Page 55 - Drumul_socialismului_1970_02

PROLETARI DIN TO ATE ŢĂRILE. UN IŢ I-V A !

PAGINA A 4-A î
l |
H Lucrările Comitetului pentru
I N
dezarmare
! î
| mEvenimentele din Orientul
Apropiat
I î
| ggg încheierea consfătuirii econo-

| mice sovieto-japoneze
s 5
I p Mafia şi oamenii legii

I I
ANUL XXII. Nr. 4703 MIERCURI 18 FEBRUARIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
■M B

MAI MULT DINAMISM „Olimpiada Lucrări de hidroamelioraţii | (jUVGMIlI român dezaprobă total

electricienilor' In satul Heia au început com plicate, fiin d prevăzute
Şl EFICACITATE ¡N O in iţia tiv ă lăudabilă, lu i R iu lu i M arc, care pe a­ a sc executa adîncirea şi re ­ ■ « fl m
lu c ră ri de corectare a cu rsu ­
p rin cip a le
p ro fila re a a lb ie i
p o rn ită d in rîn d u l tin e rilo r lo c u ri con stituie pericol de si secundare n V ă ii Dobre; atacurile aeriene israeliene
in un dare şi de terio rare a u­ pc o lu ng im e de peste 070
utccişlî, a p rins con tur în
aceste zile. Este vorba de n o r co n s tru c ţii gospodăreşti. m e tri si înălţarea a peste 260
REDUCEREA CONSU­ organizată de co m ite tu l eordatc do sp e cia liştii dc in jin pe am bele m a lu ri.
Pe baza docum entaţiei în to c­
m e tri lin ia ri z id u ri dc s p ri­
„O lim p ia d a e le c tric ie n ilo r“ ,
m ite şi asistenţei tehnice a-
In v e s tiţiile acordate m a­
U.T.C. de la E. M . Lu pe ni,
întrecere profesională la ca­ O fic iu l judeţean de îm b u n ă ­ cest an in ju d e ţ, insum înd asupra obiectivelor civile
pentru
re s-au a n tre n a t num eroşi tă ţiri fu n cia re şi gospodări­ 2.."> m ilio a n e le i — corectarea
rea apelor, se execută apăra­
MULUI DE METAL desfăşoară in două faze — rea şi protejarea m a lu lu i c u rs u rilo r dc ape, co n so li­ La 17 fe b ru a rie a.c., P etru localita tea A bu -Za ba l din a re zo lu ţie i C o n s iliu lu i de
reg ularizarea si
tin e ri. In com p etiţia , cc se
sting al rîu lu i pe o lungim e
d ă ri de m a lu ri etc. — o g lin ­
pe zone şi sectoare — con­
c u re n ţii vo r trece probe de peste 400 m Lucrarea sr desc şi pc această cale g rija B urlacu. a d ju n c t al m in is tru ­ R.A.U. R e fcrind u-sc la bom ­ S ecuritate din iu:iIo 1967 p ri­
practice şi teoretice. U ltim a efectuează p rin tr-o m etodă si s p rijin u l acordate de stat lu i a fa c e rilo r externe, a in v i­ bardarea acestei uzine. aci - vind încetarea focului
probă se va desfăşura in eficien tă , u liliz in d u -s e ga- p ro te jă rii şi a p ă ră rii dc in u n ­ ta t în audienţă pc Raphael ju n c tu l m in is tru lu i a fa ce rilo r Petru B urlacu a re a firm a t
Pe tem eiul s a rc in ilo r izvo rite din h o tâ rîrilc plena­ faţa p u b lic u lu i. C âştigătorii bioanc (bolovani de piatră d a ţii a te re n u rilo r agricole, Benshalom . am basador e x tra ­ externe a s u b lin ia t că e x tin ­ poziţia R om âniei cu p riv ire
rei C C . al P.C.R. clin decem brie 1909, econom isirea con cursu lui nu vo r avea in plasă dc sirm â). c o n s tru c ţiilo r si gospodării­ o rd in a r şi p le n ip o te n ţia r al derea a ta c u rilo r asupra unor ia necesitatea în ce tă rii o ric ă ­
m e ta lu lu i în toate fazele procesului de obţinere, nu m ai satisfa cţia s tă p în irii O a cţiu ne asem ănătoare lo r ţărăneşti. L u c ră ri dc a- Is ra e lu lu i la B ucureşti. ob ie ctive c iv ile şi provocarea rei a cţiu n i m ilita re si a rezo l­
p re lu cra re si u tiliz a re a acestuia a fost rid ic a tă la m eseriei, ci vo r putea u r­ ccst gen se v o r m ai executa Cu acest p rile j, P etru B u r­ de v ic tim e om eneşti. în rîn d u l v ă rii c o n flic tu lu i d in O rie n tu l
rang dc preocupare esenţială pentru Întreaga econo­ ca şi treap ta spre etapa este in curs dc desfăşurare şi în cu rsu l a n u lu i la Baru M a­ lacu a e x p rim a t totala de za­ p o p u la ţie i adaugă noi ele­ A p ro p ia t in s p iritu l rezo lu ţiei
m ic, co n stitu in d in prezent o problem ă dc fond pen­ m u n icip a lă a „O lim p ia d e i în com una D obra. A ic i. lu ­ re. S in tâ m â rin -O rle a şi R a- probare a g u v e rn u lu i rom ân m ente dc agravare a situ a ţie i C o n siliu lu i dc Securitate din
tru a ctivita te a dc pro du cţie a în tre p rin d e rilo r side­ e le c tric ie n ilo r“ . c ră rile sînt insă ceva m ai polţel. faţă dc atacul aerian isrn clia n d in O rie n tu l A p ro p ia t şi con­ 22 no iem brie 1907
rurgice. asupra uzinei m etalurg ice din s titu ie o încălcare fla g ra n tă (Age^pres)
La C o m bin atul sid eru rg ic H unedoara, deşi sarcina
de reducere a con sum u lui specific de m etal a exista t
şi în trecut, din cauza aco rd ă rii unei a te n ţii in s u fi­
ciente, rezu ltatele o b ţin u te au răm as nesatisfăcâtoa- Cuvinte de In Capitală s-a deschis expoziţia
, rc. O an aliză sum ară a d in a m ic ii con sum u lui acestei
I preţioase şi v itale m a te rii p rim e arată eâ in decursul mulţumire ÂNGA1ÂRE FERMĂ
■anilor acesta a scăzut perm anent. In anul ca ic a tre ­
c u t con sum u rile au fost reduse cu l,f) kg m etal şi „50 de ani de la crearea
0.6 kg u tila j de turn a re , pe tona de otel eoono-
m isindu-sc efe ctiv aproape 2 600 tone m etal, La redacţie a venit un om.
'lo tu ş i, consum ul se m enţine m u lt prea rid ic a t in După o scurtă ezitare, ni s-a
com p ara ţie cu re a liz ă rile înre g istra te in în d e p lin ire a adresat : „Am venit la dAim- MÂREÂ ÎNTRECERE Uniunii Comuniştilor
c e lo rla lţi in d ic a to ri de plan. sau ch ia r fată dc re z u l­ nravoastră pentru că am o
tatele o b ţin u te in alte dom enii de a ctivita te. datorie. Sint fochist la de­
In actu a lu l c in c in a l, pro du cţia de oţel a crescut cu poul din Simeria. Ieri eram din Iugoslavia'1
2G la sută. p ro d u ctivita te a m u n cii cu <10 la sută. be­ pe locomotiva 2.10180, ce ve­ A G R E G A T p rin : sta b ilire a c i­
ne ficiu ] eu 71 la sută c h e ltu ia la la 1 000 lei produc- nea cu trenul marfă 2820 dc c lu rilo r o p tim e de re p a ra ţii ;
ţic -m a rfâ s-a redus cu 0.9 l.i sută ete., in tim p ce la llia. Era in jurul orei 13 elaborarea şi aplicarea un or In să lile M uze ului de isto­ com unist, a m işcă rii re v o lu ­
consum ul de m etal pe în tre g u l com b in at a scăzut cină am ajuns in staţia De­ rie a p a rtid u lu i com unist, a ţion are şi dem ocratice din
teh nolog ii adecvate de execu­
abia cu 0.09 la sulă. ceea ce este in su ficie n t şi m u lt va. Am zărit de departe Contribuţii de valoa­ ţie şi m etode de lu cru de m işcă rii re vo lu ţio n a re şi de­ Rom ânia, a c tiv iş ti dc p a rtid
sub p o s ib ilită ţile reale a!c în tre p rin d e rii. F aptu l este mulţi copii — pionieri. Să fi m arc p ro d u c tiv ita te : îm bun ă­ m ocratice din R om ânia, s-a şi ai un or o rg a n iza ţii obşteşti
dem onstrat şi de e vo lu ţia anorm ală a unor con­ fost peste o sută. ¡-am spus deschis m a rţi e xp o ziţia „60 dc
sum uri. A stfel, in 1969. con sum u rile specifice s-au tă ţire a p re g ă tirii te lm ico -m a - din C apitală, un num eros p u ­
mecanicului — tovarăşului te riu lc şi organizatorice a lu ­ ani de la crearea U n iu n ii Co­ blic.
depăşit la O..S.M. f eu 9.31 kg de m etal pe tona de Crăciun Hacoş : oare. unde or re la perfecţionarea c ră rilo r dc re p a ra ţii, asigu- m u n iş tilo r d in Iugoslavia", A u lu a t parte m em b ri ai
otel. la la m in o a re lr ..660" si ..ROO" cu 1.1 kg m etal merue copiii ? !n excursie ? rîn d piese dc schim b, scule, Am basadei R.S.F. Iugoslavia
pe tona dc la m ina te In afară do aceasta, s-au în re ­ Nu cred. Pe vremea asta... dispo zitive, docum entaţie de La v e rn is a ju l e xp o ziţie i au la Bucureşti.
gistra t pici dori dc aproape 16 000 tone de m etal in nu-i de excursie Oprim la execuţie, a u to riza ţie de lucru, lu at parte to va ră şii E m il In expoziţie sin : prezentate
o ţc lă rii. dem că vin copiii înspre noi activităţii economice adm iterea la lu cru şi org a­ Budnaraş, m em bru al C o m i­ numeroase fo to g ra fii şi do~u-
linia a V-a şi.. Numai ce ve­
P entru anul in curs. colective le de m u n c ito ri, te h ­ nizarea exe cuţie i după m eto­ te tu lu i Executiv, al P rezidiu m ente care înfăţişează as­
lu i P erm anent
al
al C. C.
n icie n i şi in g in e ri din com b in at, m o b iliz a ţi şi în d ru ­ Ne-au dat flori, ne-au dat da d ru m u lu i c ritic ; P.C.R., vicepreşedinte al Con­ pecte d in istoria m işcă rii .nun*
m aţi dc o rg a n iz a ţiile de p a rtid , au p o rn it cu hotă- cărţi. Mie mi-au dăruit; o s iliu lu i dc Stat. V asilc V lad clto re şti şi socialiste din Iu ­
rîrc la gospodărirea m ai bună a m e ta lu lu i, la va lo ­ floare in glastră, tare fru­ A lă tu ri dc m a rile colective lu i de tim p . si-a s ta b ilit u r­ e M Ă R IR E A IN D IC E L U I si B u jo r Sion. şefi de secţie la goslavia, a P a rtid u lu i C om u­
rific a re a sa superioară, precum şi la u tiliza re a lu i moasă. Nu ştiu cum, dar din ju d e ţ, despre care z ia ru l m ătoarele' angajam ente: DE FO LO S IR E A F O N D U L U I C.C. al P.C.R.. Dan M a rţia n , nist Iugoslav, din lu pta po­
m ai ch ib zu ită , m ai ra ţio n a lă în a in te încă de înce­ n-am putut să spun ce aş fi nostru a re la ta t pe larg, se DE T IM P CU 1 L A S U T A poarelor Iugoslaviei în con­
perea a n ului, colective de specia lişti d in secţii şi ser­ vrut, că m-a înecat emoţia. integrează e fo rtu rile tu tu ro r & P U N E R E A IN F U N C Ţ I­ F A Ţ A DE R E A L IZ Ă R IL E secretar al C o m ite tu lu i m u n i­ struire a socialism ului. m o­
v ic ii au an alizat a m ă n u n ţit toate „can alele " de iro ­ Cestul acestor copii, care au u n ită ţilo r econom ice, ho tâ rî- U N E CU C1TE 10 Z IL E M A I A N U L U I 19G9, p rin e x tin d e ­ cip a l B ucureşti al P.CR., N i- m ente ale re la ţiilo r de i ric -
sire şi p o s ib ilită ţile existente de reducere a p ie rd e ri­ D E V R E M E D E C IT P R E V E ­ rea a c ţiu n ii de norm are şî fo ­ colae C ioroiu, d ire c to ru l M u ­
venit in calea trenului nos­ rca lo r de a c o n trib u i cu toa­ D E R IL E P L A N U L U I DE te n ic şi colab orare d in lre
lor. astfel îneît c h ia r faţă de norm ele de consum p ri- tru, in ziua cind era sărbă­ te p u te rile la obţinerea unor losire cu pricepere şî sim ţ de zeului dc isto ric a p a rtid u lu i R om ânia si Iugosiavia
m iie — apreciate ea fiin d su ficie n t de m o b ilizatoa re toarea noastră, a ceferiştilor re a liză ri dc seamă în în tre ­ S T A T A B LO C U R ILO R NR. răspundere a p îrg h iilo r s ti­
— să sc realizeze pe anul în curs o econom ic efec­ m-a impresionat deosebit. Aş cere. la în fă p tu ire a cu suc­ 2 ŞI 3 DE L IT E 210 M W , DE
L A C.T.E. M IN T IA . C R E IN D
tiv ă dc cel p u ţin 1 .">00 tone m etal. fi vrut să le mulţumesc. ces a an ga jam e ntelor asum ate m u la tiv e pe care le oferă
Jn acest sens au fost preconizate si în tre p rin se deja N-am găsit cuvintele... De dc org an izaţia judeţeană dc A S T F E L P O S IB IL IT A T E A noul sistem de salarizare. De la Ministerul învăţământului
m ăsuri dc îm b u n ă tă ţire şi p e rfe cţio n a re a te h n o lo ­ aceea, aş vrea să scriu, ori p a rtid H unedoara p rin răsp un­ P R O D U C E R II PESTE P L A N
A 95 M IL IO A N E K W JI
E­
g iilo r de fa b rica ţie , de organizare superioară a p ro ­ să scrieţi dumneavoastră un sul la chem area adresată de N E R G IE E L E C T R IC A ; Fabrica chimică
d u cţiei si a m un cii, dc în tă rire a d is c ip lin e i in m u n ­ o rg a n iz a ţiile judeţene de par­
articol Eu mă simt dator..,“, Concursul de adm itere pen­ Concursul de adm itere
că şi creştere a ră sp u n d e rii fie că ru i salaria t, m ăsuri tid Braşov si T im iş. O O B Ţ IN E R E A U N E I E­
care vor duce in e v ita b il la reducerea în p ro p o rţie V-om îndeplinit dorinţa C O N O M II L A P R E Ţ U L DE Orăştie tru tnvătăm întul de zi la l i ­ constă din probe scrise şî ,o-
c it m ai m are a p ie rd e rilo r recuperabile de fontă, o- tovarăşe Ion Stoicoi. Nu COST DE 400 000 L E I, P R IN ceele de specialitate sc va ralc la limba română şi ma­
Jel şi la m ina te. Aşa de exem plu, p rin perfecţionarea veţi r fi mine dator. Vorbele întreprinderea E C O N O M IS IR E A A 1 100 C h im iş tii do la O răştie sînt desfăşura în perioada 22 iu ­ tematică La şcolile profesio­
şi extin de rea teh nolog ici dc tu rn a re a o te lu lu i ca lm a t dumneavoastră simple, calde, T O N E C O M B U S T IB IL C O N ­ a n im a ţi de d o rin ţa de a se nie — 3 iulie, iar la şcolile nale sanitare. în locul probe­
cu m a te ria le tcrm ogonc. se va reduce sensibil şutarea vor fi primite cu dragă ini­ electrocentrale Deva V E N Ţ IO N A L , ca u rm a re a situa şi în acest an in rîn d u l profesionale şi' ucenicia la lor scrise şi orale la mate­
locul de muncă in perioada
la lam inoare. în mod deosebit a o ţe lu lu i a lia t. P rin mă de toţi pionierii din şco­ re d u ce rii c o n su m u rilo r speci­ celor m ai bune colective din 6-U iulie. matică se dau probe scrise şi
crearea p o s ib ilită ţilo r de co n tro l rig uros al tem pe ra­ lile devene care, de Ziua fice. exploatarea u tila je lo r c- ju de ţ, nngajîndu-sc să re a li­ orale la anatomia, fiziologia
C o le ctivu l de m u n c ito ri, in ­ nergetîee la re g im u l op tim de La concursul de adm itere şi igiena om ului (după pro­
tu rii lin g o u rilo r. b lu m u rilo r si ta g le lo r în cuptoare, ceferiştilor, au făcut multe zeze :
in trp c ît se dispune de o ap ara tu ră m odernă, a n o m a li­ g in e ri şi te h n icie n i din cad rul fu n cţio n a ro si efectuarea u ­ $ D E P Ă Ş IR E A p l a n u ­ se pot înscrie prom ovaţii cla­ grama şcolii generale).
asemenea bucurii, dăruind sei a V llf-a a şcolii genera­
ile dc încălzire, care sin t generatoare sigure de re ­ î n t r e p r i n d e r i i e l e c t r o ­ nor lu c ră ri de re p a ra ţii dc l u i p r o d u c ţ i e i m a r f a le, dacă nu au depăşit vîrsta Lucrările scrise se desfă­
b u tu ri si deşeuri, se voi reduce m u lt in v iilo r, de- o floare, o carte, un cuvint c e n t r a l e D E V A . analizînd bună c a lita te ; CU n M IL IO A N E L E I: de 17 ani îm p lin iţi in anul şoară în aceeaşi zi, la ora
te rm in în d p rin aceasta şi dim inu are a p ie rd e rilo r de acelora care sint urmaşi p o s ib ilită ţile de care dispune, £ R ED U C ER EA T IM P U ­ 0.00 în întreaga ţară. după
pe baza o rg a n iză rii superioa­ L U I DE IM O B IL IZ A R E IN 1970 — pentru liceele de spe­ cum urmează: la liceele de
m etal demni ai eroilor din februa­ cialitate, sau de 18 ani —
In secţiile şi sectoarele p ro d u ctive au fost rea ctu a­ rie ’33. re a p ro d u cţie i şi a m u n cii, a R E P A R A T » P L A N IF IC A T E (CONTINUAM iNfAO. o i o) pentru şcolile profesionale şi specialitate, limba română —
lizate şi im b u n â tâ lile procesele tehnologice şi in s tru c ­ fo lo s irii ra ţio n a le a cap acită­ A IN S T A L A Ţ IIL O R ŞI A ­ ucenicia la locul de muncă. 2fi iunie, matematică — 27
ţiu n ile de lu cru cu scopul de a scădea la m in im u m LUCIA LICIU ţilo r dc p ro du cţie şi a fo n d u ­ G R E G A TE LO R CU 8 ORE PE La şcolile profesionale, iunie ; la şcolile profesiona­
re b u tu rile , deşeurilc şi celela lte p ie rd e ri de produc­ pentru meseriile vînzâtor in le şi ucenicia la locul dc
ţie. Cu această ocazie s-a tre c u t la no m in alizarea de­ muncă, limba română — 7
magazine săteşti şi mecanic
ta lia tă a a trib u iiim ilo r şi ră s p u n d e rilo r person alu lu i iulie, matematică — 8 iulie.
de execuţie şi coordonare a pro d u cţie i, ceea ce va * B S P Ä H agricol sc primesc candidaţi Concursul sc ţine pentru
pînâ la vîrsta de 25 ani. cu
conduce in mod sigur la în tă rire a d iscip lin e i teh no­ toate locurile planificate. La
stagiul m ilita r satisfăcut.
logice şi de m uncă a în tre g u lu i colectiv. un ităţile şcolare, la care vor
Pentru meseria de pădurar
râmîne locuri neocupate, se
se primesc candidaţi în
lng. ŞTEFAN CORNEA vîrstâ de 18-35 ani: candida­ vh ţine un nou concurs de
activist al Comitetului adm itere în perioada 1-10
ţii care au depăşit vîrsta In­
judeţean de po»tid septembrie
corporării trebuie să aibă
stagiul m ilita r satisfăcut Pentru învâţâm întul seral
Pentru specialităţile soră pe­ şi fără frecvenţă do la lice­
EZE2Œ2BSH diatră şi soră medicală, ele dc specialitate şi pentru
Piaţa poştei, fotoreporterul nostru Viroil Onoiu a imortalizat un colţ al Hunedoarei de aii. vîrsta m inim ă dc adm itere învăţăm întul seral dc la şco­
este de 16 ani. iar pentru lile profesionale, concursul
specialitatea moaşă, vîrsta de adm itere se va desfăşura
m inim ă de adm itere este de în perioada 1 -10 septembrie
18 ani. La specialitatea o fi­
Tn sensul adevărat a) c u ­ pa raturâ etc. Tn acelaşi tim p . preoeupare pe ntru buna fu n c ­ te care au u rm a t un curs dc fe ctu â riî ce lu i m ai adecvat vo r tre b u i prom ovate p rin c i­ ciant sanitar se primesc can­ şi va consta din aceleaşi
vântului, „u rg e n ţa “ rid ică rezolvarea c a z u rilo r de u r­ ţio n a lita te a acestui serviciu, c a lific a re de tre i lu n i In rest. tratam e nt. p iile c o la b o ră rii tovărăşeşti, didaţi cu stagiul m ilita r sa­ probe ca la învăţăm întul de
problem e foa rte com plexe, genţă. salvarea lo r rid ică la in te nsificarea m u n cii de in ­ personalul m ediu este fără La un Im n n ive l sînt rezol­ d is trib u ire a m ai judicioasă a tisfăcut. zi.
ştiu t fiin d că via ţa celui a- rang dc p rin c ip iu problem a stru ire si pre gă tire a cadre­ specializare. Cu toate acestea, vate urgenţele la secţia c h i­ ca d re lo r m edii în ture, o m ai
jun.s .,caz de urg en ţă " sc află c o la b o ră rii in tre specialişti lo r care lucrează aici, m ai a- p rin aplicarea anesteziei m o­ rurg ie, a tît cele surve nite în m are preocupare pe n tru re ­
In ho ta ru l cu m oartea. T o t­ N ici unde nu sc sim te m ai lcs în problem e de re a n im a ­ derne şi a p rin c ip iilo r celor cad rul secţiei c ît şi cele d in ­ zolvarea p ro b le m e lo r de tera­ Reparaţii de
odată. p rin „u rg e n ţă ", care m u lt necesitatea coo pe rării în ­ re. resuscitare, tra n s fu z ii. în m ai noi de re e ch ilib ra re func­ afară. precum şi evitarea u ­ pie intensivă.
este o no ţiun e vastă şi cu ­ tre cadrele m edicale cele m ai vederea unei a c tiv ită ţi cu efi ţion ală. a d e votam e ntului m a­ nor accidente posibile in tra şi Şi la s e rv ic iu l stom atologic,
prin d e foa rte m u lte aspecte, bine pregătite si specializate, cíente spo rite în v iito r. nife stat în m unca dc ceas cu post-operrrtorii. p rin adoptarea cu p ro fil dc urgenţă, s-a gă­
se înţelege in te rv e n ţia rapidă, d in toate do m en iile şi specia­ Buna fu n cţio n a re a autosa­ ceas, lu c ră to rii acestui se rvi­ sistem u lu i m odern de aneste­ sit in prezent o rezolvare. E-
uzinei de toate m ijlo a ce le pen­ lită ţile existente Ia n iv e lu l n ita re lo r s e rv ic iu lu i de u r­ ciu au c o n trib u it la reduce­ zic. Buna organizare a acestei xistâ în perm anentă un c a b i­ caiitate utilajelor
tru salvarea v ie ţii o m u lu i s p ita lu lu i respectiv, clocit în genţă sc daloreşte m ă su rilo r rea m o d a lită ţii in tr-o scrie secţii, pregătirea profesională net cu m edic, care rezolvă
G rupa m a rilo r urgenţe o con­ cazu rile de urgenţă E fectua- perseverente luate de condu- întreagă de a fe c ţiu n i de ur- a m ed icilor, răspunsul pro m pt num ai ca zu rile de urgenţă. In
stitu ie accidentele de c irc u la - zile le de sărb ători, urgenţele
lie şi de m uncă, cele de stra ­ stom atologice sînt rezolvate
dă etc. de către un cadru m edical. agricole !
O problem ă deosebită pe ca­ A lte secţii ale s p ita lu lu i
a CAZUL URGENT CERE COLABORAREA
re o rid ic ă a ctivita te a m e d i­ nostru — p e d ia tric, o b s te tri-
cală de urgenţă este cca că-ginccologie. m a te rn ita te şi Această problem ă de slria lâ precum şî răspunderea aces­
com petenţei ca d ru lu i m edical ce le la lte — au rezolvate în a ctu a lita te se pune cu un ac­ tora faţă dc în d e p lin ire a sar?
caro o rezolvă, dat fiin d că m are parte s e rv ic iile de u r­ cent sp o rit in faţa o rg a n iz a ţii­ c in ilo r ce re vin a g ric u ltu rii
de m u lte o ri dc fe lu l cum gentă. Ceea ee ni se cere no­ lo r de pa rtid şi co n du cerilor în u ltim u l an a! a c tu a lu lu i
acţionează acesta depinde v ia ­ MEDICILOR SPECIALIST! uă. m e d icilo r, pe ntru con tinu a I M .A. Se ştie bine că m eca­ cin cin a l. In acelaşi tim p , se a­
ţa ce lu i accidentat sau b o l­ îm b u n ă tă ţire a asistenţei m e­ n iz a to rii poartă o deosebită sigură c o n d iţii m ai de p lin e
nav. M e d icu lu i, soreî. asisten­ dicale. este creşterea g ra d u ­ răspundere pentru soarta pro­ pentru aplicarea p rin c ip iu lu i
tei le sin t necesare cu n o ştin ­ lu i de răspundere în toate d i­ d u cţie i agricole, de calitatea g e stiun ii economice p ro p rii în
ţe profesionale de sp e cia lita ­ re c ţiile . o co n ştiin ţă rid ica tă a c tiv ită ţii lu c ră to rilo r d in în ­ ca d ru l u n ită ţilo r de m ecani­
te tem einice, p ro m p titu d in e rea unei re a n im a ţi, tn ra zu ri cerca s p ita lu lu i pe ntru în lă tu ­ genţâ la chem ări si sim ţu l dc res­ in rezolvarea tu tu ro r c a z u ri­ tre p rin d e rile pentru m ecani­ zare. folosirea cu ran da m ent
m axim ă în in te rv e n ţii, m u l­ de urgenţă, nu se poate face rarea elem entelor in d is c iţjli- Cheia succeselor acestui po nsa bilitate dc care dau do­ lor pe c a ic le avem în fiecare zarea a g ric u ltu rii depinzînd sp o rit a u tila je lo r si rid icare a
tă energie, o m are fo rţă m o­ izolat, reanim area fiin d în nute, p u ţin devotate şi cu simţ serv iciu trebuie căutată în în ­ vadă m ed icii c h iru rg i au con­ zi. P en tru „u rg e n ţă " va tre ­ în m ăsură h o tâ rilo a rc n ive lu l e ficie n te i economice
rală si tă rie de caracter, ob- re a lita te o m uncă dc echipă, de răspundere scâzul. g r ijir ile acordate b o ln a vilo r, dus la obţinerea unor succe­ bui să dovedim întotdeauna reco ltelor o b ţin u te de coope
negaţie. devotam ent, dragoste cea m ai m are g rijă si ate n­ O co n d iţie esenţială pentru
de colaborare, cu responsabi­ La n iv e lu l s p ita lu lu i, asis­ in supravegherea perm anen­ se cu care se m îndre slc s p ita ­ ra tiv c lc agricole N oul cadru
dc om şi. in pu ţine cuvinte, lită ţi »'gale in tre m e m b rii ci. tenţa de urgenţă cslc rezo lva­ ţă şi corectarea prom ptă n lul nostru In mod deosebit ţie. să ne punem în valoare o rg an izatoric s ta b ilit dc ole- realizarea acestor obiective o
o îna ltă co n ştiin ţă profesiona­ con stituie m enţinerea în tre g u ­
La s p ita lu l nostru fu n c ţio ­ tă p rin s e rv ic iile de gardă O d e zech ilibrelor constatate, în s-au e v id e n ţia t prin m unca şi în slu jba ci toate eu no ştin- nara C o m ite tu lu i C e ntral al
lă şî socială. lu i parc dc tractoare şî m aşini
nează un serviciu dc urgen dată cu în fiin ţa re a se rviciu lu i abnegaţia şi devotam entul de lor plină dc d ă ru ire si p rice­ ţelc şi priceperea noastră, p a rtid u lu i din decem brie 1)00, agricole fn perfectă şi p e r­
M ed icu l de urgenţă este e­ ţâ perm anent, deservit de de a n cstczic-rcun im are -tru nsfu puse pentru salvarea v ie ţii oa­ pere m ed icii M ih aî Eârcaş. E­ pentru că. în fond. acţionăm p o triv it căruia secţiile dc me­
f activ şi n e m ijlo c it legat de personal m ediu şi avînd la zii. cazu rile cele m ai grave au m en ilo r dc către întregul co m il Lâpâdatu. T itu s Rosescu. în num ele s a lv ă rii săn ătăţii si canizare alo I.M A. vor fu n c ­ m anentă stare de fu n cţio n a ­
obiectul său. m ni m u lt decît dispoziţie o staţie de salvare fost con cen tra te aici. îndeo le c tiv . loan B alin t. Joan Halca. v ie ţii oam enilor, a m in e rilo r ţiona ca sectoare ale u n ită ţi­ re pe durata ca m p a n iilo r a-
oricare a ltu l din alte disci­ cu şapte autosanitare în fiin ­ sebi pe ntru secţia ch iru rg ie , Legat de asistenţa dc u r­ Un paradox sc prezintă la V ă ii J iu lu i, care şi-au dove­ lo r cooperatiste deservite, este grieolc. E xperienţa de pînă a-
pline. deoarece el lucrează cu ţarea acestui serviciu a fost m ai p u ţin pe ntru interne, ob- genţă. la n iv e lu l s p ita lu lu i o secţia de boli interne. Secţie d it şi ¡si dovedesc in fiecare m e n it să statornicească re la ­ '■um a dem onstrat că în u n i­
s tă rile extrem e, de hotar în ­ im pusă de specificita te a truu- sle trică-ginceologic. pediatrie. im p o rta n ţă deosebilâ are şi de m arc prestigiu in sp ita lu l zi hă rn icia şi abnegaţia în ţii de colaborare m ai fru ctu o a ­ N. T.
tre via ţă şi m oarte, pc care m atologîcâ locală şi îşi găseş­ A nestezia-reanim area este o la b o ra to ru l A ic i sc acordă nostru, eu rezultate frum oase m uncă ! se. să întărească, pc baza
trebuie să le înţeleagă şi să te d in p lin u tilita te a . A u fost spe cia litate lin â ră la sp ita lu l p rio rita te a n alizelor pentru pe lin ie m edicală, dar cu n o u lu i con tra ct dc lu c ră ri si
le trateze eu m axim ă p ro m p ti­ salvate cazuri in earc sc cre­ nostru, in plină dezvoltare, în cazu rile grave, ceea ee ajută m ulte deficie nte in ce p rive ş­ Dr ION SAMOILÂ a p la n u lu i de folosire a trac­ (ComnwuAn ^ rro « i
tudine, uzînd de toate m ij­ dea că era pierd ută orice şan­ cadrată deocam dată cu un foarte m u lt In sta b ilire a d ia g ­ te rezolvarea urg en ţe lor me­ medicul şef ol Policlinicii toarelor. colaborarea între
loacele te ra p ie i m oderne, a- să. Se cere totuşi m ai m ultă sin gu r m edic şi două asisten- no sticu lu i şi la începerea e- dicale. In mod deosebit, aici spitalului din Petroşani m ecanizatori şi cooperatori,