Page 5 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 5

Anuí  XXI!                                                                                                                                     PROLETARI  PIN  TOATE  ŢĂRILE,  UIMIŢI  VĂ!            Redacţia


            Nr  4690                                                                                                                                                                                               şi  administraţia


                                                                                                                                                                                                                  ziarului
              Marţi

                                                                                                                                                                                                                   DEVA,  str  Dr.  Petru  '¡rota  nr   *5
          3  februarie
                                                                                                                                                                                                                   telefoane:  ledaetoi  >ct  -  11588,  *e-
                                                                                                                                                                                                                   dactoi  ţe l  adjunct,  secielai  de  «edacţie
                                                                                                                                                                                                                   şi  adm inistraţia  -   12138  ;  secţiile  cui*
                 1970                                                                                                                                                                                              tuio-sporl  şi  probleme  cetăţeneşti  -
                                                                                                                                                                                                                   72317  ;  secţia  scrisoii,  documentare  şi
                                                                                                                                                                                                                   externe  -   12317  ;  secţiile  induslrie  şi
                                                                                                                                                                                                                   viaţa  de  pa tlid  -   11275  ;  telelon  de
            I   PAGINI,  30  BANI                                                                                                                                                                                  serviciu  înfre  orele  16*24  -   11585





              D IN A M IC Ă                                                                                                                                  Rezultatele întrecerii pe (ara

                                                                                                                                                              pentru îndeplinirea planului                                                          i

         ASCENDENTĂ                                                                                                                                                  de  acţiuni  patriotice




                    A   VIEŢII                                                                                                                                  de  organizaţiile  judeţene   in       Teteormon  :   D i­  VOLU1MUL  It  DIN  ISTO RIA
                                                                                                                                                                 Analizind  activitatea  depusă
                                                                                                                                                                                                                           L IM B II  ROMANE
                                                                                                                                                                                                       ploma  de  O noo­
                                                                                                                                                                întrecerea  pentru   îndeplinirea      re   a   C.C.   al    In  lib ră rii  a  apărut  volu­
                                                                                                                                                                planului  de  acţiuni  patriotice      U.T.C.  şi  un  pre­  mul  II  «lin  Istoria  lim b ii  ro­
                                                                                                                                                                                                       miu  în  valoare  de
                                                                                                                                                                pe  anul  1969.  Biroul  Comitetu­
             SPIRITUALE                                                                                                                                         lui  Central  ol  Uniunii  Tinere­  Pe  următoarele  locuri   s  au   mâne,  lucrare  elaborată   dc
                                                                                                                                                                                                       20 000  lei.
                                                                                                                                                                                                                           sp«M:ialişti  ai  In stitu tu lu i  «Ic  |
                                                                                                                                                                tului  Comunist  a  acordat  ur­
                                                                                                                                                                                                                           lingvistică  al  Academiei,  în  j
                                                                                                                                                                mătoarele  distincţii  şi  premii  :  situat  organizaţiile   judeţene   colaborare  cu  cadre  didacti-  j
                                                                                                                                                                                            U.T.C.  -   Sibiu.  Braşov.  Tulcea,
                                                                                                                                                                  Locul  I   -   Organizaţia   ju ­                        ce  «Ic  la  Universitatea  Bucii-  i
                                                                                                                                                                                            Brăila.  Mehedinţi,  Ilfov,  Argeş.
                                                                                                                                                                           deţeană   U T C                                 reşti   Volum ul,  care  arc  ca  j
                                                                                                                                                                           Prahovo  :  Drape­  Pentru  succesele  obţinute  in   redactor  responsabil  pc  prof.  j
             Orîndu/rea  socialistă  înscrie  la  loc  de  frunte,  în  rîndul                                                                                             lul  şi  Diplomo  de   munca  de  colectare  o  m eta­  I.  C«)tcanu.   membru  corcs-  j
           cuceririlor  sole  mâreţe,  transformarea  culturii  într-un  bun                                                                                               Onoore  a  C.C.  al   lelor  vechi  a  fost  otribuit  orga­  pondent  al  Academici,   pre-  i
           destinat  maselor  celor  mal  largi  de  oomeni  oi  muncii  de                                                                                                U.T.C.  şi  un  pre­  nizaţiei  judeţene  U TC.   Bra­  zintă  istoria   lim b ii  noastre  i
           la  oraşe  şi  sote.  Eforturile  din  ce  in  ce  mai  mari  ole  par­                                                                                         miu  in   voloare   şov  un  premiu  in  valoare   de   din  secolul  al  iV -lc a   pînă  i
                                                                            Echipa  de  mentori  turbine  condusă  de  Constantin  Azamfi rei  îşi  aduce  o  contribuţie  preţi­
           tidului  şi  statului  nostru  pentru  ridicarea  nivelului  de  cul­                                                                                           de  40 000  lei  ;  15 000  lei,  ¡ar  pentru  realizări­  in  secolul  al   V U I-lea.
                                                                       oasă  la  îndeplinirea  sarcinilor  ce  revin  Şantierului  energomontaj  M intia.  In  fotografie  vă  prezen­
           tura  ol  poporului,  pentru  inâlţarea  Iul  spirituala,  pentru   tăm  un  aspect  de  la  centrarea  diafragm elor  cilindrului  de  me die  presiune  de  la  grupul  nr.  2.  Locul  II  -   O rganizaţia   ju ­  le  silvice,  organizaţia  judeţea­
           dezvoltoreo   m ultilateralâ  a  personalităţii   cetăţenilor                                                                                                   deţeană   U T.C.   nă  U T C .  Argeş  a  primit  un   PRODUSE  PENTRU
           României  socialiste  se  concretizează  intr-o  dinam ică  ascen­                                                                                              Coraş  -  Severin  :   premiu  în  valoare  de   15 000   EXPORT
           dentă  a  aspiraţiei  spre  cultură,  fără  precedent  în  întreaga                                                                                             Diploma  de   O ­  lei.  -De  asemenea,  orgonizoţi-
           noastră  îstorîe.                                       D U P Ă   P R IM A   L U N Ă   A   A N U L U I                                                          noare  a  C.C.  al   ieî  judeţene  U T C  Tulcea  -   i   întreprinderea  dc   comer|
             „Comunicatul  cu  privire  fa  îndeplinirea  planului  de  stat                                                                                               U.T.C  şi  un  pre   s  a  otribuit   un   premiu   de   exterior  „C h im im p o rl“   a  li-  :
           de  dezvoltare  a  economiei  naţionale  pe  1969“ ,  recent  dat                                                                                               miu  în  valoare  de   15 000  lei  pentru  efectuarea  u­  vrnt  recent  in  Ita lia   zeci  «Ic  i
           publicităţii,  ilustrează  cu  elocvenţo  cifrelor  acest  vast  şi                                                                                             30 000  lei;     nor  importante  lucrări  cu  ca­  tone  «Ic  acid  azotic,  produs  i
           cuprinzător  proces.  Cheltuielile  pentru  invăţămint,  finan­                                                                                       Locul  III  -   Organizaţia   ju­  racter  agricol.       al  com binatului  chim ic  „V ie -  i
           ţate  de  Io  bugetul  de  stat,  s-au  ridicat  în  1969  la  8 889 000   INDUSTRIA  HUNEDOREANĂ                                                               deţeană   U T.C                 (Agerpres)      to ria ".  Pc  baza   unor   noî  1
           lei  faţă  de  7 797 000  lei  in  1968,  iar  cele  pentru  cultură,                                                                                                                                           contracte,  sc  va  exporta  în  |
           artă  şi  ştîinţă  la  2 941  000  lei  în  1969  faţă  de  2 805 000  lei                                                                                                                                      A ustria,  R.F.  a  Germ aniei  şi  j
           in  1968.  Baza  m aterială  a  invăţăm întului  de  cultură  ge­                                                                                                                                               Suc<lia  acid  (orm ic,  produs  ;
           nerală,  mediu,  profesional  şi  tehnic  s-o  îm bogăţit  cu  pe­                                                                                                                                              «Ic  Uzina  chim ică  din  Copşa  i
           ste  2 700  săli  de  clasă,  o  invăţăm întului  superior  cu  încă   raportează realizări de prestigiu                                             Lucrări  de                  Sfaţii  noi  pentru           Mică  şi  acid  sa Id ilic ,  dc  Fa-  j
           44 200  mp  şi  10  cămine  studenţeşti  cu  peste  4 000   de                                                                                                                                                  hrica  „Sinteza“   din  Oradea.  :
           locuri.   O   expresie   gr ăitoare  o  efortului  masiv  făcut                                                                                                                   deservirea
           de  stat  pentru  ridicarea  nivelului  de  cultură  ol  poporului                                                                                   modernizare  la                                            PELE  DESPRE
           o  constituie  cheltuielile  pentru  invăţămint,  care,  în  1969,   în  îndeplinirea  planului                                                                                                                 F O T B A LU L  EUROPEAN
           s-ou  ridicat  la  1  353  lei  pentru  un  elev  din  şcolile  de  cul­                                                                             U.M.M.R.  Simeria            populaţiei
           tură  generală  Şi  12 278  leí  pentru  un  student.                                                                                                                                                             „In   M exic  sc  va  juca  a-  '
                                                                                                                                                                 In  imediata   apropiere  a   Pentru  populaţia   m unici­  cclaşi  gen  dc  fotbal  ca  şi  cu  i
            Comunicotu!  moi  cuprinde  o  seamă  de  dote  grăitoare,                                                                                          halelor  «le  icp a ra l   vagoane   piu lu i  Deva.  desfacerea  mo­  patru  ani  :  in  urmă  în  An-  j
           menite  să  definească  dimensiunile  contemporane  ale  vie­             şi  angajamentelor                                                         «Ic  la  U.iM  M  R.  Sim eria.  au   bilei  se  face  acum  pi in tr-u n    glia.  Sîntem  in tr-u n   nou  ci-  \
           ţii  spirituale  a  cetăţenilor  României  socialiste.  Alături  de                                                                                  apărut  «‘onsl m otorii.  Aici  se   depozit  nou  construit,  .ivind   clu  al  cam pionatelor  m nndia-  j
           o  lorgă  boză  materială  o  culturii  de  mosă,  de  care  popu­                                                                                   vor  ridica  două  n«»i  hale  in   «»  suprafaţă  utilă  dc  2 200  mp,   le.  Echipele   europene   au  i
           laţia  beneficiază  grotuit,  notăm  că,  Io  sfirşitul   anului                                                                                     suprafaţă  «Ic  circa  91100  ni?»,   In  acest  spaţiu  a  fost  amena­  m ari  şanse  să  term ine  în vin -  j
           1969,  peste  1  286 000  de  fam ilii  dispuneau  de  televizoare,   $   Toate  Întreprinderile  din  judeţul  Hunedoara   a  p re ve d e rilo r  in  toate  în tre ­  uim ind  ca  dc  la  in ccp u liil  a*   jată  şi  o  sală  «Ic  prezentare,   gătoaic“ .  Aceasta  este   una  j
           peste  2 200 000  de  cose  găzduiou  aparóte  de  rodio,  că  in                                                   p rin d e rile   m in ie re   din  ju d e ­  nuloi  1973  să  sc  repare  va-  oferind  cum părătorilor  posi-  «lin  părerile  exprim ate   dc  j
           sălile  cinematografelor  s-ou  perindat  peste  200 000 000   au  îndeplinit  sarcinile  de  plan  la  producţia  globa­  ţu l  nostru,  in  c o n d iţiile   în  ca­  goanele  pe  4  osii.  bililatea  să  vadă  toate  tip u ­  cunoscutul  fotbalist  brazilian  j
           de   spectatori,   în   libră rii  şi  bibliotecile   publice   au   la  şi  marfa  vindută  şi  încasată,  realizind  suplimen­  re  sa rcin ile   sînt  m u lt  sporite   Concomitent  cu   ridicarea   rile  dc  m obilă  existente,  pen­  Pelc,  care  publică  o  suită  «le  j
           intrat  peste  73 400 000  cărţi  şi  broşuri  etc.          tar  o  producţie  industrială  de  18,1  milioane  lei.  faţă  de  anul  tre cu t   A stfel,   celor  doua  hale,  care  vor  fi   tru  a-şi  putea  alege  cele  do­  articole  în  ziarul  argentinian  j
             Privind  cu  mîndrie  acest  „carusel“  de  cifre,  rod  ol  stră­  ©   Minerii  şi  siderurgiştii  se  află  in  fruntea  în­  s-au  e xtras  peste  plan  8 950   înzestrate  cu  u tila j   modern,   rite.  Depozitul  a  fost   dotat   „L a   Nacion“ .   j
           daniei  şi  muncii  entuziaste  a  întregului  popor,  constatăm   trecerii.  Ei  au  produs  suplimentar  8 950  tone  căr­  tone  cărbune  b ru t.  23a   tone   sc  vor  construi  şi  alte  obiec­  cu  un  e lcclro slivu ito r  pentru   Analizind  forţa   echipelor  j
                                                                                                                                                                                             manipularea
                                                                                                                                                                                                         m ob ilieru lui  şi
           cu  mîndrie  că  programul  edificării  socialiste  a  patriei,  e ­  bune,  400  tone  cocs,  2  100  tone  fontă,  2 000  tone   fie r  în  m inereu  m arfă,  ia r  la   tive,  cum  ar  fi  centrala  ier-   cu  alte  u tila je   necesare.  europene,  Pcle  scrie,  p rin tre   j
           laborat  de  portid,  cu  consullareo  întregului  popor,  prinde                                                   m etale  neferoase   în  concen­  mică,  o  magazie  «Io  m ateria­  Lo cu ito rii  C entrului  m in ier   altele  ;  „E nglezii  au  ca lită ţi  j
           viaţă  sub  ochii  noştri.  Anul  1969,  anul  jubiliar  al  eliberă­  oţel,  525  tone  laminate  finite  pline.   tra te   depăşirea  este  cup rin să   le  şi  un  «lepn/it  pentru  car­                   ce  te-ar  putea  perm ite   să  j
                                                                                                                                în tre   1.2  şi  2,U  la  sută.  buranţi  şi  )iib rifia n |r.  G hclar  nu  p rim it  recent  în
           rii  şi  celui  de-al  X-leo  Congres  ol  PC  R.  s-o  înscris   7n                                                                                  Tot  in  cursul  acestui  an  sc   folosin|ă  un  complex  comer­  cişligc  din  nou  cupa  m ondi-  j
                                                                     O  dată  cu  încheierea   lu n ii   re  u n itate.  d ă ru ire a   şi  abne­  R em arcabile  sînt  succesele
           dezvoltarea  ţării  ca  un  autentic  corolar  de  izbinzi  însufle-                                                                                                              cial  modern.  In  cadrul  aces­  ală,  «Iar  Ita lia ,  U.R.S.S.,  R.F.  j
                                                                   ia nu arie ,  cole ctive le   in d u s tria ­  gaţia  în  m uncă   în su fleţire.)   s k le ru rg iş tilo r  hunedoreni.  A -   vu  începe  construcţia   unui
           ţitoare.                                                                                                                                                                          tuia  funcţionează  un  maga­  a  Germ anici,   Cehoslovacia
                                                                   le  d in   ju d e ţu l  nostru  se  află   în tre c e rii   d in tre    eolectivele   •ceştia.  au  re a liza t  su p lim e n ta r   grup  şcolar  profesional,  pre­  sînt  echipe  redutabile,   în
            Antrenat  cu  entuziasm  in  acest  uriaş  angrenaj  creator,                                                                                       văzut  cu  8  săli  «Ic  clasă,  la­  zin  alim entar  general,  bufet,
                                                                   în  posesia  p rim u lu i  b ila n ţ  e-   m u n cito re şti  400  tone  de  cocs,  2 000  tone                                                         plină  ascensiune.  Pc  de  altă
           judeţul  Hunedooro  şi-o  adus  cu  bărbăţie  partea  sa   de   ro n o m ir  clin   1970.   El  sin te ­             de  fontă,  2 000  tone  oţel.  d in    boratoare,  un  căm in-intcrnut   cofetărie,  tutungerie,  un  cen­
           contribuţie,  semnată  cu  oţel  şi  cărbune,  cu  minereuri  şi   tizează  în  date  şi  fapte  sem ­  D atele  cen tra lizate  la  D ire c­  care  400  tone  a lia t.  52.')   tone   cu  300  dc  paturi,  un“  atelier   tru  «Ic  desfacere  a  legume­  parte,   echipele   României,
           energie  electrică,  dar  şi  cu  o  mai  intensă  viată  CLilturolă.                 ţia  judeţeană  de  statistică  re­                            şcoală  pentru  140  «Ic  elevi,  o   lor  şi  fructelor.  Un  alt  com­  B ulgariei  şi  Suediei,   chiar
                                                                   n ific a tiv e   am ploarea  e fo rtu ri­  levă  că  toate  în tre p rin d e rile    la m ina te  fin ite   pline.                                      «Iacă  nu  aspiră  la  prim ul  loc,
           )n  onii  cincinalului,  alături  de  impresionantele  prefaceri   lo r  şi  p re o cu p ă rilo r  oa m en ilo r                                     cantină,  n  sală   «Ic  sport  şi   plex  comercial   prevăzut  cu
                                                                                                                                 E fo rtu ri  rod nice  s-au  depus
                                                                                                 in d u s tria le   au
                                                                                                                 în d e p lin it  şi
           din  toate  domeniile  de  ac ti vítate,  pe  planul  învoţătnînlu-   m uncii,  a  o rg a n iz a ţiilo r   de   depăşit  p la n u l  pro d u cţie i  g lo ­  in  u n ită ţile    forestiere,   care   alte  dependinţe.  12  unităţi  se  află  ii»  construc­  ar  putea  juca  un  rol  im p o r­
                                                                                                                                                                                                                                              oricărei
                                                                                                                                                                                                                           tant  in  elim inarea
           lui  şi  culturii,  Hunedooro  a  trăit  îm plinirea  unor  fapte  de   p a rtid   d in   în tre p rin d e rile   hu-   bale.  Pe  în tre g u l  ju d e ţ  depă­  prezintă  depăşiri   de   peste   ELENA  CAZAC  ţie  în  noul  m icrornion  «Ic  lo­  echipe  favo rite“ .
           more  importanţă  in  contextul  polem icei  revoluţii  tehnicc-   nedoicne  pentru  în d e p lin ire a    şirea  se  rid ică   la  18,1  m ilio a ­  2 000  me  buşteni.  150  me  che­  Centrul  de  radioficare  Simeria  cuinţe  nr.  4  «lin  Hunedoara-
           şt/inţifice  contemporane.                              exe m plară  a  s a rc in ilo r  econo­  ne  lei.  Demn  de  relevat  este   restea,  2G0  mc  lem n  de  m ină
             înscrisă  hotărit  şî  cu  ovint  în  clocotitoorea   octivitate   m ice  trasate  de  p a rtid   în  a­  fa p tu l  câ  —  a lă tu ri  dc  colec­  şi  29j  mc  lem n  pe ntru  celu­
           pentru  înfăptuirea  progresului  rruiMiloterol  al  judeţului,  o   cest  u ltim   an  al  c in c in a lu lu i   tive le   C S    H unedoara.  I   M.   loză   Im p o rta n t  de   re ţin u t
           întregii   ţărî.  şcoala  porticipă  activ  )a  realizarea  ţelurilor
                                                                     Spre  lauda  celor  80 000  de   H unedoara.  F C   O râştic.  pen­  este  câ  la  u n ită ţile   forestiere
           politicii  partidului,  devenind  un  factor  important  în  opti­  m u n c ito ri,  te h n icie n i  şi   in g i­  tru   care  a  de ven it  o  tra d iţie    se  raportează  în d e p lin ire a   şi
           mizarea  procesului  de  producţie,  prin  pregătirea  temeini­  ne ri  din  in d u stria    ju d e ţu lu i,   depăşirea  constantă  a  pre ve­  depăşirea  tu tu ro r  in d ic a to rilo r   jucjujueitele
           că  o  noilor  generaţii  de  muncitori  calificaţi,  de  specia­  ta b lo u l  re a liz ă rilo r  d o bînd ite   d e rilo r  —  la  obţinerea  aces­  de  plan.  după  ec   d e m a ra ju l
           lişti  în  toate  domeniile  de  activitate.            în  luna  ia n u a rie    înfăţişează   tu i  succes  o  c o n trib u ţie    de   p ro d u cţie i  n-a  fost  satisfăcă­
                                                                   succese  de  pre stigiu  în  toate   seamă  au  adus-o   colective le   tor.  ia r  fo rţa   de  m uncă   n-a
                                                                   d o m en iile,  c e rtific in d    p rin    în tre p rin d e rii  de  in d u strie   a ­  fost  asigurată  in te gra l
                                                                                                                                  P ozitivă  este  e vo lu ţia   p ro ­
                                  K n n   * r« )                   g ra iu l  c ifre lo r  tem einicia  pre­  lim e n ta ră   H unedoara-D cva  şi   ducătoare  de  p re fa b rica te   d in   mxiiimii:         populare
                                                                   g ă tirii   p ro du cţiei.   ritm u rile    I.M .  Barza.    d u cţie i  fizice   la  u n ită ţile   p ro ­
                                                                   cadenţate,  energice  din  fîeca-
                                                                                                   S e m n ifica tivă   este  e vo lu ţia    beton.  şi.  m ai  ales.  la  In tre -
                                                                                                  în d e p lin irii  p la n u lu i  la   p ro ­
                                                                                                  du cţia  fîzieâ  şi  la  produsele
                                                                                                  de  m are  im p o rta n ţă   eco no m i­                               S esiunile  c o n s iliilo r  populare  m u n icip a le   şi  orăşe­  Ia  spitalul  Vulcan  :  la  1  a p ri­
         Concurs  „Cine  ştie,  cîşfigă“              Pentru  gestionarea  raţională              că  In  mod  deosebit   trebu ie                                     neşti  au  p rim it  cu  entuziasm   şi,  totodată,  răspundere   lie  a.c.  se  va  da  în  folosinţă
                                                                                                 su b lin ia tă   depăşirea  in te gra lă                              chem area  la  întrecere  p a trio tică   pentru  în d e p lin ire a    noua  po liclinică  Ia  Lupeniţ  s©
           In  cadrul  C lubului  sindicatelor  din  Si-                                                                                                               şi  depăşirea  s a rc in ilo r  prevăzute  în  p la n u l  de  stal  pe   vor  extinde  acţiu nile  cu  carac­
         n icria .  a  avut  loc  un  eancurs  „C ine  ştie.   a  fondurilor  productive                                                                               a m il  1979,  u ltim u l  an  al  c in c in a lu lu i  —  adresată   de   ter  p ro fila ctic  şi  se  vor  dezvol­
         cîştigă"  pe  tem a  „C ine  cunoaşte  pro te cţia   C onsiliul  dc   adm inistraţie  al  Centralei                                                           C o n siliu l  p o pu lar  al  ju d e ţu lu i  Constanţa  —  s la b ilin -   ta  gospodăriile  anexe  pe  lfngă
         m u n cii  nu  se  accidentează  şi  cîştigă“ ,  la   cărbunelui  Petroşani  urmăreşte  cu   atenţie   In   p a g in a   a   H -a                             du-şi  obiective  şi  angajam ente  care  să  susţină  tra n s­  u n ită ţile   spitaliceşti.
         care  au  p a rtic ip a t  num eroşi  m u n c ito ri  din   creşterea  eficienţei  a c tiv ită ţii  productive  pe                                            punerea  in  via ţă   a  h o tă rîrii  sesiunii  C o n s iliu lu i  popu­  In  dom eniul   invăţăm întului,
         ca d ru l  U .M .M .R .  S im eria.  p rin tre   care  şi   «cama  gestionării  şi  u tiliz ă rii  judicioase  a                                              la r  judeţean  H unedoara  din  20  ia nu arie ,  a.c.  se  va  asigura  darea  1n  folosinţă
         tin e ri  elevi  ai  şcolii  profesionale.   fo n d u rilo r  m ateriale  şi  băneşti   Infnrm înd   ffij  Refacerea  P.S.D.R.  —  rezultatul                   P ub licăm .  în  acest  n u m ă r  dc  ziar,  extrase  din  a n ­  pinâ  la  începutul  anului  şcolar
           In   ca d ru l  con cursu lui  s-au   în tre c u t  9   redacţia  despre  aceste  preocupări   majore,                                                      gajam entele  m u n ic ip iu lu i  Petroşani  şi  oraşelor  Brad,   a  liceului  cu  16  clase  din  Pe­
         m u n c ito ri  d in   secţiile  I  şi  I I I   ale  uzinei.  tovarăşul  (osii  Birsan.  director  finnnciar-   dezvoltării  mişcării  muncitoreşti           S im e ria,  Haţeg  şi  Călan.                      troşani.
                                                      contabil  al  centralei,  nc  relatează  câ  pentru
           La  capătul  celor  18  în tre b ă ri  concepute                                                                                                                                                                 P rin  contribuţia  voluntară  bă­
                                                      anul  in  curs  s-au  întreprins  măsuri  ener­
         şi  adresate  de  p ro f.  M ilia n   Drăgan,  au                                         din  ţara  noastră  (1)            •                                                                                    nească  se  vor  term ina  lu crările
         fost  clasaţi   in  ord in e   pe   p rim e le   tre i   gice  care  să  conducă  la  accelerarea  vitezei                                           Municipiul                      In  industria  locală:  depăşirea   de  electrificare  a  comunei  Bă-
         lo c u ri  :  A b ra h a m   A le x a n d ru   —   m on ta tor.   dc  rotaţie  a  m ijloacelor  circulante  cu  4,82                                                               producţiei-m arfâ  vindută  şi  în­  niţa  şi  începe  lu crările  de  elec­
                                                       zile.                                                                                                                                casată  cu  150 000  lei,  din  care
         G iu lca   lo a n   —   rin g h cla r,  G iu ra   lo an  —                                ¡3  Educatorul  —  factor  hotărîtor  în                                                                               trific a re    a   localită ţii   Cîmpu
                                                        Raportată  la  valoarea  dc  cost  a  producţiei                                                      Petroşani                     pentru  fondul  pieţei   cu  80 000
         m ontator.                                                                                                                                                                                                        lu i  Neag.
                                                       m arfă  vîndută  şi  încasată,  această  accelera­                                                                                   lei;  a  planului  fizic  cu  500  mp
                                                       re  reprezintă  o  economic  dc  surse  finan­  orientarea  profesională  a  tinerilor                                               binale.  750  mc  agregate  dc  ca­  Pentru  buna   gospodărire  şî
                           IOSIF  MERCEA                                                                                                                        Realizarea  şi  depăşirea  in d i-                         înfrum useţare  a  oraşelor  şi  co­
                     directorul  Clubului  sindicatelor   ciare  dc  peste  24  m ilioane  lei,  care  poate  fi                                             ic a to n lo r  economici   şi  finan­  rieră.  10 000  litr i  băuturi  răco­  m unelor  din  m unicipiu,  com ite­
                               Simeria                 folosită  la  finanţara  altor  sectoare  ale  eco­  m  Veşnic  tînărul  „CĂLUŞAR“                     cia ri  fn  toate  sectoarele  eco­  ritoare  ;  a  p ro d u ctivită ţii  m un­  tele  executive   ale   con siliilo r
                                                       nom ici.                                                                                                                             cii  cu  830  lei/sala ria t  an;  asi­
                                                                                                                                                              nomiei  locale,  după  cum  u r­                            populare  vor  mobiliza   masele
                                                                                                                                                              mează  :                      m ilarea  a  4  noi  produse  de  bu­  de  cetăţeni  pentru   efectuarea
                                                                                                                                                                                            nu ri  de  consum.
                                                                                                                                                                                                                          prin  muncă  patriotică  a  unor
                                                                                                                                                                                              In  gospodăria  comunală  şi  In-   lu cră ri  în  valoare  dc  17  m ilioa­
                                                                                                                                                                                            calivă:   depăşirea  planului  de  ne  lei.
                                                                                                                                                                                            producţie  şi  prestaţii  p rin  efo rt
                                                                                                                                                              de  m etri...  N i  s-a  prom is  un   pro priu  cu  335 000  lei  la  T C. C.
                                                                                                                                                              ch io şc..  —  ne  spune  tovarăşul   şi  ou  350 000  lei  la  I.G  L.  ;  rea­  Oraşul  Brad
       m k ip a j ie  la mom mism  esjlul                                                                                                                     C rişan.                 —    lizarea  a  150 000  lei   beneficii   M obi)i2înd  toate  sursele  exis­
                                                                                                                                                                —  Conducerea  U J.C.C
                                                                                                                                                                                            suplim entare  la  I.G.C.  şi  50 000
                                                                                                                                                              precizează  tovarăşul  Ş ipot  —
                                                                                                                                                              a   s ta b ilit   instalarea   un ui   lei  la  I.G.b.  ;  îm bunătăţirea  ca­  tente  în  u n ită ţile   economice  lo­
                                                                                                                                                                                                             de  servicii
                                                                                                                                                                                            lită ţii  pre sta ţiilor
                                                                                                                                                              chioşc  m etalic,  sub  form ă  de   către  populaţie       cale,  prin  organizarea  superioa­
                 Acum,  cind  afară  încă  ninge,  cînd  „ia m a-i  ici,  vara  de­  precîerea  tu ris tu lu i  le  va  p ri­  ta ţie   publică,  am enajată   cu  Io r  şi  ş a n ţu rilo r,  şoselelor  în              ră  a  producţiei  şi  a  m uncii,  se
                parte"  s-ar  părea  neavenit  să  vorbim  despre  sezonul  tu­  le ju i  sa tisfa cţii  gust.  in tr-u n   frum os  cadru  na­  p e rim e tru l   com unei.   M are   p ro vizo ra t,   pe ntru  sondarea   In  dom eniul  m o ră ritu lu i   şi   va  asigura  :
                ristic  estival.  Dacâ-o  facem  totuşi,  incercind  să  conturăm                                                                             v a d u lu i  com ercial.     panificaţiei  :  depăşirea  planului   —  în  gospodăria  comunală  şi
                                                                     In tră m   in   Ilia ,  com ună  si­  tu ra l  pe  care,  în  parte,  va  tre ­  parte  din  aceste  lu c ră ri   vor
                „căruţa"  pentru  la  vară,  mobilul  îl  constituie  experienţa                                                                                —   D a r  de  ce  nu  s-ar  crea   producţiei  marfă  vindută  şi  în­  locativă,  depăşirea  va lo rii  pro­
                                                                   tuată  din  acest  an  în  punctul   bui  sâ-1  creăm   Sperăm    să  fi  te rm in a te   în  cursul  lu n ilo r
                anilor  trecuţi,  cind  turiştii  ne-ou  găsit,  in  unele  locuri,  ne­  de  jo n cţiu n e   a  două  p rin c ip a ­  p rim im   a ju to r  d in   partea  e d i­  m a rtie   şi  a p rilie .  de  la  început  o  u n ita te   speci­  casată  ou  500 000  Ici;  realizarea   ducţiei  şi  pre sta ţiilor  plan ifica­
                pregătiţi.                                         le  artere  tu ris tic e   :  Deva  —  A ­  lilo r   si  a  ce tă ţe n ilo r  com unei     fică,  care  să  pună  în  valoare   de  economii  peste  plan  la  p re ­  te  cu  160 000  lei  ;
                 Raidul-anchetâ  întreprins  pe  dfceastâ  temă  de  către  re­  rad  şi  T im işo ara  —  Lugoj  —   — ne  răspunde  tovarăşul  Ş i-   P o rn im   d in   nou  la  drum ,   ca d ru l  n a tu ra l  şi  tra d iţia   c u ­  ţul  de  cost  în  sumă  de  200 000   —  în  sectorul  de  in ve stiţii  şi
               dacţie  a  avut  un  caracter  aparte,  desfâşurindu-se  mai  mult                                               spre  noua  poartă  a  ju d e ţu lu i,   lin a ră   locală  ?  Aceste  chioşcuri   lei;  depăşirea  planului  de  be­  construcţii   va  fi  redus  term e­
                                                                   Deva.                         pot.                           deschisă  o   dată  cu  înce putul
                în...  mers.  Am  făcut  deplasarea  împreună  cu  Nîcolae  Şi-                                                                               p ro v iz o rii  —  care  râm în  apoi   neficiu  cu  200 000  lei;  depăşirea   nul  de  execuţie  la  blocul  B 2  şi
                pot  din  partea  UJ.C.C.  —  care  se  îngrijeşte  de  am enaja­                                               acestui  an,  sp ic  Tim işoara.  In   d e fin itiv e   —  sint,  dc  fapt,  so­  p ro d u ctivită ţii  m uncii   cu  588   darea  în  folosinţă  în  devansare
                rea  şi  activitatea  unităţilor  comerciale  şi  de  deservire  de                                            c e n tru l  com unei  Dobra   s-a   lu ţia   cea  m ai  sim p lă  Ele  nu   le i/sa la ria t  şi  an.  cu  30  de  zile,  iar  a  blocului  cu
                pe  traseele  turistice  —  şi  Ramiro  Pondiky  din  partea  a ­                                               tre c u t  la  am enajarea   p ia ţe ­  fac  o  reclam ă   bună  lo cu lu i,   In  dom eniul  aprovizionării  şi   40  de  apartamente  dc  la  Criş-
                genţiei  O.N.T.  Deva.                                  Raid - anchetă                                          tei.  S-a  adus  p â m in t  care  u r ­  pe ntru  câ  orice  s-ar  servi,  tot   deservirii  populaţiei   prin  un i­  eior  tot  cu  30  de  zile  ;
                                                                                                                                                    N u m ai
                                                                                                                                mează  să  fie   n ive la t
                                                                                                                                                              chioşc  râm îne.
                                                                                                                                                                                                                            —  *n  sectorul  dc  dru m uri,
                                                                                                                                                                                                               depăşirea
                                                                                                                                                                                                  comerciale  :
                                                                                                                                                                                            tăţile
                                                                                                                                de  s-ar  face  c ît  m ai  curînd.   —  A ic i  —  este  de  părere  to ­  planului  dc   aprovizionare   cu   se  vo r  întreţin e  peste  plan.  din
                                     ta lu zu l  şoselei.  Sc  pot   face                                                       Aşa  cum   arată  în  prezent  dă   varăşul  P o n d iky  —  s-ar   pu­  050 000  lei;  economii  la  cheltu­  economiile  realizate,  5  km  d ru ­
       Perspectiva                   lu c ru ri  frum oase,  p rin   p la n ­  —  Cu  ce   se  va  prezenta   P en tru  a  sonda   şi  această   aspectul  u n u i  teren  v ira n   unde   tea  instala  şî  un  cam ping  co m ­  ie lile   de circulaţie de  180 000 lei;   m uri  săteşti.
                                     tarea  a n u m ito r  flo ri,  de  pildă,   cooperaţia  de  pe  raza  co m u ­  perspectivă,  ne  adresăm   to­  cam ioanele  au  descărcat   pâ­  pus  din  cîteva  c o rtu ri.  R anş-   realizarea  a  205 000  Iei  benefi­  Pentru  îm bunătăţirea   conti­
                                     care  să  dea  personalitate  sa­                                                         m in t  la  în tîm p la re .  Spre  Lâ-   lea  p ă d u rii  creează  un  cadru   cii  peste  plan;  repararea,  mo­  nuă  a  aprovizion ării  populaţiei
         A lergăm   pe  a s fa ltu l  umed                         nei  la  inaugurarea   sezonului   vară şului  Teodor  Vasiu   —
                                     tu lu i  C ît  despre  centrele   de                                                      pugiu  şoseaua  străbate  lo curi   m in u n a t,  căutat  de  tu riş ti.  La   dernizarea  şi  amenajarea  unui   sc  vor  da  în  funcţiune   două
       spre  Iha.                                                  tu ris tic   estiva l  ?      p rim a ru l  com unei.
                                     com ună  care  dispun  deja  de                                                           de  o  rară  frum useţe.  II  în tîl-   150  dc  m e tri  este  apă  cu rg ă ­  număr  de  17  u n ită ţi  com erciale  magazine  noi,  din  care  unul  cu
         —  Ce  credeţi  câ  va  tre b u i                           —  Dală  fiin d   situ a ţia   nou   —  Sin tem  d ire c t  interesaţi
                                     c lă d iri  noi  —  magazine,  com ­                                                      nlm   pc  tovarăşul  lo s if  C rişan   toare  curată,  unde  p rin   cu ră ­  In  «lonicniiil  in v e s tiţiilo r  :  de­  articole  pentru  noi  născuţi  şi
       să  în tre p rin d ă   c o n s iliile   popu                creată,  p rin   te rm in are a   m o­  în  colaborarea  solicitată  —  ni   —  secretarul  c o n s iliu lu i  po pu­                                  un  magazin  pentru  produse  lac­
       lare  şi  cetă ţe nii  pentru  a  da   plexe  meşteşugăreşti,  u n ită ţi   d e rn iz ă rii  traseu lu i  T im işoara   se  răspunde   D ar  pe  lingă   la r  com unal.  Nc  însoţeşte  pî-   ţire   şi  s tă v ilire   s-ar  putea  a­  păşirea  planului   de  producţie   tate,  se  va  depăşi  planul   de
       un  aspect  plăcut  satelor  stră ­  sanitare  şi  de  în vâ ţă m în t,  dc   —  L u g o j  —  Deva.  va  tre b u i   s p rijin u l  pc  carc-1  vom   acor   m enaja  un  frum os  ştrand  na­  cu  500 000  lei;  realizarea  planu­  desfacere   a   m ă rfu rilo r   cu
                                     o  reţea  de  a lim e n ta ţie   publică                                                  nâ  in   d re p tu l  unei  pă du ri,  în   tu ra l.  C ît  despre  chioşc,   nu   lui  fizic  la  15  decembrie  1970:
       bătute  de  traseul  tu ris tic   ?                         să  e xtin de m   în  llia ,  de  a ltfe l   da  cooperaţiei,  ne-am   propus                                                                          100 000  lei  şi  realiza  beneficii
                                     —  cred  eâ  ar  tre b u i  ca  e d ilii                                                  pu nctul  pe  care  lo c a ln ic ii  l-au   are  darul  de  a  atrage  tu riş tii  .  reducerea  term enului  de  preda­
        —   Satele  noastre  au  ceva  a-   şî  cetă ţe nii  să  renunţe  la  ide-   ca  şi  în  Dobra,  unele  u n ită ţi   executarea  unui  însem nat  vo ­  n u m it  „la   p â r"  A vem   în  faţă   re  cu  30  zile la  3 blocuri şi  că­  peste   plan   în   valoare   de
       partc,  o rig in a l,  specific   lo r   ca  câ  „n u   sîntem   oraş'*  şi.  a-   Mă  re fe r  la  grădina  de  vară   lum   de  lu c ră ri  care  vo r  în ­  un  lu m in iş   creat  parcă  anum e   —  Cu  aceleaşi   c h e ltu ie li   m inul  de   nefam ilişti   Vplcan   50 000  lei.
       —  este  de  părere   tovarăşul                             de  lingă  m agazinul  universal   frum useţa  com una.  M ă  refer   pentru  agrem ent.   d in   partea  cooperaţiei  şi   cu  Prin   reducerea   consum urilor   P rin  mobilizarea   lo cu ito rilo r
       P on diky  A spectul  asupra  c ă ­  tit  p rin   a m e n a jă rile   e xte rio a ­  ..Superet"  din  Ilia   şi  la  mai   la  con stru ire a  dc   trotua re,  la   —  Vara.  aici  se  fac   hore.   specifice  de   m aterii  prim e  şi   oraşului  la  activitatea  de  în fru ­
       ruia.  cred.  câ  ar  tre b u i  insis­  re.  cît  şî  p rin   com portam en­  buna  gospodărire  a  u n ită ţilo r   plantarea  de  a rb o ri  şi  arb u şti           S.  POP                                    museţare  şi  ridicarea  nivelu lu i
                                     tu l  pe rson alu lu i  dc  deservire,                                                    V in  tin e ri   d in   toate  satele                        m ateriale  se  vor  face  economii
       tat.  este  acela  gospodăresc  Mă   să  încerce  să  rivalizeze.   să   dc  a lim e n ta ţie   pu blică   din   o rn a m e n ta li,  am enajarea   dc   din  îm p re ju rim i.  E  cel   m ai   de  30  tone  ciment,  30 000  buc.   ed ilita r  gospodăresc  a!  oraşu­
       re fe r  îndeosebi  la  în g rijire a                       Dohra.  La  Ilia   inte nţio nă m   să   noi  zone  vcr2i.  la  executarea   bun  loc  pentru  o  am enajare             cărămidă,  15  mc  lemn,  5  tone   lui,  al satelor şi al  comunei  sub-
       caselor  şi  a  s p a ţiilo r  din  faţa   întreacă  ch ia r  oraşul.  Faptul   înlo cuim   chioşcul  dc  ră c o ri­  a lin ia m e n te lo r  de  g a rd u ri,  cu­  tu ristică .  A vem   apă,  reţeaua   oţel  beton,   ISO  mc  agregate
       lo r,  ca  şi  ia  acostam entul  şi  e  pc  de p lin   irealizabil  ia r  a-  toare  cu  o  u n ita te   de  a lim e n ­  ră ţire a   şi  în g rijire a   ta lu zu i i ­  electrică  e  Ia  a o ro x im a tiv   100  grele,  200  ml  ţevi.
                                                                                                                                                                                             In  domeniul  o c ro tirii  sănătă­  fQ Q S m o s i
                                                                                                                                                                                           ţii  :  se  vor  deschide  noile  secţii
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10