Page 52 - Drumul_socialismului_1970_02

* DRUMUL SOCIALISMULUI f t Nr. 4702 $ MARTI 17 FEBRUARIE 1970
2

File din istoria anilor iiS‘l4 4 - 1 9 4 5 Satisfacerea cerinţelor

MINERII Şl METALURGIŞTII de transport

HUNEDORENI S-AU ANGAJAT ale beneficiarilor

P reocupaţi perm anent de se reducă consum ul de com ­
TOTAL PE FRONTUL MUNCII îm b u n ă tă ţire a sistem atică a b u s tib il con ven ţion al cu peste
11 la sută faţă de norm a te h ­
procesului de transp ort, dc
nică. Ca urm a re, s-a re a liza t
folosirea cu m ai m ultă e fi­
cienţă a m a te ria lu lu i ru la n t şi o econom ie de 1 403 tone com ­
u tiliza re a ch ib zu ită a m ijlo a ­ b u s tib il convenţional, cu care
Trecuseră doar cîlcva luni de cătoare. Lipseau nu mimai M in e rii din Valea J iu lu i p rl- celor m a te ria le şi băneşti, lu ­ sc pot rem orca pe secţia S i­
ia « a n i insurecţiei arm ate din făina, plinea, carnea şi alte a- meso mereu scrisori din partea c ră to rii R egionalei de căi fe­ m eria — C oşlariu peste 450
august 1944. In Valea Jiu lu i, la lim enle de bază ci chiar sarea, conducerii p a rtidu lui, a organi­ rate Deva au re u şit sâ satis­ perechi de tre n u ri.
Uzinele dc fier Hunedoara, la zahărul, lemnele de foc pentru zaţiei judeţene a P.C.R., din facă in te g ra l c e rin ţe le de Dem n de m en ţion at este şl
minele G helar, la Uzina din Câ- şcoli, spitale şi alte in stitu ţii. partea m un citorilor din trans­ tra n s p o rt ale b e n e ficia rilo r. fa p tu l că p ro d u ctivita te a m u n ­
lan. la căile ferate m un citori­ Se rechiziţionau m ijloace de p o rtu ri în care sînt fe licita ţi In p rim e le 45 de zile d in n- cii p la n ific a te a crescut, tn
mea răspundea Intr-un glas en­ transport pentru aprovizionarea pentru sporirea producţiei de cest an, p rin tr-o conlucrare această perioadă, cu m ai m u lt
tuziast chem ării P artidului Co­ m inerilor, m etalurgiştilor, a în­ cărbune şl îndem naţi la conti­ de 8 la sută. reuşindu-se astfel
m unist Român : „T o tu l pentru tregii populaţii. Lipsurile de nuarea efortului. m ai opera tivă cu în tre p rin d e ­ ca întreaga depăşire dc plan
front, totul pentru victorie*'. tot felul erau exploatate de e­ La U.F.H. m un citorii îşi cris­ rile beneficiare de tra n sp o rt, sâ se realizeze pe seama creş­
M un citorii trăiau momente de lementele duşmănoase şi în­ talizează organizarea sindicală norm a de staţio nare a vagoa­
nelor la încârcare-descârcarc te rii p ro d u c tiv ită ţii m un cii In
speranţe noi, Îşi manifestau vo­ demnau m in erii la grevă toc­ după exem plul m inerilor. Se
inţa fermă de a învinge actele mai în momentul cînd ţara ce­ formulează idei revoluţionare Demonstraţie la laşi împotriva lui Râdescu - februarie 1945. s-a redus cu 1,4 la sută A ­ acelaşi tim p s-a re u şit să se
de sabotaj ale patronilor pen­ rea sporirea producţiei în toa­ ca: alungarea d irectoru lui ge­ ceasta a perm is sâ se tra n s ­ reducă p re ţu l de cost şi sâ
p o rte în plus, cu acelaşi parc
se realizeze o econom ie s u o ll-
tru a spori producţia de cărbu­ te dom eniile pentru a scăpa de neral, să se cureţe uzina de e­
ne si metal, de a vitaliza c ir­ mizerie. Conducerea partidului, lementele care împiedică spo­ de vagoane, cantitatea de m entarâ de peste I m ilio n lei.
culaţia feroviară. Al doilea organizaţia judeţeană a p a rti­ rirea producţiei, reprezentanţii 2G 78G tone m ă rfu ri. P la n u l L u c ră to rii R egionalei de căi
front, în care se aflau angajaţi, dului comunist. au demascat m un citorilor să facă parte in­ e x p rim a t în tone/km conven­ ferate Deva sînt ferm hotâ-
trebuia să-l susţină energic pe tnsă aceste u n e ltiri arătînd tegrantă din conducerea uzinei, Ga vrii Todica—pionier al publi- ţio n a le a fost depăşit cu pe­ rîtî $1 în v iito r sâ nu pre cu­
cel al tn frln g e rii fascismului în m u n citorim ii că mişcarea gre­ îndem nurile găsesc bun exem­ ste 8 la sută. ia r viteza co­ peţească n id un e fo rt pe n tru
război. Energii ce păreau secă­ vistă nu este justificată în tru - plul m inerilor. m ercială a tre n u rilo r a cres­ a în d e p lin i cu cinste sa rcin ile
tuite ţîşneau acum cu puteri cît ca nu vine să soluţioneze „Să luăm exemplu dc la m unci­ o • • • • • • f • <| -a c u t cu 2 la sută peste n iv e lu l de tra n s p o rt în c o n d iţii de­
noi. nebănuite. problemele, ci să adincească to rii m ineri din Valea Jiu lu i ca­ cisticn ştimţmce hunedorene p la n ific a t. De asemenea, s-a
haosul economic. Războiul nu ro în condiţii dc tra i şi m un­ re u şit sâ se îm bunătăţească p lin e de sig ura nţă şi re g u la ­
Tara se afla In faţa unor pu­
se terminase, e fo rtu rile trebu­ că cu m ult mai grele dccît noi p a rcu rsu l m ediu z iln ic al lo­ rita te şt cu m a xim u m de e fi­
ternice prefaceri revoluţionare
iau continuate susţinut; trebuia au ridicat producţia. Şi noi
pe care m in erii le simţeau, le Iniţiativa Comitetului ju­ lia. Concomitent cu frecven­ destă In haină, bogată in cu­ co m o tive lo r cu 2 la sută şi sâ cienţă economică.
cărbune şi metal mai m ult. Dis­ trebuie să depunem tot efo rtu l
cereau cu toată puterea. Ei au deţean pentru cultură şi artă tarea cursurilor facultăţii de prins, variată In idei, in ­
ciplina, ordinea, munca sporni­ de muncă pentru a putea şi noi %
înţeles că învingerea haosului de a evoca personalităţi cul­ chimie a Universităţii Bucu­ s tru c tiv ă de la primul arti­
că erau singurele atrib ute ra­ m ări producţia, astfel co n tri­
economic, a sabotajului patro­ turale şi ştiinţifice care s-au reşti, audiază şi prelegeri la col pină la ultima ştire" —
nai, înlăturarea de la condu­ ţionale ale vrem ii. buind la cit mai grabnica dis­ ridicat ori au activat, in facultăţile de filozofie şi fi­ conţinea numeroase articole
cerea m inelor a elem entelor A nul 1944 s-a încheiat. în trugere a fascism ului". trecut, in judeţul Hunedoa­ lologie. Eminentul student pe teme de astronomie, chi­ Economii de combustibil
reacţionare, democratizarea ţă­ pragul noului an, ziarut „Z o ri Lu nile ianuarie-februarie ale ra, concretizată in manifes­ işl încheie studiile tn Ger­ mie, fizică, matematică — o­
rii pot ft înfăptuite numai p rin noi", organul regionalei p a rti­ anului 1945 formează perioada tarea intitulată sugestiv mania şi primeşte o ofertă rientale pc aplicabilitatea M ecanicii şi foch işlii 25G tone com bustibil con­
muncă încordată în abataje dului comunist Alba-Hunedoara unor largi şi aprige acţiu ni de „Precursori", a avut de data la o societate de produse practică a fenomenelor ex­ depoului dîn Sim eria, uti-
pentru creşterea producţiei de făcea un bilanţ suma/ asupra masă ale întregului popor pen­ aceasta ca subiect pe remar­ chimice din Bombay. Refuză puse. venţional, precum şi 7!)0
cărbune, p rin lupta deschisă, drum ului ce l-a însemnat anul tru Instaurarea în fruntea ţă­ cabilul publicist răspînditor şi studiază contabilitatea la Munca ştiinţifică a entu­ lizind mai bine capacita­ kg uleiuri.
curajoasă In fiecare În frun ta re 1944 : rii a unui guvern a l F rontu lui al ştiinţei in mase — enciclo­ Budapesta. ■>Din anul 1905 ziastului popularizator sc tea de remorca re a loco­
cu duşmanul. Cărbunele era ce­ „Dacă de la 23 August încoa­ Naţional Democrat. M in e rii, pedistul Gavril Todica. In concretizează şl In publica­ m otivelor. au reuşit să TEODOR PURDEA
rut de întreaga economie, de ce s-a realizat m ult pentru îm ­ m etalurgiştii. ceferiştii, p lu ­ sala căminului cultural din rea lucrărilor „ Palavre", realizeze, în prim a lună a
frontu l antifascist în care bunătăţirea tra iu lu i m un citori­ garii hunedoreni slnt pu­ Geoagiu — localitate in care „Studii ştiinţifice", „Hades“, şeful Depoului
România se afla angajată. Aşa lo r dc la in du strii, dacă pluga­ ternic angajaţi în aceste s-a stabilit G. Todica din a- PRECURSORI „Ţara Haţegului", „ Vulcanis- acestui an, o economie de de locomotive Simeria
a început în Valea J iu lu i bătă­ rii a putut trece la lucrarea lupte. Speranţa salvării ţă rii nul 1905 — un public nume­ mul". „Din carneţelul unui
lia pentru cărbune mai m ult. păm ânturilor lor, dacă funcţio­ este pusă de Întregul po­ ros a audiat duminică cu naturalist", „Epidemiile şi
In tr-o consfătuire a delegaţilor narii au p rim it salarii mai o­ por în acest guvern dem ocratic. viu interes evocările susţi­ este contabil, pină In 1924, urgiile naturii". Studiile şi
tu tu ro r exploatărilor, care a a­ meneşti, dacă masele largi M in e rii şi m etalurgiştii de pe nute de to va ră şii prof. Cle­ clnd se consacră publicisticii cercetările de astronomie le
vut loc la Petroşani chiar In'* şi-au cîştigat dreptul de orga­ aceste p la iu ri răspund energic mente Constandin, preşedin­ şi popularizării ştiinţeL întreprinde cu ajutorul unui
toamna anului 1044, m in erii nizare şi întrun ire, dacă cuvîn- p rin sporirea producţiei', p rin tele Comitetului judeţean De la primul număr al re­ mic observator, amenajat In Noi dotări pentru feroviari
s-au angajat să sprijin e ţara în tul liber exprim at al forţelo r lupta în mine, fa b rici şi uzi­ pentru cultură şi artă, pro1. vistei „Convorbiri ştiinţifice** podul casei şi dotat cti o lu­
rezolvarea m arilor probleme democratice indrumcază masele ne, pe străzi pentru netezirea Bujor Vulcu, muzeograful — prima şi, se pare, singura netă dc construcţie proprie.
ce-i stăteau în faţă. fn tr-o şti­ populare din România, dacă po­ drum ului dem ocraţiei. o rd in ii Vasile Găinam şi prof. Au­ publicaţie de popularizare a O emoţionantă impresie a £ In cursul acestui an calea ferată va fi dotată cu
re de la „închiderea ed iţie i" porul şi-a ales reprezentanţi în şl sporului în muncă. Brigăzi rel Jidavu, ginerele fondato­ ştiinţei din Transilvania ace­ lăsat participanţilor citirea circa 8 700 vagoane dc m arfă şi 290 vagoane de călători
presa anunţă că după 4 ore de guvern, dacă P artidul Comu­ de şoc în producţie, bărbaţi de rului .,Convorbirilor ştiinţi­ lor vremuri — Gavril Todi­ de către prof. Aurel Jidavu cu un grad sporit dc confort, precum şi cu 139 locomo­
dezbateri asupra situaţiei in te r­ nist şi Uniunea T in e re lu lu i Co­ încredere în posturile cheie a­ fice“ . ca afirma că „ne trebuie cul­ a unul articol omagial publi­ tive Diesel electrice şi 35 dc locomotive electrice.
ne guvernul condus de genera­ munist pot exista legal, aces­ le producţiei, desfacerii şi dis­ tură ştiinţifică", notînd că cat de către profesorul Al. 0 In cadrul Regionalei dc căi ferate Deva s-au chel­
lul Constantin Sânâtescu a de­ tea se datorcsc luptei forţelo r trib u irii. Efervescenţa politică Născut in comuna Iclodul scopul revistei, pe care o re­ Borza, in care este amplu e­ tu it în anul trecut pentru protecţia m uncii 3 430 000 lei
misionat. Se instalează un alt democratice din România şi şi în muncă creştea Sn am ploa­ Mare (Gherla), la 3 februa­ dactează de obicei singur, vocată personalitatea lu i Ga­ Numai pentru alim entaţie de protecţie şi m ateriale itjie-
guvern condus de Rădescu, ca­ creşterii conştiinţei maselor re. Evenimentele căpătau con­ rie 1877, Gavril Todica, al este ,.cultul binelui şi ade­ vril Todica, a cărui amintire nico-saitarc s-au cheltuit peste 242 000 Ici.
re s-a dovedit la fel de nepu­ m uncitoreşti..." tu r p o litic precis care capta patrulea dintre cei 13 fraţi., vărului, râsplndirea şi pro­ va dăinui in memoria local­ ^ La depoul din S im eria a fost construit şi dai in fo­
tincios de a soluţiona m arile cu putere energia m un citorim ii îşi face studiile la liceele din movarea ştiinţelor". Revista nicilor, a poporului nostru. losinţă un do rm itor modern cu 80 locuri pentru perso­
probleme aflate la ordinea zilei. Anul 1945 se anunţa ca un şi p lug ârlm ii hunedorene. Se Gherla. Năsăud, Dej. Bistri­ — după cum însuşi redacto­ nalul dc locomotivă.
an a! continuării pe o scară întrezăreau vrem uri noi. q In u ltim ii doi ani s-au repartizat lu cră to rilo r de la
L ip su rile şi sărăcia erau mai largă şi în tr-o formă mai ţa, Blaj, Braşov şt Alba Ju- rul ei o caracteriza — „mo- N. S. calea ferată 120 apartamente confortabile la Deva, Pe­
completate de dosirea m ă rfu ri­ profundă a proceselor democra­ C. ARMEANU troşani, Lupcni. ia r 52 fa m ilii au p rim it locuinţe (Ic ser­
lor şi vinderea lo r la pre ţu ri tice. Se cerea înfăptuirea grab­ viciu In S im cria -tria j, Subcctalc. Petroşani. M intia, llîr -
nică a concentrării tu tu ro r fo r­ cea Mică ctc.
m ari de către d ife riţi specu­
ţelor democratice pentru dis­ Q In anul trecut, pc secţiile dc circulaţie ale Itcgio- ■
lanţi. Sindicatele, prefectura trugerea definitivă a duşmani­ Semnal pentru I.T.A. fluenţâ de cumpărători exis­ nalci dc căi ferate Devorau fost transportaţi 1J 51 W>C|0,<( ■
judeţeană (de curînd instalată lo r in te rni şt externi, pe ntru tă. dar servirea este sub ori­ LA CLUBUL călători. i
ce c ritic ii.
de către mase) făceau m ari efor­ realizarea reTorm cf“ agrare şl DIN S1MERIA
Autogara Hunedoara, ora Operativitatea, politeţea
tu ri pentru asigurarea unei a ­ naţionalizarea industriei şi a
8,10. Autobuzul nr. 31-HD- sint noţiuni necunoscute.
provizionări cît de cît satisfă­ băncilor m ari. 901, avind la volan pe şofe­ Vinzătoarea Maria Marcu în­ La C lu b u l sin d ica te lo r d in I
rul Ion Rădulea, este în­ W Íă m b fo treţine discuţii interminabi­ S im e ria s-a desfăşurat, sîm - j | Întîlnire
cărcat dc oameni. După pro­ le şi uneori provoacă cer­ bâtă după-am iază. o bogată j
gram trebuia să fie plecat turi cu diferite persoane, in a c tiv ita te c u ltu ra l-a rtis tic ă . j ! cu părinţii
spre Deva de 10 minute. De vreme ce oamenii aşteaptă Cu p rile ju l Z ile i c e fe riş ti- I
- U
lo r. tova ră şul F lo ria n U ri- j
Concurs „Cine ştie, cîştigâ ce se afla încă in staţie ? le cu bere. Cu toate insisten­ să fie serviţi cu un iaurt sau can. secretarul c o m ite tu lu i I Duminică, la căminul
un corn. Nu-i mai puţin a­
Pentru că şoferul, din ce
motive, nu se ştie, a aştep­ ţele călătorilor ca cheflii să devărat că nu se descurcă de p a rtid al uzinei m eca- j : cultural din Dobra a avut
fie daţi jos, şoferul a conti­
■ loc o instructivă întîlnire
tat 'Să vină şi să sc urce in nici in cele mai elementare nir e de rep ara t m a te riu l ru - j
D u m inică, cu p rile ju l în ­ le d in localitate. C oncursul, autobuz 10 cetăţeni, care pi­ nuat cursa, făcindu-se că nu operaţiuni aritmetice, atunci lanţ. a v o rb it în fata celor j ; cu părinţii elevilor şcolii
ch e ie rii decadei „F e s tiv a lu l care s-a bu cura t dc un deo­ nă atunci chefui seră la bufe­ aude Pentru asemenea ca­ cînd încasează bani şi trebuie peste 300 de ce fe rişti d in ! : generale dc 8 ani din loca-
film u lu i )a sate“ , la că m i­ sebit ''succes la p u b lic (180 tul din apropiere. Dar^ se ve­ zuri există nişte articole de să dea rest. Datorită acestei lo ca lita te despre eroicele j 1 litatc.
n u l c u ltu ra l din Roz a a­ dc spectatori), a fost con­ de treaba că cci 10‘ cheflii lege. De ce se încalcă ? A­ situaţii se creează aglomera­ lu pte d in ia n u a ric -fc b ru a - j j Pc m arginea film u lu i
vu t loc un concurs „C in e dus de d ire c to ru l că m in u lu i nu-şi făcuseră încă plinul la ceste prevederi trebuie să Ic ţie, nemulţumiri şi oamenii rie 1933 ale p e tro liş tilo r şi j : „Casa n e lin iş tită ", au v o r­ 18.00 Lumea capiilor ; Cursa
18.30 Ancheta economică ;
ş tir. cîştigâ" pe m arginea cunoască — pe buzunarul lui : bit despre educarea tine - cu obstacole ;
c u ltu ra l. P ciru Curcă. bufet Pentru a-şi putea con­ sint nevoiţi să aştepte 10 şi c e fe riş tilo r. i iilo r in fa m ilie , profesoara
s e ria lu lu i de film e h a id u ­ tinua cheful, au urcat cu chiar 20 de minute pină ce E xpunerea a fost urm ată ! 14.00 Telejurnalul do seară;
In co n tinu are a ru la t f i l ­ — şi şoferul l. Rădulea. i S ilv ia Ncagu şi Ion M u n - 19.20 la volan - em isiune pentru
ceşti : „H a id u c ii". „R ă p i­ el in autobuz două lă zi cu sînt serviţi cu ceea ce do­ de un program a rtistic. conducătorii auto;
m u l „R ăzbunarea h a id u ci­ ; tcanu. d ire c to ru l c ă m in u lu i
rea fecioarelor'* şi „R ă zbu­ sticle cu bere. resc să cumpere. In seara aceleiaşi zile a : j c u ltu ra l. 19.30 Atom ul — aceoslo necunos­
lo r" Curind au intrat în func­ Unde-i vad, nu-i a vu t loc concursul in litu - ! cută. C om bustibil pentru rute
narea h a id u c ilo r". Au p a r­ Situaţia aceasta se repetă VAIER PATRAU cosmice :
ţiune instrumentele muzica­ în fiecare zi. Surprinde insă la t „D ia lo g fără d is ta n ţă “ , I II ia
tic ip a i e le vii şcolii genera­ AUREL MIHAIIESCU operativitate 20.00 Reflector ;
le. Au început să curgă str- faptul că tovarăşii din con­ la care au p a rtic ip a t e le vii i
bele, horele, cintecele de pa­ ducerea sus-numitei organi­ claselor a X -a si a X l-a de : 20.15 Reportaj. ,,X-I2* n-a în d e p li­
nit m isiunea - secvenţă do­
har. Era un adevărat r^acarm Unitatea O C .L Alimen­ zaţii comerciale nu se sin­ la liceul din localitate. P ar- i cumentară pe urmele unui
al melodiilor Fiecare cînta tare nr. 86 din Hunedoara, chisesc de loc şi nu iau cu­ tie ip a n ţii la concurs au fă- : c a i de spionaj economic;
I in legea lui şi cit putea mai situată In centrul oraşului, venitele măsuri de îndrep­ eut o reuşită in cu rsiu n e în j CINEMA 20.30 Film artistic. Com edia
Albas­
„O o m n ifo o ra Barbă
tare. A urmat destuparea sti­ are un bun vad comercial. tare. Aşteaptă invitaţie spe­ istorie, lite ra tu ră , geogra- j * fră " - producţie o studiou­
CEI» III- clelor, stropirea cu berc n duse dc panificaţie şi sn ser­ cială ? O facem noi. acum calde a p recieri d in partea : (C inem atograful „P a tria " ); Cind 22.00 Telcglob - R. D. Vietnam.
fie . pe ntru care au p rim it \
Aici se desfac diferite pro­
rilo r m aghiaro ;
C olu flâ iiţo ,
şefiile l- il
OCVA :
hainelor călătorilor, jiroicc-
21,50 te leju rn alu l de noapte ;
Am vrea să vedem şi urmă­
ju riu lu i şi a p u b lic u lu i.
tarea peste capetele oameni­
(„A fla ") ;
clopotele
se
SI­
aud
lor a capsulelor de ta sticlc- vesc clienţilor sortimente va­ rile MERIA: In îm p ă răţia leului de or- La nord de parotola 17;
riate de produse lactate. A-
V. MIHAIIESCU i g in i („M u ra tu l“ ) ; HUNEOO ARAi 22.20 Artistul poporului Ştefan Bra-
\ . Fono („C o n stru cto ru l*); Atentatul 22.40 M uxică uf oară cu D en ii«
borescu;
da lo Sofojevo („F lc c o ra ") ; Prie­
E U E DE CAIITA 1 E i teni (oró grai („S id e iu rg is lu l"); C onslantm eicu fi D oina Şpă-
CALAN : R ăzbunătorii.
seria I ;
toru.
N oile aventuri ole răzbunătorilor,
seria o
U-a
TE-
Iu n ie "):
(„11
LIUC : N icoloi Baumonn („M in e ­
rul") ; GHELAR: fie lo („M in e ­
ru l"); PETROŞANI: Vodul ia d u ­
lu i de tim p la peste 9G la sută A N G A J A R E I N Î N T R E C E R E lui („7 N o ie m b rie "); C ăldura RADIO
şi în tă rire a d is c ip lin e i tehno­ (..R epublica1*): LUPENI: Cînd vei
li mort fi livid („M uncitoresc") ;
logice şi a m un cii. O peroţiuneo lo d ţ C haplin („C u l­
Socotesc o p ortun să sem na­ (Urmare din pag. 1) in ocest an pregătîreo lucrărilor s-o executat în mai bune con- tu ra l*); LONEA: Căsătorie din in ­ PROGRAMUL I: 6,06-9.30 M u iico
lez totodată, eâ în tre p rin d e re a diţiuni. Astfel, frontul de lucru pentru construcţia de locuinţe teres („M in o ru l"); ANINOASA : »' o ciu o liră ţr; 10,10 Curs do lim ba
10,30
lu.JO
K a d io -fco a lă ;
rroncera;
Tom fi Jerry („M u ncito re sc") ; PA-
direcţie, re zu lta te le o b ţin u te noastră in tîm p in â unele gre u­ zile. Calea principala pe care se vor obţine aceste rezultate este mai bine rezolvat şi vom putea realiza o predare moi rit­ ROŞENI: Com isorul X fl banda O ichestro bebe Prisodo; 11.05 Con­
în an ul tre cu t ne arată că tă ţi. m ai ales în ceea ec p ri­ este sporirea productivităţii muncii, indicator la core colectivul mică a opartomentelor. Măsurile importante pe core le preco­ „3 crini v e n i* („E n e rg ia "); PE­ certul pentru fla ut fi orchestră de
Modeste G reiry ; 11,20 C intă Florico
cea m ai arzătoare problem ă veşte aprovizionarea la tim o şantierului Brad s-o angajai sa depăşească sorcino planificata nizăm pentru realizarea obiectivelor le-am putea grupa in trei TRILA : Omul cote volora m ilia r­ brodu. Gheorghe Roşoga fl Gheor-
de
VULCAN :
(„M u ncito re sc"! ;
este cea a îm b u n ă tă ţirii con­ cu m a te rii p rim e şi m ateriale. cu 0,2 la sută. capitole nnrai importante şi anume : măsuri menite să ducă la Stelele din Eger, seriile I—II ghe Petcu; 11.45 S loiul m edicului ;
tin u e a c a ra c te ris tic ilo r fizico - F u rn iz o rii n o ştri de şamote realizorea volumului sporit de producţie, la creştereo producti­ („M uncitoresc") ; O R AŞIIE: M em en­ 12.00 M utică u fo o râ ; 12,25 Ş tiinţa la
to (,.Patria“ ) ; Peretele vrăjitoarelor
chim iee şi m ecanice ale că ră ­ şi d ia to m itâ d in ca d ru l Cen­ vităţii muncii şi la realizarea în termen o obiectivelor. In acest („F la c ă ra -); GEOAGIU B A I: Pi­ i i ; 12,30 M e lo d ii populare; 13,00 Ro-
diojurnol ;
co ti­
13.10 Avanprem ieră
m iz ilo r şi a p lă c ilo r term o- tra le i de produse re fra cta re Grupul de şantiere scop s-a reorganizat octivitoteo în Deva, unde s-a infiinţat un p ele ; H a |E G : F ra ţii Koram oiov, d ia n ă ; 13,22 Coruseful m o lo d illo r ;
13,4o C into Emil G a v rif; 14,00 C olcr-
izolantc, pentru asigurarea u ­ A lb a Iu lîa şi G ru p u l de u z i­ şontier core execută numai lucrări industrióle, fiind degrevată seriile I—II („P o p u la r*); BRAD : doscop m u rico l; 14,40 Rodio p u b lici-
nei d u ra b ilită ţi m ai rid ic a te ne re fra cta re Braşov. nu-şi activitatea şantierului care execută construcţia de locuinţe. In B ă tă lia pentru Roma, seriile I—II lo to ; 14,50 Jocuri populare: 15,00 Ra­
ro fie ") ;
(„S te a u a
GURABARZA:
la c ă ră m iz ile pentru oală, ob ­ onorează con tra ctele la tim p Valea Jiului ceea ce priveşte creştereo productivităţii muncii, vom insista Pantoful ce nu ţâ re ie i („M in e ru l"); dio fc o o lâ ; 15,25 C om pozitorul săptă-
ţinerea unei sig ura nţe m ai şi nu expediază produsele de asupra folosirii Intense o utilajelor de care dispunem, o meca­ ILIA : M ariono, agent 055 („Lu- m im i; 16,00 K o d io ju rn a l; 16.20 M e lo ­
m in o *).
m a ri a c ilin d ru lu i ba rad opu lu i ca lita te corespunzătoare. A s t­ După ce ou încheiat onul trecut cu depăşirea sarcinilor de nizării unu» volum cit moi more de lucrări. Mă refer la opera­ d ii pop u lure ; 16,30 Ce e nou In Ju­
d eţul nostru; 16,50 Corul Şcolii de 8
pe ntru oalele de tu rn a t oţel fe l sîntem puşi în situ a ţia de plan, constructorii Voii Jiului s-au ongojat co ţi in acest an ţiile de descârcare-transport o cimentului. Io containerizarea om nr. 174 din B ucu re fti; 17,05 Ro-
şi com portarea m ai bună a a nu fa b rica p lă cile term o­ sâ contribuie pe măsura posibilităţilor de care dispun la rea­ cărămizilor. In ocest on, în atenţia noastră vo sto prefabrica­ dioencicfopedio pentru tin e re t; 17,30
p lă c ilo r term oizola nte la tu r ­ izolante necesare c o m b in a tu ­ lizarea obiectivelor soclol-culturole, Io ridicarea gradului de da în proporţie moi mare a elementelor prefabricate de con­ M uzică p o p u loră ; 18.10 Radiosimpo-
narea o ţe lu rilo r. Acestor pro ­ lu i hunedorean. De aceea, so­ conlort o noilor obiective destinate minerilor Văii Jiului. Ana- strucţie din care o bună porte se vor realiza in ateliere, în fa­ zron; 18,30 O m elodie pe odreto d v .;
19.00 G oreto rodie ;
19,30 Şoptăm l-
blem e va tre b u i să le acor­ lic ită m a ju to ru l fo ru lu i nos­ lizîndu-şi posibilităţile, constructorii grupului de şantiere Volea brici sau în otelierele noastre. Mica publicitate no unul m elom on; 20.05 lo b lo to de
dăm ate n ţia cu ve n ită încă d in tru tu te la r — C entrala indus­ Jiului şi-ou prevăzut in angajamentul de răspuns la chemarea In vederea urmăririi eficienţei ritmului de execuţie, stadiul seară; 20,10 365 de cîntece; 20,20
p rim e le faze de fa b rica ţie , în - tria lă Hunedoara — pe care colectivului de la Deva : lucrărilor sc onolizeozâ in operative sâptăminole şi s-ou creat A rgheziono; 20,25 Zece m elodii pre­
fe ra te ; 21,00 Istorie coniem poronâ —
eepind cu c o n tro lu l tu tu ro r nă d ă jd u im sâ-1 p rim im c ît se O Realizarea peste planul valoric a 500 000 Jei ; 0 serie de răspunderi în codrul colectivului de conducere ol Caut fem eie pcn (ru m e­ 6 M artie 1945: 21,20 Zece m inulo cu
m a te riilo r p rim e , respectarea poate de curînd . $ Creşterea productivităţii muncii cu 0,83 la sută; trustului. Preconizăm şi măsuri core să ducă la acoperirea ne- na j z iln ic G orc. In fo rm a ţii G icâ Pelrescu: 21.30 Mom ent poolie;
reţete i de fa b ric a ţie la fazele In vederea rid ic ă rii e ficie n ­ cesorului de forţă de muncă. str. M ărăşti. 1)1. D 3. ap. 21,35 Solistul te rii; 22.00 R odlojurnol;
22.20 Sport; 22,30 Concert de scorâ;
de m ăcinare, amestecare, p re ­ te i econom ice a a c tiv ită ţii fa ­ 0 Reducerea consumului de materiale cu: 5 tone Am convingerea că colectivele noastre de constructori se 36 Deva. 0.03-5.00 Estrada nocturnă.
parare. Pe pa rcursu l flu x u lu i b ric ii noastre, în cursul a n u ­ oţel-beton, 15 mc cherestea, 30 tone ciment şi vor mobiliza şi vor depune toate eforturile pentru îndeplinirea PROGRAMUL II: 6,10 Program mu­
tehnologie, fasonarea, uscarea lu i 1970. vo r începe lu c ră ri 30 000 bucăţi cărămizi; planului şi a angajamentelor asumate. Aeroportul Deva recrutează zical de d im ln co ţă ; 7,00 R odrojurnol;
şi arderea produselor v o r tre ­ pe ntru m ărirea p ro du cţiei de 0 Reducerea cheltuielilor de producţie cu 80 000 Am solicitat tovarăşului ing. Mîrcea Ramba, vicepreşedinte de urgenţă piloţi şi mecanici 7.10 Program muzlcol de d im ln e o ţâ ;
bui u rm ă rite în perm anenţă, că ră m izi re fra cta re şi de plăci 01 Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, să ne de avion pentru jv ia tîa u ti­ 8.10 Tot (n ointe; 8,25 M ori In te rp re ţi;
9.00 C intă R oio lio M e soro t; 9,10 Curs
lu c ru ce poate fi p o sib il p rin term oizolante. P en tru execu­ lei ; relateze despre măsurile luate în ceea ce priveşte asigurarea litară. înscrierile se fac pe de lim ba Iro n ce iă : 9.30 C om pozito­
ridicarea exige nţei tu tu ro r tarea acestor lu c ră ri este de 0 îndeplinirea planului fizic anual la data de condiţiilor de executore în termen o obiectivelor planificate. bază de documente oficiale rul fi cintecelo sole; 9,45 File din
m u n c ito rilo r, m a iş trilo r şi in ­ asemenea nevoie de a ju to ru l 15 decembrie. - Apreciez că de Io începutul acestui on trustul nostru o care dovedesc activitatea de album ul Pucclnl; 11,00 M uzică popu­
Voii
la ră ;
Nlculescu ;
11,20 Rocitaf
g in e rilo r. In ac$st sens va C entralei in d u stria le H u ne­ Printre măsurile preconizate pentru materializarea acestor reuşit să-şi organizeze moi bine activitatea. Realizările lunii Ia­ personal navigant sau de per­ 11.30 Muzică uşoară; 12,03 Avanpre­
tre b u i să asigurăm din tim p doara. Tot de la acest for aş­ obiective, constructorii şî-ou propus extinderea muncii în acord nuarie conlirmă ocest lucru : au fost executate lucrări echivafînd sonal aeronautic terestru. mieră c o tid io n â ; 12,15 Piese instru­
toate m a te riile , prim e la ca­ ' teptârn s p rijin pentru a 'o n - globol in proporţie de 92 Io sută şi utilizarea timpului de lu­ cu circa 6,11 Io sută din planul anual. Faţă de realizările medii Informaţii suplimentare la m entale; 12,30 Emisiune m uiîcolâ de
Io M oscova: 13.00 Concert de prînz;
lita te a prevăzută p rin stan­ s tru i în acest an g ru pu l so­ cru in proporţie de 96 Io sută Angajamentul mai prevede pe ţară, trustul nostru se situează pe primul loc. telefon 13925 sau 12113. 13.30 Rodiomogozinul le m e îlo i: 14,03
darde, ia r analiza s e m ifa b ri­ cia l pe ntru care există in m are scurtarea duratei de execuţie la 4 obiective, inşumînd un avans - Am dori co acest prim rezultot să fie de bun augur. M urlcă populară; 14,30 M uzicieni ,o-
cate lor în ca d ru l la b o ra to ru lu i parte docum e ntaţii, ia r co n d i­ foţă de grafic de 30 zile. - Intr-adevăr. Dor se puteau ob|îne realizări şi mai bune măni de azi despre m uzicieni rom âni
de ie ri; 14,55 Ş llin ţa Io zi; 15,30 Om
să fie făcută la tim p pentru ţiile actuale im p un de urgen­ Referindu-se Io posibilităţile de realizare a sarcinilor exis­ dacă am fî reuşit să luăm măsuri mai din timp. Trustul o întin- repertoriul Vîolettei V lllos ; 15,40 Ro-
e lim in a re a tu tu ro r în că lcă rilo r ţă rezolvarea a tysto r p ro b le ­ tente în fiecare şontier, la măsurile luate de conducerea trus­ pinot şi unele greutăţi, neovînd acoperite cu proiecte toate dlo pub lrcito to ; 16,00 R adiojurnal:
n o rm elo r de fa b rica ţie me. tului, tovarăşul ing. Stelîan Popescu, director al Trustului de obiectivele cuprinse in plan. Au fost luate măsuri care, conside­ VREMEA 16.20 C reaţia lui Paul Constontinescu;
16,55 S loiul m edicului; 17,00 Am în ­
Un fa cto r Im porta nt care ne A lâ lu rl de m a rile colective construcţii Hunedoara, ne-o declorot : răm. vor duce Io acoperirea integrală cu documentaţii pină Io d răg it e m elodie: 17,33 Emisiune li-
va a ju ta Ia îm b u n ă tă ţire a ca­ d in ca d ru l C e ntralei in du s­ - Rezultatele bune obţinute în anul trecut - cînd om în- sfirşitul lunii februarie pentru obiectivele cu termen de dore flpENTRU 24 ORE teroră ; 18.00 V o rie tă ţl muzicale :
19.30 E diţie radiofonică. loo n S lavici;
lită ţii produselor refracta re tria le Hunedoara şi din judeţ, tîmpinot şi o serie de dificultăţi - ne îndreptăţesc să conside­ în folosinţă in acest an, tirmînd ca pină la 31 martie, ocoperirea Vremeo se va răci ufor. iar ce­ 19,50 Noople bună. c o p ii; 20.00 Con­
¡1 va co n stitu i îm bogăţirea s a la ria ţii fa b ric ii noastre sini răm că in ocest an. colectivul nostru se prezintă mai bine pre­ să se facă şi Io frontul de lucru. Consider eă măsurile core s-ou rul se va m enţine schimbător, certul nr. t pentru pion fl orchestră
tem poiar acoperit. Vot cădea n in ­
de Pascal Bentoru; 20,25 C om ondantul
cu n o ştin ţe lo r profesionale ale a n im a ţi de d o rin ţa dc a ac­ gătit pentru o face fată sarcinilor care i-ou fost trasate. In acest luat asigură realizoreo riimică a construcţiilor dor, in acelaşi sori slabe, interm itente. Tempera­ de p io n ie ri; 20,40 M uzică veeolă; 2T.03
oscila
turile m inim e vor
intre
m u n c ito rilo r, perm anentizarea ţiona şi a o b ţine rezultate va ­ an, planul de producţie creste faţă de realizările anului tre­ timp. vor trebui soluţionate unele probleme legate de osigura- minus 6 fi m inut 1 grada, iar C inlecul din am urg; 21,50 Muzică u-
ţo o ră ; 22.00 Concert pentru orches­
loroase în în d e p lin ire a rig u ­ cut. cu 20 la sută, productivitatea muncii cu aproape 12 Io reo forţei de muncă şi de aprovizionarea cu materiole. In scurtă m olim ele intre minus 3 fî 3 g ra ­
şi specializarea acestora la tră si Sim fonia Spielberq de Doru
roasă a p la n u lu i şi angaja­ sută Prin pion se prevede predarea a 2 869 apartamente, pre­ vreme şî aceste probleme vor fî rezolvate - e vorbo de o săp* de. V inlul va sulla potrivit, cu In­ Popovici; 22,30 C odran; 22.50 Album
lo c u rile de m uncă, creşterea m entelor, în creşterea eficien cum şi a unui volum important de lucrări industriale, agrozoo­ tămînă-două - trustul avînd astfel create condiţiile integróle tensificări lemporoze din nord fl corol; 23.05 Dînu L ip o lli fl m o eftril
nord-vest.
săi;
24.00-1,00
in d ice lu i de u tiliz a re a fo n d u ­ tei producţiei. tehnice şi altele. Deşi sarcinile sînt mol mari, considerăm că pentru realizoreo planului de execuţie oferent ocestuî on. din Boston. Orchestra simfonică