Page 51 - Drumul_socialismului_1970_02

-------------------------------------------------------------- — — ,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢ I-V A !
SECVEME INTERNATIONALE, !

I PAGINA A 4-A

Luigi Longo despre ac­
I
tuala situaţie politică din

Italia
1
5
H Criza de guvern din Turcia
?

P| 0 întîlnire posibilă între I

Willy Brandt - Wiili Stoph
¿aneaos
ANUL XXII. Nr. 4702 MARJI 17 FEBRUARIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

SIDERURGIA CERE PRODUSE ZIUA TI LOR

REFRACTARE DE CALITATE Adunarea din Capitală La Deva

In sala dc fe s tiv ită ţi a Par­ porul nostru m u n cito r în con­ L u c ră to rii din u n ită ţile Re­
socialiste.
SlNTEM HOTÂRlTI SA SA­ a avut loc lu n i dupâ-am iazâ o S-a relevat. între altele, că în gionalei C.F R Deva au in-
stru cţia
societăţii
ia tu lu i C ă ilo r Ferate Române,
tîm p in a t Ziua c e fe riş tilo r
cu
prezent. în mai p u ţin de o
adunare consacrată a n ive rsă rii
succese in m uncă, pe care le
lu p te lo r c e fe riş tilo r şi p e tro­ lună. pe căile ferate se trans­ adaugă p rim e lo r re a liză ri în
portă un volum de m ă rfu ri e-
liş tilo r din ia n u a rie -fe b ru a rie ch iva lcn t cu acela din întreg întrecerea pe anul 1970. Ei au
1933
depăşit, in 45 de zile din a­
TISFACEM ACEASTA CERINŢA po rta nta eve nim entelor şi im ­ a ctu a lu lu i cin cin a l vo lu m u l cest an. planul de transp ort,
193U.
De la începutul
anul
Despre sem n ifica ţia
e x p rim a t in tone kilo m e trice ,
din
ia n u a rie -fe b ru a rie 1933 a v o r­ m ă rfu rilo r transp ortate a cu peste 0 la sută. P rin spo­
b it tovarăşul Pavel Ştefan, crescut cu 22.7 la sută. ia r rire a v itezei com erciale a tre ­
A nu l care a tre cu t a în ­ tei m oizolante — ce au un rol m in is tru l tra n s p o rtu rilo r. Re- tra fic u l de că lă to ri eu 0,9 la n u rilo r cu 2 ]a sulă peste n i­
semnat pentru F ubrica de p ro ­ im p o rta n t in îm bun ătăţire a ferindu-se la lu ptele dc c la ­ sulă velul p la n ifica t, s-au tra n s­
duse refractare B a iu — un c a lită ţii o te lu lu i şi la m in a te ­ să care au a vu t loc în acei A n ivcrsîn d Ziua c e fe riş ti­ portat in plus 26 786 tone de
colectiv m ic. dar h a rnic şi lo r — va fi realizată şi de- Acfiuni ani fu rtu n o şi. v o rb ito ru l a lor. a spus în încheiere v o r­ m ă rfu ri în c o n d iţiile reduce­
dornic de «a obţine rezultate pâşilă. In acest scop am asi­ s u b lin ia t că ele au înscris o b ito ru l. lu c ră to rii din dom e­ rii consum ului specific de
bune — o perioadă de m u n ­ gurat aprovizionarea cu m a­ de interes pagină glorioasă in istoria niul tra n s p o rtu lu i fe ro v ia r a- com b ustib il cu peste 11 la su­
că şi preocupări rodnice pen­ te rii prim e şi funcţionarea la m işcă rii noastre m un citore şti, sigurâ conducerea p a rtid u lu i tă M ecanicii şi fochiştîî au
tru realizarea in d ic a to rilo r de întreaga capacitate a u tila je ­ co n stitu in d un m om ent rle o şi sta tu lu i, personal pe to va ­ econom isit, de ia înce putul a­
plan. pentru asigurarea side­ lor. P entru perioada de ia r­ obştesc deosebită Im porta ntă in lu p ­ răşul N icolac Ceaiişeseu. eâ. n u lu i şi pînâ acum. m ai m u lt
ru rg ie i cu m ateriale re fra c ta ­ nă au fost create stocuri co­ ta clasei m uncitoare din p rin m odul exe m plar în caVe de 1 400 tone de com b ustib iL
re de calitate, care să s p riji­ respunzătoare dc a rg ilă re ­ R om ânia pentru dobindirea îşi vor în d e p lin i sa rcin ile ce A crescut în acelaşi tim p şî
n e ' pe sid e ru rg işti în rid ic a ­ fra cta ră . s-a reorganizat p ro ­ P otrivit planului aprobat d re p tu rilo r sale econom ice şi le re vin , sînt h o tă rîţi să dea eficie n ţa economică, fa p t con­
rea pe rfo rm a n te lo r c a lita tiv e cesul de amestecare n lia n tu ­ rlc sesiunea C onsiliului popu­ politice. o nouă stră lu cire tra d iţiilo r cretiza t în realizarea a pe­
'«le m e ta lu lu i E fo rtu rile co­ lu i şi degrcsanlului pentru că­ lar comunal noşorod. in a- ste 1 000 000 lei econom ii la
ci-st an cetăţenii din satele V o rb ito ru l s-a re fe rit apoi de m uncă ale c e fe riş tilo r pre ţu l de cost
le c tiv u lu i nostru de num ai ră m izile re fra cta re in tr-u n
Iată doar citeva d in tre suc­
200 de sa la ria ţi se co n cre ti­ nou u tila j, ccca ce va duce a- aparţinătoare vor contribui In atelierul de reparaţii electrice al C.S. Hunedoara, mo­ la c o n trib u ţia adusă de lu ­ In încheierea a d u n ă rii a cesele la care o c o n trib u ţie de
zează în depăşiri de 3.7 )a su­ tit la ridicarea p ro d u c tiv ită ţii la realizarea a 103 obiective toarele rebobinate devin din nou apte să deservească procesele c ră to rii de la C.F.R. la m a­ fost prezentat un program a r­
tă la producţia m arfă vîn d u - m u n cii c il şi la îm b un ătăţire a dc interes comun. Valoarea de producţie. rile re a liză ri o b ţin u te de po­ tistic. seamă au adus-o şi m u n cito ­
rii, in g in e rii şi te h n icie n ii fe ­
lâ şi încasată, de 3,2 la sută c a lită ţii că ră m izilo r. totală a a ctivită ţilo r obşteşti Foto : N. GHENA
se va ridica la peste 1 250 000 ro v ia ri de pc raza m u n c lp iu -
la cără m izi re fracta re şl de P ersonalul a te lie ru lu i de Ici. 1 ni Deva. prezenţi ie ri după
4,4 la sută la plăci term oizo- în tre ţin e re a fost re im p â rţit masă la adunarea consacra­
lante Indicele de p ro d u c tiv i­ pe g ru p u ri de u tila je şi ch ia r Ca urmare a m uncii susţi- j tă a n ive rsă rii eroicelor lupte
tate a m u n cii s-n rea liza t în u tila je în vederea a sig u ră rii nutc desfăşurate dc comite- j re vo lu ţio n a re din 1933. Sala
p ro p o rţie de 103,0 la sută. re p a ra ţiilo r Ia tim p şi in b u ­ tul executiv şi dc deputaţi, o j „A rta " a fost a rh ip lin ă . Au
p re ţu l de cost a fost redus cu ne c o n d iliu n i pentru u tiliza re a parte din acţiunile stabilite j ve n it aici ce fe riş tii şl fa m ili­
9.11 la sută şi s-au dat be­ acestora la un indice cît m ai a început «loja să prindă : ile lo r num eroşi in v ita ţi d in
viaţă, pînă acum term inîn-
n e ficii sup lim e ntare de 1.5 m i­ rid ic a t. Aceste m ăsuri şi preo­ du-sc lu crările prevăzute la Û în tre p rin d e rile şi in s titu ţiile
lioane lei. cup ări s-au şi dovedit eficace, un număr dc 12 obiective, j m u n ic ip iu lu i. Au lu at parte
O a te ntic deosebită am a- c o n trib u in d la depăşirea pre­ P rintre lucrările mai im por­ tova ră şii A ure l B ulgărea şi
ccrdat îm b u n ă tă ţiriî continue ve d e rilo r pe luna ia nuarie cu tante sint înscrise construc- | Ş tefan A lm âşan. secretari ai
a c a lită ţii produselor re fra c ­ peste C la sulă la producţia ţia unui drum în satul Cio­ y i C o m ite tu lu i judeţean de p a r­
tare destinate în p rin cip a l m arfă şi pro d u ctivita te a m u n ­ clovina, pc o lungime de 700 tid. Pogea Brîncoveanu. pre­
C o m b in a tu lu i siderurgia H u ­ cii. ml şi un (1 rum in satul Alun, şedintele C o n s iliu lu i judeţean
nedoara A n u l 1909 a m arcat spic cetatea Piatra roşie, pe al sin dica telo r. loan A rd e ­
A vîn d în vedere sa rcinile C p .
pentru fabrica noastră un e­ ce revin s id e ru rg iş tilo r hu- o lungim e de 1 400 ml. T o t­ A lean. pn m -se e rcta r al co m i­
venim ent im p o rta n t — ca a nedoroni din docum entele odată, pentru construcţia a te tu lu i m u n icip a l dc pa rtid .
devenit u n ita te a p a rţin in d plenarei CC , al P.C.R. din două şcoli s-au procurat 5 000 Despre însem nătatea eroice­
C entralei in d u stria le H une­ Ug ciment şi 6 mc de lemne. lo r lupte ale c e fe riş tilo r şi
decem brie 1969. jn dom eniul
doara. fapt ce a fâ m t ca in O atenţie deosebită s-a a- p e tro liş tilo r din ia n u a rie -fe -
red uce rii consum ului de m e­
drum arca. coordonarea şi a­ tal şi îm b u n ă tă ţirii c a lită ţii rordal încasării contribuţiei b ru a ric 1933 a v o rb it to v a ră ­
ju to ru l dat să fie m ai eficiente băneşti, unde planul pe t r i­ Vom preda mai devreme obiectivele social culturale şul Pogea Brîncoveanu. După
o te lu lu i şi la m in a te lo r, soco­
ca pînâ acum. tim fie da toria noastră ca în mestrul I a fost îndeplinit in ce a evocat m om ente e m o ţio­
Aşa după cum am arătat, cursul a n u lu i 1970 să în tre ­ proporţie dc 178 la sută. nante din lu ptele acestor
preocuparea noastră p rin c ip a ­ prindem tot ce ne slâ in pu­ Demn de am intit e că în sate- d ir ji şl n e în fric a ţi lu p tă to ri
lă este realizarea integrală, la tin ţă pentru rid icare a c a lită ­ le^Hobaia şi Ursici contribu­ Anul 1970, ultimul an al cincinalului, va fi marcat ţi f Utilizarea timpului de lucru în proporţie de pe ntru binele p o p o ru lu i şi
tim p şi în mod ritm ic a tu ­ ţia pc acest an s-a încasat 1 prosperitatea p a trie i, v o rb ito ­
ţii produselor re fracta re la de c re ţte rra volumului de investiţii alocate de stat pen­ 95,8 la sută prin reducerea absenţelor motivate şi
tu ro r in d ica to rilo r. P la nu l dc n iv e lu l p re te n ţiilo r ju s tific a te în întregim e. In realizarea j tru realizarea unor noi obiective sociaf-culturn/e in judeţul ru l a s u b lin ia t c o n trib u ţia fe ­
producţie a fost analizat şi ale s id e ru rg iş tilo r In această acţiunilor am intite s-au cvi- j nostru. Hotărirca constructorilor de a-şi înfăptui sarcinile nemotivate ; ro v ia rilo r hunedoreni la p ro ­
defalcat pe trim estre. lu ni. denţiat deputaţii lacob Albu, i ce le revin este atestată de angajamentele mobilizatoare 9 Depăşirea productivităţii muncii planificate pe gresul econom ic şi so cia l-cu l­
iile şi lo cu ri de muncă S-a Ing PETRU ANDRAŞ Pătruţ Marcu şi Adam Ciu- j asumate in întrecere. Ele sînt rezultatul analizei riguroase şantier cu 0,5 la sută ; tu ra l al ţâ rii, a p o rtu l deosebit
în to cm it un program dc m ă­ directorul Fabricii de produse rcscu. a posibilităţilor de care dispune fiecare şantier din cadrul 6 Reducerea consumului specific de materiale cu la succesele d o bînd ite de ju ­
suri tehnico-organizaioricc. cu refractare Baru Trustului le construcţii Hunedoara, a căror punere în va­ 22 tone oţel-beton, 30 mc cherestea, 50 tone ci­ deţul nostru in în fă p tu ire a
term ene şi resp on sabilită ţi ERONIM GRECU loare va asigura realizarea şi depăşirea prevederilor pla­ sa rc in ilo r în cre d in ţa te de
p a rtid .
precise, acestea u rm â rind u-se preşedintele Consiliului nului. ment şi 50 000 bucăţi cărămizi. C instind m ăre ţu l e ve n i­
periodic popular comunal Boşorod Revelatoare pentru entuziasmul cu care constructorii ţ îmbunătăţirea calităţii lucrărilor pentru ca o­ m ent, a rtiş ti am atori de la
Sarcina sporită pe anul a- 3XJCTEI dc obiective social-culturale s-au angrenat fn marea între­ biectivele executate să primească numai calificati­
ccsta la producţia de plăci Regionala de căi ferate şi din
cere patriotică, este chemarea adresată de colectivul şan­ vele bine şi foarte bine. ansam blul ..Ţ a rin a 11 au pre­
tierului I Deva tuturor lucrătorilor trustului şi angajamen­ 9 Gospodărirea raţională a fondurilor materiale zentat un bogat program a r­
tele asumate de aceştia drept răspuns. tistic.
şi reducerea cheltuielilor de producţie, căi pe care
-k
se vor realiza economii suplimentare do 125 000 lei.
M a n ife stă ri consacrate săr­
Pagina a lll-a SPORT Şantierul I Deva Şantierul Bl Deva avut Ioc şi la Petroşani, S im e­
b ă to ririi Z ile i c e fe riş tilo r aa
Animat fierbinte de a-şî îndeplini în mod exemplar sarci­ ria şi Hunedoara.
nile ce ne revin din documentele celui de-al X-lea Congres al Constructorii acestui şantier s-au angojot ca în ocest on
partidului, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri, ana- $o reolizeze peste pionul voloric moi mull de 200 000 lei, să
lizind rezullatele obţinute, morile rezerve şi posibilităţi de core sporească productivitatea muncii cu 1,5 Io sută, să reducă chel­ întîlnire cu bri­
La „ora handbalului mondial“ dispunem, adresăm tuturor şantierelor şî subunităţilor, chemo- tuielile de producţie cu 150000 lei, iar Io consumurile speci­
reo la întrecere, angajîndu-ne să realizăm următoarele obiec­ fice de materiale să realizeze economii de 30 tone oţel-beton, gada ştiinţifică
tive : 40 mc cherestea, 20 tone ciment şi 10 000 bucăţi cărămizi.
® îndeplinirea planului valoric anual cu 6 zile Prin folosirea raţională a forţei de munco, o timpului de
Bazele sportive săteşti—roase de... aci­ mai devreme ; lucru, o maşinilor şi utilajelor — factori principoli de sporire o La Hîi-cea M ică. m e m b rii
productivităţii muncii — vor fi reduse termenele de execuţie cu b rig ă zii ş tiin ţific e s-au in -
O Scurtarea termenelor de execuţie prin creşte­ 185 de zile Io 4 obiective in construcţie. tiln it cu cetăţenii sa lu lu i,
dul nepăsării rea gradului de mecanizare, folosirea raţională a u­ cărora le-au prezentat ex­
puneri legale de evenim en­
tilajelor şi forţei de muncă, aplicînd metode mo­ te com em orative, de p o liti­
derne de construcţie. Pe aceste căi se va reduce Şantierul 4 Brad că in te rn ă şi in te rn a ţio n a lă
ele. Cu acest prilej* au con­
Programul returului la fotbal. Divizia durata de execuţie a blocurilor aflate in construc­ Adunarea generală o solorioţilor şontierului 4 Brod o opre- fe re n ţia t V asile G ă in a rii
ţie cu 5-10 zile, a centrului stomatologic Deva cu
ciot că unitoteo dispune de reole posibilităţi pentru co în acest de spic viaţa şi activita te a
6 zile, a liceului cu 20 de clase Deva, cu 10 zile şi on să reolizeze peste pionul voloric 53 000 lei şi sâ realizeze lu i V. I. Lenin, Ionel Co-
naţională A şi B (seria a 11-a) a internatului liceului pedagogic cu 10 zile ; insemnote economii Io consumul de moleriale. dreanu, şef de catedră la
^ Extinderea acordului global pe total şantier în Constructorii acestui şantier s-ou ongojat so reducă durata C abinetul judeţean de p a r­
proporţie de 40 la sută, iar la fierari-betonişti şi in­ de execuţie Io moi multe obiective cu un număr total de 50 de tid. despic aspectele esen­
ţia le ale p o litic ii in te rn a ­
stalatori în proporţie de 60 la sută ;
(Continuare ¡n pagino o 2-a) ţion ale a p a rtid u lu i şi
s ta tu lu i nostru, ju ris tu l Oc-
la via n Raica despre apăra­
rea a v u tu lu i obştesc şi m e­
Problem a pe cure o r id i­ de ce gospodinele care d im i­ dicul IVIihai C h iim ig iu de­
căm nu este de loc nouă ci neaţa sînt ocupate în cîm pul spre b o lile in icctio a sc spe­
d im p o trivă . In d ife rite form e ALIMENTAŢIA PUBLICA TREBUIE SÁ m u n cii nu găsesc la „G ospo­ In atelierul de reparaţii al cifice sezonului rece.
şi din variate u n g h iu ri de ve­ d in a " şî altceva, preparate S.C.S.M, Petroşani, lăcătuşul In fin a l, m e m b rii b rigă­
dere a fost abordată de m u l- realizate după un m eniu al Ion Burlec verificind o bu­ zii au m ai răspuns şi a lto r
ir ori. poale de prea m ulte sâ p tâm înii, în to c m it in baza telie sub presiune, la 300 at­ în tre b ă ri puse de cetăţeni,
ori ra să nu fie recepţionată son dă rii p re fe rin ţe lo r cum p ă­ dovedindu-se astfel incă o
de fu rie rii d ire ct răspunză­ DEPASEASCÂ STADIUL INERŢIEI ! ră to a re lo r ? Dacă s-ar în tre ­ mosfere. dată u tilita te a acestor în -
to ri de soluţionarea ci. res- p rind e asemenea sondaje, a tît tîln iri, deosebit de in s tru c ­
p e rliv dc d ire c to rii tru s tu rilo r „G ospodina" cît şi b u c ă tă riile Foto : ION LICIU tive.
de a lim e n ta ţie publică. D ară dc bloc ar avea la îndem înâ
o punem din nou în discuţie, o bogată sursă de in s p ira ţie
o facem pentru câ faţă de )uri iv ite în u n ită ţile com er­ către „co n su m a to ri" Au fo lo ­ contestăm autenticitatea, dar lo r expres, a re sta u ra n tu lu i şi şi-a r putea în d e p lin i m en i­
cetăţeni — nu num ai faţă dc ciale. P riv ită p rin această sit oare tru s tu rile de a lim e n ­ ,.ce face om ul cu m ina lu i ..“ . din gara S im e ria şi în mod rea pentru care au fost crea­
cliente lă — a m in tite le tru s tu ri prism ă activita tea u n ită ţilo r ta ţie pu blică toate resursele Aşa au procedat a tit T .A .P .L.- deosebit la bufetele p e rife ri­ te — de a degreva gospodi­
de a lim e n ta ţie pu blică este care le-au stat la indem înâ u rile de pe raza ju d e ţu lu i cît ce In aceste bufete se t r i­
au restanţe pentru a căror nele de unele tre b u ri care le
încă datoare masei dc cetă­ pentru a-si asigura m ateria şi u n ită ţile cooperaţiei de m it. de regulă, aceleaşi c h if-
recuperare depun prea puţine răpesc m u lt tim p.
ţeni. R eferirea se face la a­ prim ă bucătăriei p ro p rii ? Ve­ consum. Şi astfel, şi-au înd e­ teluţc. aceeaşi brinzâ topită
e fo rtu ri. Despre ce este v o r­ Iată deci câ reţeaua de a li­
ba ? dresa pro du cţiei p ro p rii, la lo ­ rific ă rile efectuate au ară ta t pă rta t consum atorii. A firm a ­ sau c u tii de conserve (p ro ­ m entaţie pu blică ar putea fa ­
cul pe care-1 ocupă in „lis te ­ că deşi au Ia dispoziţie o m o­ ţia nu este lip sită dc temei. duse p ro p rii ! ?). ponderea
In lim b a ju l lu c ră to rilo r din ce m u lt m ai m ulte pentru
le de consum aţie“ . d a lita te eficien tă de « p ro vi- In anii tre cu ţi, m ai ales în consum ului fiin d , de fap t, la
acest sector s-a înce tă ţe nit Pînâ nu de m u lt T A P.L. xionare-cum pârare de pe pia­ 1969. fiecare tru st a organizat bă uturi N -a r putea fi oare m arele pu blic — fără să-şi
form ula „clie n te la noastră11. neglijeze cu n im ic cliente la,
Deva. Hunedoara şi P etro­ ţă a unor produse şi an im a ­ m ulte e x p o z iţii cu lin a re de bufetele adevărate centre de
Dar este oare m enirea u n ită ­ şani, ca .şi u n ită ţile coopera­ le — a m in tite le /-o rg a n iz a ţii prezentare şi desfacere. Suc­ ap rovizion are în ca rtie re — ci d im p o triv ă — a r putea con­
ţilo r de a lim e n ta ţie publică ţie i de consum, ofereau pen­ com erciale au uzat in m ică cesul şi aprecierea lor de că­ aceasta a fost raţiu ne a în fi­ trib u i la îm b u n ă tă ţire a apro­
de a satisface num aj ce rin ­ tru dejun m e n iu ri fixe , la măsură de ea. E vident. e tre m arele pu blic — nu nu in ţă rii lor — locul de unde v iz io n ă rii p o pu laţie i p rin m u l­
ţele ..clien tele i“ sau ale m a­ p re ţu ri acceptabile. Nu o dată m ai uşor să spui „nu am. nu m ai dc cliente lă — au fost sâ se poală procura p re pa ra­ tip le form e care sâ asigure
sei de cetăţeni ? N-am vrea cetăţenii au apreciat aceste fac“ şi sâ tai de pe listă m e­ consemnate la tim p u l lor. Dar te în lr-u n m eniu v a ria t şi la eficien ta econom ică .şi perm a­
să se creadă câ in te nţio nă m m e n iu ri care. curios, uu Înce­ niul fix ca fiin d in e ficie n t, vremea e x p o z iţiilo r n trecui p re tu ri accesibile ? S ig ur câ nentizarea p ro du cţiei p ro p rii,
să schim băm (p rin tr-u n a rti­ p u i să dispară din restau­ docil sâ cauţi rezolvarea pro­ şi restaurantele servesc da. dar ar trebui sondate ce­ poate şi p rin abonam ente
col de ziar n ici nu se poate) rante. sau să devină din re blemei prin cum părare de pe eelaşi m onoton gră ta r cu car re rile şi în fu n cţie de aces­ Dar aceste lu c ru ri nu se rea­
conceptul de ..clien telă ", dar în ce m ai sărace, un fel de piaţă. A ici ar tre b u i sâ in tre to fi pai sau orez aceiaşi cîr- tea sâ se facă aprovizionarea lizează de la sine. în v ir tu ­
nu putem îm părtă şi optica „să fie ea să fie fă cu t1'. In in acţiune ca lcu lu l e ficien ţe i nâciori ..a la..." sau frip tu ră — şi nu num ai cu bă u tu ri. In tea in e rţie i, ci im p lică in iţia ­
conform căreia reţeaua de a- asemenea situ a ţii, desigur câ economice a u n ită ţii de a li­ cu sos de vin Unde sînt pro această ordine nc idei tre ­ tivă. căutare, eer ca şi în a-
lim e n tn ţic publică se află nu ­ m eniul fix devine ..nerenta­ m entaţie publică, d iv e rs ific a ­ dusele apreciate de cetăţeni la buie a m in tite şi u n ită ţile eest co m p a rtim e n t de loc de
sâ se facă cu ade­
n e g lija t
mai la dispoziţia acesteia A ­ b il" si se renunţă la elft fără rea p ro du cţiei p ro p rii fiin d , e x p o z iţiile am in tite , unde sînt ..Gospodina" şi b u că tă riile de vărat com erţ. In fhneţie de
firm a ţia o facem pornind de să se caute cauzele „ne ren ta - de /ap t. cea m ai bună recla­ p ro m is iu n ile T .A .P .L .-u n lo r ? bloc Nu este cu n im ic ju s ti­ re rc rc sâ se facă şi oferta ca­
la prem isa câ a lim e n ta ţia p u ­ b ilitâ ţii11. Exem ple se pot c i­ mă a produselor. Sărăcia de produse este şi ficată sărăcia dc produse ale re am dori sâ fie şi bogată şî
blică — cu u n ită ţile ei — nu ta din cad rul fiecă rui tru st Am do ri sâ ne re fe rim si la m ai evidentă in bufete undo „G ospodinei" care în afară variată.
se adresează num ai ..cliente­ in parte. ccl dc al doilea aspect in v o ­ afluenţa dc cu m p ără to ri e de carne tocată, citeva şni­
lei*, ci are m enirea de a juca Deseori, pentru a ju s tific a ţele sau sarm ale nu oferă a l­ TRAIAN BARBU
cat ca ju s tific a re — nesolici­ m are pentru sim p lu l m otiv
un ro l im p o rta n t în a p ro v i­ m onotonia m e n iu rilo r se in ­ te senviprcparaie. Nu poale activist
zionarea populaţiei, să acopere vocă lipsa unor produse, sau larea a n u m ito r produse din câ „a ic i trece orice" R e fe ri­ nim en i spune câ aceste u n i­ al Comitetului judeţean
în anum ite perioade unele go. nesolicilarea p re pa ratelo r de partea consum a to rilo r. N u-Î rea se face la adresa bufete­ tă ţi nu sin t solicitate. A tu n ci Hunedoara al P.C.R.