Page 50 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 50
D E M I S I A HANOI: Conicrinla de presa
Cambodgia
GUVERNULUI TURC Prezenţe româneşti bombardată privind „neutralizarea“
A N K A R A 14 (Agerpres). — m ă ru l necesar de v o tu ri pen de aviaţia văii Olcioarelor
P rim u l m in is tru turc, Su tru a fi adoptat. Se relevă că
leym an D cm ircl. a prezentat p rin desprinderea acestui americană
sim bâlâ dim ineaţa dem isia grup, p re m ie ru l D e m ire l nu H A N O I. — Corespondentul giunca V ăii U lcio a re lo r — TURNEUL TERESTRU
g u ve rn u lu i său pre şed intelui m ai dispune doeît de 21G vo peste hotare Agerpres. C. Vinci, transm ite- ..X ien g Qouang" - şi urm ăreşte AL ASTRONAUŢILOR
T u rcie i, Cevdet Sunay. Ş ciu l tu ri în A dunarea N a ţion ală , SAIGON 14 (Agerpres), La 13 februarie. B iro u l de in ..ocuparea acestei reg iu ni s tra WASHINGTON 14 (A*
sta tu lu i a acceptat dem isia şi cu 10 v o tu ri m ai p u ţin de- Avioţio americană a e- fo rm a ţii din H anoi al Palei tegice pc care n-au p u tu t-o gerpres). - Astronauţii o-
)-a însă rcina t to t pe D e m irel cît m a jo rita te a necesară pen fectuot noi raiduri de Lao a org an izat o con ferin ţă ocupa p rin m ijloa ce m ilita re , \ inericani Charles Conrod,
cu m isiunea de a fo rm a un tru în ve stitu ra u n u i guvern. PARIS 14. — Corespondentul duc, o prof. Froncois Chogot, bombardament asupra u de presă în legătură cu re în lă tu ra re a Patet Lao din a- i Richard Gordon ţi Alan
nou cabinet. La ieşirea d in centa propunere a g u ve rn u lu i
P re m ie ru l desem nat va fi Agerpres, Georges Doseai, preşedintele Asociaţiei Fronţo- nor obiective situote in ccastă regiune. Phao P ilim Bean, care, in cadrul mi-
P a la tu l P re zid e n ţia l, p re m ie Than Chanh a s u b lin ia t că
deci nevoit să apeleze la de transmite : La Paris şi-o înche- România, a ataşatului cultural interiorul Cambodgiei - dc la V icn tia n e p riv in d ,.ncu 1 Siunii navei spaţiale „A
ru l desem nat a declarat că va
p u ta ţii indepen de nţi şi la alte iot lucrările sesiunea Comite al Ambasadei române, Gcorge anunţă cotidianul forţe tra liz a rc a “ V ă ii U lcioa relor. Valea U lcio a re lo r este o re , pollo-12", au executat ir,
începe im e dia t co n su ltă rile în
ca te gorii de d e p u ta ţi sau să tului de conducere al Societă Baltac, şi o numeroose perso lor S.U A. din zono Poci- Phao P ilim Phan C hanh, m em giune eliberată, a fla tă în mod . noiembrie anul trecut,
vederea în d e p lin irii m is iu n ii
in tre în c o a liţie cu un p a rtid ţii europene de fizico. Io dez nalităţi locale, o fost inaugu ficului, „Stors and Stri bru al C C . al P atct Lao. di legal sub c o n tro lu l P atet Lao * cea de-a doua debarcai«*
sale.
m ai m ic pe n tru a avea m a bateri a portiapot şi o dele rată expoziţia „Mişcarea artis pes" Este o cincea oară rectoru l general al B iro u lu i, a şi al fo rţe lo r n e u tra liste încă ţ a omului pe Lună, voi
Demisia g u ve rn u lu i a in te r jo rita te a p a rla m e n ta ră nece gaţie de fizicieni români, con tică de omotori din Româ cind Stotele Unite recu re a firm a t cu acest p rile j po din m o i. fa p t c o n s fin ţit şi de ^ loce împreună cu soţiile
ve n it după ce el a fost pus in sară. In orice caz. surse a p ro dusă de prof. loan Ursu, nia" nosc întreprinderea uno: z iţia P aiet Lao, p o triv it că a co rd u rile trip a rtite din '962. lor, iocepind de luni, un
m in o rita te în Parlam ent) cu piate P a rtid u lu i D re p tă ţii au preşedintele Comitetului de acţiuni de acest fel în reia propunerea g u v e rn u lu i de in care sc arată că această re 1 turneu in jurul globului, a
p rile ju l v o tu lu i asupra p ro re le va t că un cab in ei de a spaţiul aerian cambod la V ic n tia n e are d re p t scop giune va râm înc sub co n tro iu l
ie ctu lu i de buget. Un gru p de ceastă natură nu va putea fi Sfat pentru energia nucleară. gian - precizează ogenţia „înşelarea op in ie i publice ca Patet Lao. pînâ în m om entul ţ anunţat purtătorul de cu -
Ro
vint al Casei Albe,
,
41 de pu ta ţi ai P a rtid u lu i decît p ro v iz o riu şi că există France Presse. re condam nă inte nsificarea cind gu ve rn u l trip a rtit de ’ nald Ziegler.
D re p tă ţii, care este m a jo rita r ră z b o iu lu i dc agresiune am e coa liţie va adopta o nonă \ Primo escală o acestei
în A dunarea N aţională. s-a d o rin ţa de a organiza noi a GENEVA 14 - Coresoon- rica n în Laos, m ai ales în rc- h o tâ rîrc ” .
a lă tu ra t op oziţiei, lip sin d p ro legeri parla m e ntare în luna dentul Agerpres, Horio Liman, i călătorii, care va dura 40
ie ctul guvernam ental de nu- iunie. PARIS 14. - Corespondentul transmite : La Pavilionul of ici o I de zile, va fi capitala Ve*
ol României din codrul celui \ nezuelei, Caracas. Printre
Agerpres. Georges Doseai, de al 12-lea Salon internotio \ ţările incluse in itinerarul
transmite : La Cosa Tineretului nal ol turismului şi sporturilor Critici la adresa Administraţiei Pentagonul a astronauţilor americani sc
şi Culturii din Meudon o fost de Io Lousonne, a ovut Ioc o anunţat includerea I ' află şi România.
ORIENTUL APROPIAT ciaţiei Fronta— Romonio. Aso o recepţie, la care ou participat S.U.A. privind extinderea progra unor baze militare i LUCRARE PRIVIND
orgonizotă, cu sprijinul
numeroşi reprezentanţi ai au
LONGEVITATEA
mului construcţiei sistemului
culturală
„Săptămînă
romă-
LONDRA 14 (Agerpres).
neoscă''. Aj fost prezentate cu torităţilor locole şi ziarişti. Au aflate în \ Asociaţia medicală bri-
fost prezenţi, de asemenea, R.
acest prilej, programe artis Iliescu, directorul Oficiului Na balistic „Safeguard“ . tanico a publicat recent
• V IZ IT A M IN IS T R U L U I DE IN T E R N E A L străinătate * o lucrare intitulată „Si*-
L IB A N U L U I L A C A IR O tice, filme româneşti de scurt ţional de Turism Carpaţi, şî N EW Y O R K 14 (Agerpres). v in lâ ri ro stite la A sociaţia dc \ ty Plus" (Peste 60 de
0 C R IT IC I L A A D R E S A S -U . A. IN P R O B L E M A metraj, In prezenţa primaru membri ai ambasadei române p o litică externă din statul W A S H IN G T O N 14 (A g e r i ani), dedicată, in princi*
O R IE N T U L U I A P R O P IA T lui oraşului Meudon, Rene Le- Io Berna. Fostul vicepreşedinte am e M innesota, c n lic ilc la adresa pres) — Pentagonul a anun pal, problemelor longevi
rican, H u b c rt H u m p h rcy. şi-a ţat v in e ri ''â a încheiat o aa
A d m in is tra ţie i in legătură cu V taţii umane.
re în n o it, cu p rile ju l unei eu- ţiunc. începută încă din anul
C A IR O 14 (Agerpres). — A d m in is tra ţia am ericană Is ra h o tâ rirca de e xtin d e re a p ro trecut, p riv in d Închiderea u Consacrind cile un co-
M in is tru l de in te rn e al L ib a e lu lu i. Aceste m ăsuri vo r a g ra m u lu i co n stru cţie i sistem u pitol special fiecărui fac
n u lu i. K a m a l Ju m b ln tt. a so răta S.U A. că interesele lo r lu i b a listic ..Safeguard“ . In nor baze m ilita re am ericane ' tor care asigură o viaţă
sit în tr-o v iz ită de p a tru zile în ţă rile arabe sînt în prezent această o rd in e dc idei. cl a afla te în stră in ă ta te şi re d u \ lungă şi sănătoasă, car
la C airo, unde va co n fe ri eu in p e ric o l“ . releva t că dezvoltarea acestui cerea a c tiv ită ţii alto ra A c ţiu i tea enumeră, printre o*
o fic ia lită ţile egiptene în p ro sistem poate afecta evo nea afectează o seric de bazo ' cestea, o alimentaţie ro*
blem ele re fe rito a re la situ a lu ţia şi rezu ltatele v iito a din Japonia. F ilip in e . T urcia 1 ţională, renunţarea la tu*
ţia actuală din O rie n tu l A A M M A N 14 (Agerpres). — re lo r c o n v o rb iri eu U niunea şi A n g lia Ea a fost în tre p rin i tun şi băuturi alcoolice,
propiat, a a n u n ţa t un p u rtă F orţele palestiniene de gue S ovietică p riv in d lim ita re a a r să. după cum sc ştie. In sco . evitarea celibatului şi a
tor de e u v in t al g u ve rn u lu i rilă au lu at ostatec pe M o m am entelor strategice H u m p u ri de econom ie Aşa cum sc 1 singure taţii, o viaţă con-
R.A.U. In ca d ru l c o n v o rb iri ham m ed M in w e r Hadeed, phrey a declarat că „e x o rb i apreciază la W ashington, Pen 1 jugală ordonată.
lo r vo r fi exam inate, totod a m em bru al P a rla m e n tu lu i io r ta n tu l cost ai cursei a rm a tagonul vn econom isi în felul , Susţinind cu fapte şi cu
tă, după părerea o b se rva to ri danian, anunţă agenţia R eu m entelor strategice v a devas acesta o sumă de 30 m ilioa ne argumente ştiinţifice con-
lo r p o litic i, p o s ib ilită ţile de ter. El a fost rid ic a t cu fo rţa ta resursele dc care dispunem , d o la ri \ cluiirfe sale, carlea amin*
aplicare a aco rdu lui in te rv e de la lo cu in ţa sa jo i noaptea, in tim p ee am eninţarea la a După cum relevă observato i ţeste că, in prezent, in
n it anul trecut la C airo în tre după schim bu l de fo c u ri care dresa o m e n irii este de neeva- rii p o litic i, acţiunea P entago . Marea Bnlanie trăiesc
o delegaţie m ilita ră libaneză a avut loc în tre fo rţe le io rd a - lu a t“ . Fără îndoială, a s u b li n u lu i nu afectează dceît baze 1 peste 8 milioane de pen*
şi com a nd ourile palestiniene niene de securitate şi com an n ia t H um phrey, aspectul ccl învechite sau caro şi-au p ie r \ sionari, majoritatea dintre
staţionate pe te rito riu l L ib a d o u rile palestiniene. C om an m ai a la rm a n t al p o litic ii e x dut din im p o rta n ţa lo r stra te i aceştia fiind persoane că
n u lu i. După sem iw rea aco r d o u rile îl acuză pe M oham terne am ericane de astăzi este gică Aceiaşi ob servatori men sătorite, ducind o viaţă
d u lu i în tre a u to rită ţile lib a med M in w e r Hadeed de a fi lipsa un ui program cla r pen ţionca2â că sum ele econom i S ordonată şi o dietă raţio-
neze şi co m a n d o u rile pa le sti tras cu arm a asupra fo rţe lo r site sînt neînsem nale faţă de
tru c o n tro lu l a rm a m e n te lo r şi ţ nală.
niene din L ib a n , s-au sem na palestiniene de g u e rilă in bugetul m ilita r al P entagonu
lat. după cum s-a m ai a n un tim p u l in cid e n te lo r a m in tite , lim ita re a cursei arm e lo r stra lu i. ra re se cifrează la citeva ^ OPERAŢIE
ţat, m om ente de tensiune, ca soldate cu m o rţi şi ră n iţi de tegice. zeci de m ilia rd e dc d o la ri. \ DE ANVERGURA
re am eninţau cu redeschide am bele părţL
rea c o n flic tu lu i în tre p ă rţile ţ DANBURY, Connedicut
in cauză. N egocierile care au . 14 (Agerpres). - Doi ban
avut loc u lte rio r la B e iru t în Cuba a obfinut cel de al ' diţi au întreprins vineri o
tre re p re ze n ta n ţi ai g u ve rn u A p ro x im a tiv o ju m ă ta te de \ adevărată operaţie de an
lu i libanez şi ai co m a n d o u ri m ilio n de lo c u ito ri ai c a p ita i vergurâ pentru a jefui o
lo r palestiniene şi m ăsu rile lei R.A.U. au p a rtic ip a t la o treilea milion de tone de zahăr bancă din Donbury (Con
preconizate de m in is tru l de de m onstraţie de ..so lid arita te t necticut). Aflaţi la bordul
in te rn e au fost urm ate de un şi încredere în conducere", a- ^ unui automobil, gangsterii
m om ent de tensiune, aplanat nunţâ postul de rad io C airo H A V A N A 14. — C orespon o b ţin u te in p ro v in c iile H a ou început acţiunea lor
in u ltim ă instanţă jn cad rul M a n ife s ta n ţii au protestat îm de n tu l Agerpres. V. Slam a- bana. M nlanzas. B in a r doi ' arin atacarea CO< b'O.mbn
unei re u n iu n i, la care au p a r po triva ata culu i aerian isra r- te. tra n sm ite : In ca d ru l cam Rio şi Las V illas. unde a fost ^ a unui comisariat imiliţa»
tic ip a t K am a l J u m b la tl. lid e lia n asupra uzinei m e ta lu rg i paniei d in acest an. de re c o l depăşii in mod substanţial aflat în centrul oraşului,
rii co m a n d o u rilo r palestiniene ce Abou Zabal. au făcu t apel tare şi pre lu cra re a tre stie i p lan ul de producţie. ccca 1 pentru o putea apoi ac*
>i alte o fic ia lită ţi libaneze, la unitatea arabă şi nu ce ru t Copitalo maghiară s-o îmbogăţit in ultimii ani cu construcţii noi şî moderne. In foto dc zahăr, al cărei ob ie ctiv cc a c o n trib u it la recupera L tiona în linişte. Acţiunea
însărcinate cu m enţinerea o r eliberarea te rito riilo r arabe Podul Elîsabeta peste Dunăre şi sistemul de şosele suspendate dinspre Buda. este realizarea unei p ro d u c rea ră m in e rilo r in urm ă din . lor s-a soldat cu rănirea
d in ii şi s e c u rită ţii sta tu lu i In ocupate de Israel. ţii de 10 m ilio a n e tone za alte re g iu n i Totodată. in ' a 20 de persoane.
urm a acestei re u n iu n i, p ă rţi hăr în Cuba, a fost o b ţin u t tim p u l pro d u ce rii celui de al ^ Cei doi au pătruns du-
le au co n ve n it să se ajungă cel de-nl tre ile a m ilio n de tre ile a m ilio n de tone, u i pâ aceea în sediul băncii
la o fo rm u lă de com prom is E x p o z i ţ i a ju b ilia r ă tone de zahăr. In pofida tim crescut s im ţito r p ro ce n ta ju l unde au golit casele dr
in tim p u l sau după vizita pc p u lu i n e fa vo ra b il — frig şi dc zahăr o b ţin u t la tona dc 1 bani. înainte de a dispu
care K a m a l J u m b la tt a hotâ- Comunicatul comun franco-libian ploi to re n ţia le neobişnuite trestie de zahăr prelucrată. i re, ei au montat o incâi
rît să o în tre p rin d ă la C airo „ U n g a r i a lib e r ă în această perioadă — a fost După cum a a n u n ţa i recent . câtură explozivă, care a
pentru c o n v o rb iri cu p re T R IP O L I 14 (Agerpres). — le unei cooperări ereseînde m e n ţin u t un ritm intens de Fidel C.istro, p rim u l m in is ’ rănit alte cinci persoane
şedintele G am al A bd cl Nas La T rip o li a fost dat p u b li jn do m en iul a g ric u ltu rii şi lu cru , în special la opera tru al Cubei, au fost luate \ In sfirsit. pentru co con*
ser, care a fa c ilita t realizarea c ită ţii co m u n ica tu l com un in al d e zvo ltă rii zonelor ru ra - . ţiile de recoltare, astfel eâ m ăsu rile necesare pentru a i furia să fie generală şî
acordului de anul tre cu t în legătură eu v iz ita pe care a Ie; de asemenea, s-a stab i- i la 2 5 d e a n i “ ecl dc-al tre ile a m ilio n dc sigurarea in con tinu are a u să roată dispare nestin-
tre gu vern ul libanez şi co in tre p rin s -o tim p de o sâp- lit o cooperare in ceea re j tone a p u tu i fi re a liza t in nui randam ent sp o rit în re 1 ¡eniţi, ei au aruncat o
m an do urile palestiniene. tâm înâ în L ib ia o delegaţie priveşte va lo rific a re a bogă- j RU DATE-STA — C orespon şul Budapesta, din a ctivita te a tr-u n in te rv a l de 22 de zile. co lia rca tre stie i şi producţia ţ nouă bombă intr-un pnr
econom ică franceză, condusă liilo r p e tro life re ale L ib ie i, j dentul Agerpres. A l. Pintea. ş tiin ţific ă şi cu ltu ra lă . d in R ezultate deosebite au fost dc zahăr. . Iting de automobile din
de .lean P ie rre B run et, d i m ai ales in do m en iul dez- j tra n sm ite : S im bâtâ, în p re munca şi via ţa tin e re lu lu i. * faţa unui mare merrorin.
re cto r al p ro b le m e lo r eco v o ltâ rii in d u strie i pctroch i- i zenţa unor conducător) de \ Bomba a distrus un au
C A IR O 14 (Agerpres). — nom ice şi fin a n cia re la M i m iec a acesteia. C om unica- j p a rtid şi de stal ai R. P. U n
Evocînd în ca d ru l un ui in te r n iste ru l A fa c e rilo r E xterne tu l m enţionează eâ a fost j gare. s-a deschis la Budapes i tomobil si a avariat al
viu acordat te le v iz iu n ii eg ip francez. totodaLă exa m in ată p o sib ili- j ta e xp o ziţia ju b ilia ră „U n g a te 20.
tene rezu ltatele recentei re în tre v e d e rile avute Ia T r i tatea c re ă rii dc către spe- I ria lib e ră la 23 de a n i", o r Wslly Brandi, despre politica externă 1 In ciuda barajelor po*
u n iu n i de la C airo a statelor poli dc m e m b rii delegaţiei e îa lişti francezi a unui in sti- j ganizată in ca d ru l m an ifestă ţ fi»iei si intervenţiei agrn-
im p lica te d ire ct în c o n flic tu l franceze, se specifică in co tu t lib ia n de stu d ii p ctrolîe - j rilo r p rile ju ite de s ă rb ă to ri spectiva unei noi reglem en . iilor F.B.I., cei doi au reu
cu Isra e lu l. preşedintele C on m unicat. au fost consacrate re. destinat să form eze te ii- j rea a n ive rsă rii a 23 dc ani de a R. F. a German tă ri a re la ţiilo r pe o bază c ' să fugă. Suma furata
s iliu lu i C o m an dam e ntului Re e x a m in ă rii p o s ib ilită ţilo r de n icie n i autohtoni. j la eliberarea U n ga riei dc sub ch im b ilă şi d u ra b ilă ". \ de ei se ridică la 75 009
v o lu ţie i din Sudan, generalul in te n sifica re a coo pe rării In ca d ru l în tre v e d e rilo r, j C O P E N H A G A 14 (Agerpres) Sloph. preşedintele C o n s iliu Tn legătură cu problem ele i dolari.
C.aalar el N u m ciry. a adus d in tre cele două ţă ri. rezul precizează com unicatul. a I ju g u l fascist. E xp o ziţia p re După cum relatează agenţia lu i de M in iş tri al R e p u b licii europene, cancelarul a s u b li
crîtîe i poziţiei S U .A . în p ro ta le le o b ţin u te In acest sens fost reeunosculă im p o rta n ţa j zintă lu pta pentru eliberarea DPA. cancelarul R. F. a G er Dem ocrate Germ ano, el a de niat că o co n fe rin ţă in p ro \ O EXPL07,E PUTERNICA
blem a O rie n tu lu i A p ro p ia t fiin d apreciate ca satisfă d e zvo ltă rii s c h im b u rilo r co- i ţâ rii. a c tivita te a in tre g u lu î m aniei. W illv B ra n d t, care se c la ra t că J se parc posibil blem a s e c u rită ţii europene ar ţ LA CIUDAD
„P a rtic ip a n ţii la reuniune, a cătoare popor, desfăşurată sub condu află în tr-o v iz ită o fic ia lă la să se angajaze tra ta tiv e in tre tre b u i să aibă dre pt efect îm , DE GUATEMALA
spus N u m ciry. au căzut de a- C o m unicatul m enţionează m ercîale fra n co -lîb icn e ca i Copenhaga, a ţin u t o c u v in - cele două state germ ane, da b u n ă tă ţire a situ a ţie i din Eu CIUDAD DE GUATE
ro rd asupra m ă su rilo r nece că cele două p ă rţi au că şi a re a liz ă rii unui e c h ilib ru cerea p a rtid u lu i clasei m u n ci ta rc la sediul S o cie tă ţii do rá am bele p ă rţi vo r aborda ropa. e x p rim in d u -ş i părerea S MALA 14 (Agerpres). - O
sare a fi luate in vederea l i zut de acord să pună baze în acest dom eniu. toare. p e ntru re co nstrucţia prie te n ie danezo—vest-germ a- această sarcină fă ră rezerve că o astfel de c o n fe rin ţă „n u L explozie puternică a dis
m ită rii s p rijin u lu i acordat de ţâ rii, im a g in i actuale din ora- nc. eu p rile ju l căreia a a- şi fără idei preconcepute". ar tre b u i să sc rezum e num ai trus in noaptea de vineri
b o rd .il cîtova aspecte ale po C a nce laru l a a firm a t câ gu la dezbaterea unu¡ acord dc 1 spre simbâtâ o mare par-
litic ii externe a R F C . vern ul său ..tinde spre un ren un ţa re la fo rţă şi a re la y te a imobilului ce adâpos-
R cfcrin du -so la scrisoarea inodus vive n d i eu R. D. G er ţiilo r econom ice", ci să a b o r i teşte birourile reprezen-
ce i-a fost adresată dc W illy mană. care să deschidă per-
tanţei Organizaţiei State*
g istra t în in d u stria de auto Fostul m in is tru al a p ă ră rii deze şi problem a unei re d u ' \ lor Americane din Ciudad
ceri e c h ilib ra te a arm a m en te
C U R I E R m obile. Un pu ternic declin S.U.A., C lark C liffo rd . a ce lo r con ven ţion ale şi nuclea i de Guatemala.
ru t A d m in is tra ţie i N ixo n să
s-a în re g istra t şi în indus
tria siderurgică (3 la sută). anunţe un program cu te r Acţiuni de protest împotriva con re din Europa cen tra lă Potrivit unui raport al
mene precise dc retragere a R cfcrin d u -se Ia c o n v o rb iri 1 anchetatorilor, nu au fost
4 0 4 tru p e lo r am ericane din V ie t cernului de presă „Axei Springer“ le pe care le-a avut la M os ţ înregistrate victime.
nam ul de sud. El n propus cova secretarul de stat Egon
P reşedintele In d ie i. V enkata G iri. a sem nat sim F orţele arm ato cam bod ca trupe le terestre să fie re Bahr. el a spus eâ „u n b ila n ţ S FURTUNI DE ZAPADA
fonii o ordonanţă p rin care se consfinţeşte n a ţio n a li giene au re ţin u t în noaptea trase pînă la s fîrş ilu l a n u lu i BO N N 14 (Agerpres) — In guvernul federal să ia m ă ar fi deocam dată p re m a tu r", \ IN ELVEŢIA
zarea a 14 bănci im p o rta n te din In d ia . P reluarea fie dc 5 spre 6 fe b ru a rie o am în curs. ia r restul fo rţe lo r a- R epublica Federală a G erm a suri de con string ere îm p o tri dar şi-a e x p rim a t speranţa că GENEVA 14. - Core.v
către stat. în august 1969. a celor 14 b â n ri a fost in barcaţiu ne m ilita ră a m e ri m erieane. navale şi aeriene niei sc a m p lific ă a c ţiu n ile de va lu i S pringer. După cum „în tr-u n v iito r p re v iz ib il p ro ! pondentul Agerpres, Horia
valida tă. după cum s-a a n un ţa i, la începutul acestei cană care a încălcat apele să fie retrase pînâ la finele protest îm p o triva con cern ulu i s-a m ai an un ţa t, gu ve rn u l blem ele afla te în discuţie vor ş Liman, transmite : Furtu
sâptâm îni cJr Curtea Suprem ă a In d ic i Sub form a de te rito ria le »ale C am bodgiei — a n u lu i 1971. P ublicarea u rle presă ..A xe i S p rin g e r". vest-germ an su b lin ia recent putea Ti c la rific a te in lr-o m ă i n11e de zăpadă continuă
proiect de lege. noua ordonanţă urm ează să fie pre anunţă agenţi,» khm eră dc n u i astfel dc program , a de A stfe l, zia ru l „M e ta ll". organ in tr-o de claraţie a sa eâ sură care să p e rm ilă g u ve r să bintuie in aproape in-
zentată spre aprobare P arlam ent'.’ lui e;irc urm ează să presă. A m barcaţiunea şi e c la ra t C liffo rd , va avea con al sin d ica te lo r d in in d u stria S pringer m anifestă o a titu d i ne lo r să hotărască dacă este 1 treaga Elveţie, provocind
se reunească la 20 feb ru arie în sesiune bugetară c h ip a ju l ei. fo rm a t din cinci secinţe fa vo ra b ile pentru m etalurgică vest-germ ană. a ne „aproape in c o m p a tib ilă “ oportun să se in iţie ze tra ta ti i serioase pagube mate
persoane, se află sub pază grăbirea re g le m e n tă rii p o li p u b lica t un a rtic o l în care a- cu legile ţâ rii ve o ficia le in vederea înche . riale. Numeroase locali*
la una din bazele flo te i m a tice a ră z b o iu lu i din V ie t euzâ concernul respectiv de La rîn d u l lor. o rg a n iza ţiile ie rii unor aco rd u ri con crete". ’ taţi sînt complet izolote,
ritim e cam bodgiene — pre nam şi Încetarea vă rsă rii fa lsifica re a in fo rm a ţiilo r, pre In legătură cu contactele re \ aprovizionarea cu piine
Federaţia sin dica telo r din de in fra c ţiu n i grave. Preşc cizcazâ aceeaşi agenţie in u tile dc sînge şi distrugere cum şi prom ovarea unei po profesionale ale z ia riş tilo r luate recent în tre R F C . şi
întreaga A fric ă a cerut O r d intele a dUous totodată de b u n u ri m ateriale Totodn- litie i in c o m p a tib ile eu lib e rta vest-germ anî au de cla rat eâ R P. Polonă, cancelarul şi-a i efecturndu-se cu ajutorul
ganizaţiei N a ţiu n ilo r U nite crearea unei com isii însăr 4 0 4 lâ. a apreciat el. gu vern ul de tea de opinie. S usţinînd u lt i acest concern „n u a i-enunţut e x p rim a t speranţa eâ în tim ' 1 avioanelor şi elicoptere-
de
lor. Garda aeriană
şi tu tu ro r fo rţe lo r iu b ito a cinate eu exam inarea cere la Saigon va fi constrîns să m ele re a c ţii c ritic e ale au to - la n ic i un m ijlo c fo lo sit pen pul c o n v o rb irilo r care vo r fi i salvare a bombardat in*
re de pace să în tre p rin d ă rilo r tot m ai num eroase de G u ve rn u l Ira k u lu i a hufâ- renunţe la po ziţia sa r ig i rită ţilo r la adresa a c tiv ită ţii tru defăim area c e lo rla lte in co n tinu ate în m artîe s-ar p u
m ăsuri urgente pentru a sus a b o lire a sentinţei capitale rît anularea a rtic o lu lu i în dă. „Acest regim — a spus concernului, z ia ru l se în tre a s titu ţii de presă, precum şi a tea con tura o „îm b u n ă tă ţire . tr*o serie de regiuni ghe-
trage de sub dom in aţia re g i în F ilip in e . P o triv it le gisla scris în legea din 1961 cu el — nu doreşte ca răzb oiul bă totuşi cînd intenţionează c o la b o ra to rilo r săi". sub sta n ţia lă " a re la ţiilo r d in \ ’ ţarii, pentru a preveni a-
ce
ameninţă
valonşele
m u rilo r rasiste şi coloniste ţiei filip în cze în vigoare, un p riv ire la com p an iile p e tro să ia s firş it deoarece se m en tre cele două ţă ri.
popoarele d in R.S.A., Rhode num ăr de crim e, p rin tre ca lie re străine. în baza căruia ţin e la putere p rin pro te c ^ satele şi staţiunile de tu
sia, M ozam bic. Angola şi re trădarea, p ira te ria , o m u acestea puteau redobîndi o ţia noastră. rism. Lucrările de dega-
G uineea Portugheză şi să ciderea. v io lu l şi răpirea, parte din concesiunile ce \ jare a drumurilor întimpi*
nâ mari dificultăţi.
t
In
restabilească în întregim e sînt pasibile dc pedeapsa eu le-au fost retrase dc statul . cantonul Valais - unde
d re p tu rile acestora la in d e moartea p rin scaun electric. ira k ia n — a a n u n ţa i m in is # ' două echipe au dispărut
pendenţă şi lib e rta te . 4 0 # tru l p e tro lu lu i şi resurse y in timpul furtunii de zâpa*
R e g im u rile m in o rită ţi!. >r lo r m in ie re . Saadun Ham adv M in is tru l a fa ce rilo r
albe d in R S .A .. Rhodesia şi P roducţia in d u s tria lă a in tr-o declaraţie difu zată de externe al R.P. Ungare, JAPONIA. - Industria 4 dă - s*a procedat la e
c o lo n iile portugheze, se ara S.U.A. a în re g istra t în luna postul de ra d io Bagdad. A- Janos P clcr. va face. la jucăriilor o luat o puter V vacuarea populaţiei şi tu*
rişti lor.
tă în tr-o de claraţie a fede ia nu arie o nouă scădere, a crastâ h o tâ rirc — a su b lin ia ; s fîrş ilu l acestei lu n i, o nică dezvoltare după cel
ra ţie i. dată p u b lic ită ţii la anunţat B iro u l federal de m in is tru l ira kia n — , fost viziin o ficia lă in nclgia. de-al 2-leo război mon* \
D a r Es Salaam. au devenit rezerve Aceasta este a şa luată pentru a nu perm ite Ia in v ita ţia m in is tru lu i dial. Pină atunci, jucării 48 DE PERSOANE
o în tru ch ip a re a e xp lo a tă rii sea lună consecutivă in ca dc externr' al a rrs tri le se importau. Se pune 1 UCISE DE UN TIGRU
făţişe şi a supunerii popoa re producţia in d u s tria lă am e m o n o p o lu rilo r străine să sa mare oecent in fabrica 5 DELHI 14 (Agerpres). -
re lo r africane. ricană înregistrează scăderi boteze p o litica petro lieră a ţâ ri. P ic rrr H arm el rea jucăriilor educative t Un tigru uriaş a devenit
P o triv it a n u n ţu lu i. In lu Ira k u lu i. In loto : O ultimă in- o adevărată teroare pen*
4 0 4 na ia nu arie producţia in du s cerecre a micilor locomo 1 tru locuitorii din regiunea
tria lă a to ta liza t 160.0 la su tive înainte de a fi pur* y indiană Kumaon, situată
T reşedintele F ilip in e ln r. tă. luînd ea bază c ifra 100, pe piaţă. 4 fa 80 de kilometri de ca
Ferdinand M arcos, a h o tâ rit înre g istra tă in a n ii 19.37— pitală. El o ucis 48 de 1
com utarea pedepsei cu m oa r 1939 In decem brie ea a to 1 persoane şi nici un teme- |
Cele m ai im p o rta n te scă C U R I E R
tea, pro nu nţate în u ltim a pe ta liza t 171.1 la sută. « k rar vinâtor nu a reuşit
rioadă îm p o triv a a 352 de pină in prezent să*i pre* '
persoane vin o va te de o serie deri (6 la sulă) s-au în re * zinte blana ca trofeu. \
Rftdocţio |i odminîllfoţio norului ; Devez, itr. Dr. Petru Grota, nr. 35. Telefoane s 12317 )i 11275. Tiparul : Întreprinderea poligrafică Deva. 4406S