Page 47 - Drumul_socialismului_1970_02

V %S
PROLETARI DIN TO ATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A ! V
1 SECVENŢE INTERNATIONALE 1

g
PAGINA A 4-A

Demisia guvernului turc;

1
__HANOI: Conferinţa de |

\pr ivind „neutralizarea“ Văii Ul~\
\cioarelor;
I |
|B Critici la adresa Administra- \

| ţiei S.U.A.;
I i
|B Atlas, Curier. I
f _ _ _
ANUL XXII. Nr. 4701 DUMINICA 15 FEBRUARIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI /////n t t t t m t n n n t n n r t t n t t i u n i t .

HUNEDOARA TREBUIE SA DE­ Sărbătorim in fieco.e an - anî de după eliberare pentru turile feroviare, ocest detaşa­ modernizarea transporturilor in

în a doua jumătate a lunii reconstrucţia economiei şi fău­ ment raportează partidului că general şi a aceloro pe calea
februarie — Ziua ceferiştilor, rirea României socialiste. Noile şi-o făcut cu cinste datoria, că ferată in special In actualul
Singele vărsat in acele zile de generaţii de ceferişti - urmaşi este hotărît sa înlăture lipsurile cincino) s-ou alocat in acest TELEX
februarie 1933 de muncitorii fe­
scop 17 miliarde lei. Numai ir»
demni ai celor de Io Grîviţo —
VINĂ In cel m a i scurt tim p roviari o transformat „Griviţa", muncesc azi cu dăruire şî e- şi deficienţele ce mai există anul trecut, În dotarea căilor
in munca sa, că va ioce totul
ferate au intrat aproape 10 000
ca şi olte centre muncitoreşti
din ţara noastră, în puternîce vagoane de marfă şi penl'u O LIM P IA D E LE
avanposturi de lupta ale clo- călători, 135 locomotive Diesel ŞCOLARE
UN PRODUCĂTOR AL META­ seî muncitoare, conduse şi în­ ZIUA de diferite tipuri, 24 locomo­ Dum inică, în centrele
tive electrice, s-au dublot noi
drumate de partidul comuniş­
linii, iar numeroase staţii au
tilor, împotriva împilării şi c-
supririi, a explootâri» şi sără­ fost dotate cu instalaţii cen­ judeţene din întreaga ţa ­
ră se desfăşoară întrece­
ciei, pentru pline, dreptate, e­ tralizare electrodinamicâ. bloc rile program ate dc tra ­
automat de linie ele.
galitate ŞÎ libertate socială.
LULUI DE ¡NALTĂ CALITATE şamentele de frunte ale clasei CEFERIŞTILOR nuo in ritm susţinut. Volumul diţionalele olim piade şco­
Ceferiştii — unul din deta­
Această acţiune va
lare dc lite ra tu ră româ­
conti­
nă, matematică, fizică şi
noastre muncitoare — s-ou do­ transportului de mărfuri, aşa chimie. La actuala edi­
vedit, prin marile bătălii de cum se prevede in Directivele ţie p a rtic ip i peste 15 000
closâ la care ou participat, Congresului al X-lea al P.C.R., de elevi — cu o m ic mai
Interviu cu tovarăşul prin jertfele pe care le-ou dot, roism, Îşi Îndeplinesc cu cinste pentru co noile sarcini ce le o.e va creşte cu 30-42 la sută În m ulţi dccît anul trecut.
¡ng. ILIE CHEŞA că sînt luptători dirji şi neîn­ sarcinile incredinţote de partid, de îndeplinit să fie realizóte 1975 faţa de 1970. Tracţiunea întrecerile, organizate
fricaţi pentru binele poporului îşi aduc o contribuţie de sea­ integrol. anual dc M in iste ru l In -
adjunct al ministrului şl prosperitatea patriei. Acest mă la făurirea societăţii so­ Transporturile pe cc.leo fe- Diesel şi electrică va reprezen­ văţăm întujui, oferă par­
ta circa 95 la sută din totalul
industriei metalurgice prestigiu, renume şi respect cialiste multilateral dezvoltate. rolă. co şi toate celelalte ro­ traficului. Aceasta va permite ticip a n ţilo r posibilitatea
de care se bucură azi ceferiş­ Trecind În revistă, cu ocest muri ale economiei naţionale, dc a-şi dovedi în c lin a ţi­
tii, a fost făurit, ciştigat prin prilej, realizările dobindite şi s-au bucurat şi se bucură de sporirea vitezei de circulaţie ile in dom eniul d iscip li­
jertfe grele, prin sacrificii. Re- sarcinile de viitor, sarcini mari nelor respective. După
O rientarea consecventă, an­ mare atenţie din porteo parti­ I cum se ştie, la e d iţiile
gajarea energică, cu toate re­ numele şi prestigiul ciştigote ou şi de răspundere puse de Con­ dului şi guvernului. Aceasta o anterioare ale acestor o-
cursele a economiei naţionale fost consofidote prin eforturile gresul ol X-lea ol partidului in dovedesc măsurile luate an lim piadc au fost desco­
pe calea dezvoltării m ultilate - şi abnegaţia depuse in primii faţa lucrătorilor din tronspor- de an pentru dezvoltarea şi perite numeroase talente,
rc'*» a' m odernizării şi eficien­ ► care, pa rticip ind la com­
tei, ‘impun siderurgiei un pro­ p e tiţii sim ilare interna­
gres accelerat sub toate aspec­ ţionale, au reprezentat
tele cantitative şi calitative, a­ cu cinste culorile patriei
daptarea cu mare sensibilitate noastre.
ţi rapiditate a producţiei de
metal la nevoile şi exigenţele Actiuni educative s t a t ie p e n t r u î n ­
crescînde ale m ecanismului in ­ Printr-o organizare judicioasă a muncii t r e ţ in e r e a AUTO ­
dustrial românesc. In acest P rin g rija c o m ite tu lu i s in ­ tre acestea a m in tim org a n i­ VEH IC U LELO R
sens, plenara C C. al P C It. d ic a tu lu i, a con du cerii şan­ zarea unor dezbateri tem a­ S lo |io C.F.R. P eirojoni c ile prim o poarto dc io>ne o cărbu­
din decembrie 1909 a stab ilit tie ru lu i nr. 1 co n stru cţii de tice. sim pozioane p riv in d nelui d in V olco Jiului ipre b c n c lk io ri. C o fe rijlji no»t»i ¡>i în d e pli­ La intrarea în oraşul
nesc cu cinste misiunea de p iim i c ă ld u ţi oi a u tu lu i negru. Pulem
pentru industria siderurgică
lo cu in ţe din Deva sînt în generalizarea m etodelor spune co ţi in luna ianuorie ne am a chita t onorabil de aceasta Făgăraş, pc şoseaua na­
sarcini de o deosebită Însemnă­ sarcina. R erultalele obţinute sînt edificatoare. Pionul dc transport
curs dc desfăşurare a c tiv i­ în a in ta te dc m uncă, in til- ţională Bucurcşti-Braşov-
tate p rivind creşterea produc­ tă ţi de n a tură să c o n tri­ n iri cu ju riş ti, profesori şi o losl d o p o ţil cu 481 tone. Fa|d de 12,44 tone pion pe osie om Cluj-O radcn, a început
ţiei de metal, reducerea consu­ buie la creşterea n iv e lu lu i alte cadre dc specialitate. re a liia t 13,01. De osemeneo, prinlr-o organizare judicioasa o mun­ construcţia unei moder­
cii staţionateo vogooneloi la incorcore-descârcoic s-a redus, te cii
m u rilo r de cocs şi metal, u tili­ tin d u sc o economie dc 12 minute la licca re «ogon.
(clinico -pro fe sion al, dc c u l­ Dc asemenea, in acest an, ne staţii pentru în tre ţi­
zarea mai deplină a capacită­ tu ră generală a s a la ria ţi­ peste 200 tin e ri nou v e n iţi La succesele obţinute o contribuţie subslanţiolo )i-ou adus-o nerea autoturism elor. Ea
ţii productive a lam inoarelor, Atelierul electric din cadrul Termocentralei Paroşani. Elec­ lo r. C u rsu rile liceelor in ­ pc şa n tie r vo r fi a ju ta ţi, c c le n jlii din tura condusă dc Constantin Jumonco. D in ltc oceţtio va fi dotată cu u tila je şi
nm intim pe o pe tolo tu l progtom alo» Constantin Bordura, im piegolul
diversificarea sortim entală şi tricianul Pavel Vieru execută verificarea unor aparate de mă­ d u stria le şi dc cu ltu ră ge­ p rin cu rsu rile dc ca lifica re , de m i)care d iip o iito r Viorel Jccon, im piegatul de mişcate Vasile insta la ţii dc precizie,
sporirea can tităţii de laminate sură şi control. ^oto : N. GHENA nerală sînt urm a te de pe­ Pop, ţe lu l de manevră D um ilrn M otăreţ, m onevtanţii Trondatir Mo- destinate re v iz iilo r tu tu ­
livrate la lungim i fixe şi m ul­ ste 170 de tin e ri. să îm brăţişeze una din m e­ rteo, Petru Alecu, Vasile O pteon, Viorel Popo ţi o lţii. ror subansam blurilor mo­
tiple, valorificarea mai bună a Pe agenda «le lu cru sînt se riile de bază d in dom e­ torului, direcţiei, siste­
rezervelor de creştere a e fic i­ înscrise şi alte a c tiv ită ţi in ­ n iu l c o n s tru c ţiilo r de lo cu­ Ing. VICTOR ILOIU m ului electric şi dc frî-
enţei economice a producţiei. acest an o scrie de probleme teresante. in stru ctive . P rin ­ inţe. şeful staţiei C.F R. Petroşani nare ele. Cadre cu o ca­
Cum se prezintă Hunedoara, partid. Fie asigură baza tehni- complexe care vizează a tît asi­ lifica re corespunzătoare
ca cel mai mare producător de co-matei-ialâ necesară progresu­ gurarea co n d iţiilo r de realiza­ vor acorda asistenţă teh­
lu i rapid in toate ram urile con­
mqtfll al ţă rii, la confruntarea sumatoare de metal ale econo­ re a planului pe anul 1970, c it nică tu tu ro r autovehicu­
directă cu ansamblul acestor
miei şi îndeosebi tn industria şi crearea prem iselor . pentru lelor dc construcţie ro­
sarcini de mare com plexitate 0 întrebare pentru conducerile C.A.P. şi cadrele teh­
constructoare de maşini. realizarea obiectivelor trasate mânească sau străină,
şi răspundere? In ce mod co­ „Memoria
Caracteristice pentru dezvol­ prin directivele Congresului al cum ar fi Dacia-1100,
lectivul de siderurgişti, C entra­
tarea producţiei de metal la X-lea al P.C.R. Dacin-1300, M-461. Mosk-
la industrială Hunedoara s-au pămîritului natal“
C.S.H. în etapa actuală slnt Dîn aceste considerente slnt vici, Volga, Skoda, T ra ­
angajat la Înfăptuirea acestor nice privind cauzele realizărilor slabe în zootehnie:
creşterea producţiei de oţe luri foarte greu ¡de stab ilit p rio ri­ J bant şi Fiat.
deziderate m ajore şi cum sînt
de calitate şi aliate, sporirea tăţi Fac această remarcă In tru - In ca d ru l a c ţiu n ii „M e ­ Staţia urmează a fi da­
s p rijin ite de fo ru l tutelar —
gradului de prelucrare şi rid i­ cît in ultim ă analiză, ar însem­ m oria p ă m în tu lu i n a ta l“ , tă in funcţiune în a doua
M inisterul Industriei M etalurgi­
carea perform anţelor funcţio­ na opţiuni în favoarea unor în tre p rin să de M uzeul ju ­ jum ătate a acestui an.
ce — e fo rtu rile siderurgiştilor deţean Deva, un gru p de
In . °st u ltim an al cincina­ nale, diversificarea sortim entu­ probleme curente şi renunţări
lu i de lam inate în scopul satis­ la atingerea imediată sau in cerce tă tori ai acestuia s-au COMORI
lu lu i y facerii În mai marc măsură a perspectivă a alto r obiective. în tîln it m ie rc u ri la S a rm i- î n d r u m ă t o r i s a u t u r i ş t i ! N U M ISM ATIC E
Perifcru a afla răspuns la a-
cerinţelor economiei naţionale. Iată de ce, conducerea m inis­ zegetusa cu cetă ţe nii aces­
cestc probleme, redacţia zia ru­ 9 )
Toate aceste elemente vin în te ru lu i consideră că, tn ansam­ tei com une şi cu m u lţi a l­ Pc te rito riu l comunei
lu i nostru s-a adresat tovară­
întim pinarca exigenţelor con­ blu, problemele care stau in fa­ ţii v e n iţi din satele din îm ­ Şendrcni din jude ţu l Ga­
şului ing. Ilie Cheşa, adjunct p re ju rim i. In tiln ire a a la ţi au fost descoperite
al m in istru lu i industriei meta­ sum atorilor de metal, acţionează ţa industriei siderurgice şî res­
ca factori h o tâ rito n tn realiza­ pectiv a Centralei industriale constat în exp u n e rite „S tră ­ prin fermele de animale? i numeroase com ori nu ­
lurgice. m oşii daci Pc m eleagurile
rea unor obiective im portante Hunedoara, care deţine ponde­ mismatice. Colecţionate
C um apreciază conduce­ trasate de conducerea de par­ rea hotâritoare tn asigurarea e­ hunedorene", a Iu i L iv iu cu pricepere dc către c-
rea Ministerului Industriei tid şi de stat şi, tn p rim u l rînd, conomiei cu metal, trebuie re­ M ă rg h ita n , „U lp ia T ra ia n a Icvi ele au fost reunite
Metalurgice activitatea des­ tn reducerea consumului de me­ zolvate in mod un itar, in mod Sarm izegetusa, ccl m ai im ­ in tr-o expoziţie dc mo­
făşurată de siderurgiştii tal. echilibrat. Aceasta nu exclude p o rta n t centru urban al A n im a lu l este „m a ş in a l ca­ m ieşorînd cantitatea de lapte ca lcu l dovedeşte că şi la nede vechi, româneşti şî
hunedoreni în această p ri­ Care sînt, după părerea fnsâ ci, dim potrivă, presupune Daciei rom ane“ , susţin ută re n-a pu tu t fi înşelată n i­ o b ţin u tă C A P V eţel p ro du cţia de străine. P rin tre exponate
m ă parte a anului şi in cc dum neavoastră, problemele concentrarea m ijloacelor şi ca- de G heorghe Lazin, şi ciodată, in sensul că ra n d a ­ P orn in d dc la re a liz ă rile la pte ar putea creşte cu ccl se află monede bătute pc
fel rezultatele obţinute co­ esenţiale pe care conduce­ „R e a liz ă ri şi perspective a­ m en tu l său c d ire ct p ro p o r­ nesatisfăeâtoare în reg istrate p u ţin 30 l num ai dacă m u l­ te rito riu l ţâ rii noastre,
respund nevoilor actuale rea centralei şi a combi­ Interviu realizat de le com unei Sarm izegetusa“ , ţio n a l cu c o n d iţiile de h râ n i- pinâ acum în p riv in ţa înde­ sul s-ar efectua corect inccpînd cu anul 1816, u-
ale economiei ? natului trebuie să le abor­ LAURENţiU VISKI a p a rtin în d lu i V asile G ă i­ rc şi în g rijire ce i se asigură. p lin ir ii c o n tra cte lo r la lapte D eparte de a putea fi con­ nclc care au circulat in
Sarcinile care revin com bi­ deze şi să le soluţioneze cu n a m . O ricin e a con statat că la cea — „b a ro m e tru " care indică siderată c it de cît satisfăcă­ tim pul Im p e riu lu i aus- şi
precum
E xp u n e rile au fost înso­
tro-ungar,
natului hunedorean tn anul prioritate ? ţite de d iap ozitive , foto g ra ­ m ai mîeâ m o d ifica re a „tr a ­ cu e xa ctitate e ficie n ţa a c tiv i­ toare, situ a ţia în tiln itâ în m a­ monede finlandeze şi ru ­
ta m e n tu lu i", îndeosebi vacile
1970 sînt m obilizatoare şi se Centrala industrială Hune­ fii. pre zen tă ri de obiecte tă ţii desfăşurate in cadru) fe r­ jo rita te a u n ită ţilo r denotă că seşti.
înscriu În dinamica creşterii doara şi unitatea sa de bază, IZ arheologice. cu lapte reacţionează fie po­ m elor de vaci — organele a­ p re şe d in ţii unor cooperative,
producţiei de metal stabilită de com binatul, au de rezolvat în z itiv , fie negativ, m ă rin d sau g ricole judeţene au efectuat b rig a d ie rii zootehnici, in g in e ­ Sub îndrum area profe­
un co n tro l in peste 30 de co­ r ii şi m ed icii v e te rin a ri lasă sorilor, pion ierii din Şcn-
o p era tive agricole u rm ă rin d ca p ro gra m ul de lu cru în dreni şî-au propus să
m odul cum se respectă pro ­ ferm e să se desfăşoare la participe la uncie lucrări
gra m ul de lu c ru in zootehnie, voia jn tim p lâ rii. după placul pc şantierul arheologic
cum se preocupă con du cerile în g rijito rilo r. Se înţelege că al castrului roman dc la
planificate cu 600 lei pe sa­ u n ită ţilo r şi cadrele tehnice a tu n ci cin d aceşti fa cto ri nu llarhoşi pentru a achizi­
ţiona piese necesare des­
ANGAJARE FERMĂ suplimentare de 3 milioane cum se face recepţia şi pre ­ tă ţilo r, n e g lijin d în d e p lin ire a arheologic.
de soarta p ro d u cţie i anim ale,
pun la in im ă interesele u n i­
lariat ;
chiderii unei expoziţii dc
O Se vor realiza economii
luarea la p te lu i ş.a., sta b ilin d
un or o b lig a ţii profesionale c-
corespunză­
totodată m ăsu ri
lem entare. cind se tra n s fo r­
AR BITR U M ECIUR ILO R
toare p e ntru în lă tu ra re a nea­
mă doar în s im p li tu riş ti p rin
lei şi beneficii peste plan de
3 milioane lei ; ju n s u rilo r sem nalate. Ce co n ­ ferm e, ran da m entu l a n im a le ­ DE FO TBAL
c lu z ii s-au desprins eu acest lo r este m in im , ia r în loc de DIN M EXIC
• Se vor realiza urmă­ p rile j ? eîştig se realizează p ie rd e ri i­
Din Paris se anunţă că
toarele reduceri la consumu­
recu pe rabile
In unele cooperative ag rico­
In m a r e a Întrecere rile specifice admise prin le, ce c d re p t cam pu ţine la fi oare p o sib il ca p ro d u cţia celor 30 dc a rb itri care
lista
a fost definitivată
Se pune întreb area : cum ar
num ăr, unde se aplică cu ră s­
normele de deviz :
400 mc
conduce
vor
m eciurile
şi
pundere
co n ştiin cio zita te
dc lapte să crească dacă la
materiale
lemnoase — din
fotbal din Mexic.
care 280 mc cherestea, 220 re g u lile de în g rijire şi hrâ- p ro gra m ul de lu cru al în g ri­ cam pionatului mondial de
n irc a a n im a le lo r,
se re a li­
jito r ilo r de la C A P. Rîrsâu
Ilin partea României a
tone metal - din care 70 to­ zează p ro d u c ţii de lapte cu nu p a rticip ă n ici preşedinte­ fost desemnai a rb itru l
ne oţel beton, 350 tone ci­ m u lt superioare faţă de m e­ le. nici in g in e ru l coo pe rativei, Andrei Rădulcscu. P rin ­
Ritmuri intense de execuţie pentru ment şi 120 000 bucăţi că­ semenea exem ple oferă C.A.P, face prezenţa după ora 7? N e. tre cei care vor oficia la
ia r b rig a d ie ra zootehnică îşi
dia înre g istra tă pe ju d e ţ. A ­
jo curile din M exic se nu­
rămizi.
ş a., cu toate că şi în aceste
re faţă de în d e p lin ire a in d i­
O Se va perfecţiona cola­ S im eria, S in ta n d re i, C ris tu r g lije n ţa şi lipsa de răspunde­ mără oîţiva a rb itri bine­
O rtiz de
cunoscuţi ca
p ro ­
p o te n ţia lu l
cooperative
c a to rilo r de plan în zooteh­
punerea în funcţiune înainte beneficiarii, adueîndu-se con­ d u c tiv al a n im a le lo r nu este nie îşi găsesc expresie în McndiVi! (Spania), Diaz.
şi
borarea cu
proiectanţii
Ilorm a /a ba l (Chile), Fcr-
încă pe de p lin v a lo rific a t, da­
fa p tu l că nu s-au asigurat în ­
tribuţia la ieftinirea soluţiilor to rită Îndeosebi ca re n ţe lo r în g r ijito r i pe ntru toate lo tu rile dinand Manschall (Aus­
Rogcr
tria,
IHachin
fu ra ja re de anim ale, ia r din ra ţiile în ­
de proiectare şi reducerea to cm ite concentratele lipsesc (Franţa), K u rt Tschcn-
de termen a obiectivelor productive ponderii volumului de lucrări im p o rta n t s-a desprins fa p tu l cu desâvîrşire. schcr Antonio Shardella
Ca un aspect
(R. F. a G erm a­
deosebit de
nici),
că num ai p rin sim p la res­ N ici la cooperativa a g rico ­ (Italia), T ofik Baliram nv
pectare a re g u lilo r m in im e de lă din S îrb i conducerea u n i­ (U.R.S.S.) şi Dicgo dc
N IM M IN 9AO. • 2* )
în g rijire şi h râ n ire a va c ilo r, tă ţii şi cadrele tehnice nu Lco (Mcxicî.
im puse de necesitatea re a li­ m anifestă preocuparea cuve­
Judeţul nostiu va purta şi În acest ultim an al cincina­ ca de dolomitâ metalurgică ză rii u n or p ro d u c ţii c ît m ai n ită faţă de buna desfăşurare
lului amprenta unui vast şantier. Cele aproape 2,5 mi­ cu 60 zile înainte de termen; ma»ri pe cap de an im a l, la a a c tiv ită ţii la ferm ele de a­
liarde lei fonduri de investiţii alocate judeţului trebuie să unele cooperative agricole nim ale. Cu toate că fu ra ja ­
fie materializate in obiective de mare însemnătate pen­ O Finalizarea lucrărilor cantitatea de la pte s-a d u ­ rea este sub orice c ritic ă , la ­
tru economia naţională. de extindere a ajustajului b lat Spre exem plu, la C.A.P să de d o rit şi organizarea De la Universitatea
Eforturile şi preocupările din acest on ale colectivelor la laminorul de semifabrica­ R âdulcşti. unde s-a in sistat m u n cii, pa rticip a re a b rig a d ie ­
de constructori converg tocmai spre înfăptuirea acestor pe în tă rire a s p iritu lu i de răs­ ru lu i. preşedintelui, in g in e ru ­
obiective. Mărturie sînt angajamentele asumate in marea te cu 60 zile înainte de ter­ pundere şi a d is c ip lin e i p ri­ lu i şi a m e d icu lu i ve te rin a r serală de
Întrecere, dorinţa fermă a tuturor muncitorilor, tehnicie­ men ; vind aplicarea un ui program la p ro g ra m u l de lu cru Ca o
nilor şi inginerilor de pe şantierele industriale de a rea­ de lu cru ju d icio s din partea „în c u n u n a re " a nepăsării a-
con du cerii u n ită ţii şi a în g ri­
liza in termen şi eficient sarcinile ce le revin. ® Punerea în funcţiune a eestora. în luna ianuarie, de marxism-leninism
transportorului de concentra­ jito rilo r. can titatea dc lapte la va cile a fla te În la cta ţie nu
te de la fabrica veche de a­ liv ra tă de la cele 82 de vaci s-a asigurat deeît hrana v i­
ţe ilo r (?).
I. C. S. Hunedoara glomerare la fabrica nouă afla te in la cta ţie a sp o rit de La C.A.P H ărâu doar con­ Deva
de aglomerare cu 10 zile îna­ două ori. Deşi la prim a vede­ ştiin cio zita te a cîto rva în g riji­
Constructorii hunedoreni işi Q Punerea în funcţiune a inte de termen ; re ar părea un lu cru fără im ­ to ri (C nu sînt încă a sigu raţi) Luni, 16 februarie 1970, o­
portantă. creşterea p ro du cţiei
mobilizează întreaga capacitote celulelor 21-22 la extinderea O Pianul anual de pro­ face ca sectorul zootehnic să rele 10, va avea loc in sala
s-a da to ra t în m are m ăsură festivă a Consiliului popular
de muncă pentru a-şi aduce capacităţii de încălzire a la­ ducţie (a construcţii-montaj fa p tu lu i eâ s-a re n u n ţa t la judeţean, expunerea temei a
contribuţia Io realizareo şi de­ minorului blumîng „1360“ se va realiza pinâ la 15 de­ N. TIRCOB 7-a din program.
procedeul dc a m ulge vacile
păşirea sarcinilor de plan ce le cu 60 zile înainte de termen; cembrie 1970 ; Participă toţi studenţii uni­
revin în ultimul an al pionului o singură dată pe zi. în tro - IN fâO « i o) versităţii.
cincino!, ongajîndu-se să reali­ & Punerea in funcţiune a e Se va asigura o creşte­ dueîndu-se şi m ulsul de sea­
zeze următoarele : cuptorului nr. 2 de la fabri­ re a productivităţii muncii Grupul Bene'ator nr. t de la Centrala termoelectrică Dava. ra. De asemenea, un sim p lu