Page 5 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 5
Anuí XXI! PROLETARI PIN TOATE ŢĂRILE, UIMIŢI VĂ! Redacţia
Nr 4690 şi administraţia
ziarului
Marţi
DEVA, str Dr. Petru '¡rota nr *5
3 februarie
telefoane: ledaetoi >ct - 11588, *e-
dactoi ţe l adjunct, secielai de «edacţie
şi adm inistraţia - 12138 ; secţiile cui*
1970 tuio-sporl şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisoii, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile induslrie şi
viaţa de pa tlid - 11275 ; telelon de
I PAGINI, 30 BANI serviciu înfre orele 16*24 - 11585
D IN A M IC Ă Rezultatele întrecerii pe (ara
pentru îndeplinirea planului i
ASCENDENTĂ de acţiuni patriotice
A VIEŢII de organizaţiile judeţene in Teteormon : D i VOLU1MUL It DIN ISTO RIA
Analizind activitatea depusă
L IM B II ROMANE
ploma de O noo
întrecerea pentru îndeplinirea re a C.C. al In lib ră rii a apărut volu
planului de acţiuni patriotice U.T.C. şi un pre mul II «lin Istoria lim b ii ro
miu în valoare de
pe anul 1969. Biroul Comitetu
SPIRITUALE lui Central ol Uniunii Tinere Pe următoarele locuri s au mâne, lucrare elaborată dc
20 000 lei.
sp«M:ialişti ai In stitu tu lu i «Ic |
tului Comunist a acordat ur
lingvistică al Academiei, în j
mătoarele distincţii şi premii : situat organizaţiile judeţene colaborare cu cadre didacti- j
U.T.C. - Sibiu. Braşov. Tulcea,
Locul I - Organizaţia ju ce «Ic la Universitatea Bucii- i
Brăila. Mehedinţi, Ilfov, Argeş.
deţeană U T C reşti Volum ul, care arc ca j
Prahovo : Drape Pentru succesele obţinute in redactor responsabil pc prof. j
Orîndu/rea socialistă înscrie la loc de frunte, în rîndul lul şi Diplomo de munca de colectare o m eta I. C«)tcanu. membru corcs- j
cuceririlor sole mâreţe, transformarea culturii într-un bun Onoore a C.C. al lelor vechi a fost otribuit orga pondent al Academici, pre- i
destinat maselor celor mal largi de oomeni oi muncii de U.T.C. şi un pre nizaţiei judeţene U TC. Bra zintă istoria lim b ii noastre i
la oraşe şi sote. Eforturile din ce in ce mai mari ole par miu in voloare şov un premiu in valoare de din secolul al iV -lc a pînă i
Echipa de mentori turbine condusă de Constantin Azamfi rei îşi aduce o contribuţie preţi
tidului şi statului nostru pentru ridicarea nivelului de cul de 40 000 lei ; 15 000 lei, ¡ar pentru realizări in secolul al V U I-lea.
oasă la îndeplinirea sarcinilor ce revin Şantierului energomontaj M intia. In fotografie vă prezen
tura ol poporului, pentru inâlţarea Iul spirituala, pentru tăm un aspect de la centrarea diafragm elor cilindrului de me die presiune de la grupul nr. 2. Locul II - O rganizaţia ju le silvice, organizaţia judeţea
dezvoltoreo m ultilateralâ a personalităţii cetăţenilor deţeană U T.C. nă U T C . Argeş a primit un PRODUSE PENTRU
României socialiste se concretizează intr-o dinam ică ascen Coraş - Severin : premiu în valoare de 15 000 EXPORT
dentă a aspiraţiei spre cultură, fără precedent în întreaga Diploma de O lei. -De asemenea, orgonizoţi-
noastră îstorîe. D U P Ă P R IM A L U N Ă A A N U L U I noare a C.C. al ieî judeţene U T C Tulcea - i întreprinderea dc comer|
„Comunicatul cu privire fa îndeplinirea planului de stat U.T.C şi un pre s a otribuit un premiu de exterior „C h im im p o rl“ a li- :
de dezvoltare a economiei naţionale pe 1969“ , recent dat miu în valoare de 15 000 lei pentru efectuarea u vrnt recent in Ita lia zeci «Ic i
publicităţii, ilustrează cu elocvenţo cifrelor acest vast şi 30 000 lei; nor importante lucrări cu ca tone «Ic acid azotic, produs i
cuprinzător proces. Cheltuielile pentru invăţămint, finan Locul III - Organizaţia ju racter agricol. al com binatului chim ic „V ie - i
ţate de Io bugetul de stat, s-au ridicat în 1969 la 8 889 000 INDUSTRIA HUNEDOREANĂ deţeană U T.C (Agerpres) to ria ". Pc baza unor noî 1
lei faţă de 7 797 000 lei in 1968, iar cele pentru cultură, contracte, sc va exporta în |
artă şi ştîinţă la 2 941 000 lei în 1969 faţă de 2 805 000 lei A ustria, R.F. a Germ aniei şi j
in 1968. Baza m aterială a invăţăm întului de cultură ge Suc<lia acid (orm ic, produs ;
nerală, mediu, profesional şi tehnic s-o îm bogăţit cu pe «Ic Uzina chim ică din Copşa i
ste 2 700 săli de clasă, o invăţăm întului superior cu încă raportează realizări de prestigiu Lucrări de Sfaţii noi pentru Mică şi acid sa Id ilic , dc Fa- j
44 200 mp şi 10 cămine studenţeşti cu peste 4 000 de hrica „Sinteza“ din Oradea. :
locuri. O expresie gr ăitoare o efortului masiv făcut deservirea
de stat pentru ridicarea nivelului de cultură ol poporului modernizare la PELE DESPRE
o constituie cheltuielile pentru invăţămint, care, în 1969, în îndeplinirea planului F O T B A LU L EUROPEAN
s-ou ridicat la 1 353 lei pentru un elev din şcolile de cul U.M.M.R. Simeria populaţiei
tură generală Şi 12 278 leí pentru un student. „In M exic sc va juca a- '
In imediata apropiere a Pentru populaţia m unici cclaşi gen dc fotbal ca şi cu i
Comunicotu! moi cuprinde o seamă de dote grăitoare, halelor «le icp a ra l vagoane piu lu i Deva. desfacerea mo patru ani : in urmă în An- j
menite să definească dimensiunile contemporane ale vie şi angajamentelor «Ic la U.iM M R. Sim eria. au bilei se face acum pi in tr-u n glia. Sîntem in tr-u n nou ci- \
ţii spirituale a cetăţenilor României socialiste. Alături de apărut «‘onsl m otorii. Aici se depozit nou construit, .ivind clu al cam pionatelor m nndia- j
o lorgă boză materială o culturii de mosă, de care popu vor ridica două n«»i hale in «» suprafaţă utilă dc 2 200 mp, le. Echipele europene au i
laţia beneficiază grotuit, notăm că, Io sfirşitul anului suprafaţă «Ic circa 91100 ni?», In acest spaţiu a fost amena m ari şanse să term ine în vin - j
1969, peste 1 286 000 de fam ilii dispuneau de televizoare, $ Toate Întreprinderile din judeţul Hunedoara a p re ve d e rilo r in toate în tre uim ind ca dc la in ccp u liil a* jată şi o sală «Ic prezentare, gătoaic“ . Aceasta este una j
peste 2 200 000 de cose găzduiou aparóte de rodio, că in p rin d e rile m in ie re din ju d e nuloi 1973 să sc repare va- oferind cum părătorilor posi- «lin părerile exprim ate dc j
sălile cinematografelor s-ou perindat peste 200 000 000 au îndeplinit sarcinile de plan la producţia globa ţu l nostru, in c o n d iţiile în ca goanele pe 4 osii. bililatea să vadă toate tip u cunoscutul fotbalist brazilian j
de spectatori, în libră rii şi bibliotecile publice au la şi marfa vindută şi încasată, realizind suplimen re sa rcin ile sînt m u lt sporite Concomitent cu ridicarea rile dc m obilă existente, pen Pelc, care publică o suită «le j
intrat peste 73 400 000 cărţi şi broşuri etc. tar o producţie industrială de 18,1 milioane lei. faţă de anul tre cu t A stfel, celor doua hale, care vor fi tru a-şi putea alege cele do articole în ziarul argentinian j
Privind cu mîndrie acest „carusel“ de cifre, rod ol stră © Minerii şi siderurgiştii se află in fruntea în s-au e xtras peste plan 8 950 înzestrate cu u tila j modern, rite. Depozitul a fost dotat „L a Nacion“ . j
daniei şi muncii entuziaste a întregului popor, constatăm trecerii. Ei au produs suplimentar 8 950 tone căr tone cărbune b ru t. 23a tone sc vor construi şi alte obiec cu un e lcclro slivu ito r pentru Analizind forţa echipelor j
manipularea
m ob ilieru lui şi
cu mîndrie că programul edificării socialiste a patriei, e bune, 400 tone cocs, 2 100 tone fontă, 2 000 tone fie r în m inereu m arfă, ia r la tive, cum ar fi centrala ier- cu alte u tila je necesare. europene, Pcle scrie, p rin tre j
laborat de portid, cu consullareo întregului popor, prinde m etale neferoase în concen mică, o magazie «Io m ateria Lo cu ito rii C entrului m in ier altele ; „E nglezii au ca lită ţi j
viaţă sub ochii noştri. Anul 1969, anul jubiliar al eliberă oţel, 525 tone laminate finite pline. tra te depăşirea este cup rin să le şi un «lepn/it pentru car ce te-ar putea perm ite să j
în tre 1.2 şi 2,U la sută. buranţi şi )iib rifia n |r. G hclar nu p rim it recent în
rii şi celui de-al X-leo Congres ol PC R. s-o înscris 7n Tot in cursul acestui an sc folosin|ă un complex comer cişligc din nou cupa m ondi- j
O dată cu încheierea lu n ii re u n itate. d ă ru ire a şi abne R em arcabile sînt succesele
dezvoltarea ţării ca un autentic corolar de izbinzi însufle- cial modern. In cadrul aces ală, «Iar Ita lia , U.R.S.S., R.F. j
ia nu arie , cole ctive le in d u s tria gaţia în m uncă în su fleţire.) s k le ru rg iş tilo r hunedoreni. A - vu începe construcţia unui
ţitoare. tuia funcţionează un maga a Germ anici, Cehoslovacia
le d in ju d e ţu l nostru se află în tre c e rii d in tre eolectivele •ceştia. au re a liza t su p lim e n ta r grup şcolar profesional, pre sînt echipe redutabile, în
Antrenat cu entuziasm in acest uriaş angrenaj creator, văzut cu 8 săli «Ic clasă, la zin alim entar general, bufet,
în posesia p rim u lu i b ila n ţ e- m u n cito re şti 400 tone de cocs, 2 000 tone plină ascensiune. Pc de altă
judeţul Hunedooro şi-o adus cu bărbăţie partea sa de ro n o m ir clin 1970. El sin te de fontă, 2 000 tone oţel. d in boratoare, un căm in-intcrnut cofetărie, tutungerie, un cen
contribuţie, semnată cu oţel şi cărbune, cu minereuri şi tizează în date şi fapte sem D atele cen tra lizate la D ire c care 400 tone a lia t. 52.') tone cu 300 dc paturi, un“ atelier tru «Ic desfacere a legume parte, echipele României,
energie electrică, dar şi cu o mai intensă viată CLilturolă. ţia judeţeană de statistică re şcoală pentru 140 «Ic elevi, o lor şi fructelor. Un alt com B ulgariei şi Suediei, chiar
n ific a tiv e am ploarea e fo rtu ri levă că toate în tre p rin d e rile la m ina te fin ite pline. «Iacă nu aspiră la prim ul loc,
)n onii cincinalului, alături de impresionantele prefaceri lo r şi p re o cu p ă rilo r oa m en ilo r cantină, n sală «Ic sport şi plex comercial prevăzut cu
E fo rtu ri rod nice s-au depus
in d u s tria le au
în d e p lin it şi
din toate domeniile de ac ti vítate, pe planul învoţătnînlu- m uncii, a o rg a n iz a ţiilo r de depăşit p la n u l pro d u cţie i g lo in u n ită ţile forestiere, care alte dependinţe. 12 unităţi se află ii» construc ar putea juca un rol im p o r
oricărei
tant in elim inarea
lui şi culturii, Hunedooro a trăit îm plinirea unor fapte de p a rtid d in în tre p rin d e rile hu- bale. Pe în tre g u l ju d e ţ depă prezintă depăşiri de peste ELENA CAZAC ţie în noul m icrornion «Ic lo echipe favo rite“ .
more importanţă in contextul polem icei revoluţii tehnicc- nedoicne pentru în d e p lin ire a şirea se rid ică la 18,1 m ilio a 2 000 me buşteni. 150 me che Centrul de radioficare Simeria cuinţe nr. 4 «lin Hunedoara-
şt/inţifice contemporane. exe m plară a s a rc in ilo r econo ne lei. Demn de relevat este restea, 2G0 mc lem n de m ină
înscrisă hotărit şî cu ovint în clocotitoorea octivitate m ice trasate de p a rtid în a fa p tu l câ — a lă tu ri dc colec şi 29j mc lem n pe ntru celu
pentru înfăptuirea progresului rruiMiloterol al judeţului, o cest u ltim an al c in c in a lu lu i tive le C S H unedoara. I M. loză Im p o rta n t de re ţin u t
întregii ţărî. şcoala porticipă activ )a realizarea ţelurilor
Spre lauda celor 80 000 de H unedoara. F C O râştic. pen este câ la u n ită ţile forestiere
politicii partidului, devenind un factor important în opti m u n c ito ri, te h n icie n i şi in g i tru care a de ven it o tra d iţie se raportează în d e p lin ire a şi
mizarea procesului de producţie, prin pregătirea temeini ne ri din in d u stria ju d e ţu lu i, depăşirea constantă a pre ve depăşirea tu tu ro r in d ic a to rilo r jucjujueitele
că o noilor generaţii de muncitori calificaţi, de specia ta b lo u l re a liz ă rilo r d o bînd ite d e rilo r — la obţinerea aces de plan. după ec d e m a ra ju l
lişti în toate domeniile de activitate. în luna ia n u a rie înfăţişează tu i succes o c o n trib u ţie de p ro d u cţie i n-a fost satisfăcă
succese de pre stigiu în toate seamă au adus-o colective le tor. ia r fo rţa de m uncă n-a
d o m en iile, c e rtific in d p rin în tre p rin d e rii de in d u strie a fost asigurată in te gra l
P ozitivă este e vo lu ţia p ro
K n n * r« ) g ra iu l c ifre lo r tem einicia pre lim e n ta ră H unedoara-D cva şi ducătoare de p re fa b rica te d in mxiiimii: populare
g ă tirii p ro du cţiei. ritm u rile I.M . Barza. d u cţie i fizice la u n ită ţile p ro
cadenţate, energice din fîeca-
S e m n ifica tivă este e vo lu ţia beton. şi. m ai ales. la In tre -
în d e p lin irii p la n u lu i la p ro
du cţia fîzieâ şi la produsele
de m are im p o rta n ţă eco no m i S esiunile c o n s iliilo r populare m u n icip a le şi orăşe Ia spitalul Vulcan : la 1 a p ri
Concurs „Cine ştie, cîşfigă“ Pentru gestionarea raţională că In mod deosebit trebu ie neşti au p rim it cu entuziasm şi, totodată, răspundere lie a.c. se va da în folosinţă
su b lin ia tă depăşirea in te gra lă chem area la întrecere p a trio tică pentru în d e p lin ire a noua po liclinică Ia Lupeniţ s©
In cadrul C lubului sindicatelor din Si- şi depăşirea s a rc in ilo r prevăzute în p la n u l de stal pe vor extinde acţiu nile cu carac
n icria . a avut loc un eancurs „C ine ştie. a fondurilor productive a m il 1979, u ltim u l an al c in c in a lu lu i — adresată de ter p ro fila ctic şi se vor dezvol
cîştigă" pe tem a „C ine cunoaşte pro te cţia C onsiliul dc adm inistraţie al Centralei C o n siliu l p o pu lar al ju d e ţu lu i Constanţa — s la b ilin - ta gospodăriile anexe pe lfngă
m u n cii nu se accidentează şi cîştigă“ , la cărbunelui Petroşani urmăreşte cu atenţie In p a g in a a H -a du-şi obiective şi angajam ente care să susţină tra n s u n ită ţile spitaliceşti.
care au p a rtic ip a t num eroşi m u n c ito ri din creşterea eficienţei a c tiv ită ţii productive pe punerea in via ţă a h o tă rîrii sesiunii C o n s iliu lu i popu In dom eniul invăţăm întului,
ca d ru l U .M .M .R . S im eria. p rin tre care şi «cama gestionării şi u tiliz ă rii judicioase a la r judeţean H unedoara din 20 ia nu arie , a.c. se va asigura darea 1n folosinţă
tin e ri elevi ai şcolii profesionale. fo n d u rilo r m ateriale şi băneşti Infnrm înd ffij Refacerea P.S.D.R. — rezultatul P ub licăm . în acest n u m ă r dc ziar, extrase din a n pinâ la începutul anului şcolar
In ca d ru l con cursu lui s-au în tre c u t 9 redacţia despre aceste preocupări majore, gajam entele m u n ic ip iu lu i Petroşani şi oraşelor Brad, a liceului cu 16 clase din Pe
m u n c ito ri d in secţiile I şi I I I ale uzinei. tovarăşul (osii Birsan. director finnnciar- dezvoltării mişcării muncitoreşti S im e ria, Haţeg şi Călan. troşani.
contabil al centralei, nc relatează câ pentru
La capătul celor 18 în tre b ă ri concepute P rin contribuţia voluntară bă
anul in curs s-au întreprins măsuri ener
şi adresate de p ro f. M ilia n Drăgan, au din ţara noastră (1) • nească se vor term ina lu crările
fost clasaţi in ord in e pe p rim e le tre i gice care să conducă la accelerarea vitezei Municipiul In industria locală: depăşirea de electrificare a comunei Bă-
lo c u ri : A b ra h a m A le x a n d ru — m on ta tor. dc rotaţie a m ijloacelor circulante cu 4,82 producţiei-m arfâ vindută şi în niţa şi începe lu crările de elec
zile. casată cu 150 000 lei, din care
G iu lca lo a n — rin g h cla r, G iu ra lo an — ¡3 Educatorul — factor hotărîtor în trific a re a localită ţii Cîmpu
Raportată la valoarea dc cost a producţiei Petroşani pentru fondul pieţei cu 80 000
m ontator. lu i Neag.
m arfă vîndută şi încasată, această accelera lei; a planului fizic cu 500 mp
re reprezintă o economic dc surse finan orientarea profesională a tinerilor binale. 750 mc agregate dc ca Pentru buna gospodărire şî
IOSIF MERCEA Realizarea şi depăşirea in d i- înfrum useţare a oraşelor şi co
directorul Clubului sindicatelor ciare dc peste 24 m ilioane lei, care poate fi ic a to n lo r economici şi finan rieră. 10 000 litr i băuturi răco m unelor din m unicipiu, com ite
Simeria folosită la finanţara altor sectoare ale eco m Veşnic tînărul „CĂLUŞAR“ cia ri fn toate sectoarele eco ritoare ; a p ro d u ctivită ţii m un tele executive ale con siliilo r
nom ici. cii cu 830 lei/sala ria t an; asi
nomiei locale, după cum u r populare vor mobiliza masele
mează : m ilarea a 4 noi produse de bu de cetăţeni pentru efectuarea
nu ri de consum.
prin muncă patriotică a unor
In gospodăria comunală şi In- lu cră ri în valoare dc 17 m ilioa
calivă: depăşirea planului de ne lei.
producţie şi prestaţii p rin efo rt
de m etri... N i s-a prom is un pro priu cu 335 000 lei la T C. C.
ch io şc.. — ne spune tovarăşul şi ou 350 000 lei la I.G L. ; rea Oraşul Brad
m k ip a j ie la mom mism esjlul C rişan. — lizarea a 150 000 lei beneficii M obi)i2înd toate sursele exis
— Conducerea U J.C.C
suplim entare la I.G.C. şi 50 000
precizează tovarăşul Ş ipot —
a s ta b ilit instalarea un ui lei la I.G.b. ; îm bunătăţirea ca tente în u n ită ţile economice lo
de servicii
lită ţii pre sta ţiilor
chioşc m etalic, sub form ă de către populaţie cale, prin organizarea superioa
Acum, cind afară încă ninge, cînd „ia m a-i ici, vara de precîerea tu ris tu lu i le va p ri ta ţie publică, am enajată cu Io r şi ş a n ţu rilo r, şoselelor în ră a producţiei şi a m uncii, se
parte" s-ar părea neavenit să vorbim despre sezonul tu le ju i sa tisfa cţii gust. in tr-u n frum os cadru na p e rim e tru l com unei. M are p ro vizo ra t, pe ntru sondarea In dom eniul m o ră ritu lu i şi va asigura :
ristic estival. Dacâ-o facem totuşi, incercind să conturăm v a d u lu i com ercial. panificaţiei : depăşirea planului — în gospodăria comunală şi
In tră m in Ilia , com ună si tu ra l pe care, în parte, va tre parte din aceste lu c ră ri vor
„căruţa" pentru la vară, mobilul îl constituie experienţa — D a r de ce nu s-ar crea producţiei marfă vindută şi în locativă, depăşirea va lo rii pro
tuată din acest an în punctul bui sâ-1 creăm Sperăm să fi te rm in a te în cursul lu n ilo r
anilor trecuţi, cind turiştii ne-ou găsit, in unele locuri, ne de jo n cţiu n e a două p rin c ip a p rim im a ju to r d in partea e d i m a rtie şi a p rilie . de la început o u n ita te speci casată ou 500 000 Ici; realizarea ducţiei şi pre sta ţiilor plan ifica
pregătiţi. le artere tu ris tic e : Deva — A lilo r si a ce tă ţe n ilo r com unei fică, care să pună în valoare de economii peste plan la p re te cu 160 000 lei ;
Raidul-anchetâ întreprins pe dfceastâ temă de către re rad şi T im işo ara — Lugoj — — ne răspunde tovarăşul Ş i- P o rn im d in nou la drum , ca d ru l n a tu ra l şi tra d iţia c u ţul de cost în sumă de 200 000 — în sectorul de in ve stiţii şi
dacţie a avut un caracter aparte, desfâşurindu-se mai mult spre noua poartă a ju d e ţu lu i, lin a ră locală ? Aceste chioşcuri lei; depăşirea planului de be construcţii va fi redus term e
Deva. pot. deschisă o dată cu înce putul
în... mers. Am făcut deplasarea împreună cu Nîcolae Şi- p ro v iz o rii — care râm în apoi neficiu cu 200 000 lei; depăşirea nul de execuţie la blocul B 2 şi
pot din partea UJ.C.C. — care se îngrijeşte de am enaja acestui an, sp ic Tim işoara. In d e fin itiv e — sint, dc fapt, so p ro d u ctivită ţii m uncii cu 588 darea în folosinţă în devansare
rea şi activitatea unităţilor comerciale şi de deservire de c e n tru l com unei Dobra s-a lu ţia cea m ai sim p lă Ele nu le i/sa la ria t şi an. cu 30 de zile, iar a blocului cu
pe traseele turistice — şi Ramiro Pondiky din partea a tre c u t la am enajarea p ia ţe fac o reclam ă bună lo cu lu i, In dom eniul aprovizionării şi 40 de apartamente dc la Criş-
genţiei O.N.T. Deva. Raid - anchetă tei. S-a adus p â m in t care u r pe ntru câ orice s-ar servi, tot deservirii populaţiei prin un i eior tot cu 30 de zile ;
N u m ai
mează să fie n ive la t
chioşc râm îne.
— *n sectorul dc dru m uri,
depăşirea
comerciale :
tăţile
de s-ar face c ît m ai curînd. — A ic i — este de părere to planului dc aprovizionare cu se vo r întreţin e peste plan. din
ta lu zu l şoselei. Sc pot face Aşa cum arată în prezent dă varăşul P o n d iky — s-ar pu 050 000 lei; economii la cheltu economiile realizate, 5 km d ru
Perspectiva lu c ru ri frum oase, p rin p la n — Cu ce se va prezenta P en tru a sonda şi această aspectul u n u i teren v ira n unde tea instala şî un cam ping co m ie lile de circulaţie de 180 000 lei; m uri săteşti.
tarea a n u m ito r flo ri, de pildă, cooperaţia de pe raza co m u perspectivă, ne adresăm to cam ioanele au descărcat pâ pus din cîteva c o rtu ri. R anş- realizarea a 205 000 Iei benefi Pentru îm bunătăţirea conti
care să dea personalitate sa m in t la în tîm p la re . Spre Lâ- lea p ă d u rii creează un cadru cii peste plan; repararea, mo nuă a aprovizion ării populaţiei
A lergăm pe a s fa ltu l umed nei la inaugurarea sezonului vară şului Teodor Vasiu —
tu lu i C ît despre centrele de pugiu şoseaua străbate lo curi m in u n a t, căutat de tu riş ti. La dernizarea şi amenajarea unui sc vor da în funcţiune două
spre Iha. tu ris tic estiva l ? p rim a ru l com unei.
com ună care dispun deja de de o rară frum useţe. II în tîl- 150 dc m e tri este apă cu rg ă număr de 17 u n ită ţi com erciale magazine noi, din care unul cu
— Ce credeţi câ va tre b u i — Dală fiin d situ a ţia nou — Sin tem d ire c t interesaţi
c lă d iri noi — magazine, com nlm pc tovarăşul lo s if C rişan toare curată, unde p rin cu ră In «lonicniiil in v e s tiţiilo r : de articole pentru noi născuţi şi
să în tre p rin d ă c o n s iliile popu creată, p rin te rm in are a m o în colaborarea solicitată — ni — secretarul c o n s iliu lu i po pu un magazin pentru produse lac
lare şi cetă ţe nii pentru a da plexe meşteşugăreşti, u n ită ţi d e rn iz ă rii traseu lu i T im işoara se răspunde D ar pe lingă la r com unal. Nc însoţeşte pî- ţire şi s tă v ilire s-ar putea a păşirea planului de producţie tate, se va depăşi planul de
un aspect plăcut satelor stră sanitare şi de în vâ ţă m în t, dc — L u g o j — Deva. va tre b u i s p rijin u l pc carc-1 vom acor m enaja un frum os ştrand na cu 500 000 lei; realizarea planu desfacere a m ă rfu rilo r cu
o reţea de a lim e n ta ţie publică nâ in d re p tu l unei pă du ri, în tu ra l. C ît despre chioşc, nu lui fizic la 15 decembrie 1970:
bătute de traseul tu ris tic ? să e xtin de m în llia , de a ltfe l da cooperaţiei, ne-am propus 100 000 lei şi realiza beneficii
— cred eâ ar tre b u i ca e d ilii pu nctul pe care lo c a ln ic ii l-au are darul de a atrage tu riş tii . reducerea term enului de preda
— Satele noastre au ceva a- şî cetă ţe nii să renunţe la ide- ca şi în Dobra, unele u n ită ţi executarea unui însem nat vo n u m it „la p â r" A vem în faţă re cu 30 zile la 3 blocuri şi că peste plan în valoare de
partc, o rig in a l, specific lo r ca câ „n u sîntem oraş'* şi. a- Mă re fe r la grădina de vară lum de lu c ră ri care vo r în un lu m in iş creat parcă anum e — Cu aceleaşi c h e ltu ie li m inul de nefam ilişti Vplcan 50 000 lei.
— este de părere tovarăşul de lingă m agazinul universal frum useţa com una. M ă refer pentru agrem ent. d in partea cooperaţiei şi cu Prin reducerea consum urilor P rin mobilizarea lo cu ito rilo r
P on diky A spectul asupra c ă tit p rin a m e n a jă rile e xte rio a ..Superet" din Ilia şi la mai la con stru ire a dc trotua re, la — Vara. aici se fac hore. specifice de m aterii prim e şi oraşului la activitatea de în fru
ruia. cred. câ ar tre b u i insis re. cît şî p rin com portam en buna gospodărire a u n ită ţilo r plantarea de a rb o ri şi arb u şti S. POP museţare şi ridicarea nivelu lu i
tu l pe rson alu lu i dc deservire, V in tin e ri d in toate satele m ateriale se vor face economii
tat. este acela gospodăresc Mă să încerce să rivalizeze. să dc a lim e n ta ţie pu blică din o rn a m e n ta li, am enajarea dc din îm p re ju rim i. E cel m ai de 30 tone ciment, 30 000 buc. ed ilita r gospodăresc a! oraşu
re fe r îndeosebi la în g rijire a Dohra. La Ilia inte nţio nă m să noi zone vcr2i. la executarea bun loc pentru o am enajare cărămidă, 15 mc lemn, 5 tone lui, al satelor şi al comunei sub-
caselor şi a s p a ţiilo r din faţa întreacă ch ia r oraşul. Faptul înlo cuim chioşcul dc ră c o ri a lin ia m e n te lo r de g a rd u ri, cu tu ristică . A vem apă, reţeaua oţel beton, ISO mc agregate
lo r, ca şi ia acostam entul şi e pc de p lin irealizabil ia r a- toare cu o u n ita te de a lim e n ră ţire a şi în g rijire a ta lu zu i i electrică e Ia a o ro x im a tiv 100 grele, 200 ml ţevi.
In domeniul o c ro tirii sănătă fQ Q S m o s i
ţii : se vor deschide noile secţii