Page 48 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 48
2 DRUMUL SOCIALISMULUI gg Nr. 4701 ® DUMINICA 15 FEBRUARIE 1971
Tovarăşul Irîm ie Sim a, pre
IN MAGAZINELE SATESTI şedinţele cooperativei (le con rific in d u -s e b o rd e ro u rile (le
a ch iziţii, s-a constatat câ fa
sum Zam , s-n p lin s câ „cu solea uscată existentă fn m a
toate c ritic i le aduse acestor gazin nu era trecută in borde
Am v iz ita i mai m u lle mana- joga. A ic i lipseau toate s o rti gestionari, p rin şedinţe, c it si rou, ia r din cete 200 bucăţi de
zinc săteşti aparţinând coope m entele de zahăr, gestionarul la fata lo cu lu i, nu s a reuşit ouă, calitatea I, erau cuprinse
ra tiv e lo r de consum din ’¿am să fie puşi la punct, să-şi fa
şi Dobrn. Cu această ocazie Kugen Ocoş m otivând ea că d a to ria fn mod c o n ş tiin în evidentă num ai 75 bucăţi
s-a constatat câ acolo uneiv ICO M CO O P Deva nu î-a ono cios". Pentru toate aceste a b ateii.
gestionarii sini p rice p u ţi ţi ra t notele dc comandă Mai U n fapt ieşit (lin com un a gestionarul V irg il T u d o r a p lă
m anifestă interes in m unca lipseau g risu l, m arm elada, ţ i ..realizat“ gestionarul V irg i! tit pe loc o am endă de 400 lei
lor, se pásese m ă rfu ri su fic ie n g ă rile ..N aţionale", ia r pen T u d o r de la m agazinul sălcsi O stare dc m u rd ă rie şi dez
te. prezent ale in mod cores tru m u n c ito rii forestie ri s-au Pane. a p n rtin în d (Ic coopera o rd in e generală, m ă rfu ri nc>
pu nzător cu m p ă ră to rilo r. A s t
fel. la m agazinul din satul
H rădăţcl există o buna ap ro
viziona re cu m ă rfu ri s p e c ifi
ce, afişarea p re tu rilo r este
făcuta in aşa fe ’ in c it nu se
deosebeşte cu n im ic dc m a , defi-
gazinele (lin oricare oraş O cn*T*b «r
bună ap rovizion are s-a con
statat şi la m agazinul sătesc
(lin satul G odîneşli şi la m ulte
şi a tonojului trenurilor de măr
altele
furi şi călători. Avantajele, atit
Nu acelaşi lu cru sc poate
spune despre m agazinele din sub raport tehnic, cit şl suo
satele Sălci va şi Pojoga. care raport economic, sini evidente.
Lucrătorii din transporturile
sînt m u lt m ai aproape de coo
pe colea ferată din judeţul
p e rativa dc cenlru. La m aga
zin u l din Sâlciva. gestionarul nostru, alături de confraţii lor
ion Paz a tra n sfo rm a t u n i com andat d a r nu s-nu p rim ii t:vn de consum Dobrn. Acesta corespunzătoare c a lita tiv , c it din celelalte unităţi de pe cu
tatea în bufet, vînzînd bă u m arinată (le peşte, conservi' şi-a perm is să lase populaţia şi neafi.şnro (Io p re ţu ri, s-au prinsul ţării, au încheiat anul
tu ri ia pahar de 50 şi 100 rrl. de carne de porc cu fasole, Iară petrol, trim it»n d cisterna constatat şi la mngaz.inul să 1969 cu rezultate bune. Pre
(lin care cauză nu mai arc preparate (le carne etc. La cu 2 26(1 litr i de p c lro l la D e tesc din Răduleşti fapt pen vederile planului pe prima lu
tim p să se ocupe şi de c u ră m agazinul din S âlciva se gâ- va. pc motiv că nu a reuşit tru care gestionarul A u re l L a nă o acestui an au fost înde
ţenie, a p rovizion are p re tu ri senii 160 kg ca rto fi, iacă din să a d u n i bazinul la locul de la a fost sancţionat cu am en plinite şi chior depăşite. Pla
ele. Ia'psra sarea la pachete, luna decem brie 1969. caic descărcare, deşi a fosi am in dă. M agazinul din R ăduleşti Institutul de mine Petroşani. Gxamen de specialitate. Gxaminator conf. dr. ing. Igor Sc- nul de transport exprimat ip
co tu ri pentru burlane, fa rfu Irebu in u să fie aduşi la mun tnt din tim p La acest m aga nu avea de m u lt tim p c h ib ri batin. Răspunde studentul din anul V al Facultăţii de electromecanică minieră, Ion Drâghiţâ. tone/km convenţionale o fost
rii din faia nţă ele., ia r în vân e ito n i fore stie ri din Lojog« zin mai lipseau şi bu rla ne tu ri. sare la pachete. ţig ă ri Un răspuns bun, detaliat. încă o notă de 10, Foto : ION LIC1U depăşit cu 8,79 la sută, Iar lo
zare se găseau peste 100 sticle Dacă s-ar li in s titu it un pre pentru sobe sticle pentru la m ..N aţionale", acestea n e fiin d preţul de cost s-a realizat o
cu vin . avind sedim ente ţa m iu p e ntru ncalişare dc pre pă nr. 6, bocanci cu talpă d f liv ra te de către IC O M C O O L economie de 1 milion lei.
m u lte im p u rită ţi. P re tu rile de tu ri. acesta ar fi tost rîş lig a l. cauciuc, num ere m ari cizm e Deva încheind luna ianuarie cu
vânzare n « erau afişate la pe cu siguranţă, de către gestic- dc cauciuc, num ere m ari ele. asemenea rezultate şi făcind
sie 95 la sută din m ă rfu rile n a ru l m agazinului din Lojo In a n s i magazin m u rd ă ria si Având în vedere deficie nţele un bilanţ al realizărilor de
care se constată încă la m u l
expuse G estionarul nu a p u ga. în lr iK Îl aici nu sc găsea dezordinea depăşeau orice n- te m agazine săteşti, conduce IN Rî SAU TURIŞTI? pînă acum şi al sarcinilor de
tu t prezenta boi doi o u rile de a nici m ăcar o etichetă dc pre p nnlâ. gestionarul liin d mnî înfăptuit în vîltor, lucrătorii
c h iz iţii p e n tru 160 kg ca rto fi. Şi în acest m agazin se v in m u lt preocupai de vânzarea rea U.-l.CC . are da toria să din transporturile pe calea le-
60 kg fasole, 6 kg ceară de deau b ă u tu ri pentru consum b ă u tu rilo r la pahar. pentru den un s p rijin m ai concret rată îşi exprimă recunoştinţa
alb in e ctc. pe loc. ia r un nu m ăr de 166 consum pe loc Şi an i au fost In ferm ă îna inte de ora 7 3.5 la 3.3 procente de grăsi fierbinte faţă de partid şi gu
A sem ănător se p re zin lâ lu sticle cu vin aveau m ulte im găsite în vânzare v in u ri cu coo pe rativelor in vederea îm Cam acelaşi „p ro g ra m '1 s-n me, deşi la proba de la b o ra vern pentru grija părintească
c ru rile la m agazinul d in Po- p u rită ţi în co n tin u i. im p u rită ţi şi sedim ente. V>- b u n ă tă ţirii a p ro v iz io n ă rii , .şi s ta to rn ic it şi la C.A.P. C îm - to r s-a c o n firm a t câ dalele ce li se poartă permanent, gri
înscrise in iţia l erau reale! C a
desfacerii m ă rfu rilo r p rin „se m ni ţină pe p icioa re“ . C it p u ri, Gurasnda. Jlia şi lie ja n . zuri dc reducere a pro ce n tu jă oglindită in îmbunătăţirea
ii priveşte po preşedinte şi In totală co n tra d icţie cu condiţiilor de muncă şi de
m agazinele din toate satele in gin er, aceştia doar la ,.zilc cele mai elem entare cerinţe se lui de grăsim e s ta b ilit în u trai, în generalizarea nouiu!
n ită ţi s-au sem nal.it şi ta co
la
desfăşoară a ctivita te a şi
sistem de solarizore şi majo
ANGAJAU CERI inspector comercial de slat m a ri“ b rig a d ie ru l program ul, C. A IV vin Zam. A ic i În g ri o p era tivele agrico le din Câm căruia vor beneficia de un sub-
urm ăresc
SILVIU NGAG
rare o salariilor de pe urma
zootehnic
ia r
pu ri. Leşnie. C ris lu r şi a lte
jito r ii
d u
la program
nu-şi calcă pe in im ă să vină
pă ora 7. coca re denotă câ le Le lingă n e a ju n su rile a stonţîo! spor de venituri. Răs
sectorul zootehnic este consi m in tite au reieşit şi alte d e fi punzând acestei griji, muncito
erorilor la coşul de fum nr. 2 @ Obţinerea unuî volum derat ca o „ cenuşăreasă" a u cienţe p riv in d m odul de va rii, inginerii şl tehnicienii, toţi
cu 37 zile înainte de termen; suplimentar de economii in ni lă ţii. Şi la C A L Deva, lo rific a re a la p te lu i d in tre ca solorolu de la calea ferotă, işi
brigada din S în tu h a lm . în tr o re se detaşează îndeosebi nc-
© Folosirea intensivă a u valoare de 255 000 lei, pe exprimă ataşamentul profund
seară vacile au răm as n e m u l respectarea g ra fice lo r de pre foţă de politico internă şî ex
tilajelor şi instalaţiilor, în ve seama reducerii consumului se deoarece în g rijito rii nu s-au lu are (în unele cazuri acestea
de construcţii-montaj, din va derea sporirii productivităţii de ciment, oţel beton şi ma prezentat la lu cru L ilâ un o- nici nu există !). ternă o partidului şi guvernu
lui, hotărirea lor fermă de a
loarea obiectivelor de inves muncii, pe seama creşterii terial lemnos ; xc m p lu de crasă in d is c ip lin ă Lcrsistenţn aspectelor ne realiza exemplar sarcinile de
tiţii, prin simplificarea unor indicilor dc utilizare a aces Realizarea planului va fa cititor faţă de care conducerea co gative prezentate se datoreşte transport şi în condiţii de de
o p e ra tive i are d a toria să in
soluţii de proiect, reducerea tora cu 2 la sută faţă de rea loric anual pinâ la data de te rv in ă cu m ăsuri h o tările. in bună m ăsură şi fa p tu lu i câ plină regularitate şi siguranţă
nici
c o n s iliilo r
p re şe d in ţii
unor finisaje costisitoare la lizările anului trecut. 10 decembrie 1970. Cu toate câ zootehnia re p re populare, secretarii co m ite te a circulaţiei, de a şi aduce pro
lucrările de construcţii in zintă sursa p rin c ip a lă dc o b lo r com unale şi ai org an iza pria lor contribuţie la continua
înflorire a patriei. Io ridicarea
dustriale etc., contribuind la Şantierul „Enerpmontaj“ ţin e re a v e n itu rilo r băneşti, ţiilo r de p a rtid şi in s tru c to rii ei pe noi culmi de civilizaţie
reducerea ponderii lucrărilor d u h la coo pe rativele agricole din U.J C.A IV nu urm ăresc în şi progres.
Leşnic, Dejun, Jiireea M ică şi deaproape m odul cum este o r
dc construcţii-montaj în pre altoie, nu s-nu asigurat fu ra
- Anul 1970 reprezintă o pe acidă a cazonelor nr 2 şi 3, • mitliotcca — instituţie mod normal, o carte ar tre ganizată a ctivita te a în cad rul
ţuri de deviz cu 4,2 m ilioa rioadă do virf pentru devansarea suflarea cazonelor şi conduc complexă şi de o mare di bui să aibă 20—30 circuite. je nici pentru ra ţia m in im ă fe rm e lo r zootehnice.
ne Iei; montajului Io cele două grupuri, telor aferente celor două versitate — face ]>arle inte Deteriorarea cărţilor din dc în tre ţin e re a a n im a le lo r Să P entru îm b u n ă tă ţire a ra d i
Q Pentru mărirea eficien plus intensificarea montojului Iu rirantă din mediul Sjuritual. neglijenţa unor cititori nc nu m ai a m in tim câ în m a jo cală a re a liz ă rilo r o b ţin u te in
grupul nr. 4 — o orătat ing. Ni- blocuri ; al oamenilor. Importanţa pc produce perturbări atit in rita te a co o p e ra tive lo r a g rico sectorul zootehnic s-au s ta b i Grijă deosebifă
ţei folosirii fondurilor de or le nu s-a făcut încă lotizare .i
colae Di ti r. şeful şantierului „c- 0 F.conomii in valoare de care o acordă statul nostru huna desfăşurare a circui lit o scrie de m ăsuri ra re
ganizări de şantier se vor nergomontoj". Acest efort con muncii cu cartea, eforturile tului de carte, cit şi fn.. a n im a le lo r, ia r h râ n irca lo r sini binecunoscute de către pentru ceferişti
executa lucrări de organiza structiv deosebit trebuie reolizet 250 C00 lei faţă de sarcina făcute pentru dotarea aşe contabilitate. In fiecare an. d ife re n ţia la . în fu n cţie de to ţi fa c to rii răspunzători de
pro du ct)*, este ..tra ta tă " doar
re cu caracter definitiv in in condiţiile creşterii productivi- planificată. zămintelor <le cultură cu aproximativ 500—000 dc ca o chestiune teoretică De soarta p ro d u cţie i anim ale. Se | Ş colile (Ic ca lifica re $i j
valoare de 4 milioane lei; tâ■ ii muncii cu 2C jo sută Iotă - Angajomenle mobiţizotoare mijloace informaţionale, de cărţi, sînt trimise l.a legat, asemenea. lipsa dc co n tro l m anifestă însă o slabă preo j profesionale ale C.F.K -u lu i I
de anul trecut. Pentru o os. şi-au asumat şi colectivele de ia monstrează din plin aten iar dintre acestea multe au cupare pentru m aterializare a
© Prin măsuri organizato din partea co n d u ce rilo r u n ită i sînt a b şo lvile anual <lo m ii |
gura ¡espectoreo riguroosă o lotul întreprinderii 3 izolaţii, ţia acordată acestui dome doar citeva circuite. Iar acestora. A naliza decadalâ a
rice pentru folosirea mai bu te'mc.-. dor. precum şî o celot- Teîeconslructio şi E.C.C.F., toat." niu al vieţii spirituale. legarea unei cărţi costă W ţilo r şi a ca d re lo r tehnice fa re zu lta te lo r înregistrate în zo | <le fe ro v ia ri. N om enelato- \
vorizează ca In cooperativo|e
nă a utilajelor şi mijloacelor Icllc prevederi ale pionului pe ovînd scopul de a crea premise Din punct dc vedere sta lei, ceea ce, hi ultima in ag ricole (lin G urasada şi De otehnie la n iv e lu l com u ne lor < r i iI acestora sc îm bogăţeşte j
noi J
cuprîoiLjm l
j co n tinu u.
de transport din dotarea în emul in curs. montorii şi inslo- favorabile resoectăn* ongojo fistic, investiţiile pentm stanţă, dublează sau chiar va să sc sustragă însem nate în m u lte cazuri nu se face, j profesii, cum ar fi aeciea j
loforii noştri işi propun : meniului general do devansare carte pe cap dc locuitor se triplează costul volumului ia r In unele lo curi are un ca
treprinderii, la întreaga ca c a n tită ţi de lapte D e ficien ţe ra cte r fo rm al. Deoarece ase j (fe m ecanici pe?»>ih1" 1 deo- {
© Deycnşarea cu 15-30 zi cu cîte 10 zile o termenelor de cifrează la cote foarte ri- respectiv...
pacitate şi indici de produc in to le ra b ile s au con statat şi menea stări de lu c ru ri sin t j in o fiv e lc electrice şi Diesel, i
le a următoarelor lucrări ca p'.rnero în funcţiune a grupurilor în legătură eu hrâm ren şi în : cleelrom ecanieî pentru în - j
tivitate sporiţi, re va realiza - ne-o spus tovaiăşul Flonn N ; in to le ra b ile , se im pune în tă
re condiţionează punerea în g rijire a v iţe le lo r de re p ro rire a s p iritu lu i dc ord in e şi ! fre fiiie re a lin iilo r ferate e- !
o economie la manoperă la culescu, secretarul comitetului ducţie. cu fu ra ja re a o ilo r
funcţiune a grupurilor: pro Cartea — un bun obştesc d iscip lin ă în fiecare coopera j fe c lrific a fe , te h n icie n i şi }
activitatea de bază de 8 la de partid pe complex termocen geslante si pregătirea sp a ţi tiv â n g riro lâ . tragerea la răs specia lişti în problem e de !
bele hidraulice şi spălarea trală ilo r necesare fâ lâ rilo r ctc.
sută faţă de prevederile dc pundere eu severitate a tu calcul cfcclro n ie fe ro via r.
Ş iru l n e a ju n s u rilo r nu este
manoperă din devizele de e epuizat insă. Se rid ic ă cîle- tu ro r celor re se fac v in o v a ţi ir I
xecuţie. Şantierul T.CJÜJÜ!. Valea Jiului rlicate, situînd România O parte din vină, fără va problem e şi în legătură dc n e reg ulile în lîln ile în o r ! P entru apărarea săn ătăţii j
ganizarea m uneii şi conduce
printre primele din lume in
— Orgonizoţia de partid şi acest domeniu (4 cărţi pe îndoială, o poartă şi editu cu preluarea la p te lu i din u n i rea judicioasă a a c tiv ită ţii în | m u n c ito rilo r ce fe rişti, sta tu l ;
conducerea întreprinderii — ne-a - După ce a încheiat cu un construcţii-montaj pe 1970 cu locuitor, faţă de 2 cărţi pc rile Acestea ar trebui să tăţi. ceea re face necesară in zootehnie. T e lu l tu tu ro r a c ţi ! noslru a alocat an de an J
declarat tovorâşul Cornel Cova- bilanţ pozitiv activitatea pe onul 500 00 lei ; locuitor în producţia mon editeze pentru bibliotecile te rve n ţia cu m ăsuri energice u n ilo r ra re se in iţia ză pentru fo n d u ri im p ortan te . In pre - !
liov, secretarul comitetului de 1969 - ne a spus tovorâşul ing. dială !). publice cărţi legate, avin- din partea con du cerii în tre redresarea pro d u cţie i a n im a I zcnl. reţeaua m edicală fe- !
partid de Io I.C S.H — au luc;t toan Losot. şeful şantierului 0 Sporirea productivităţii Legată dc politica cultu du-se in vedere circulaţia p rin d e rii judeţene de in d u s liere nu poate fi a ltu l dccit | rn vi ară cu p rin d e 177 d is- j
lor
scuză
Asta insă nu
c irc u m s c rip ţii j
pensare
şi
toate măsurile pentru ca între T.C.M.M. Valea Jiului - colec muncii cu 100 lei pe salariat rată a statului şt partidului „maltratarea“ unor cărţi, dc trie a lim en tară. fa lă citeva rid icare a re n la b ililă ţii fe rm e m edicale. 3 sanatorii de i
cerea să se desfăşoare in cele tivul nostru este hotorît să - şi a m şi an ; nostru este şi <patnicatea fo către cititori aspecte m ai se m n ifica tive : la lo r zootehnice, creşterea v e n i noapte. 24 p o lic lin ic i, 14 !
moi bune conditîuni. Şantierele recepţia la p te lu i de la C A IV
plifice eforturile în vederea e- O Reducerea consumurilor losirii cărţilor în sminti in Nu dorim să invocăm pe tu rilo r băneşti ale u n ită ţilo r spitale, i) laboratoare şî un
Construcţii I şi Monto) instalaţii xecutoni şi punerii la timp m struirii şi al ridicării inte na li zări Ic de rigoare, amen Ita po lt. şoferul Tosif D o rea a cooperatiste şi asigurarea li (ren sanitar.
II au chemat Io întrecere co specifice cu 5 tone la me lectuale a cetăţeanului „A - zile ctc., ci faptul că ar tre m o d ifica t (scâzind. b in e în ţe nei re trib u ţii sporite a m u n
lectivele celorlalte şantiere. funcţiune o obiectivelor legate tal, 10 mc la material lem morţizarca" cheltuielilor fă bui să existe undeva şi o
S-ou osigurot tuturor formaţii de dezvottareo şi modernîzarec nos şi 10 tone la ciment; cute de slat prin această preocupare pentru „arta ci les) nvâzul de p rim ire de la c ii co o pe ratorilor.
lor frontul de lucru, aproviziona producţiei de cărbune in Valea f/raluitale sc obţine jtrin re titului". Dragostea pentru
rea cu utilajele necesore unor © Punerea in funcţiune
Jiului. In acest scop ne om an- zultatele „beneficiarilor", in carte trebuie cîştir/ată me
ritmuri de execuţie corespunză cu 5-10 zile înainte de ter nportul, lor concret la des todic, prin mijloace de a
gojot să reolizăm următoorele :
toare. Aceasta o permis ca in men a unui număr de 19 o făşurarea vieţii cotidiene tracţie şi stimulai e, far
luna ianuarie să realizăm 7 Io Q Depăşirea planului de biective. In acest cuz, problema şcoala trebuie să colaboreze Pentru abatajele Masă rotundă
sută din planul anual şi să men care se pune n i acuitate mai sirius cu biblioteca.
ţinem ovonsul Io unele lucrări este folosirea cit mai înde Acest obiect, ce prin pa
de la fabrica nouă de oxigen, Şantierul hidrotehnic Valea Jiului lungată a căiţilor aflate in ginile sale este un Instru subterane La Casa dc cu ltu ră din fira d a avu i loc
extinderea capacităţii de încăl bibliotecile publice, cu alte ment al inst rncţiei şi edu o masă rotundă pe tem a zb o ru lu i în cos
zire la bluming „1 300“ şi cup
Progromul de lucrări hidro apelor Jiului superior pe o j cuvinte, „ i ¡aţa" unei cărţi caţiei, constituie un bun de mos. P entru a da un pfus de a u te n ticita te
torul nr. 2 de lo fabrica de do trebuit- prelungită cil mai Z ile le trecule, la m ina Lupe ni a sirsit
tehnice din Valea Jiului, începu lungime de 7,2 km cu 15 zile jireţ, obştesc, al tuturor • ş tiin ţific ă şi a fra c liv ila te d is c u ţiilo r, con
lomita. mult timp iiosibil. un nou lot dc I 0Gl> de s lîlp i h id ra u lic i
te cu cîţîvo oni în urmă, o In înainte de termen ; Distrugerea sau deteriora ducerea casei dc c u ltu ră a in v ita t pe conf
trat în fozo de finalizare. Dota La Rihlioteca municipiu rea Ini constituie o profa p e ntru dotarea un ui a b a ta j fro n ta l aflat ing. L m il Stoica şi asist. ing. loan M irită
in pregătire la zona I a m inei
a
© Darea in funcţiune
Colectivele de pe rito acestui fopt, şi din necesi conductei de aducţiune Ma- lui Deva — peste 1.10 Ofili nare a muncii umane întru N o ii s tîlp i h id ra u lic i cu pompă in d iv i dc ta I.AI. Petroşani, ta re au vo rb it celor
volume — frunzărim citeva
chipată in slove şi duce la
prezenţi despre etapa actuală a zb o ru lu i
tatea recuperării rămineâlor in
urmă acumulate, colectivul şan leia — Petroşani cu 15 zile exemplare „tipice". Coperţi îndepărtarea de la lectură duală au o deschidere m axim ă de 2 f.GO o m u lu i pe Lună. cum s-a realizat aeesl
şantierul Centra tierului este hotârît să intensi înainte de termen ; rupte sau uzate, file pătate, a celor dornici să citească m m şi o p o ila n ţă de 20 lonc, p e im iţin d deziderat de veacuri al o m e n irii, im p o r
t fice ritmurile de execuţie, să sublinieri cu cerneală «t Deci, atenţie la păstrarea realizarea unei susţin eri cu un ¡nalt grad tanţa tui pe ntru progresul ş tiin ţific .
mărească potenţiolul construc © Reducerea costurilor de creion etc., şi asta doar du bunului obştesc. După acest de te h n icita te şi securitate a m un cii. P a rtic ip a n ţii au pus nenum ărate în tre
tei termoelectrice tiv şi să perfecţioneze octivitoteo deviz cu 200 000 lei faţă de pă cinci-şase circuite. prim semnal, vom rei>eni, O dată in tro d u şi in subteran. aceştia bă ri cad relor didactice u n ive rsita re in cit
în vederea realizării următoa sarcina planificată; — Nu există nici o dispo dacă e cazul, cu numr-le ci vor aduce o c o n trib u ţie im p o rta n tă la după cum ne m ărturiseşte corespondenta
titorilor — distrugători de
Mintia relor ongojomen»e : © Sporirea productivităţii ziţie privitoare la „terme cârti m odernizarea o p e ra ţiu n ilo r d in abalaî. noastră M ia A rde le an. In ii Ini rea a duraf
nul de uzură" al cărţilor, ne
0 Punerea în funcţiune a
precum şi la reducerea con sum u lui de m a
muncii cu 0,6 la sută; spune Inan Faur, directorul te ria l lemnos. m u lt şi s-n do ved it extrem de in s tru c tiv ă
pentru cei prezenţi.
conductei de aducţiune Va
Constructorii, montorii şi insta- © Îndeplinirea planului a bibliotecii municipale. In C. DROZD
lolorii de pe cel mai mare şan lea de Peşti — Lupeni cu 10
tier ol judeţului — Centrala ter zile înainte de termen ; nual de construcţii-montaj cu
moelectrică Mintia — au de în & Terminarea regularizării 5 zile mai devreme.
făptuit in acest an un impie-
sionont volum de lucrări, in rit une care preocupă intens con
muri de execuţie deosebit de ducerea m inisterului, ca şî co
rapide, pentru o asigura pune 1 Î Â I D i T A I lectivele din întreprinderile
rea în funcţiune la termenele noastre.
planificate o grupurilor energe In acest sens. au fost elabo
pacităţîlor în citeva d ire cţii
tice nr. 2 şi 3, însumind o pu.- dere a problem elor, acţionînd tări cadrul de relaţie pc fieca fost rezolvate, avind asigurată rate studii complexe privind
tere de 420 MV/. principale Intre care aş subli in prezent ca principal factor re treaptă de organizare şi o bază tebnico-m alerialâ co îm bunătăţirea co n d iţiilo r de e
Dotă fiind însemnătatea vita nia creşterea nivelului calitativ de organizare şi îndrum are a conducere va fi pus de acord respunzătoare pentru realizarea laborare a oţelului, dc lam ina
al producţiei de metal, reduce
lă o acestui mare obiectiv ener a ctivită ţii tehnice şi economice cu principi i le generale care sarcinilor de plan. re .şi finisare a acestuia, pen
getic pentru economia naţiona rea consum urilor şi in prim ul din în trep rind erile componen fundamentează concepţia de or C it priveşte desfacerea pro tru a asigura încadrarea m axi
lă. în ongojomentu! asumat de rînd a consumului de cocs şi te. Trebuie subliniat faptul că ganizare a conducerii comune ducţiei, considerăm câ nu poa mă în exigenţele tehnologice
orgonizoţia judeţeană de partid metal, creşterea capacităţii de organele de conducere ale cen prin centrale. te fi vorba de o lipsă ,,dc des .şi economice ale consumatori
Hunedoara, ca răspuns lo che finisare a lam inatelor In vede tralei — consiliul dc adm inis La începutul acestui an. facere“ , m etalul fiind în ega lor de metal Unele din aceste
marea odresolă de organizaţii rea rid ic ă rii valorii de între Hunedoara a Intim pi nat o lă măsură contractat a tit pc măsuri sînt în faza avansată
le judeţene de partid Braşov şi buinţare a acestora Progresul traţie şi biroul executiv — s-ou seamă de dificultăţi in a piaţa internă cit şi pe piaţa de aplicare — instalaţia de fla-
Timiş, se arată că cele două industriei noastre constructoa afirm a t in această perioadă ca provizionarea tehnico-mu- externă. Ceea ce trebuie insă mare a b lu m u rilo r cu oxigen,
grupuri vor fi puse în funcţiune re (Ic maşini este condiţionat organe colective dc conducere sub liniat este laptul că dez extin de rile (lin ajusta jele In-
cu 10 zile înamle de termenele in ccl mai înalt grad tic ca li şi decizie, claborîndu-şi un stil terială, in contractarea şi voltarea şi ridicarea calitativă m inoarelor dc profile uşoare şi
tatea m etalului produs Dc a propriu de muncă, o persona desfacerea producţiei la in
stabilite. Acestui scop fundo litate proprie In abordarea şi a producţiei de oţel in ţara profite m ijlo cii şi benzi. Alte
mental ii sînt subordonate toate ceea, vor trebui depuse toate e- rezolvarea m u ltip le lo r proble tern şi export De aseme noastră a permis începînd din măsuri, de mai mare anvergu
eforturile colectivelor de la M in fo rtu iile pentru ca Hunedoara nea, îndeplinirea sarcinilor acest an asigurarea unor exce ră. au fost atacate şi urmează
să devină în cc) mai scurt tim p me ridicate de viaţă. actuale şi de viitor este
tia. dente destinate exportului, ca a fi realizate în tr-o etapă i-
un com binai al m etalului de Trebuie evidenţiat faptul că de Iertată de dotarea combi re influenţează favorabil creş mediatâ.
înaltă calibre . şi consiliul dc adm inistraţie al natului eu instalaţii şi a terea resurselor valutare ale e Desigur, enunţind aceste c i
Şantierul „Energo- Procesul de adaptare (t centralei a acţionat în tr-u n do paratură modernă pentru conomiei noastre. Această si teva Idei. n-am epuizat nici po
mecanismului nostru eco meniu nou dc activitate, prin perfecţionarea calitativă a tuaţie nouă a impus o creştere departe problematica largă a
construcţia“ nomic la cerinţele produc experienţă concretă şi chiar Iiroducţiei. In ce mod se considerabilă a tra ficu lu i fe producţiei do metal în general
fără existenţa unui cadru pre
ţiei şi gestiunii
moderne
acţionează in aceste direc
ro viar şi m aritim pentru care
şî a Hunedoarei în special. Aşa
vizează şi perfecţionarea cis reglementat, acesta a reu ţii, ce măsuri n întreprins organele corespunztâoarc din cum a rezultat şi din dezba
activităţii centralelor indus şit să selecţioneze, abordeze şî şi va întreprinde în conti
- Obiectivul centrol ol şan M inisterul T ra nsp orturilor nu terile din cadrul adunării re
ticrului nostru este de o executa triale. Cum caracterizează soluţioneze problemele majore, nuare conducerea ministe s-au pregătit şi nu s-an orga prezentanţilor salaria ţilo r, fie
toate lucrările dc construcţii a conducerea ministerului, ceea ce a permis îndeplinirea rului pentru a sprijini din nizat din tim p, fapt care a con care problemă îmbracă aspec
din acest punct dc vedere, cu succes a tu tu ro r in dica tori plin şi eficace eforturile si- dus şi conduce şi în prezent la
ferente blocurilor nr. 2 şi 3. in lor sta b iliţi în prim ul an de te concrete complexe. Ceea ce
vederea punerii acestora in func activitatea Centralei indus denngiştilor hunedoreni. ? perturbarea a c tiv ită ţii de ex doresc să relev. în încheiere,
triale Hunedoaia, ce se are ac li vitale. liste adevărat că in prim ele port prin stocarea producţiei
ţiune cu cîte 10 zile înainte de este că M inisterul Industriei
in vedere pentru lărgirea In prezent. Colegiul M.I.M. a dc dc la începutul acestui an, şi in lîrzicrca expedierii aceste
termen - ne o declarat tovară M etalurgice va analiza şi trata
atribuţiilor şi corn pete nţ el or întocm it o reglementare nouă a in ansamblul m inisterului, au ia la clie n ţii externi.
şul Mihai Moruţ. inginerul şef el cu toată răspunderea proble
şantierului „Energoconstrucţio". acesteia şi cum acţionează re la ţiilo r m inister — centrale — iosl in lin ip in a le unele d ific u l Consider câ foarte just sesi mele acestui mare producător
Noi ne om mai propus : ministerul fn acest sens ? întreprindei i. cai c v;j asigura tăţi în aprovizionarea tcbnieo- zaţi problema dotării în per dc metal, care este Com binatul
Centrala industrială Hune deplasarea unor competenţe m nlerială ca urmare o unor spectivă a com binatului eu in
fó Terminarea fundaţiei siderurgic Hunedoara, îl va
Noua oţelâ.'ie electrică de lo Hunedoara, unitate modernă, doara. (arc in cinând îm plineş largi exerciţiile pinâ acum de faclori de conjundură. In pre stalaţii şi aparatură modernă îndruma şi s p rijin i eu g rijă
furbogenerolorului nr. 4 cu meniră să asigure in cea mai mare parte, lealiiorea in ocest te un un de activitate, a reu d ire cţiile m inisterului, )o cen zent. datorită m ăsurilor apro destinată rid ică rii perform anţe pentru ca toate sarcinile ce re
15 zile înainte de termen; an a unei producţii de peste 200 000 tone oţeluri aliate. şit să treacă cu succes peste trale şi întreprinderi. In ace bate de conducerea pa rtidu lui lor calitative ale producţiei dc vin colectivului dc aici să fie
& încheierea tuturor Iu* clapa de organizare şi cuprin laşi tim p, in aceste reglemen şi stalului, aceste probleme au oţel şi laminate, liste o chesti îndeplinite în mod exemplar.