ord in e io rd a n i- Damasc. In acelaşi tim p . m i­ ta spre ezaminore sesiunii bugetare c o n d iţiile m izere în caro tră ­
a Por lam entulul centrol un proiect pul să se treacă la rezolvarea francez a a ră ta t câ in prezent Angajează imediat:
ene. n istru ] a fa c e rilo r exte rn e si­ de lege core sâ provadă n a ţio n a li­ iesc cci m ai m u lţi m u n c ito ri ro le m ai m u lte d in tre m un cile
R eferindu-se la c o n flic tu l ria n. M ustafa E l Sayed, a a­ zarea întregului sistem bancor jl in ­ p o litică paşnică a acestei pro­ s tră in i im ig ra ţi in Franţa. L Ă C Ă T U Ş I ;
in te rv e n it în tre o fic ia lită ţile v u t o co n vo rb ire ru şefii tutu-i? stituirea „co n tro lu lu i soclol" osupro bleme, în a in te de a fi prea T re b u ie ca această plagă sâ grele nu m ai sînt prestate dc E L E C T R I C I E N I .
iordaniene şi o rg a n iza ţiile ro r m is iu n ilo r dip lo m a tice ara­ băncilor străine care acţionează in tîrzîu . R ăzboiul se poate e x ­ se te rm in e “ ... francezi
palestiniene, un p u rtă to r de be acreditate Ia Damasc După India. Salarizarea îmbunătăţită, conform
c u v în t al O rg a n iza ţie i pentru cum relatează postul dc ra ­ H.C.M. 914/1968
eliberarea P alestinei a decla­ dio Damasc, in ca d ru l în tre ­
rat. în ca d ru l u n u i in te rv iu ve d e rilo r au fost abordate Agenţia TASS informează şi-a recăpătat în bună măsu­
acordat agenţiei France Pres­ problem e re fe rito a re la re­ câ la Moscova au fost pro­ ră capacitatea de a vorbi.
se. că „o rg a n iz a ţiile de co­ centele m ăsuri adoptate de C U R I E R nunţate sentinţele in procese­
m ando nu urm ăresc schim ba- g u vern ul io rda nia n condam ­ le intentate unor tu rişti stră­ 0 O 0
're a re g im u lu i p o litic al Io r­ nate de o rg a n iz a ţiile pa le sti­ in i care au încălcat ordinea
d a n ie i; ele cer g u ve rn u lu i niene de gu e rilă pe m o tiv că publică şi au râspindit ma­ Arheologul englez W alter
io rda nia n să li se pe rm ită ele a r reprezenta ,.o în g ră d i­ nifeste Este vorba de belgia­ Emerv a descoperit recent
lib e ra acţiune in in te rio ru l re a lib e rtă ţii lo r de acţiu n e ". In urma luptelor angajate dat citire m esajului adresat nul V ictor van Brantegem, m um iile a 68 dc vaci sacre. ŞCOALA
tă rii". ★ eu forţele patriotice sud -vicl- de preşedintele C onsiliului care a p rim it o pedeapsă de D intre acestea. 24 nu fost
nameze, trupele americane au revoluţionar al U niunii b ir­
0 NEW Y O R K 13 (Agerpres). un an detenţie in tr-o colonie descoperite in tr-o necropolă
pierdut, în cursul ultim ei mane, generalul Nc W in.
A M M A N 13 (Agerpres). — A m ba sad orii la N a ţiu n ile U ­ dc reeducare prin muncă cu situată la nord-est dc marca
sâptâmîni 95 de m ilita ri.
Regele Hussein al Io rd a n ie i nite ai F ranţe i, M a rii B rita - ♦ 0 0 regim sever, şi de cetăţenii piram idă in trepte de la Sak-
In aceeaşi perioadă, din ita lie n i Teresa M arinuzzi şi kara, care se înaltă în m ij­
partea fo rţelo r saigoneze au Ca urm are a unei înţele­ Valentino Taechi, condamnaţi locul deşertului, la vest de DL SOF
fost ucişi 298 de o fiţe ri şi geri intervenite între secreta­ la eîte un an detenţie. N ii. M um iile erau păstrate în
soldaţi. ru l general al O.N.U., U sarcofage de gra nit lungi dc
ROCILE SELENARE m ite ştirea, menţionează to t­ Thant, şi guvernele Finlan­ ♦ 0 0 cite patru m etri şi late dc pmsiomrr
Agenţia Ileutcr, care trans­
şi Suediei,
dei, Danemarcei
trei, în greutate dc circa 55
odată câ jo i dim ineaţa forţe­
Com itetul O S.A. dc m enţi­
ţări, aflate in Cipru, vor fi
le patriotice au doborît trei efectivele m ilita re ale acestor nere a păcii, condus de am ­ de tone fiecare.
cursul existenţei ci. Rezulta­ elicoptere americane. reduse. Această hotârire, a­ basadorul Ecuadorului, Jorge 0 0 0
tul surprinzător al testului; ♦ O * nunţată vin e ri la Helsinki, a Kernandez, a început vineri
vechimea — 2,5 pină la 3 m i­ fost luată ca urm are a d ifi­ la Tegucigalpa convorbiri cu Tragicul accident de calc I I IA
liarde de ani. Se speră Insă, In Birm ania au avut loc la cu ltă ţilo r financiare pe care reprezentanţi ai guvernului ferată din Argentina ce s-a
a încheiat omul dc ştiinţă 13 februarie festivită ţi consa­ le întim pinâ O.N.U., in ce hondurian în cadrul efo rtu lui produs la 1 februarie s-a sol­
slrong a pus piciorul pe Lu ­ american, că în cadrul v i­ crate Z ile i U niunii birm anc. priveşte întreţinerea acestor dat, p o triv it unui anunţ o fi­
nă. Astronauţii au notat şi itoarelor m isiuni Apollo vor La m itingul de la Rangoon s-a torte de pace. întreprins de reducere a în­ cial, cu 142 m orţi U ltim a vic­
cordării la
dintre
frontiera
fotografiat poziţia probelor îi aduse pe Pâmînt şi roci tim ă a acestui accident, un ANGAJEAZA IMEDIAT:
şi lo curile unde au fost gă­ de aproape aceeaşi vîrstă cu Honduras şi Salvador. Mem­ băiat in vîrstă dc 16 ani, a
site. Oamenii de ştiinţă sînt Luna b rii com itetului care au fă­ decedat jo i în tr-u n spital din MAIŞTRI INSTRUCTORI PENTRU PRACTICA
cut o vizită şi în Salvador au
clc părere că o asemenea do­ — După această expoziţie, avut o în tiln ire cu m in istrul Buenos Aires, neputînd su­
cumentare este a tit dc im ­ „prem ieră“ selenară in Bu­ pravieţui ră n ilo r şi traum a­ DE CONDUCERE pe automobile cu îndeplinirea
portantă pentru munca lor cureşti. aşteptăm la sfirşitu l hondurian al afacerilor ex­ tism elor suferite. următoarelor condiţii :
terne, T iburcio Carias Castil­
de cercetare, in cit se va cerc lu nii februarie şi vizita echi­ lo.
în cadrul viito are lor m isiuni pajului navei „A pollo-12“ — — absolvenţi ai şcolii generale ;
ca astronauţii să depună un Charles Conrad, Richard 0 0 0 — vechime peste 5 ani în luncţia de şofer ;
efort special în această d i­ Cordon şi Allan Bean. Ca­ 0 0 0 A u to rii atentatului comis la
recţie. Savanţii au p rim it şi re a fost contribuţia lor la începutul săptăm inîi pc aero­ — sâ posede permis de conducere categoria B şi C.
un a lt gen de m aterial lunar e fo rtu rile oam enilor de ş ti­ Un chirurg american a rea­ portul ¡Vlunchcn-Ricm. îm po­
— „probe dc carotaj", extra­ inţă in dezvăluirea tainelor lizat un laringo din m aterial triva pasagerilor upui avion — UN TEHNICIAN II AUTO pentru funcţia de teh­
se de sub suprafaţa lunară Lu n ii ? plastic. Pină 1n prezent nu a apartinînd companiei aeriene nician de garaj avind condiţii de vechime şi studii.
cu ajutoru l unor instrum ente — Rezultatele tuturo r expedi­ fost găsit dccît un singur pa­ „EI A l", vor fi judecaţi, a
de cxcavare speciale. Pe Pă- ţiilo r Apollo au făcut posi­ cient căruia sâ-i fie „m onta­ declarat vineri un reprezen­ — UN MAISTRU AUTO cu diplomă de maistru în
m int, eşantioanele au fost bil ca omenirea să capete o tă" o nouă „cutie vocală". tant al Parchetului din M ün­
supuse unor experienţe de nouă imagine a Lu nii, des- chen. El a precizat câ acu­ meseria auto.
„tim p c ritic ", considerate ne­ d iizin d un nou capitol, fără Doctorul Stanley Taub, auto­ zaţii vor avea dreptul la a­
cesare înainte ca probele să precedent. în domeniul ş tiin ­ rul acestei metode de tra ta ­ vocaţi vest-germani, cei stră­ — UN PROFESOR DE MECANICA AUTO, avind
poată suferi m odificări da­ ţei. ment, a declarat câ pacientul ini puţind doar seconda pe a- şcoala medie sau echivalentă şi calificare în ramu­
torită tim pului petrecut de­ — Şi ce va urma ? său, în vîrstă de 76 de ani. ccştia în cursul apărării.
parte dc Lună şi expunerii — Pină acum, astronauţii ra auto.
la atmosfera terestră. T ot­ au explorat regiunile joase
odată, 30 dc specii dc an i­ ale Lunii. Atenţia ar urma Salarizarea se va face in condiţii avantajoase,
male şî plante au fost expu­ să se concentreze asupra re­ întinsele plantaţii de ceai din Pakistan, precum şî prelu­ conform H.C.M. 2841/1968, pînâ la o normă şi ju ­
se influentei m ateriei sele­ giunilor înalte, care sînt a- crarea industrială, foc ca ceaiul sâ fie unul din produsele co­
In foto : aspect din fabrica pentru prelucrarea ceaiului de C U R I E R
nare pentru a determina da­ ^omănâtoarc cu cele de pe mercializate şi exportate ale ţârii. mătate.
că aceasta conţine m icroor­ Pâmînt. Cine ştie ? Poate câ,
ganisme nocive. In cadrul studiindu-le, vom găsi răs­ la Sylhet. Cci interesaţi se vor adresa la sediul şcolii dîn
testelor prelim inare, fra g ­ punsuri şi asupra unor feno­
mente de roci lunare au fost mene geologice pâmîntenc. comuna ilia.
încălzite peste punctul lo r de
topire; îngheţate pină ce au
devenit casante; ciocănite,
întinse şî presate pentru a se Hoturirea Casei Albe de a cu înseşi obiectivele. NORAD.
determina rezistenţa şi fle ­ $i mai semnificative apar
trece in anul /isca/ 1970—
xibilita te a lo r; au fost in tro ­ declaraţiile lăcute de Tru­
duse In soluţii chimice; au 1971 la faza a doua a con­ deau la sfirşilul primei sale
fost calibrate proprietăţile struirii controversatului sis­ vizite, la Washington, în ca­
lo r de emisiune dc radiaţii tem dc rachete antirachetă drul căreia decizia guvernu­ AUTOBAZA
şi proprietăţile m agnetice; a „Safeguard“ a / ost întâmpi­ lui american de realizare a
nată cu rezerve la Oltaica,
fost măsurată conductivitatea proiectului „Sa feguard" a
lo r electrică şi term ică; au determinate de consecinţele deosebi asupra faptului că nadieni care nu exclud po­ Guvernul canadian nu a constituit una din principa­
fost iradiate şi au fost co­ realizării unui astfel de pro­ sistemul ABM reprezintă sibilitatea ca guvernul ame­ adresat pină în prezent un lele teme abordate în con­
lectate gazele emanate. iect atit pe plan internaţio­ „un pericol de escaladare în rican să nu ceară in ;rea- protest oficial Statelor Unde vorbirile cu preşedintele Ni­
— Care sînt prim ele rezul­ nal în general, cit şi în spirală o cursei înarmărilor lu'il ncn'-'-n' ’'ri so­ în legătură cu holărîrea dc xon şi cu o serie de experţi TRANSPORTURI
ceea ce priveşte iu mod di­ rea rachetelor anlibalisticc construire a sistemului „Sa
tate ale a ctivită ţii de cerce­ nucleare şi o piedică în ca­ guvernamentali americani
tare a ro cilor lunare ? rect Canada. Râspunzind li­ lea realizării unui a.rord pri­ feguard". deoarece, aşa cum „Nu cred că problema gene
— După prim ele cercetări, nei interpelări în Cameru vitor la controlul şi lim ita ­ arăta premierul Trudeau, rală mi s-a clarificat mai
Comunelor, imediat după c- „trebuie să se ţină cont de
asidue, neîntrerupte, oamenii rea stocurilor de arme ato­ mult docil înaintea acestei
de ştiinţă au fost in unani­ j nunfarea deciziei Adminis­ mice". Comentariu faptul câ sistemul va fi con­ vizite", mărturisea el atunci,
m itate de părere că nu exis­ traţiei de la Washington. pri­ „ Sajequard“ ridică insă struit pe teritoriul, altei ţăn.‘\ precizînd câ „am primit mai
tă nici „v iru s u ri lunare", mul ministru, Pierre Elliot probleme şi mai delicate. Totuşi, după cum a precizst multe informaţii tehnice de­ AUTO DEVA
nici „boli lu na re". N-am gă­ Trudeau, reamintea decla­ Astfel, se pune întrebarea el, însăşi intervenţia sa în spre ABM. dar răspunsul la
sit nici un indiciu al unei raţiile sale anterioare pn-n dacă vreo ţară are dreptul de pe deasupra teritoriului ţă­ Parlament trebuie interpre­ problemele morale şi polili
creşteri bacteriene, sau de care preciza că încă de la a se apăra făcînd să explo­ rii De accca, scria ziarul tată drept o formă de pro­ ce nu este mai clar astăzi
altă natură. Nu am găsit, dezvăluirea planurilor de deze armele sale nucleare in „The Eve ninşi Star", criticii test împotriva planurilor a- decît înainte". ANGAJEAZA ;
pur şi simplu. vreo formă construire a sistemului anti- spaţiul aerian al alte: ţări. canadieni ai proiectului merîcane. Dar poziţia reală
de viaţă pe lună. Experien­ balistic american, quvernut Or, faptul că iu caz de utt- ABM au cerut guvernului a Canadei se poale desprin­ Reafirmarea recentă a a­
ţe menite să depisteze fosile, Său şi-a exprimat înqrijora- lizare, rachetele antibullsii- Trudeau să insiste pentru n de în mod clar din acţiunile cestor poziţii se în scrie . d u ­ CONDUCĂTORI AUTO PENTRU AUTOBUZE
care ar dovedi că a existat rca fată de această „nouă cc ar putea viola spaţiul ar determina guvernul de Ic sale prilejuite de discutareo pă aprecierea observatorilor
viaţă în tr-0 fa/â niai tim p u ­ formă de escaladare a cursei rian al Canadei, a fost ac­ Washimiton să mute cele problemelor legate de con­ în efortul general al Cana­ (transport câlâtori) care trebuie sâ îndeplineascâ
rie în evoluţia L u n ii, nu fost înarmărilor". „Convorbirile ceptat ca atare încă de fa două baze din imediata a­ struirea sistemului ABM cu dei dc a se desprinde de sub
negative şi au în tă rit teo­ privind limitarea armelor începui de către autorii pro­ propiere a g ra n iţe i c»< Cana­ autorităţile de la Washing­ influenţa S.U.A. şi de a pro­ urmâtoarele condiţii :
ria că A rm slrong şi A ld rin strateqice oferă posibilităţi iectului. Dispunerea celor ton Canada a respins încă mova o politică externă ca­ — sâ fie posesori ai permisului de categoria C,
au fost prim ele fiin ţe care mai largi de a feri omeni­ două baze. care urm ează sâ da şi sn-i transmită, totoda în februarie tOHU. la reîn­ re sâ corespundă in mai ma­
au atins Luna In cele 4,5 m i­ rea de război, decît conti­ fie realizate in prima fază tă, cu in cazul unei confla­ noirea acordului privind „Co­ re măsură propriilor sale D şi E cu o vechime neîntreruptă în meserie de
liarde de ani ni existentei nuarea cursei înarmărilor in apropierea frontierei ca­ graţii nuclearo, Ccncda nu mandamentul Unificat Ca- inlerese. In acelaşi tâmp, re­ 5 ani ;
p î . O descoperire surprinză­ nucleare“, a ţinut el sâ sub nadiene. atrage după sine, va permite S.U A. să lanse­ nadiano-american a! Apără­ zervele Canadei faţă dc ph-
toare s-a iv it in legătură ru linieze cu acest prilci. ’ aşa cum s-a arătat in Par­ ze rachetele antibalislier pe rii Antiaeriene a America nurile de realizare a sistr- “ sâ nu aibă notări in permisul de conducere
un test efectuat în vederea Consemnind nemulţumiri­ lamentul de la Oltaica, pe­ deasupra teritoriului său. de Nord" (NORAD). creai mului antibalistic „Safe-
determ inării vîrstci aproxi­ le opiniei publice din Cana­ ricolul de sacrificare o ma­ „The Ncic York Times“ ară după cel de-al doilea război guard" sint de natură să o- pentru abateri în timpul activităţii la volan şi con­
m ative a rocilor. In cadrul da faţă de planurile S.U.A., rilor oraşe canadiene din ta. de asemenea, f.iptţil că mondial, cererile americane ferc un argument in plus ducere sub influenţa alcoolului.
acestui test, cunoscut sub sud, expuse căderilor radio o serie dc membri pi Came­ puternicei opoziţii din Sena­
denumirea de „datam pota- diferite organe de presă şi oct ier. Răspunsul ani«.rirani- rei Comunelor au acuzat Sto­ de includere a sistemului tul S.U.A., unde Caso Albă Asigurăm cîştîguri între 1 600-2 000 lei lunar.
siu-nrgon", savanţii au ana­ dezbaterile în Parlament au lor că ARM or intra in func­ lele l ’nite. că pe lîmiă do­ ABM in prevederile aces­ a reuşit să obţină anul tre­
lizat măsura In rare potasiul relevat sensul mai 'profund ţie numai dară rachete inn minaţia ce o exercită asupra tuia. Ulterior, guvernul de cut aprobarea primelor fon­ Se asigură condiţii de cazare pentru un numâr
radioactiv din roci s-a des­ Canadei pe plan economic, duri destinate ABM. cu c
compus în gazul in ert argon. al acestor „rezerve". In ca­ mire ar fi lansate asupra te­ intenţionează acum tă-st in­ la Otlaica şi-a menţinut po­ majoritate dc num ai un vot. limitat de angajaţi nefamilişti, in dormitorul autoba­
O aşemenea descompunere drul dezbaterilor din Parla­ ritoriului SU.A., este prep stituie şî controlul „asupra ziţia, formulînd. totodată, c zei la preţul de 150 (ei lunar.
este un proces natural, care ment s-a atras atenţia în­ puţin convingător pentru ca destinelor ţării1. serie de rezerve In legătură PAUL DIACONU
începe o dată cu formarea
rocii şi se menţine In tot
Redacţia şi administraţiei ziarului : Deva, ttr. Dr. Petru Grota, nr. 35. Telefoane : 12317 )( 11275. Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva. 44065