Page 54 - Drumul_socialismului_1970_02

MARJI 17 FFBRUARIE 1970

Luigi Longo despre actuala Criza de guvern din

Turcia continuă
situaţie politică din Italia A N K A R A 16 (Agerpres). — parte din cei 41 de „re b e li" VEŞTI DIN A T L A S

V iaţa p o litică d in T urcia ar fi fost „in d u ş i in eroare"
râ m in e in co n tin u a re do m in a­ şi vo r fi ie rta ţi în cazul în soc/Aim
R O M A 16. — C oresponden­ a n ticip ate nu este docît un deosebi spre c h e ltu ie lile de tă de criza de guvern declan­ care ar regreta gestul făcut.
tu l Agerpres, N. Puieen, expedient al unora d in tre fo r­ ord in social— dacă nu sc ac­ şată sâptâm ina trecută, cind In ipoteza câ Suleym an De- ^ PLIMBÂTOR DE CIINI
tra n sm ite : S ecretarul general ţele p o litice pentru a anula ţionează în vederea ren aşterii un gru p dc 41 dcput.nţi ai m ire l nu va reuşi sâ refacă
.il P a rtid u lu i C om unist Ita ­ a ctivita te a le g isla tivă desfă­ sud ului ţâ rii (răm as în urm ă P a rtid u lu i D re p tă ţii (m a jo ri­ unitatea p a rtid u lu i, p re m ie ru l PEKIN. - In Republica Populara Chineză se desfă­
lian, L u ig i Longo. a acordat şurată pînâ acum. f.iţâ de n o rdu l industrialized) ta r în A dunarea N a ţională) desem nat va fi o b lig a t sâ a- şoară intens campania de pregătiri în vedeiea insâmîn-- La New York a oporui
un in te rv iu z ia ru lu i „L 'U n ita ", In legătură cu obiectivele şi «! a g ric u ltu rii. Un astfel dc au votat îm p o triva p ro ie ctu ­ pclezo la o co a liţie cu u n u l ţorilor de primăvară. L o nouă meserie - aceea
de ptimbotor de ciini. In
i
în care a abordat d ife rite as­ pc care şi le propune in m o­ guvern trebu ie să fie recep­ lu i de buget pc anul 1970. sau m ai m u lte p a rtid e din o­ In provinciile Guandun, Guansi, Hunon şi Hopei, din
pecte ale actualei s itu a ţii po­ m entul de faţă P.C.I., în ve­ tiv fată de ce rinţele m aselor O bse rva torii din A nka ra nu poziţie. In A dunarea N a ţio ­ sudul Chinei, pregătirile au început moi devreme decit * medie, o familie din cinci
litic e din Ita lia . A p re c iin d câ derea unei p o litic i de re în n o i­ m uncitoare, să renunţe la fo ­ întrevă d o soluţio nare rapidă nală turcă sin t reprezentate in alţi oni, iar numărul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare \ posedă un ciine. In timp
insistenţele p riv in d reco nsti­ re şi progres. Longo a re le ­ losirea p o liţie i in scopul re ­ a crize i M a rţi începe în T u r­ in prezent 3 m ici partide, ce in curs de reolizare, este cu mult mai mare decit in pe­ ^ ce stăpinii muncesc, „săr­
tuirea unui guvern c v a d rip a r vat câ „pro b le m e le care frâ - p rim ă rii a c ţiu n ilo r m u n c ito ­ cia sărbătoarea B a yra m u lu i, d e ţin 26 dc m andate. O rie n ­ rioada corespunzătoare o anului trecut. Totodată, con- manele" patrupede se
lit nu pot avea ca re zu lta t m întâ ţara sin t problem e de reşti şi m a n ife s ta ţiilo r dem o­ care durează o sâptâm ină, pe­ tarea lo r p o litică este s im ila ­ tităţile de îngrăşăminte chimice şi seminţe ou fost spo­ r plictisesc. Dar acum nu
frin a re u puternicei m işcări fond. care cer reform e ra d i­ cratice, să procedeze la a b o li­ rioadă in care a ctivita te a po­ ră cu cea a P a rtid u lu i D re p­ rite simţitor. ^ moi este nici o proble­
de reînn oire şi progres, m a n i­ cale". în c e rc ă rilo r dc recon­ rea n o rm e lo r înve chite din litic ă este pra ctic suspendată. tă ţii. P ină acum insă lid e rii In regiuneo outonomă Guonsi-Ciuon s-o extins re i mo : lo o simplă comon-
festată cu p rile ju l u ltim e lo r s titu ire a un ui guvern c v a d ri- Codul penal, a n u lin d condam ­ De la declanşarea crize i şi acestora au e v ita t sâ dea un ţeaua de irigaţii, care a cuprins aici încă 93 000 de hec­ dă telefonică, se p o c it
a cţiu n i ale m aselor de oam eni p a rtit — a spus Longo — n ă rile îm p o triv a celor care au pînâ acum au fost to tu şi în ­ răspuns d ire ct p riv in d p a rti­ tare şi au fost desţelenite sau ameliorate terenuri insu- \ obţine un însoţitor care să
ai m u n cii. Longo m enţionează P C I. le răspunde p ro pu nin d p a rtic ip a t la grevele din registrate unele evenim ente ciparea la un guvern de coa­ t plimbe, timp de o oră,
că „c e n tru l-s tin g a a dem on­ un guvern o rie n ta t spre s tin ­ toam nă Un guvern care do­ dem ne de re ţin u t. T re i de­ liţie . mind alte 37 000 hectare. . protejaţii diverselor fomi-
strat întotdeauna. pe de o gă. care să se co n firm e ca a- reşte să realizeze o deplasare p u ta ţi independenţi s-au a lă ­ ★ ' Iii. Această nouă meserie
parte, că nu poate, ia r pe dc la rc nu num ai p rin d ire c ţiile efectivă spre stingă trebu ie tu ra t P a rtid u lu i D re p tă ţii, în VARŞOVIA. - Metoda osomblării pe apă a navelor, \ comportă însă şi unele
altă parte ..că n ici nu doreş­ p ro g ra m u lu i său. ci şi p rin a- să adopte in iţia tiv e concrete sinul căru ia se m enţine a g i­ de o deosebită importanţă în construcţia morilor vase i probleme. Una dintre ele,
te să rezolve m a rile problem e bnndonarca în tre g ii p o litic i pentru ,i elibera Ita lia de taţia. Com isia dc d iscip lin ă a Sesiunea statelor maritime, o fost asimilată şi dezvoltată cu succes Io şan­ ’ de loc uşoară, este aceea
ale ţă rii". R efcrindu-se apoi din trecut LI a arătat câ nu co n d iţio n ă rile atla ntice . să p a rtid u lu i sc pregăteşte sâ tierele navale poloneze. Recent, un colectiv de construc ) de o „pune de acord"
la ipoteza a n tic ip ă ri, a le g e ri­ poate exista o deplasare reală ducă o p o litică exte rn ă «iuto- analizeze atitu d in e a m e m b ri­ semnatare ale G.A.T.T. tori navali polonezi a proiectat şi construit un ponton t cinci sau şase patrupezi
lo r parlam entare, secretarul h lin ie i p o litice spre stingă nomă şi să acţioneze in aşa lo r „re b e li", şi surse ap rop ia­ plutitor, core „îmbracă" vasul în porţiunea unde ore loc de rose şi dimensiuni d i­
general al P C I. şi-a e x p ri­ dacă nu se adoptă m ăsuri e­ fel in c it ţara sâ poată des­ te c e rc u rilo r conducătoare a- G E N E V A 16 (Agerpres) — îmbinareo părţilor sole componente. In felul ocesto, se T fente.
m at convingerea^ că, in urm a conom ice concrete şi im e d ia ­ făşura un rol activ şi in de­ firm â câ s-ar putea ca aceş­ La Geneva s-a deschis lu n i realizează un tunel care fociliteozo executarea lucrări­
unor asemenea alegeri, „P a r­ te, pentru a bloca sporirea pendent. p e ntru depăşirea tia sâ fie excluşi. C o tid ia n u l Sesiunea statelor sem natare lor din exterior şi deplasarea lucrătorilor de a lungul bor­ ^ SURPRIZA INTR-UN SAC
tid u l C om unist Ita lia n va ieşi vertiginoasă a p re ţu rilo r, p ro ­ b lo c u rilo r opuse şi pentru pa­ „Son H avadis", cu la rg i p o ­ ale a co rd u lu i general pe ntru durilor novei.
din nou m ai puternic, ca .şi cesul de in fla ţie şi fuga ca­ ie — a spus in încheiere L u ig i s ib ilită ţi dc in fo rm a re în ca­ ta rife şi com erţ (G .A .T .T ), De ★ ) Williams Stanley. iu
cu p rile ju l tu tu ro r c o n s u ltă ri­ p ita lu rilo r in străinătate, da­ Longo d ru l p a rtid u lu i, a firm ă câ o 20 de ani. G .A.T.T. reglem en­ RIEKA, - Şantierele navale iugoslave din Rieko au k vîrstă de 22 de ani. vin-
că nu se m anifestă orien ta rea tează re la ţiile com erciale d in ­ terminat construcţia unui cargou de 30 000 tone. desti­
lo r electorale precedente“ . zotor de ziare Ic Son
spre u tiliza re a de p lin ă a fo r- tre statele m em bre pe o bază nat firmei londoneze „Lemos Brothers", informeoză o- \ Francisco, o găsit intr-o
După părerea sa. însă. cere­ le i de muncă, dind noi d ire c­ m u ltila te ra lă , fondată pc cla u ­ genţia Toniug. ^ zi un soc. lucrul pare mi
rea de a se organiza alegeri ţii in v e s tiţiilo r publice — in - Harold Carswell — membru za n a ţiu n ii celei m ai fa v o ri­ ★ nor in primă instanţă. Aii
zate. D e lib e ră rile G .A .T .T .,ca ­ BUDAPESTA. - Pentru realizorea unor lucrări de in­ ^ to doar că sacul „găz-
al Curţii Supreme a S. U. A. re v o r du ra pînâ la 28 fe b ru a ­ vestiţii, în vederea dezvoltării extracţiei de petrol şi de k duia"... şase pitoni, lieco-
O Tnfîlnire posibilă între rie, se vo r desfăşura pe două gaze naturale în regiunea Szeged, ou fost alocate 6.5 , /e reptilă măsurind în jur
p la n u ri : re u n iu n ile o ficia le şi miliarde forinţi. de 1,20 m.
Willy Brandt-Willi Sfoph W A S H IN G T O N 16 (A g e r­ Fortas, care a fost propus de con sultă rile oficioase — cele In codrul investiţiilor se prevede construirea unor în­ Poliţia, care anchetează
pres). — Com isia ju d ic ia ră a fostul preşedinte Johnson, a m ai im p o rta n te — organizate treprinderi pentru extracţia de petrol şi gaze, unor cai-
S enatului S.U.A. a aprobat tre b u it să dem isioneze d in de d ire cto ru l exe cutiv ui ferate, şosele şi conducte pentru transportul petrolului i acest coz. se întreabă co*
BO N N 16 (Agerpres). — şedintelui C o n siliu lu i de M i­ lu n i cu 12 v o tu ri, contra 4, n u ­ fu n cţia dc jude cător al C u rţii şi gazelor. încă în cursul acestui an, extracţia de petrol . re poate ti semnificaţia u­
P u rtă to ru l de cu vîn l al gu­ n iş tri al R.D. G erm ane. nu m irea. Ia propunerea preşe­ Suprem e în urm a acuzaţiei câ G A T T., O liv ie r Long. In mod la Szeged va ajunge la 825 000 tone. iar în onul viitor » nui bilet lăsat in soc. ;i
ve rn u lu i vest-germ an, secreta­ pot fi luate in consideraţie de d in te lu i N ixon, a lu i H nrold a p rim it „o n o ra rii" de la F un­ o ficia l, sesiunea p ă rţilo r con­ va spori Io 1 milion de tone Contitatea de gaze natu­ ^ core conţine următorul
ru l de stat Conrad A lile rs. a gu vern ul vest-germ an tra ria n te va exam ina a c tiv i­ v mesoj : „Numele lor ştiin
C arsw oll ca m em bru al C u rţii d a ţia l.o u is W olfson, un fin a n ­ rale extrase va creşte de Io 200 000 metri cubi în acest
declarat lu n i presei că, ..în O ho tâ rîre d e fin itiv ă asupra Suprem e a S.L' A. Această ho- cia r care u lte rio r a fost acu­ tă ţile co m ite te lo r perm anente an. Io 600 milioane metri cubi in 1971 şi Io 2 miliarde ' ţific este Regis Python
p rin c ip iu , este posibilă o în- răspunsului care urmează să tâ rire a fost luată în ciuda zat câ a v io la t re g u lile bursei ale G .A.T.T. : com ite tu l in d u s­ metri cubi pînâ in anul 1974. \ Popular se cheamă pi
(ilm re in tre cancelarul R.F. a fie dat la scrisoarea p re m ie ­ c ritic ilo r fo rm u la te îm p o triv a new yorkeze tria l. co m ite tu l agricol şi co­ y tom. Vindeţi cîţi puteţ-,
G erm anici. W illy R randt, şi ru lu i R.D. G erm ane va fi a- lu i C arsw ell de către o serie m ite tu l d e zvoltă rii. dor aveţi grijă să păstraţi
preşedintele C o n s iliu lu i dc doptatâ în şedinţa de m ie rcu ri de sin dica le şi o rg a n iza ţii ale ^ unul...".
M in iş tri al R. D Germ ane, dim ine aţă a ca b in e tu lu i vest- p o pu laţie i de culoare care
W illi S to p h '\ Râm în de so­ germ an. a precizat A lilers. l-nu acuzat dc idei rasiste î PARCARE
lu ţio n a t — a adăugat el — In tre tim p, cancelarul W illy P rin tre cei care ou votat îm ­ ' PE O PISCINA
chestiuni re fe rito a re )a dala H randt va consulta în această p o triv a n u m irii, se află şi se­ Orientul Apropiat Boicotarea conductei petroliere ţ
şi procedura în lîln irii. deoare­ problem ă opoziţia din p a rla ­ na to ru l K dw an l Kennedy. i Sosind înlr-un motel din
ce datele de lf) sau ?f> fe b ru a ­ m ent şi pe a lia ţii occidentali D ar, adevărata „b ă tă lie " israeliene Eilat-Ashkelon . Carolina de nord, Harold
rie, propuse in scrisoarea pre­ ui R F C . pentru num irea lu i C arsw ell 1 White o reperot imediat
va începe la s fîrş itu l acestei ^ un loc unde să-şi porche
lu n i, cînd propunerea va li Demisia vicepremierului israelian TF.L A V IV 16 (Agerpres). — „A l A h ra m ". C o n siliu l econo­ t ze frumoasa-i maşină
luată în discuţie în Senat. De După cum tra n s m it din Tel m ic al L ig ii A rabe a h o tâ rît sport. A început să intre
pe acum se apreciază câ n u ­ A v iv a g e n ţiile de presă, lu ­ în tre p rin d e re a unor a cţiu n i \ cu spotele Io parcare,
C U R I E R m ărul celor care sc vor o p u ­ Yigal Allan c ră rile de con stru cţie la con­ de boicotare a conductei pe­ I mergînd incet. La un mo
ment dat, auzi
zgomotul
ne n u m irii sale este de 30 Sc
tro lie re israeliene F ila t-A s h k c -
ducta p e tro lie ră F ila t (G o lfu l
ream inteşte câ precedentul A k a b j) — Ashkelon (M area lon. Urm ează sâ fie făcute ^ unei prelate sfîşiate şi...
T E L A V IV 16 (Agerpres). — a p re lu a t a trib u ţiile , in arest
candidat propus dc preşedin­ V igul A llo n . vice p re m icru l Is­ dom eniu, ale vice p re m ie ru lu i. M edile ran â) au fost incheiute dem ersuri a til pc Ungă ţă rile V începu să se scufunda
tele N ixo n pe ntru aceeaşi A ctu .ila ra p a cita te a conduc­ , Ceeo ce crezuse el că e a
ra e lu lu i şi m in is tru al educa-* P o triv it agenţiei France Prcs- producătoare, c it şi pe lingă
15 ani cele două co m u n ită ţi: fun cţie. C lem ent Ila y n s w o rth , ţic i şi c u ltu rii, a ce ru t p rim u ­ sc. dem isia arc dre pt cauză tei este de 20 m ilio a n e tone re le con sum .ito.irc de petrol * un loc de parcaj, era de
flam andă şi valonă. A rest a fost respins de Senat, sub lu i m in is tru Golda M e ir c li- dezacordul d in tre Vigul A llo n ţiţe i «inual In perioada im e­ \ fapt piscina motelului, o ­
In decursul a nouă in vederea d e te rm in ă rii aces­ l coperită cu o prelata de
acord, scrie agenţia France acuzaţia câ ,i în tre ţin u t reia ber.irr.'i sa din fu n cţia de m i­ şi m in is tru l a p ă ră rii. Moshe d iat urm ătoare, de b itu l ţiţe iu ­
ani — 15 fe b ru a rie 1961
Prcsse. a fost o b ţin u t după ţii dc afaceri, fapt care ar n istru ‘ însărcinat cu p ro b le ­ lu i urm ează sâ sporească tre p - tora de a e v it.i u tiliza re a noii ^ culoarea asfaltului...
— 31 decem brie 1969 — fi făcut posibilă a p .iriţia unor Dayan, in ceea ce priv eşte po t .il. pînâ la n iv e lu l m .ixim d r
fo rţe le p a trio tice sud- o nouă şedinţă m araton a m ele arabe în te rito riile «ifla­ litic a a u to rită ţilo r israeliene conducte. M a rile com p an ii pe­
gu ve rn u lu i, care a du rat opt aşa-zisc „co n flicte de in te ­ ic sub ocupaţia israclianâ. Cci 60. m ilio a n e to n e .a n u a l ^ RECORD LA ÎMPLETIT
vietnam eze au scos din ore. T e x tu l aco rdu lui n-a rese". rerea a fost aprobată d r p ri­ in te rito riile arabe afla te sub ★ tro lie re au fost deja puse în
luptă 2 380 808 de m ili­ gardă asupra con secinţelo r fo ­
fost încă dat p u b lic ită ţii. D upâ/ cum se ştie, Abbe m u l m in is tru , care, totodată, ocupaţie. C A IR O 16 (Agerpres). — O bunicuţă din Mont-
ta ri in a m ici, d in tre ca­ C o n ţin u tu l lu i va fi expus După cum relatează zi,iru l lo s irii conductei israeliene. \ real revendică omologo
re 775 457 a p a rţin u n i­ dc p rim u l m in is tru Gaston i rea unui record cu totul
tă ţilo r am ericane şi ale Lyskens in parlam ent. ' ieşit din comun : eo a tri­
a lia ţilo r lor. se m en- } cotat fără întrerupere
ţioncazâ in tr-u n b ila n ţ Un nou incident între unităţile armate k timp de 80 de ore şi 40
*
al F o rţe lo r arm ate popu­ . de minute. Şi pentru ca
la re de e lib e ra re a V ie t­ iordaniene si cele ale » lucrul so fie moi cu spor.
n a m u lu i dc sud, dat pu­ In faţa Casei A lb e a avut v
b lic ită ţii de agenţia Inc o nouă dem onstraţie a L d na Yvonne Soint-Cyr, o
V.N.A p a c ifiş tilo r am ericani ra re au tortelor palestiniene vorbit tot timpul cu două
prezentat num eroase serisori i prietene...
n ila n ţu rile anuale ii­
le p ie rd e rilo r provocate şi p e tiţii ecrind încetarea i-
tru p e lo r inam ice au m cdintă a ră zb o iu lu i din A M M A N 16 (Agerpres) — mando. Ciocnire«! a avut loc | AUTOSERVIRE
progresat continuu, tre - V ii tnam Pe una duş aceste Surse o ficia le io rda nie ne au în salul S oucileh, situa t la 15 ' LA BANCA
p o litii «ui fusl strinsc. in fo r­ a n un ţa t câ in cursul acestei k ilo m e tri de A m m an, c a p ita ­
cînd dc la 268 200 in
1966 ]r 365 000 — l ‘»G7, mează agenţi,i Associated sâptâm îni vor con tinu a nego­ la iordaniană. i Incontestabil, auloser-
la (‘.30 000 şi 645 000 în Press, pi ste 420 000 de sem ­ c ie rile d in tre re p reze ntan ţi ai C o m cnlind acest in cide nt, ’ vireo cuprinde tot mai
1968 şi respectiv 1969 ; n ă tu ri In .lin te dc de filarea g u v e rn u lu i io rda nia n şi cci ai un p u rtă to r de cuv înt al C on­ \ multe ramuri de activita-
com unicatul precizează p rin faţa reşedinţei p re zi­ fo rţe lo r palestiniene de gue­ s iliu lu i m ilita r al C om anda­ i te. La multe bănci existo
totodată că «i u esc ut denţia le d e m o n stra n ţii au rilă ; sc ream inteşte câ prim a m e n tu lu i u n ific a t pentru re ­ . cutii in care cetăţenii îşi
proporţ in m ilit ,u ilo r a- p a rtic ip a i la un m itin g o r­ run dă a c o n v o rb irilo r a avu t zistenţa palestiniană a decla­ < pot depune banii şi în
m eneam in toL ilu l p ie r­ ganizai in p a n u l din «ipro- loc vin e ri, după încheierea rat la A m m an câ ..asemenea ^ afara orelor de funcţiona
d e rilo r prov oi :alc de pierea Casei A lb e unui acord p re lim in a r în tre c io c n iri sint. deocamdată, ine­ * re o ghişeelor. De curînd,
fo rţele p a trio tice : aec.is- cele două pă rţi. Scopul aces­ v ita b ile şi câ o rg a n iz a ţiile dc * lingă cutia pentru outo-
lă piopo rţie . care in tor negoeiei i. au precizat su r­ com ando au fost încred in ţa te \ servire a unei bănci din
1965 era de unu l.i sele o fic ia le citate. îl con sti­ de a u to rită ţile iordaniene câ ^ oraşul englez Grimsby o
rin e i, a ajuns in 1969 O adunare in ie i na ţion ală tuie ..cordonarea tu tu ro r e fo r­ va fi deschisă o anchetă pe n­ . apărut un anunţ discret:
dc unu l,t trei. a unor o rg a n iza ţii de e x tre ­ tu rilo r în vederea g ă sirii ce­ tru ‘ descoperirea celui v in o­ » „Cutio de noapte est*
mă dreaptă, care trebu ia să lo r m ai adecvate m ijloa ce va t" Această declaraţie, a p re ­ \ temporar scoasa din func-
aibă loc la Paris in ziua de pentru soluţionarea c riz e i". ciază corespondentul agenţiei i liune Clienţii noştri sint
26 fe b ru a rie sub denum irea In «iccst tim p. relatează co­
D u m in irfi s-au încheiat lu ­ „O rd in e a nouă'1, a fost in ­ France Pressc. pare sâ de­ rugaţi sâ utilizeze cutia
c ră rile celui dc-al patrulea terzisă de gu ve rn u l francez. respondentul agenţiei Reuter. m onstreze câ in tr-u n m om ent \ provizorie pusâ la drspozi-
Congres o rd in a i al P a rtid u ­ in cap itala Io rd a n ie i situ a ţia k ţia lor". In zori, cel core
La adunare urm au să p a rti­ continuă să fie incord .itâ . a m ­ cînd au loc negocieri pentru
lu i na ţion al dem ocrat din cipe rep reze ntan ţi ai P N D . pusese afişul o venit să I
R. F. o G erm aniei, de ten­ bele p ă rţi m anifestînd o m .i- soluţionarea crize i in te rve n ite » ridice şi. tot atit de dis-
din G erm ania occidentală, rc nervozitate. In cu rsu l zilei
d inţă neonazistă, desfăşurate «ii M işe â rii neo fasciste din O manifestaţie pe străzile din centrul Londrei, la care au participat citeva mii de munci­ in Iordania, am bele p ă rţi tind ^ creţ. a,., luat şi cutia, fal
tim p de două zile. după ne­ Ita lia şi ai Falangei spanio­ tori agricoli, nemulţumiţi de veniturile pc care le pot obţine din lucrorea pămintului. Pe una dc d u m in irâ a fost ¡n rcg istr.it sâ evite d e cla ra ţii in tra n s i­ i să, pe care o montase. Nu
num ărate am înări. în orăşe­ un nou in cid e n t în tre u n ită ţi se ştie exact suma loto-
le. îm p o triv a «leistui proiect din pancarte se poale citi: D aţi muncitorilor agricoli ceea ce li se cuvine". arm ate io rda nie ne şi cele ale gente care ar putea spori te n ­
lu l W orthcim Lvcnim enU iI «iu pro lcstat num eroase or- \ 16 a „depunerilor" dm
a ştir n it protestul op in iei fo rţe lo r palestiniene dc co­ siune«!. k noaptea respectivă, do
g .in iz a ţii dem ocratice şi sin-
publice, in fala c lă d irii un . se crede că se ridică lo
die.ile franceze.
dc s a ţin u t Congresul fiin d ' citeva sule de lire, totuşi.
organizate puternice dem on­
s tra ţii Peste 5 000 dc s in d i­ Ei adună dolarii ea mana formulări menite să camufle­ ecntiomia, dar după citva timp dează această temă : „Ştiu un cu arme dîn întreaga lume. DUPĂ 52 DE ANI
ca lişti şi studenţi au cerut In cursul a n u lu i 1969. Ja­ biblică Firmele lor le aduc ze adevăratele încărcături a abandonat stu d iile şi a in­ lucru : vină pistoale de tipul F irm a, p o triv it d o rin ţe lo r ' O SCRISOARE
interzicerea p a rtid u lu i şi au ponia a exp ortat 858 068 au ­ profituri uriaşe. Afacerea lor Astfel, vase care transportă trat in serviciul CI.A. Nici „Browning-50“ provenite, din clientului, poale livra orice : \
încercat să rupă cordoane­ toturism e. autobuze şi ca m i­ este războiul. Fi aprovizio­ aruncătoare de mine sau mi­ aici nu a rămas mult, dar cu­ rezervele ultimului război arme dc tiţiul Dcbel (francez), i John Gross, in vîrsta de
le de p o litic care în co n ju ­ nează cu arme contrarevolu­ traliere, în documentele au­ noştinţele dobindite i-au fost de mondial pc 265 dolari bucata. Mauser (german), Beretta (ita­
oane — a a n u n ţa t un p u r­ 82 de oni, cetăţean ol o-
rau clădirea. tă to r dc c u v în l al A sociaţie i ţii. servicii secrete, guverne torităţilor portuare sint m- un mare folos m ai tirz iu . Apoi Guvernul american cere pen­ lian). precum şi pistoale, tu ­ 1 roşului canadian Swilt
in d u s trie i de au tom ob ile din reacţionare. De altfel, puţin registrate ca transporturi de d cumpărat primul său depozit tru un astfel de pistol 750 do­ n u ri antitanc, tancuri, avioane k C u rw it, ove o 30 d t om
♦ O # această tară. îi interesează ce sc întimplă piese dc schimb pentru ma­ dc arme într-o fard din Ame­ lari". de vtnătoare şi chiar submari­ cînd cumnatul său i a ex-
C o m pa ra tiv cu «anul 1968, cu armele pe care le vind. şinile agricole. rica Latină, pe care îl punea Cum şi dc unde Îşi procură ne Numai în Europa, agenţii \ pediat o scrisoare, care
U n grup dc e xp e rţi ai O r­ e x p o rtu rile japoneze dc au­ De la ţiisloale de mic calibru Un alt mare boss în dome­ la dispoziţia unor firme străi­ Cummings aceste arme, este un firmei au achiziţionat 20 mi­ k i o parvenit abia spre sfir
ganizaţiei N a ţiu n ilo r L'nite tom obile nu în re g istra t o pină la submarine şi avioane niul comerţului cu ar ne este ne. Din 1953 lucrează pe cont secret. Căci. ţiroblcma princi­ lioane de arme de foc de toate
şitul lunîî decembrie onul
au dat p u b lic ită ţii un ra ­ creştere de 40.1 la sută. va­ cu reacţie, iată gama aface­ Sam Cummings. Sediul fir­ propriu, ca preşedinte al fir­ pală pentru neguţătorii parti­ felurile. \ trecut. Scrisoarea poa.tă
port în care se cerc M a rii loarea lo r lo la liz in d astfel rilor cu arme. mei sale sc află in Monte Car- mei Interarmco”. culari de arme din Occident In 1958, „Interarmco" a cum­ \ ştampila oficiului poştal
H rita n ii „să anuleze aşa-nu- 1 161 140 000 dolari. părat 600 000 dc puşti „Royol
m ila co n stitu ţie rhodesîană Potrivit unor norme inter­ Enficld" din „excedentele bri­ i Killaly din... 11 august
naţionale, nu este interzis ca i 1917. Primii 400 de kilo-
din 1969“ . a râ tin d câ aceas­ firmele specializate să cum­ tanice". Cea mai mare parte
ta este ilegală şi pro fu nd ra ­ pere şi să vîndâ arme. In­ din armamentul cumpărat din \ metri, pînă la oficiul poş-
sistă. In acelaşi rap ort, care terzis ar fi ca materialul, de Europa este depozitat in Sta­ i toi Gooding, ¡-o străbă­
urm ează să fie prezentat Co­ După cum anunţă a­ tele Unite, unde comerţul cu tut în mod normal. Aici
m isiei O .N I1. pe n tru d re p tu ­ genţia Frensa L a tina , război să nu fie îndreptat arme nu cunoaşte nici o în­ \ însă a trebuit so moi oş-
rile o m u lu i in cursul acestei preşedintele ch ilia n . E- spre regiuni ţiolilice încor­ m t o i . grădire. In Statele Unite exis­ ^ tepte încă... 52 de oni p i­
p rim ă ve ri, sin t condam nate, diiardo F rci. a declarat date, Insă aceste norme as­ . nă să-şi reia călătoria
in cad rul unei c o n fe rin ­ cund in ele confuzii grave. tă, ce-i drept, o lege denumită ' spre destinotar. Şî poate
de asemenea, re g im u rile m i­ legea Sullivan din 1893, care
n o ritare din A fric a de sud ţe de presă, care a a- Unul dintre cci mai puter­ se referă la purtarea armelor \ că nici onul trecut nu or
G rupu l de e xp e rţi arată câ vn l loc la Antnfagasta. nici oameni ce se ocujiă eu dc foc, insă en interzice numai k fi plecot mai departe d a ­
A fric a de sud folo se sc m i­ că g u vern ul său a fost vînzarea de arme sc numeş­ In, într-o clădire luxoasă, nu­ La începutul activităţii sale constă întotdeauna să găsească purtarea armelor călare. In că muncitorii care demo­
na de lu cru din A fric a de întotdeauna dispus să te Mitchell Livingstone Wer mită Vila Bermuda Cum­ de negustor de arme, cîştigu- sursele de aprovizionare. In Statele Unite, un pistol Colt l Iau vechiul oficiu poştof,
Sud-Vest (te rito riu cunoscut analizeze reluarea re la ­ Bell. In statul Gcorgia mings, care este preşedintele rilc erau destul de mici, înc>t ţirimul vind există proviziile costă pînâ la 8 dolari, adică k nu ar îl descoperlt-o... în
în cadrul O rganizaţiei Na­ ţiilo r d iplo m atice şi co­ (S.U A ), in liniştita localita­ firmei „International Armând pentru n face economii, con­ de arme rămase din cci de-al mai puţin decit o pereche de , spatele unui birou pe care
ţiu n ilo r F n ilc sub num ele m erciale eu Cuba. te Power Springs, Bell pose­ Cooperation Interarmco", îşi tabilitatea întreprinderii na doilea război mondial şi râs- cizme, firma „Interarmco" vin­ ' se făcea cortoreo
de N am ibia) ca o „rezervă ..Aceasta nu este o dă o „sala a armelor gigan­ desfăşoară activitatea strict ţinută de mama sa. Insă greu­ pindite astăzi in multe locuri de anual in State’e Unite
de m ină dc lucru ie ftin ă acţiune izolată, a spus tice“. In această aşezare rus­ legal „Eu vind cu permisiu­ tăţile au trecut, repede. In din lumea capitalistă. Mult 500 000 de arme, cele mai mul­ i CLUBUL DIVORJATILOR
pentru zonele in d u stria le el. ci una îm părtăşită şi tică vin la Bell emisari de nea Departamentului de Stat 7954. Cummings s-a asociat timp, o mare parte din aceste te la o simplă cerere prin j SE DESTRAMĂ
nnm ibicno şi su d -a lrica n i dc alte ţâ ri la lin o -a m c- pretutindeni din lumea nopi- cu englezul Cecil Jakson, ca­ arme nu fost de origine ger­ poştă.
ricane". P reşedintele talistă. Ei era minează e.rpo- şi a Ministerului american de k Din motive cu totul in­
F rci a m ai declarat câ natelc. discută în termeni Finanţe", declara Cummings. re poseda in Europa cantităţi mană. La preţuri foarte mici, Cummings (ace însă afaceri . dependente de voinţa sa
gu vern ul ch ilia n i ste in seci, comerciali : livrarea, „Sint apreciat peste tot. Far uriaşe de arme cumpărate -a puterile occidentale au vindut mari cu guvernele reacţionare ' Clubul divorţaţilor din o-
preţ de fier vechi.
Pentru
G u v e r n u l bch’ tan a ajuns teresnt ca „C uba să sc preţurile, condiţiile de trans­ comerţ cu arme, precum ai!ii Sam, care cunoştea realităţile armamentul capturat de In ale unor ţări. Astfel, el a vin­ \ roşul britanic Bourne-
Wehrmachtul hitlerist
Astăzi,
A enviden seara la un acord rcin to .ircâ în cadrul sis­ port etc Comerţul cu arme ru aspiratoare de praf", din Am erica Latină, nu a fost aceste rezerve se apropie de dut 25 dc avioane de vinătoa- i mouth va trebui sâ-şî res-
global asupra problem elor te m u lu i in tcra m e rica n ". cuprinde zone largi ale hi- Sam Cummings este origi­ nici o greutate să vîndâ ar­ sfirşil Ele sint insă comple­ rp de tipul „Vampir" Republi­ strînaă numărul reuniuni­
litigioase care «pun dc pesie mii. In jirezenl. cel mai tm- nar din Philadelphia De In mament în această zonă Ast­ tate de armamentul depăşii cii Dominicane. iar colonialiş­ ) lor. Din cei 60 de membri,
tilor portughezi 400 000 de ar­
porlant- centru dc livrări de virsta dc 11 ani. din economii­ din jiunct de vedere tehnic, me. 40 milioane gloanţe şi 85 ţ cîţi număra cu trei ani în
armament este Africa La le sale a începui să rum vere fel, primul pas a fost făcut care a fost scos din dotarea , urmă, au mol rămas în
arme vechi. Pereţii cam erei de mitraliere jirnveniie din
Anvers sau Hamburg, in işa- In prezent, Cummings vinde unor armate din Occident armamentul (ostului Wehr­ * prezent doar... 15. Toţi
sale sînl plini cu tablouri ca­
numilelc zone ale comerţului re reprezintă diferite tip u ri anual arme în valoare de 150 „Interarmco“ a monopolizat macht. $i afacerile acestui i ceilalţi s-au recăsătorit.
C U R I E R liber, se fac tronsbordări de arme. La 22 de ani. el a milioane dolari. El declară cu pînă in prezent 75 pină la 80 domn Cummings continuă... \ Faptul, credem, nu moi
„discrete“. In scripte apar început să studieze dreptul şi discreţie atunci cînd se nbar- la sută din comerţul particular C V. k necesită comentorii...
1_________________ţ
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Grota, nr. 35. Telefoane: 12317 >i 11275. Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva. 44065