Page 56 - Drumul_socialismului_1970_02

2 DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 4703 MIERCURI 18 FEBRUARIE 1970

de c a lific a re şi rid ic a re a ca­ r f • • o« • v
P riorităţi pe agenda Consiliului lific ă rii profesionale a cadre­ tticienia maxima tâ tilc unde o asemenea c e rin ­
lo r do m u n c ito ri, precum şi
in
p o s ib ilită ţilo r
folosirea
sin dica telo r, p rin pa rticip area ţă a de ve n it rea lita te , se ob ­
in com ite te le de d irecţie , de ţin p ro d u c ţii satisfăcătoare şi
se v a lo rific ă in mod superior
municipal al sindicatelor a d e term in a luarea unor m ă­ p e ra tiv e lo r E xem plele »ferite
p o te n ţia lu l p ro d u ctiv al coo­
suri e ficie n te pe ntru crearea
de c o n d iţii corespunzătoare d t
m uncă De fa p t. una din p ro ­ in valorificarea rezervelor de C.A.P S im e ria. Dobru.
blem ele m a jo re de care tre ­ H aţeg ş.u. sînt concludente
.M ă s u rile s ta b ilite de ple­ calcul, de e ficien ţa In v e s tiţii­ lercsenzâ aproape de loc de buie sâ se ocupe consiliu» in această p riv in ţă .
narei C C al P.C H . din de­ lo r şi a lic teme. S in d ica tu l a această a ctivita te . C lu b u l s in ­
m u n ic ip a l este tocm ai a fir ­ N u peste m u ltă vrem e m e­
cem b rie anul trecut au con­ s p rijin it conducerea D S .A 1\C d ica te lo r are un local necores- m area p re şe d in ţilo r dc s in d i­ c a n iz a to rii vor fi puşi din nou
s titu it un nou şi pu ternic im ­ in organizarea de sch im b u ri punzâtor şl nici acesta nu este cat şi a re p re ze n ta n ţilo r sa­ in fata unul serios exam en
bold in m uncă pentru colec­ dc exp erienţă eu in s titu te s i­ /o lo sit num ai in scopuri c u l­ la ria ţilo r ea m e m b ri eu drept de creştere a producţiei agricole care priveşte buna desfăşura­
tive le clin m u n ic ip iu l nostru. m ila re d in a lic judeţe. De a­ turale. d e lib e ra tiv , de a ho tărî în co ­ re a lu c ră rilo r agricole din
P rin va lo rifica re a la un nivel semenea, s-a organizat proiec­ — C o n siliu l m u n ic ip a l al m ite te le de d ire c ţie — elem ent cam pania de prim ăvară . P î-
su p e rio r a resurselor m ate­ tarea de film e docum entare, sin d ica te lo r — s u b lin ia in cu- indisp en sab il al dem ocra tis­ nâ acum in fiecare u n ita te
ria le de care dispune fiecare ra de exem plu cele rcfe i ¡toa­ v in lu l său tovarăşul C arol m u lu i in via ţa econom ică. s-au făcu t o serie de pregă­
în tre p rin d e re şi şan tic i. m u n ­ re la folosirea în co n stru cţii Szabo, d ire cto ru l I P.B B îr- C o n siliu l m u n icip a l m ai tre ­ Angajamentele cooperatorilor din Simeria tiri. toate e fo rtu rile m ecani­
c ito rii. in g in e rii şi te h n icie n ii a p a n o u rilo r m a ri. la caro au rea — tre b u ie să aibă in ve­ buie sâ aibă in vedere creş­ z a to rilo r fiin d o rie n ta te sp ic
raportează că p la n u l pe luna fost in v ita ţi să p a rticip e con dere cîteva a c ţiu n i care să terea a p o rtu lu i c o m is iilo r in ­ repararea şi revizuire a u tila ­
ianu arie la pro du cţia globulă s tru c lo ri dc pe şantierele dîo cu p rin d ă întreaga masă de g in e rilo r şi te h n ic ie n ilo r in je lo r in ate lie re sau in c a d ru l
a fost depăşit eu 7.1 la sulă. Deva, tovarăşi dc ia 1 IMV oam eni ai m u n cii. O astfel de acţiunea de organizare pe ba­ R eprezentat sin te tic, b ila n ­ d in teh nic şi o rg an izatoric ^u vom răspunde cum se cuvine, se cţiilo r A na liza s ta d iu lu i re­
la producţia m a rfă vîn d u lâ >i ze ş tiin ţific e a p ro d u cţie i şi a ţu l a c tiv ită ţii desfăşurate de in flu e n ţa t ne ga tiv soarta re­ cu re zu lta te to t m ai bune, în ­ p a ra ţiilo r denotă eâ în tre p rin ­
încasată cu 1,3 la sută, iar m u n c ii d in în tre p rin d e ri şi de co o p e ra to rii d in S im e ria in a­ zu lta te lo r ee on om ico -fina nna - deosebi în ceea ce priveşte d e rile au create c o n d iţii de­
p ro d u ctivita te a m u n cii a cres­ pe şantiere. n u l tre c u t se concretizează în re ale cooperativei. La c u ltu ­ sporirea p ro d u cţie i m arfă, sar­
cut eu 7.0 la sută. Şantierele C olectivele de m uncă d in depăşirea p ro d u cţie i agricole ra g riu lu i, spre exe m plu, pro- c in ilo r de dezvoltare Intensi­ p lin e pentru a se încadra in
au rea liza t pla n u l de constrnc- Conferinţe ale organizaţiilor sindicale m u n ic ip iu l Deva şi-au lu a t an­ globale p la n ifica te cu aproape d u elia puica fi m ai m are eu vă şi m odernizare a produc­ gra ficele sta b ilite . A stfe l, din
ţii-m o n ta je in p ro p o rţie ie gajam ente de Întrecere pen­ 150 000 lei, a v e n itu rilo r cu ro l p u ţin 40 de tone dacă to ţi ţie i s ta b ilite de conducerea cele 346 de tractoare p la n ifi­
10/5.1 la sulă". (D in darea de tru anul 1970 care re p rezin tă 136 000 le i şi a n iv e lu lu i re­ co o pe ratorii acţionau energii p a rtid u lu i şi sta tu lu i. cate au fost puse În stare de
scamă a C o n s iliu lu i rnunu:»- o eva lu are responsabilă a re­ trib u ţie i m u n cii co o p e ra to rilo r la eliberarea te re n u lu i de C orespunzător cre şte rii ba­ fu n cţio n a re , pînâ la data de
pal Deva al sin d ica le lo r). zerve lo r interne. In tre p rin ­ cu peste 9 la sulă faţă de pre­ planta prem ergătoare şi sc în ­ zei tch n ie o -m a tcria le a u n i­ 12 fe b ru a rie a.c, 331, cu cele
B ircca, elevi dc lu liceul de acţiu ne tre b u ie să vizeze fo ­ m ai bune re a liz ă ri în s e n in -
Un asemenea b ila n ţ co ro ­ co n stru cţii din lo calitate. C on­ losirea in mod educativ a tim ­ cip a le le prevederi figurează vederi. La fo n d u l ce n tra liza t cadrau în s ă m in ţâ rile in lim i tă ţii. coo p e ra to rii au ap re cia t
borat cu cel d in 1960 a dat s iliu l m u n icip a l, sindicatele p u lu i lib e r al s a la ria ţilo r, in depăşirea p la n u lu i ia produc­ s-au liv ra t su p lim e n ta r 11 to ­ tcle epocii optim e. Dc aseme­ că şi in ca d ru l ferm ei h o rti- du-se I M .A. Haţeg, unde re ­
tem ei d e le g a ţilo r la co n fe rin ţa d in în tre p rin d e ri şi dc pe şan­ special al celor d in u n ită ţile ţia m arfă vîn d u tâ şi încasată ne de grîu, IC,5 tone de c a r­ nea. pro du cţia de po ru m b de ­ vitico le . precum şi la c u ltu ­ p a ra ţiile la tractoa re s-au te r­
m u n icip a lă h sin d ica te lo r d in tiere tre b u ie să acorde o a- cu peste 6,5 m ilio a n e lei, de­ to fi. 21 tone dc carne, 150 Iii păşea cu m u lt m edia de 2 626 rile de cîm p e xistă c o n d iţii m in a t. Dc asemenea, cu e x ­
oraşul dc reşedinţă a ju d e ­ noi şi de pe şantierele de con­ păşirea p ro du cţiei fizice în la p te şi a lic produse. O g lin ­ kg la hcetor dacă m ecanizato­ dc spo rire a pro du cţiei. M ăsu­ cepţia tra cto a re lo r, c u ltiv a ­
te n tie deosebită d e z v o ltă rii s tru c ţii. r ii sc strădu ia u sâ execute in to a re lo r şl m a ş in ilo r pe n tru
ţu lu i să se oprească m ai m u lt toate u n ită ţile şi la toate sor­ desc insă aceste c ifre p o s ib ili­ rile de p e rfe cţion are a orga­
propagandei tehnice. In clapa Această problem ă, n im ­ com baterea d ă u n ă to rilo r, ia
asupra exp e rie n ţe i d o b ln d ile tim e n te le care au asigurate tă ţile reale do care dispune bune c o n d iţii p ra şilcle m eca­ n iz ă rii. n o rm ă rii şj re trib u irii
actuală, lectoratele şi con fe­ p u ls io n ă rii m u n cii e u îlu ra l-c - I.M .A . O râ ştlc s-au executat
de o rg a n iz a ţiile sin dica le şi rin ţe le , ţin u te o dată pe lună, ducative in m u n ic ip iu l Deva. baza de m a te rii p rim e şi des­ unitatea ? S-a fo lo sit eu e fi­ nice. m u n cii, trecerea a c tiv ită ţii
îndeosebi să facă pro p u n e ri in sin t in suficie nte. T re b u ie gă­ a fost abordată şi dc a lţi d '- facerea, devansarea p u n e rii In cientă m axim ă p o te n ţia lu l m a­ secţiei de tractoa re sub d ire c ­ re p a ra ţii la toate u tila je le
legătură cu problem ele j:c site fo rm e ‘ care să m erite, in ­ le g a li la con fe rin ţă . în tre ca fu n cţiu n e a g ru p u rilo r 2 şi 3 te ria l şi um an al coo pe rati­ ta conducere a coo pe rativei destinate a se folosi în cam ­
trebu ie să albă p rio rita te pe de la C.T. M in tia eu eîie 10 vei ? In ce d ire cţie va tre b u i re p re zin tă p îrg h ii de seamă pania de p rim ă va ră . Spre
tr-a d e vă r, denum irea de p ro ­ re to va ră şii A le x a n d ru Cosma. ADUNARI GENE­ deosebire. la sem â nâ lorile
agenda de lu cru a c o n s iliu lu i pagandă tehnică zile, îm b u n ă tă ţire a in d ic e lu i acţio na t în vederea v a lo rifi­ <are v o r in flu e n ta p o z itiv rea­
m u n icip a l. preşedintele c o m ite tu lu i s in d i­ de u tiliz a re a fo n d u lu i de c ă rii m ai de pline a reze rve lo r liz ă rile u n ită ţii. Folosirea a pe ntru pâioasc şi prâşitoare. la
— V reau sâ pornesc dc la c a tu lu i de la E.M. Deva. Va- de creştere a p ro du cţiei a g ri­ 170 tone îng ră şăm inte c h im i­ cu ltiv a to a re şi m aşini fitosa -
— In ce n tru l pre ocu părilo r fa p tu l că via ta s p iritu a lă a sile M ania, preşedintele co­ tim p cu 1 la sută fa(â dc re a ­ cole ? Iată în tre b ă rile care RALE ÎN C.A.P. ce, fe rtiliz a re a a 90 hectare n ita re a răm as dc efectuat un
c o m ite tu lu i sin d ic a tu lu i nos­ m u n ic ip iu lu i Deva este depă­ m ite tu lu i s in d ic a tu lu i dc la liz ă rile a n u lu i 1969. o b ţin e ­ cu în g ră şă m in te organice, a­ vo lu m m ai m are de lu c ră ri în
tru — arăta tovarăşul foau şită dc cea care se desfăşoa­ C entrala term oe le ctrică M in ­ rea a cel p u ţin 3 m ilio a n e lei au c o n s titu it ob ie ctu l dezbate­ ca d ru l I M A. H aţeg şi llia .
C ernat, preşedintele com ite- ră in alte lo c a lită ţi, ch ia r şi tia. P etru Şerban, preşedinte­ econom ii suplim entare. C on­ rilo r a d u n ă rii generale a coo­ Deşi zootehnia a c o n trib u it plicare a dc ic rb ic id e pc o su­
(u lu i s in d ic a lu lu i de la in com une — spunea to va ră ­ le c o m ite tu lu i s in d ic a tu lu i de s iliu lu i m u n ic ip a l, s in d ira te - p e ra to rilo r din S im eria. in mod sub stanţia l la o b ţin e ­ pra fa ţă însem nată, extin d e re a
gam ei de lu c ră ri
executate
A na liza exigentă, cu m a x i­
D-S.A.P.C. — stă îm b u n ă tă ţi­ şul loan B ordan Aceasta pen­ la I.G .C .L Deva. El au p ro ­ Jor le re vin e ea p rin c ip a lă mă responsabilitate, a re a li­ rea de v e n itu ri su p lim e n ta re , m ecanizat sin t doar c itiv a d in
rea propagandei tehnice, in tru că nu există in s titu ţia ca­ pus co n stru ire a unei case dc în d a to rire de a asigura, r it z ă rilo r a e v id e n ţia t fa p tu l că s-a ap reciat că p o s ib ilită ţile fa c to rii care garantează eâ re ­
ca d ru l u n ită ţii funcţionează re să se ocupe dc coordonarea c u ltu ră in oraş. crearea u n u i m ai o p era tiv, un în a lt n iv e l ch ia r şi la c u ltu rile de bază de rid ica re a re n ta b ilită ţii nu c o lte lo r acestui an li se pun
un lectorat tehnic, unde s-uu a c tiv ită ţii cu ltu ra l-e d u c a tiv e ansam blu a rtis tic al m u n ic i­ dc organizare şi desfăşurare a — g riu şi p o rum b — , unde au fo st n ic i pe departe e p u i­ te m e lii tra in ice .
dezbătut problem ele legate de in oraş şi pe de altă parte, p iu lu i, organizarea de m a n i­ în tre c e rii socialiste la lo c u rile p ro d u c ţiile p la n ifica te s a u zate In te n sifica re a preocupă­
cunoaşterea dc către c o le c ti­ conducerile în tre p rin d e rilo r şi fe stări c u llu ra l-a rtis tic e tra d i­ de m uncă, de a pune — in- depăşit în mod s im ţito r, sc r ii p e ntru îm b u n ă tă ţire a bazei O expresie e d ifica to a re a
vu l de p ro ie cta n ţi a p o sib i­ in s titu ţiilo r, precum şi a lţi ţionale. re p in d de la fo rm a ţiile de lu ­ puteau înreg istra recolte m ui fu ra je re , aplicarea selecţiei a ­ lio tA n rii co o p e ra to rilo r de a
lită ţilo r m a şin ii electronice de fa c to ri răsp un zători nu sc in - C o n s iliu lu i m u n ic ip a l al s in ­ cru — ea ob ie ctive ce n tra le n im a le lo r, concentrarea a c ti­ v a lo rific a m ai d e p lin rezer­
lu p ta p e n tru reducerea con­ m ari. Sâ nu m ai vo rb im de­ vele de creştere a p ro d itc fic i
d ic a le lo r i s-n recom andat sâ spre c u ltu rile de legum e, c a r­ v ită ţii In tr-u n sin g u r cen tru
s u m u rilo r la m a te rii prim e, agricole este şi an g a ja m e n tu l
aibă in vedere şi a lte ob ie c­ to fi şi sfeclă, la care nu s-a de p ro du cţie re p re zin tă p rin ­
m a te ria le , co m b u stib il şl c- lu a t dc adunarea generală, ea
tive. Este necesar, au fost de re a liza t p la n u l. C o op eratorii cip a le le d ire c ţii in care se
părere m ai m u lţi v o rb ito ri, ea nergie electrică. în tă rire a răs­ lo s if Tetea, V asilc O staficiue, va acţiona în scopul s p o ririi răspuns la ciiem arca la în tre ­
lieducerea con­ fie deplasat în grupele s in d i­ nei d in partea fie că ru i sala­ Solom on Irin e a , La urca n R a­ a p o rtu lu i secto ru lu i zootehnic d in Pricaz, DE A O B Ţ IN E
cere adresată de coo pe ratorii
p u n d e rii, o rd in ii şi d is c ip li­
m u n cii sin d ica le sâ
c e n tru l
econom ică a
la consolidarea
du, Ot11 ia Teodnrcscu, V io rica
PESTE P R E V E D E R IL E P L A ­
ria t.
cale. De asemenea,
c o n s iliu l
m u n ic ip a l va tre b u i sâ acorde H otâ rîre a adoptată dc co n ­ D ârâbanţ, M a ria Mogoş şi a l­ u n ită ţii. Crearea ferm ei zoo­ N U L U I 100 K G G R IU . 150 K G
ţii. precum şi darea de sea­ tehnice m ix te cu gestiune eco­ P O R U M B , 300 KG C A R T O F I
un s p rijin m ai deosebit s in d i­ fe rin ţă . p ro p u n e rile făcute de Dacă tn ceea ce p riv e ş ;*
mă prezentată, au re lie fa t pe nom ică in te rn ă — spunea ing 1 000 K G S FE C LA DE Z A - respectarea term en elor dc rep
ca te lo r d in u n ită ţile econom ice
delegaţi con stitu ie un program
C andiuno B rînză — re p re zin ­
sumului de metal noi şi de pe şantierele de con­ concret de a c tiv ita te pentru la hectar şi pe cap de anim a l tă un pas h o tâ rito r pe lin ia H E C TA R . IN S E C TO R U L Z O ­ ra ţii nu se rid ic ă pro blem e
frîn a t
la rg cauzele care au
I IA r Ş l 300 K G L E G U M E L A
creşterea p ro d u cţie i agrîcoie
p e ntru
deosebite, calitatea
s tru c ţii. Acestora le tre b u ia
acestora
c o n s iliu l m u n icip a l.
p u n e rii în valoare a p o te n ţia ­
O T E H N IC SE V A R E A L IZ A
iitirn â greu in balanţa a c tiv i­
acordat s p rijin
in org an iza­
le. şantierele şi in s titu ţiile d in
rea — îm preu nă cu conduce­ sin dica tele din în tre p rin d e ri­ A reieşit, în tre altele, eâ nu lu lu i p ro d u c tiv de care d isp u ­ O C R EŞTER E A E F E C T IV E ­ tă ţii econo m ico-fjn an ciare
a til fa c to rii n a tu ra li, c il m al ne unitatea noastră. De p r i­
rile te h n ic o -a d m in is tra tiv e — Deva. LO R DE B O V IN E CU 30 C A ­ I M .A. şi a p ro d u c ţiilo r re a li­
consum uri m ai m ic i Acelaşi a unei a c ţiu n i fo a rte susţinute I. MIRZA ales unele d e ficie nte de or- ceperea şi h ă rn icia cu care PETE. A P R O D U C Ţ IE I DE zate În cooperativele agrico.» .
efect i) arc şi lam inarea la vom şti sâ a p lică m n o ile te h ­ L A P T E CU ¡00 L IT R I PE N u m ă ru l de o rd in u l m iilo r dc
tole ran ţe negative, liv ra re a ia n o lo g ii im puse de a ctu a lu l sta­ C AP DE V A C Ă SI A PRO ­ o rc de staţio nare sau re p a ra ­
lu n g im i fix e şi m u ltip le pen­ d iu de dezvoltare a a g ric u ltu ­ D U C Ţ IE I DE L fN Â CU 0.200 ţii executate In cîm p înreg -
tru a n u m iţi consum atori de r ii cooperatiste, dc p re o cu ­ K G PE C AP DE O A IE . faţă tra i în anul tre cu t în fie ca re
De asemenea, sînt prevăzu­ de fa b ric a ţie p ro p riu im pune CONTRIBUŢII DE VALOARE parea noastră pe ntru p ro m o ­ de sa rcin ile p la n ifica te . Pe a- I M A. a reprezentat exprc< \
p ro file fin ite , unde procesul
te m u ltip le m ăsuri de ajusta­ v a r e a m etodelor în a in ta te de ronstâ bază va fi po sib il ca s u p e rfic ia lită ţii şi lipsei , .,-
re avansată şi de recuperare această co n diţie. creştere a a n im a le lo r, va de­ u n itatea SA L IV R E Z E S U ­ răspundere cu care s-au fâ -
la m a xim u m a la m in a te lo r. S po rire a gamei so rtim e n ta ­ pinde n e m ijlo c it c o n trib u ţia P L IM E N T A R L A F O N D U L c u t in te rv e n ţiile necesare 11
In m od deosebit se va a c ţio ­ le şl a lip o d im e n s iu n ilo r dc V A L O A R E DE 115 000 L E I. A 10 000 P E R E C H I M Â N U Ş I DE S T A T 10 T O N E DE G ltfU u tila je , d n r mai ales a slabei
na pe n tru recond iţion are a şi la m ina te, creşterea po n d e rii p rin reducerea p o n d e rii co n ­ V E LU R . 1 800 B U C Ă Ţ I A R ­ C.A.P. S im e ria la m a te ria liz a ­ 30 T O N E DE S F E C LA , 12 T O ­ exigenţe de care s-a dat d -
punerea în c irc u itu l econo­ o te lu rilo r superioare — c a l­ s tru c ţiilo r. T IC O L E DE B L Ă N Ă R IE ŞI rea o b ie c tiv e lo r puse în fa la N E DE L E G U M E ŞI 5 T O N E vadă la recepţia tractoare! r
m ic n o rm a l a tu tu ro r la m i­ m ate selecţionate şi aliate — , 7 200 M P P IE I O V IN E ; a g ric u ltu rii cooperatiste in I>E C AR N E.
na telo r c a ic p e rm it acest lu ­ asim ila rea unor m ă rci noi de u ltim u l an nl c in c in a lu lu i ac­ Şi m a ş in ilo r agricole. N um 1
cru Aceasta a tît p rin e x tin ­ c a lita te rid ic a tă c ir . s in i ră i @ O B Ţ IN E R E A U N E I I.M.C. Bîrcea 0 D E P Ă Ş IR E A P L A N U ­ tua l. N u încape înd oia lă că N. TlRCOB aşa se e xp lică dc ce o pa rtn
derea o p e ra ţiu n ilo r de c u ră ţi­ in d ire cte dar deosebii de e- P R O D U C Ţ II S U P L IM E N T A ­ L U I P R O D U C Ţ IE I M A R F A d in u tila je , nu pu ţin e la nu
re (d â llu ire . flam a re. polizare, ficucc de econom isire a m e­ RE DE 40 TO N E PIESE D IN D o rnic sâ se a firm e în în ­ CU 700 000 L E I. CU 100 000 m ăr. au „c ă z u i“ in "b ra zd â n i-
s tru n jire e tc ) şi înd re ptare , ta lu lu i. In con stru cţia de m a­ M A S E P LA S T IC E . 30 TO N E trecere p rin în d e p lin ire a şi L E I P L A N U L DE L IV R Ă R I m aî după cîteva ore de fun
c it m ai ales p rin v a lo rific a ­ şin i HkIc un dom eniu in ca­ P IG M E N Ţ I M E T A L IC I Şl depăşirea ritm ic ă a p la n u lu i L A F O N D U L P IE Ţ E I ŞI CU ţionare. ¿>c im p un e ca d in de­
rea la a n u m iţi b e n e ficia ri ic se cere s p rijin u l direct al L U C R Ă R I IN D U S T R IA L E IN la to ţi in d ic a to rii, co le ctivu l 100 000 L E I S A R C IN IL E L A fic ie n te le care au existat, co ­
— p rin tre care co m b in a tu l, în co m b in a tu lu i, s p rijin ce tre ­ V A L O A R E DE 600 000 L E I; I.M.C. B ircea şi-a propus u r­ E X P O R T ; m ite te le dc d ire c ţie ale I M . \ .
c a lita te de consum ator sc a- buie dat fără rezerve, cu toa­ £ S P O R IR E A P R O D U C T I­ m ătoarele o b ie ctive : £ S P O R IR E A P R O D U C T I­ sâ tragă m a xim u m de învă ţ j
flâ pe p rim u l loc — a scu rtă ­ tă hotârlrea. V IT Ă Ţ II M U N C II CU 1 727 £ D E P Ă Ş IR E A P R E V E D E ­ V IT Ă Ţ II M U N C II CU 024 m in te , ia r la s u o ra rc c e p ţii1 •
tu rilo r şi a la m in a te lo rc u sec­ In s u fic ie n t sin i apreciate L E I PE S A L A R IA T Ş l A N R IL O R P L A N U L U I CU L E I PE S A L A R IA T ; ce sc fac sâ nu se m a n ife s t
ţiu n i in afa ra p re s c rip ţiilo r ® E C O N O M II L A P R E Ţ U L n ic i o îng ădu in ţă fată de 1
m ăsurile preconizate de com ­ I A Ţ A DE P L A N IF IC A T ; 200 000 L E I L A P R O D U C Ţ IA crâ i ile constatate a fi de s!
tehnice d in standarde. DE COST IN V A L O A R E DE
b in a t pe lin ia re d u ce rii p ie r­ M A R I A; bă c a lita te O rice ..m ici -jL
A n a lizîn d însă m ai com ­ d e rilo r n cre cup crabile de me­ £ E C O N O M II P R IN RE­ £ O B Ţ IN E R E A U N E I 308 000 L E I.
fe c ţiu n i" trecute cu vederea
plex problem a re d u ce rii co n ­ tal. In halda de zgură de c- D U C ER EA P R E Ţ U L U I DE P R O D U C Ţ II S U P L IM E N T A ­ sc» pot solda cu zile de în tir
sum u lu i dc m etal, p rin o p ti­ xem p lu , aju n g c a n iilâ ti fo a r­ COST DE 1 M IL IO N L E I Şl RE DE 25 000 C Ă R Ă M IZ I întreprinderea de z ic ri in executarea lu c ră rilo r
ca in te rese lor econom ici na­ te m a ri dc fon tă şi oţel care O B Ţ IN E R E A U N U I B E N E F I­ D IA L IT ŞI 10 000 U N IT A Ţ I agricole, cu d im in u a re a s im ­
ţionale, nu lim ita t doar la num ai in parte se m ai va lo ­ C IU S U P L IM E N T A R DE 1 ( A 1IL E DE T E R A C O T A :
cele ale co m b in a tu lu i, rezultă rific ă şi. bineînţeles, aceasta M IL IO N L E I. industrie alimentară ţito a re a pro d u cţie i a g ric o l.
că aceste m ăsuri se ccr a fi cu c h e ltu ie li m a te ria le şi dc £ C R EŞTER EA PR O D U C ­ O s u b lin ie re aparte nece< -
com p le ta te cu a lte a c ţiu n i de fo rţă de m uncă m u lt m al Uzina M.M.R. Simeria T IV IT Ă Ţ II M U N C II CU 458 ' In acest u ltim an al c in c i­ tâ m odul eum se acţionează
aceeaşi im p o rta n tă . In p ri­ m a ri decît s-ar face la su r­ L E I PE S A L A R IA T Ş l A N ; n a lu lu i, cele 4 cole ctive care p e ntru pregătirea u tila je lo r i
m ul rin d , actualele ce rin ţe să De asemenea, se Înreg is­ £ R ED U C ER EA CO NSU­ alcătuiesc în tre p rin d e re a sin t C A P . Deşi la ora aelua'â
im p un cu precădere îm b u n ă ­ trează încă p ie rd e ri însem na­ C o le ctivu l di' 1 500 de sala­ M U R IL O R S P E C IFIC E CU ho tâ rîte să acţioneze cu toa­ trebu ia ca şi in aceste uri
tă ţire a de fond a c a lită ţii te de fio r p rin praf. şlam urî, ria ţi din uzina sim enanâ de 268 T O N E C O M B U S T IB IL tă energia şi capacitatea dc tâU sâ fie reparate şi i e v re i-
pro priu -zise a o te lu lu i. O p ti­ tu n d ă r etc. Acestea co n stituie m a te ria l ru la n t p a rticip ă la C O N V E N Ţ IO N A L ŞI 60 000 care dispun pe ntru rjd iea rea ile m a jo rita te a m ijlo a c e lo r de
m izarea p ro p rie tă ţilo r fizico - resurse însem nate in cad rul marea întrecere eu u rm ă to ­ K W II E N E R G IE ELEC TRIC A; n iv e lu lu i general al a c tiv ită ­ tra n sp o rt, a in s ta la ţiilo r ,1
m ecanicc şi tehnologice, creş­ ba la nţei de m etal Şi de aceea ru l angajam ent : £ E C O N O M II L A P R E Ţ U L ţii econom ice. In acest scop, irig a t, sem ănătorilor. prâ? i
terea g ra d u lu i de om ogenita­ se cer a fi v a lo rific a te în v i­ Q R E A L IZ A R E A PESTE DE (O S T DE 375 000 L E I Şl Jue râlorii din d o m e n iu l indus­ to a re lo r ele., nu a e xista t s -
te şi a constantei c a ra c te ris ti­ ito r P R E V E D E R I A U N E I PRO­ B E N E F IC II S U P L IM E N T A R E tria liz ă rii că rn ii, la p te lu i,. fic ic n tâ preocupare din pa
c ilo r. precum şi a p u rită ţii In cadrul a c ţiu n ii în tre p rin ­ D U C Ţ II M A K F A IN V A L O A ­ DE 200 000 L E I. conservelor şi v ln ific a tie i au tea co n d u ce rilo r C A P. i
m e ta lu lu i sînt doar citeva as­ se de colective le dc m uncă şi RE DE 100 000 L E I; s ta b ilit : această direcţie . F aptu l , j
pecte c a lita tiv e asupra că ro ­ o rg a n iz a ţiile de p a rtid din ® RED U C ER EA C O N SU ­ întreprinderea £ D E P Ă Ş IR E A p l a n u l u i se cţiile de m ecanizare a -
ra sp e cia liştii co m b in a tu lu i com binat p e ntru reducerea M U L U I DE M E T A L CU 500 P R O D U C Ţ IE I M A R F A CU 5,2 I M A. nu au efectuai. o ir*i
tre b u ie sâ-.şi în d re p te ate nţia con sum u lui de m etal, aceste TO N E. D IN C A R E 435 T O N E M IL IO A N E L E I; acum rcpa ro tii dccît la u i
in v iito r şi să găsească so­ problem e. îm preună cu p ro ­ L A M IN A T E ; „Vidra“ Orăştie £ R E A L IZ A R E A U N O R tra c to r p ro p rie ta te a C A P .,
lu ţii dc rezolvare. p u n e rile făcute ir. a d u n ă rile £ R E A L IZ A R E A I)E ECO­ B E N E F IC II S U P L IM E N T A R E o rem orcă, un autocam ion «u
P rin asigurarea şi ga ra n ta ­ cu s a la ria ţii, pe sch im b u ri şi N O M II L A P R E Ţ U L DE M u n c ito rii, te h n ic ie n ii şi in ­ IN V A L O A R E DE 500 000 o m oara cu ciocane, evido
rea in acelaşi tim p a unei ca­ secţii, c it şi cele care vo r a- COST IN V A L O A R E I)K g in e rii din această u n ita te a L E I ; tmzâ serioasele carenţe ,
lită ţi superioare, p ro ie c ta n ţii parc pe parcurs, vo r tre b u i să 500 000 L E I ŞI 500 000 L E I in d u s trie i uşoare şi-au prevă­ £ ÎM B U N Ă T Ă Ţ IR E A CU Echipa de cazangii de la Uzina M.M.R. din Simeria, con­ pregătirea u tila je lo r de car,,
şi co n su m a to rii d ire c ţi vor întregească p la n u l de m ăsuri B E N E F IC II PESTE P L A N ; zut angajam ente m o b iliza to a ­ 1.5 La S U T A A IN D IC I­ dusa de losif Benţa, executa primele operaţii de dezmembra­ dispun cooperativele agricol-
putea u tiliz a pentru acelaşi tchn ico-organizaloric e şi să-şi re : LO R DE U T IL IZ A R E A C A ­ re in vederea reparaţiei capitale. In s tru irile ce sînt organiz i
scop c a n iilâ ti reduse de m e­ găsească c it m ai cu rîn d o re ­ & E C O N O M II DE F O N ­ £ R E A L IZ A R E A PESTE P A C IT Ă Ţ II P A R C U L U I A U ­ Foto : V. ONOIU te cu m e ca n iza to rii şi adune
tal. adică realizarea unor zolvare practică şi eficien tă . D U R I DE IN V E S T IŢ II IN S A R C IN IL E P L A N IF IC A T E TO. n le generale ale salariaţii» r
d m I.M .A , care vo r avea Ic
tre b u ie sâ co n stitu ie p rile ju i
de tem einică dezbatere a del
c ie n ţe lo r ce s-au m a n ife sta i
Ştafeta folclorică „CĂUTĂTORII D i C O M O R I“ da nsatori a recent în fiin ţa tă . p in â acum în a c tivita te a se -
şi fo rm a ţia de
sa tu lu j Boz.
d in
că m in u lu i
tiiJo r dc m ecanizatori şi de s ­
B rânişca.
G ru p u l vocal şi s o liş tii de d opt a re a u n or m ăsu ri c h ib ­
zuite pe ntru rid ica re a pe o
toate v irs tc le au „p ig m e n ta t" tre a p lâ superioară, la niv- -
spectacolul eu frum oase şi i ­ Iu l s a rc in ilo r şi c e rin ţe lo r ac­
In d ru m u l ci p rin zonele a d u ra t p ro gra m ul prezentat c io rilo r" şi ..B irg ă u l" — un pâdureneaseâ) au a vu t do ar data aceasta. C ăluşari de-o s-au p e rin d a t pe m ica scenă nedite m e lo d ii populare. tua le a e ficie n te i m u n c ii n - -
fo lclo rice ale ju d e ţu lu i, ştafe­ de c i la B eriu. ci m ai ales ca­ interesant obicei p riv in d pre­ efect spectacular, ncrâspun- şchioapă in co n tra st de etate a c ă m in u lu i c u ltu ra l din T o ­ A plauzele sp e cta to rilo r con­ c a n iz a to rilo r şi ra n d a m e n tu ­
ta „C ă u tă to rii dc c o m o ri” a lita te a e v o lu ţie i scenice, re­ zicerea în s u ră to rii fe c io rilo r. zînd te m a tic ii ştafetei. cu A rim îe M unteanu (49 de teşti. firm ă d in nou succesul dc lu i u tila je lo r. N u m a i pe n-
poposit d u m in ică in alte lo ­ zulta tă din v a lo rific a re a un or Com una B eriu şi-a prezen­ In s firş it, B e riu l. satul de ani !); solişti voca li, prezen­ C. DROZD ra re se bucură „şta fe ta " pe ceaslâ calc va fi po sib il c,i
c a lită ţi. re u n in d com o ri de frum oase d a tin i locale ta t p ro gra m ul pe sate. A fost reşedinţă a com unei, a pre­ ta ţi ca fâcin d parte din „co ­ întin dere a pitorească a vă ii m e ca n iza to rii sâ treacă < j
d a tin i, cîntece şi jo c u ri popu­ P unerea in scenă a c ă lu ­ a m b iţia (lă ud abilă, după pă­ zentat un taraf, un g ru p v o ­ m ite tu l dc p ă rin ţi": dansuri M u re şulu i. succes „exa m en ele " din fiecare
la re hunedorene Consem năm , ş a ru lu i a p rile ju it spe ctatorî- rerea noastră) a fiecărei aşe­ cal foa rte bun (in s tru it do în ­ bănăţene aduse de d a nsa to rii Pe valea cam panie agricolă, să co n tn
in rin d u rile de faţă, spectaco­ io r a d m ira ţia pe n tru acest zări din ca d ru l com unei să-şi vă ţă to ru l N ieolae M u n to tn u ). d in P âu cin eşli (cu frum oase buie cu în tre g p o te n ţia lu l m i>-
lele de la B eriu, T oteşti, B râ- tra d iţio n a l obicei de iarnă. susţină un program pro p riu , un iscusii solist dansator şi costume, m ai ales cele p u rta ­ Mureşului Intîietafea au loacclo r m ecanizate ia spor
nişca şi Z d ra p ti. Asistăm la alegerea u n u i de sine stătător. S atul S ibisel cunoscuta fo rm a ţie dc c ă lu ­ te dc fete), so liştii in stru m e n ­ rea p ro d u cţie i agrîcoie.
„gazdă bun la cealâ“ , căruia a prezentat un ta ra f şi şase şari. recent p re m ială de că­ tiş ti au im p resio na t întreaga
că lu şa rii ii c în lâ „C o lin d a so lişti vocali, d in tre care s-au tre C o m ite lu i ju de ţe an a) sală „C ă u tă to rii de co m o ri", a r­ avut-o oaspeţii
Mîndrie gazdei" şi îi rostesc o o ra ţie rem a rcat Ileana T ru fa ş. Vasi- U.T.C. R eplica celor din com una tiş tii am a to ri d in com una V e­
A po i, in fru n te cu „m u tu " îe Borza şi T ra ia n Pâşcâu, u l­ Cu acesta s-au încheiat cinei T oteşti a fost şi ca la în ă l­ lei. şi-au v iz ita t „v e c in ii" d in Peste tre i sute de specta­ D’a’e... dalelor
tim ii doi fiin d şi b u n i dansa­
şi ambiţie (personaj mascat care înso­ to ri. M en ţion ăm e vo lu ţia bu ­ orc de spectacol, in care a- dacă socotim că to te şlcn ii a­ Brânişca E ve n im e n tu l a a­ tu ra l d in satul Z d ra p ti pe n tru
ţim e. O în ă lţim e mai... ¡naltă,
to ri au ven it la că m in u l c u l­
ţeşte echipa), că lu şa rii incep
tras în sala c ă m in u lu i c u ltu ­
peregrinarea p rin sat. in r it ­ nă a flu ie ra ş u lu i G heorghe bu ndenla n u m ere lor nu a de­ veau ro l de gazde A u început ra l peste tre i sute dc specta­ a asista ia predarea a lb u m u - D olele m oioicole. mul( s o l i c i t .
ra n ja t p u b licu l, ci. d im p o tri­
m ul în câ ntătoru lui lo r joc. In Sturz. construcţii o lll în toro cîl }l a , .
Trecerea ştafetei fo lclo rice vă. i-a o fe rii o plăcută s u r­ eşalonaţi după „v îrs tâ şi în ă l­ to ri. care. tim p de cîteva ore. lu i-şta fctâ , de către a rtiş tii a­ poţi. sml un produs de b o iâ ■!
casa in care sin t p rim iţi, se trcp n n d e rii ..M orm uro" Sim ari.i Cu
de la Romos la B eriu ne-a S atul Câslâu a prezentat o priză a rtistică ţim e ", adică eu „m in i-c â lu - au u rm ă rit e vo lu ţia firească m a to ri d in com una Bucurcşei.
..zice“ o frum oasă o ra ţie pa­ looţe ocesleo. conduceroo ini ,n ,
p rile ju it bu curia de a v iz io ­ şezătoare fo lclo rică am plă, ş a rii“ din Reia. apoi cu dan­ şi p lin ă de farm ecu l am ato­ In tîic ta tc a în spectacol au dern nu s-o în g rijit co oeest ..;J .
trio tic ă . se c in lâ ..C olinda fe ­ T. ISTRATE
na un spectacol am p lu (a du­ din ca d ru l căreia se e vide n­ sa to rii Ş colii generale din T o- ris m u lu i a zeci şi zeci de in ­ a vu t-o oaspeţii Aşa cum ne ciot m aterial de construcţie i4 ' .
te i" şi ..C olinda ju n e lu i", se abr.coi conform prevederilor pra* v
ra t peste 5 ore I), in care s-au ţiază in te rp re te eu apreciate leşti. T im p dc m ai bine de o te rp re ţi. inform ează Ştefan G âliceanu,
joacă „R o m ana ", pe ntru ca, Iu.. Anul trecut, d oto rilâ stog ,
v a lo rific a t piese fo lc lo ric e au­ c a lită ţi vocale, excelente „jo - Prilej oră şi ju m ă ta te s-au pe rin dat După cum ne relatează m etodist la Casa judeţeană provocate de defecţiunile n u .,,- „
tentice, reprezentative, o fe ri­ in fin a l. „C ă lu şa ru l cel vechi" c u n do p o n tu ri“ şi o reapa­ pe scenă a rtiş tii d in T oteşti şi C o nstan tin Pisoi, inspector la de creaţie, au plăcut în mod »• electrice lo inito lo (Jf. proas,n <■
sâ încununeze descrierea o b i­
te unei săli a rh ip lin e şi en­ riţie em oţionantă — este v o r­ m ai ales coi din Piclişa. u i- C o m ite tu l judeţean pe ntru deosebit da nsa to rii d in B ucu- (reţineri a u tila je lo r ţi lipsei d» |
tuziaste. M în d ria şi a m b iţia ceiulu i. ba de echipa de căluşari. D u ­ de sărbătoare lim il dovedind o salutară c u ltu ră şi artă. după preda­ roşci — „D a nsu l fe te lo r de la teres pentru orgo n lio re o munci*. r * t
tan(ele d * pion j*eu rid ico l Io v |gq
s o lilo r a rte i populare din cele C ă luşa rii din Romoşel. deo­ pă o în tre ru p e re dc 15 ani, preocupare pentru arta popu­ rea a lb u m u lu i tra d iţio n a l, C â p iln a " — s o liş tii voca li mp de dole.
Treabo n u i moi oeătârll
nici n
două com une au avu t o re z u l­ sebit de o rig in a li p rin in te r­ tim p în care „n u s-a ju ca t lară. A m auzit cîntece p o pu­ p rim ii care au urca t pc sce­ M arta S taneiu. Eugenia Bo- cum. Cu un minus în pion de rt|i
tan tă un an im apreciată — ca­ pretare şi costum aţie, au stîr- căluşar in C âslâu", am avut P entru lo cu ito r i i com unei lare vechi : „F ru n zâ -n fag. nă au fost re p re ze n ta n ţii co­ tic i. D o rina Staneiu. Rodica ■ mp acum ulat dupâ prim ele 4 rj - n
lita te a şi frum useţea specta­ n it aplauze îndelungate. F o r­ p rile ju l sâ vedem o fo rm a ţie Toteşti. gazdă a ştafetei, frunză sul) fag". „B a le v in tu l m unei Velei. Foarte bine s-a îvini.ş. A u rica Popa. la fel ca de ale lui '70. conducerea !n t-* r i n-
co lu lu i, în care v irtu ţile in ­ m aţie solidă, bine pregătită, bine pregătită, eu un pro­ spectacolul dat la „co n cu re n ­ p rin tre b ra zi“ . „R o sm arin in prezentat fo rm a ţia dc dansuri şi „Ş ezătoarea" şi da n su rile derh lin e . pare-se. cu lo t dine rf.-«,.l
te rp re ta tiv e ale p ro ta g o n işti­ cu un vă ta f iscusit şi e xp re ­ gram interesant V ita lita te a tă “ cu oaspeţii — a rtiş tii d in co lţu l mesei" ele., in te rp re ta ­ de la M un cclu Mare. g ru p u l celor d in satul Şcsuri. so confirm e c6 n a schitot tnco nici
un gest pontru redresarea pro<
lo r s-au îm b in a i cu un a n tre ­ siv. că lu şa rii din Romoşel pu­ că lu şa ru lu i nu se dezm inte S arm izi'gelusa — a fost un te de Jcnica Pâsroni. D orel vocal din V eţcl şi m ai ales G azdele s-au ..produs" cu de dale Tot defecţiunile ţi tot p»t>ot
na nt caracter de concurs, sus­ teau aspira la un ul din lo cu­ n ici de această dată. Cunos­ p rile j de sărbătoare. In faţa M cria n. lrin a Bela, C oslicâ a rtis tu l am ator Cosma Covan. fo rm a ţia de dansatori a Şco­ la exploatare jî întreţinere a ...... .
lelor sînt cele care fac dovac*«. la
ţin u t cu vigoare dc p u b lic rile fruntaşe ale fe s tiv a lu lu i cu tu l ta ra f „N o lu de la Câs- unui nu m ăr Im presionant de M ihâescu. Cornel Ud rom . Sa­ un valoros in te rp re t din flu ­ lii generale clin O rişrio r. un ó februarie, un polizor jî o prr o,,
recent încheiat. tâ u ” . cu m in u n a te le cîntece spectatori (că m in u l c u ltu ra l bin M iră şi a lţii. O notă în ier şi cim p o i, care., ¡şi con­ g ru p vocal şi la lc n ta tii so­
S o lii com unei Romos (care fosf băgate brutal în „rolocbe* r«*>
S o liş tii vocali Ana Drâgoi. „zise " la vioară de A ure) era p lin pinâ la refuz) ..cău­ plus p rn lru sim p a ticu l şi ta ­ fecţionează sin gu r in stru m e n ­ liş ti dc m uzică populară S il­
in etapa ,.dc acasă" a ştafe­ le n ta tu l IV lru M ă rila tru mai multe iile . de două id » *.
asia f«nul*A
„P auza"
veno avarii.
tei nc-au dezam ăgii) au lin u t N icolae Vasiu. so liştii in s tru ­ M untean, a încheiat specta­ tă to rii de (o m o ri" şi-au eta­ C h iar dacă unele p ro d u c ţii tele. Com una V cţe l a prezen­ via Stingă. Hiena Andraş. V io ­ s-o saldot cu o pierdere de p . r
iru tot d in a d in su l sâ sc re a b i­ m e n tişti llic S irb şi loan Po­ co lu l C âslâuluî lat pe scenă talentele aulen tat n ic i m ai m u lt n ici mai rica Borza. N icolae Adaş. H- l¡c de aproape 5 000 mp de do -
pa. ..jocul de p o n tu ri" au im ­ O râştioara dc Sus a im p ic licc. native, adueind dc p rin fo lclo rice erau naive, altele p u ţin de... 16 solişti vocali !.„ Icna Z âhul. L iv iu Sturza. D o­
liteze şi. m ai m u lt. sâ ne ofe­ m ai p u ţin pregătite, p u b licu l SI nu l prim ul cot. Aso în. ii t|
re surpriza unui spectacol dc presionat. de asemenea, în sion.it p u b licu l eu un foarte sale rin te ce dansuri sau o b i­ Gazdele au prezentat o bu ­ rica M o ra r M a ria Alm âşnn. vine să te-nirebl dacă la „M o rmt
ro* Simeria nu s-o zvonit î n c ă ---- r
mod plăcut A u rm a t „Şeză­ frum os duet vocal, doi buni ce iu ri dc m u lt uita te De lu co­ i-a ră sp lă tit cu d â rn ic ia -i bine­ nă fo rm a ţie de dansatori d in C o m pe tiţia a rtistică d in tre
am ploare 1 Că au re u şit nu despre nevoia fo losirii jud lclo n m n
toarea de la Rom os". din ca­ solişti dansatori şi o solistă pii si pinâ la v irs tn iri. a rtiş ­ cunoscută. a p la udind pro spe ţi­ satul T îrn â.vila (in s tru c to r Iu ­ com unele Bucurcşei şi C riş- copoeîtâtrlar productive, despre -¡H i­
ne-o dem onstrează num ai ce­ d ru l căreia am re ţin u i „C în- vocală D ansurile, corect in ­ tii am atori din Sarm izegetu- mea. in e d itu l şi ta le n tu l ze­ lia n Belea, m u n c ilo r la M in ­ eîor s-a bu cura t dc un bine­ ñe. disciplină si moi oles, r
le două ore şi 15 m in ute c it tccul m ire se i", „C in te cu l fe­ terpretate (ţa rin ă şi in v ir lilâ sa nu s-au d e z m in ţit n ic i de c ilo r de a rtiş ti a m a to ri care tia), acom paniată de ta ra fu l m e rita t succes. răspunderea — m aterială, nu zsern 1
— în muncă.