Page 58 - Drumul_socialismului_1970_02

4 DRUMUL SOCIALISMULUI * Nr. 4703 • MIERCURI 18 FEBRUARIE 1970

COMITETUL PENTRU DEZARMA încheierea consfătuirii r

RE Sl-A RELUAT LUCRĂRILE economice sovieto-japoneze

G E N E V A 17 — Corespon­ n to riilo r subm arine, relevînd M O SC O VA 17 (Agerpres).— re la colaborarea în dom eniul le din U.R.S.S. şi liv ra re a de
d e n tu l Agerpres, H. L im an , d ific u ltă ţile pe care le com ­ La Moscova au lu a t s firş it m o d e rn iză rii şi e x tin d e rii p o r­ gaze In Japonia. MĂSLINI SUB ZAPADA
tra n s m ite : M a rţi dupâ -am iu - portă. In legătură cu p ro b le ­ m a rţi lu c ră rile celei de-a pa­ tu rilo r din regiunea E x tre ­ R e pre zentan ţii c e rc u rilo r de
zâ, au fost relua te (lucrările ma a b ro g ă rii arm elor, chim ice tra co n s fă tu iri econom ice so- m u lu i O rie n t sovietic. Se aş­ afaceri d in U.R.S-S. şi Japo­ Zono centrală o Spa­
C o m ite tu lu i pe ntru dezarm a­ şi biologice. G cra rd S m ith a victo-japonezc, în ca d ru l că ­ teaptă ca pină la s firş itu l a* nia au discutat, de aseme­ niei, regiunile de coaslo
re. Ş edinţa in au gura lă a fo sl repetat d e c la ra ţiile preşedin­ reia au fost abordate p ro b le ­ n u lu i 1970 să se încheie a­ nea, problem e legate de e x­ din nord şi Munţii Pirînei
prezidată de rep reze ntan tu l te lu i N ix o n în sensul că me de perspectivă ale cola­ cordul general corespunzător. ploatarea un or zăcăm inte de ou fost bîntuite de un
R om anici, am basadorul Ion S.U.A. intenţionează să re n u n ­ b o ră rii d in tre cele două ţâ ri. P ă rţile şi-au re a firm a t. în cărbune şi m inereu de fie r puternic viscol. La poa­
Datcu. care a ro s tit o scurtă ţe la folosirea to x in e lo r m o r­ In co m u n ica tu l dat p u b lic ită ­ cu rsu l lu c ră rilo r c o n s fă tu irii, din O rie n tu l în d e p ă rta t so­ lele munţilor Sierra de
alocuţiune. „N e e xp rim a m tale clasate ca arm e chim ice, ţii la încheierea c o n s fă tu irii in te resu l pentru exploatarea v ie tic şi liv ra re a de m in e re ­ Gredos, in apropierea
speranţa — a spus el — că, precum şi a a rm e lo r b io lo g i­ sc arată că a fost re a liza t un zăcăm intelor de gaze n a tu ra - u ri în Japonia. In tr-u n v iito r cârota se află Madridul,
acord dc p rin c ip iu cu p r iv i­
desfăşurîndu-se in tr-u n m o ­ ce. D elegatul am erican a a fir ­ a p rop iat, urm ează să înceapă căderile de zăpooă au în­
tra ta tiv e com erciale cu p r iv i­
m ent cin d re a lită ţile v ie ţii in ­ m at că S.U.A. s p rijin ă înche­ re la e x p o rtu l un or m a te ria le trerupt recoltjtul măsline­
te rn a ţio n a le in deam nâ Ja ac­ ierea u n u i tra ta t adecvat de lemnoase pe ntru in d u s tria de lor. Pamplono şi împre­
ţiu n i h o tâ rite pe n tru e lim i­ Interzicere a e xp e rie n ţe lo r n u ­ liîrtic şi a celulozei d in Ja ­ jurimile sole ou fost aco­
narea p e ric o lu lu i de război cleare subterane, care să se Adepţii Indirei Gandhi cîştigă teren ponia perite de un strat gros
şi pe ntru dezvoltarea cooperă­ bazeze pe inspecţia la faţa lo ­ In ca d ru l c o n s fă tu irii, sc a­ de zăpadă.
r ii paşnice În tre state, sesiu­ cu lu i, ca şi pe am eliorarea sis­ rată in com unicat, a fost re ­
nea pe care o începem va fi tem elor de id e n tific a re seis­ levată u tilita te a c o la b o ră rii
d ira G a n d lii
A stfe l, a fost
fructuoasă, conducînd la o b ţi­ mică. D E L H I 17 (Agerpres). — creat în sta tu l B ilia r un bîoc te h n ic o -ş tiin ţific e d in tre cele SINAGOGA
nerea u n o r rezu lta te concrete Ş eful delegaţiei U n iu n ii So­ P reşedintele In d ie i, V enkata două ţâ ri. Această colaborare DtN MUNCHEN
care să răspundă intereselor vietice, A. A. Roscin, s-a re ­ G iri, a sem nat un decret p rin de şase partide. în care a lă ­ a cunoscut o deosebită dez­ A FOST INCENDIATĂ
N a ţion al
tu ri de C ongresul
şi dezideratelor de pace. secu­ fe rit în e u v în tu l său la râ m i- care sc anulează conducerea volta re în siderurgie, con­
rita te şi progres ale popoa­ nerea In urm ă a m ă s u rilo r dc pre zid e n ţia lă in sta tu l B ilia r. In d ia n şi P a rtid u l com unist, stru cţia de tractoare, de in ­ Incendiul core a devas­
re lo r dc p re tu tin d e n i". Im e d ia t după semnarea de­ care se p ro nu nţă cu h o tă rirc
dezarm are în ra p o rt cu cursa c re tu lu i. relatează agenţia p e n tru form are a unei „c o a li­ strum ente, in in d u stria de tat vineri noaptea una
L u in d e u vîn tu l. şeful dele­ în a rm ă rilo r, in sistin d asupra Press T ru s t o f In d ia , g u ve r­ ţii dem ocratice de stingă" in p re lu cra re a le m n u lu i şi s il­ din clădirile unexă oie
gaţiei S .U .A . G crard S m ith necesită ţii lim ită r ii a rm e lo r n a to ru l s ta tu lu i B ilia r l-a În ­ baza p ro g ra m u lu i de reform e v ic u ltu ră . in p ro d u cţia de a­ Sinagogii din Munchen
a a m in tit d is c u ţiile b ila te ra ­ strategice. Una d in sa rcin ile sărcinat pe D. Prasada Rayu, dem ocratice, au in tra t şi o se­ parate radio. (R.F. a Germonhi), sol-
le sovieto-am ericane de la C o m ite tu lu i — a spus el — lid e ru l o rg a n iza ţie i locale a rie de a lte p a rtid e progresis­ S-a s ta b ilit ca urm ătoarea dîndu-se cu moartea a 7
H e ls in k i, pe care Ic-a carac­ este interzicerea p ro d u cţie i şi p a rtid u lu i de g u vern âm înt te. Acest bloc, care deţine m a­ con sfătuire econom ică sovîe- INDIA, - In foto : centrala telefonica cu uniselector Racks, persoane şi rănirea olter
teriza t a fi fost ..foarte u tile fo lo s irii a rm e lo r ch im ice si C ongresul N a ţio n a l In d ia n , să jo rita te a v o tu rilo r în p a rla ­ to-japonezâ să aibă loc în Ja ­ produs de industria pentru telefonie din Bangalore. nouă, a fast provocat in
pe ntru înţelegerea reciprocă a bacteriologice, ca o m ăsură in form eze guvernul. m e n tu l local. îi dă p o s ib ilita ­ ponia in cursu l a n u lu i 1971. mod deliberat, a anun*
p ro b le m e lo r". El a adăugat, d ire c ţia d e za rm ă rii generale şi tea lu i Rayu să form eze un ţot un purtător de cuvint
insă. că _nu doreşte să p re zin ­ totale. Ş eful delegaţiei sovie­ M ă su rile în tre p rin se insă de guvern al poliţiei. El a precizat
te situ a ţia in mod prea o p ti­ tice şi-a e x p rim a t speranţa că g u vern ul ce n tra l au d e te rm i­ O b se rva to rii lo ca li, relevă co intre ruinele clădirii
m is t". In co n tin u a re el s-a pro ie ctu l de tra ta t supus Co­ n a t şi o sp o rire a n u m ă ru lu i că. după v ic to ria o b ţin u tă in B uletinul oficial al guver­ distruse s-o găsit o ca­
m ite tu lu i de ţă rile socialiste d e p u ta ţilo r d in A dunarea L e ­ nului din Lcsotho a inserat nistră de aluminiu de 2C
ocupat de p ro ie ctu l de tra ­ sta tu l U tta r Pradesh. a d e p ţii
va sta la baza re z o lv ă rii aces­ g isla tivă locală din B ilia r, ca­ C U R I E R în u ltim u l său num ăr „D ecre­ de litri cu care se pre­
ta t asupra d e m ilita riz ă rii te- lu i In d ira G a n d lii au re p u r­ tu l cu p riv ire la situaţia ex­ supune co a fost adus
tei problem e, s u b lin iin d im ­ re ¡1 s p rijin ă pe Prasada tat o v ic to rie certă şi în sta­
cepţională" care conferă pre­ petrol pentru o se da foc
po rta nţa şi urgenţa ci Rayu, adept al p re m ie ru lu i In - tu l B ilia r. m ierului Leabua Jonathan clădirii. Purtătorul de
Gibral tarul- îm p u te rn iciri nelim itate. G u­ cuvint o declarat că au
de
vernul a adoptat o serie
fost anchetate moi multe
La Tirana s-au deschis lu crările sesiunii a 9-a a ccici decrete care confirm ă procla­ persoane, dor pînă în
şi
marea stării excepţionale
dc-a 6-a legislaturi a A du nă rii Populare a R. P. Albania.
prezent nu s-ou stabilit
pe planul O R I E N T U L A P R O P I A T Pe ordinea de zi se află dezbaterea şi adoptarea proiec­ invalidează rezultatele recen­ indicii care so ducă lo
telor alegeri generale caro au
tulu i de lege p rivin d planul dc stat de dezvoltare a e­
conomiei şi c u ltu rii ţâ rii pe anul 1970 şi a proiectului de stat la baza actualei crize po­ identificarea autorilor fap­
tei.
al doilea? lege p rivin d bugetul de stat pe acelaşi an. englez Basutoland. protectorat
litice din fostul
In ciuda
0 Secretariatul F.S.M. condamnă bombardamentele N EW Y O R K 17 (Agerpres) m ăsurilor luate, agenţiile oc­ ACCIDENT
M A D R ID 17 (A gerpres).— aviaţiei israeliene asupra combinatului de la Abu Zabal. U n g ru p de e x p e rţi desem­ cidentale dc presă semnalea­ DE CIRCULAŢIE
P roblem a G ib ra lla ru lu i, 0 Mesajul şefului statului pakistanez adresai preşe­ n a ţi de către Com isia O.N.U Luind euvîntul la C ardiff, Reprezentanţi ai organiza­ ză o agravare a tensiunii po­
care, a tît tim p c it F e rn a n ­ dintelui R.A.U. p e ntru d re p tu rile o m u lu i să John Golian, secretarul gene­ ţiilo r pacifiste din S.U.A. şi litice din această ţară. In localitatea Stokton
do M a ria C asticlla a d e ţi­ £ Declaraţia unui purtător de cuvint al Ministerului efectueze o anchetă în legă­ ral al P artid ului Comunist Canada s-au in tiln îi la Van­ (California), s-o prodjs
nu t p o rto fo liu l a fa c e rilo r iranian al Afacerilor Externe. tu ră cu acu zaţiile p riv ito a re din Marea B ritanie, a che­ couver (Canada) in tr-n sesiu­ ♦ O * un accident de circulotie
exte rn e al Spaniei re p re ­ 0 Recomandările Comisiei O.N.U. pentru drepturile la vio la re a d re p tu rilo r u m a ­ mat pe oamenii m uncii en­ ne, în cadrul căreia au adop­ care a costai viaţa a 9
zenta „p u n c tu l c a rd in a l al omului şi poziţia guvernului israelian. ne in te rito riile arabe ocupate glezi să extindă lupta împo­ tat o declaraţie prin care cer După cum transm ite agen­ copii. Accidentul a sur­
p o litic ii exte rn e spaniole", 0 Un interviu al ministrului de interne al Libanului. dc Israel a ceru t g u v e rn u lu i triva p la n u rilo r guvernului „încetarea imediată a agre­ ţia A.C.T.C.. o instanţă a re­ venit în momentul m cor*;
cum el însuşi a a firm a t, isra elian să pună în a p lica ­ gim ului dr Ia Scul a condam­ un autobuz, core trans­
laburist de aderare la Piaţa siunii şi retragerea necondi­
pare să treacă pe p la n u l al re. im e d ia t şi in te g ra l, preve­ comună Realizarea acestor ţionată a trupe lo r americane nat la 20 dc ani închisoare pe porta copii, o rămas in
doilea in preocupările e x­ P R A G A 17 (Agerpres). — cest raid, se apreciază in m e­ d e rile C onvenţiei de la Gene­ plan uri va duce la creşterea din V ielnam ui dc sud". „ în ­ un alt membru a! organizaţi­ pană la o trecere de ni­
terne ale M a d rid u lu i. S ecre taria tu l Federaţiei S in ­ saj. »reprezintă un act in u ­ va d in 1949 cu p riv ire la p ro ­ vertiginoasă a costului vie ţii cetarea agresiunii americane ilo r patriotice sud-corccne, vel. tocmai cind venea un
Acest fa p t a dat naştere d ica le M o n d ia le a dat p u b li­ man. condam nat de tot» cei tecţia persoanelor c iv ile în în A nglia şi la scumpirea cunoscut sub numele dc tren de marfă cu mare
c ită ţii o decla raţie in care care sînt fid e li păcii şi idea­ în Vietnam constituie necesi­
la o serie de de zacorduri tim p de război. P rin tre reco­ produselor alim entare, a de­ tatea cea mai urgentă a po­ „Kim **. Acesta a fost arestat viteză.
în ce rcu rile p o litice spanio­ condam nă cu h o tă rirc b o m ­ lu rilo r u m a n ita re 0 m a n d ă rile cup rin se în ra p o r­ clarat Golian. poarelor lu m ii", sc spune în în virtutea aceleiaşi legi an­
le. Că aşa stau lu c ru rile o bardarea de către a via ţia is- tu l în a in ta t C om isiei O.N.U. declaraţie. tipopulare p rivin d securitatea NUNTA DE AUR
dovedeşte şi z ia ru l -In fo r­ raelianâ a c o m b in a tu lu i mc p e ntru d re p tu rile o m u lu i este ♦ O * „naţională", frecvent u tiliz a ­
m aciones" care, în tr-u n c- tal urgie dc la A bu Zabal Fe­ şi aceea a in iţie rii unei anche­ tă la Seul In ultim a perioadă Un mod ariginol de o-şi
d ito ria l. subliniază fa p tu l d e ra ţia S in d ica lă M ondială, se T E H E R A N 17 (Agerpres) — te care să stabilească ca zu rile Camera Comunelor a res­ pentru rondamnnrea Ia moar­ sărbători nunta de aur
că ..îngheţarea“ pe plan d i­ spune in declaraţie. îşi ex ..G uvernul im p e ria l ira n ia n de v io la re a d re p tu rilo r şi l i ­ pins luni seara două m oliim î Greva m un citorilor de la u­ te sau închisoare a unora din au ales leningroderii
plom a tic a problem ei G i- prim ă so lida ritatea cu oam enii regretă bo m ba rdam e ntul efec­ b e rtă ţilo r persoanei. de cenzură prezentate dc o­ zinele „F o rd -M o to r" şi „F o rd - lid e rii m işcării patriotice sud- Leonid şi Ve'a Hromuşin.
b ra lta ru lu i de către noua m u n c ii din R epublica ArabA tuat de a viaţia israeliană a­ R a po rtu l a fost fun dam e n­ poziţia conservatoare. Prima T ra clo r" din Anvers (Belgia) coreene. La 15 februarie, cind îm­
d ip lo m a ţie spaniolă nu poa­ U n ită, cu to ţi oam enii m u n ­ supra uzinei A bu Zabal şi de- ta t pe d e c la ra ţiile unui n u ­ critică politica guvernam enta­ a luat sfirşit cu victoria gre­ plineau 50 de oni de că­
lă în dom eniul
construcţiei
le aduce ţă rii decît p re ju ­ c ii arabi şi cu fa m iliile celor plîngc toate a c ţiu n ile d irija te m ăr de 103 persoane in te ro ­ de locuinţe unde — după cum viştilor. Patronatul s-a văzut ♦ O * sătorie. soţii Hromuşin, ca
d icii. Z ia ru l, cave sc face ucişi. îm p o triv a unor obiective ne- gate in tr-o serie de ca p ita le se afirm ă In rezoluţie — „se obligai să semneze noile con­ ro au împreună 140 ani,
ecoul acelor ce rcu ri n e m u l­ ★ m ilita re ", a d e d a ta t lu n i un arabe, precum şi pe declara tracte de muncă. Acestea pre­ Agenţia M i. l. anunţă că
ţu m ite de p o litica n o u lu i R A W A L P IN D I 17 (A g e r­ p u rtă to r de c u v in t al M in is ­ ţiile scrise trim is e de num eroşi înregistrează cea mai gravă văd, între altele, şi sporirea s-a încheiat procesul intentat ou făcut... o boie in Nevo.
m in is tru de externe. G re ­ pres). — In tr-u n m esaj p e r­ te ru lu i ira n ia n al A fa c e rilo r a lţi cetăţeni arabi. G u ve r­ criză după cel dc-al doilea salariilo r. , unul grup d r tin e ri din Bu­
gorio Lopez Bravo, relevă sonal adresat preşedintelui Externe. El a adăugat că „a ­ n u l israelian a refuzat să per­ război mondial*', ia r cealaltă dapesta care sc fac vinovaţi \ MICROPIESA TEATRALA
că d a to rită o rie n tă rii aces­ K.A.U .. G am al Abdel Nasser. cest atac a r putea face să de­ m ită g ru p u lu i de e x p e rţi să se ridică îm potriva naţiona­ A luat. d r asemenea, sfîrşfl de organizarea unei manifes­
tuia, num eroase în tre p rin ­ generalul Yahya K han. şeful vin ă şi m ai d ific ilă so lu ţio n a ­ facă o constatare la faţa lo ­ liză rii oţelului. greva de trei săptămîni de­ ta ţii de tip hippy care a îm ­ Cunoscutul dramaturg
de ri în fiin ţa te în aprop ie­ sta tu lu i pakistanez a condam ­ rea c o n flic tu lu i din această c u lu i. argum entînd că m a n ­ ♦ © ♦ clanşată- de salariaţii uzinei brăcat un caracter politic. Somuel Beckett a scris
de m ontaj auto din aceeaşi
rea ..S tin cii". in vederea nat atacul în tre p rin s la 12 fe ­ regiune" şi că .c! îm piedică d a tu l acestuia depăşeşte a tr i­ localitate aparţinînd compa­ Trei dintre acuzaţi au fost con­ recent cea mai scurtă
c re ă rii u n u i ce n tru com er­ b ru a rie de a via ţia i.sraclianâ e fo rtu rile înd re ptate în d ire c ­ b u ţiile C om isiei O.N.U. pen­ Statele Unite ar putea c- dam naţi la 2 ani închisoare, piesă a sa şi. foarte pro-
cia l susceptibil să atragă Îm p o triva uzinei m etalurgice ţia In s ta u ră rii unei p â ri ech i­ tru d re p tu rile o m u lu i G ru p u l fectua o retragere substanţia­ niei „G eneral-M otors" Sala­ Iar ceilalţi 7 la pedepse v a ri­ bobii, ceo mai scurtă din
lo c u ito rii din G ib ra lta r in egiptene de la A bu Zabal. A - ta b ile ". a fost a lc ă tu it din reprezen­ lă a trupelor lor staţionate ria ţii au obţinut îm bunătăţi­ ind Intre 8 şi lo luni în ch i­ mtreogo istorie a teatru­
o rb ita spaniolă, se află in in Europa occidentală a de­ lui.'
ta n ţi ai In d ie i. P e ru lu i Se­ rea situaţiei lor m ateriale. soare.
d ific u lta te , m u lte d in tre ele n e ga lului. A u s trie i. Iu g o sla ­ clarat luni senatorul demo­ Piesa are titlul originoi
dînd c h ia r fa lim e n t. Z ia ru l v ie i si Tanzaniei. crat Fred H am s. Tn tim p ce „Breoth" („Kosuflorea") şt.
relevă, totodată, că in u l­ 0 nouă reuniune a miniştrilor economia statelor vest-euro- intr-adevăr, poate fi ros­
tim ele săptăm îni. o serie de pene cunoaşte un progres v i­ tită dintr-o răsuflare In 30
In oraşul Lanzanian Moshi s-a deschis m arţi cea dc-a
a rtico le apărute in presa zibil, a continuat Harris. Sta- de secunde I Premiero mi-
b rita n ică au lăsat să se în ­ agriculturii din ţările Pieţei comune C A IR O 17 (A geipres) — ţele Unite înregistrează d e fi­ 16-a sesiune a C om itetului O rganizaţiei lln îlă ţii A fric a ­ cropiesei vo avea loc lo
A cord ul încheiat la C airo ne, însărcinat cu coordonarea acţiu nilor întreprinse de
ţeleagă că un acord d ip lo ­ cite ale balanţei lo r de plăţi, 8 martie la Oxford, la o
m atic ar ii po sib il in tre B R U X E L L E S 17 (Agerpres). mod categorie m o d ific ă rii în tre o fic ia lită ţile libaneze şi cea mai mare i>arte a acesto­ ţările independente ofricane în sp rijin u l m işcării dc* e li­ serbare dată in benefi­
Spania şi M area R rita n ie M in iş trii a g ric u ltu rii din p re ţu rilo r actuale la gn u rep reze ntan ţi ai o rg a n iz a ţiilo r ra datorîndu-se m arilor chel­ berare naţională dc pe continentul negru. In cadrul sesi­ ciul fundaţiei teatrale ca­
în problem a G ib ra lta ru lu i. cele şase ţâ ri m em bre ale In ce priveşte zahărul, a tît pa le stinie ne de com ando este tuie li m ilita re necesitate de unii, la care asistă şi lid e ri ai m işcării de eliberare a- re poartă numele auto­
P orn in d de la aceste fa p ­ P ieţei com une au început vest-germ anii. c it şi ita lie n ii respectat de am bele p ă rţi, a menţinerea de trupe în afara frieane. vor fi exam inate po sibilităţile de sporire a aju­ rului.
te, o b serva to rii p o litic i sub­ lu n i la B ru xe lle s o nouă reu­ au încercat să blocheze nego­ declarat K an ia l Ju m b la tt. m i­ graniţelor naţionale. to ru lu i m aterial acordat acesteia de ţările membre ale
O.U.A
linia ză că. o dată cu schim ­ niune de două zile. în înce r­ cie rile . a firm în d că in pre­ n is tru l de in te rn e al Lib a n u POD SUSPENDAT
barea şefu lui d ip lo m a ţie i carea de a găsi o so lu ţie d i­ zent nu m ai este pbsibîl să lu i. în tr-u n in te rv iu acordat ♦ © ♦ PESTE BOSFOR
spaniole, problem a G ib ra l­ fic ile i problem e a su rp lu su ­ se în tre p rin d ă o acţiune de c o tid ia n u lu i egiolcan #..A1
ta ru lu i nu m ai reprezintă rilo r agricole ale co m u n ită ţii. m o d ifica re a p re ţu rilo r pen­ G u m liu ria ". M areşalul de aviaţie Pavel
„u n punct c a rd in a l", ci. a­ D ezbaterile din prim a zî tru viito are a cam panie a g ri­ Totodată, el a precizat că Kutahov, comandantul forţe­ Ceremonia aşezării pri­
şa cum declara o fic ia l s-au axat asupra lim ită rii colă. în tru rîl contractele d in ­ L ib a n u l intenţionează să cum lor m ilita re aeriene ale U ni­ mei pietre o poduiui sus
in luna octom brie a ­ p ro d u c ţiilo r excedentare de tre c u ltiv a to ri şi in d u stria şi pere arm e pentru a pro ie ja un ii Sovietice, a sosit la pendot, core vo fi con­
nul tre cu t însuşi G re­ griu, u n t şi zahăr După cum au fost deja semnate. satele situate în re g iu n ile de D clhi în tr-o vizită de priete­ C U R I E R struit peste Bosfor, vo
gorio Lopez Hm vo. ea relevă agenţia A.F.P.. m in is ­ In sfîrşit. n ici de zbaterile sud ale ţâ rii (in apropierea nie, la in vitaţia Forţelor ae­ ovpo loc vinerea viitoore.
co n stitu ie doar ..o chestiu­ asupra s to c u rilo r de un t nu g ra n iţe i cu Isra e lu l — N R.) şi. riene m ilita re ale Indiei. s-a anunţat oficiol Io An-
ne p rio rita ră ". De acord cu tru l vest-germ an a m anifestat s-au încheiat cu vreun re zu l­ de asemenea, să in tro du că koro. Avind o întindere
g u vern ul b rita n ic . S pania a din nou o poziţie dc ..im obi­ tat concret. s e rv ic iu l m ilita r o b lig a to riu . de î 560 metri, podul
h o tâ rît să retragă în acest lism to ta l", cînd a fost vorba »Eurasia" va fi cel mo*
an de pe ordinea dc zi a de a se trece la m ăsuri prac­ lung din Europo. Con­
O.N.U. dosarul G ib ra lta ru - strucţia lui va costa 30 I
tice în vederea re d u ce rii sto­
lu i Comisia specială a parla­ ţiei din Palermo. Cind la 13 milioane dolari.
c u rilo r. K.F.G. se opune in mentului italian pentru lupta MAFIA Şl OAMENII LCGII noiembrie poliţia din Roma
împotriva Mafiei se ocupă, s-a interesat despre starea ' AFACERE RENTABILA '
in ultimul timp, cu analtza fui Liggio, i s-a com unicat l l
cazului tuf Luciano iAggio. că el va părăsi clin ica la ¿1 \ Despre Arthur Wiglh l
unul dintre şefii organizaţiei pentru el şi pentru încă doi berarea unul mandat de a­ arestare să fi fost băgat in noiembrie. Şeful Malici a monn se poate spune cc
teroriste din Sicilia. Liggiti, acoliţi închisoarea pe viată, restare împotriva lui Liggio sertar, Liggio şi Riina au pri­ dispărut însă la 19 noiem­ ' trăieşte in Lună. După c®. ’
căruia i sc atribuie mai mul­ iar pentru ceilalţi mafioţi pe­ care să-i permită să-l ţină mit din partea poliţiei din brie. \ o studiat minuţios foto- \
te crime, a reuşit mereu să depse cu închisoarea care fn stare dc arest pe şeful Bari un ordin scris de o se Procurorul Scaglione din i grafiile aduse pe Pornim i
scape, cu tonte că autorităţi­ totalizau 343 de ani. Judecă­ Mafiei pină lo noul proces prezenta la comisariatul din Palermo a explicat dezinte­ ’ de echipojele noveior A* ’
le locale ştiau mai întot­ torii însă au pus în libertate Zamparelli a declarat în 1a- Corleone pe ziua de 19 iu­ resul poliţiei siciliene in ca­ | pollo. ocest englez, in \
deauna locul in care acesta la 10 iunie 1969 întreaga ţa comisiei parlamentare că nie. Riin/i a respectat ordi­ zul Liggio. în felul următor: i vrrsto de 63 de onj, a !io- .
se afla. „echipă", pe m o tiv u l lipsei acest mandat dc arestare l-a nul şi a fost arestat în Cor­ dacă şeful Mafiei ar fi fost ’ tărît să construiosco glo ’
de dovezi. Se presupune că, o b ţin u t abia la ¡8 iunie, în­ leone Imai tirziu el a fost e­ din nou arestat, mi s-ar fi in­ \ buri lunare, iniţiativă care \
Ascensiunea intre timp, judecătorii au soţit de o scrisoare de la liberat) Liggio însă. s-a dus tim plat. nimic deosebit. Du­ s s-a dovedit o fi foarte i
primit numeroase scrisori de Scaglione şi de la preşedin­ în oraşul Torent, unde s-a pă cîtc.ro zile. d ar fi obţi­ rentabilă. Pînă acum a *
ameninţare. De altfel, docu­ tele tribunalului din Paler­ internat in spital. Directorul nut ordinul de o fi pus în f construit 20 000 de glo \
Luciano Ligglo, in uú*st<¡ mentele compromiţătoare mo, la Ferlita, care îi ce­ spitalului, fiul unui bogătaş libertate /Işa efl el ‘procu­ \ buri lunore, pe core le 1
de 45 de ani. originar din pentru bandiţi au rămas un­ reau să nu dea curs manda­ d i* ' Palermo, cu un trecut rorul), nu înţelege de ce s-a » vinde cu 70 froncî buca- i
Corleone, a fost arestat in deva la Palermo şi nu au tului pină la noi ordine, de­ dubios, a căutat să-i facă lui făcut atito ~nn'vot pentru ta, unele globuri urioşe la ’
mai 1964, Pină în acel mo­ fost transferate nici o dată oarece Liggio nu putea fi a- Liggio o şedere eît mai plă­ faptul că mandatul de ares­ } vinde cu 700 franci, ¡0 ' \
ment el parcursese rapid tribunalului din Bari. restat decît in localitatea cută Directorul poliţiei din tare a fosl ţinut. în sertar.
drumul unei cariere dubioa­ Corleone, domiciliul său ofi­ Tarent a emis un ordin ţyrin ^ altele mai mici, populare, |
se De ttnăr a intrat in ser­ cial. Zamparelli a respectat care i se cerea, lui Liggio să \ costă 18 froncî fiecare. ţ
viciile Mafiei din orăşelul Mandatul de ares­ acest ordin Procurorul Sca­ prăsească imediat localita­ ^ Afacerile lui Arthur Wrgth- l
său, iar după ce şi-a lichidat glione a m ă rtu ris it că l-o tea, dar nu îna inte de a se Dc-abia Comisia parlamen­ ^ monn dovedesc lotuşi că i
şeful, a început ascensiunea. tare In sertar sfătuit pe Zamparelli să ţină vindeca. Intre timp mafiotul tară pentru lupta împotriva
Iniţial s-a ocupai cu comer­ sub rezervă cîtevo zile man­ îşi primea colaboratorii în Mafiei a reuşit să impună trăieşte cu picioarele pe ^
autorităţilor judiciare emi­
ţul de vite, procurate pe căi Chiar în seara dc 10 iu­ datul de arestare care, de deplină libertate. terea unui mandat de ares­ ’ Pomînl. \
ilegale. Apoi a devenit con­ nie, Liggio şi ai săi au fost altfel, era valabil pentru în­ Lo 20 septembrie, şeful l l
trabandist de stupefiante. eliberaţi din detenţiune. Şe­ treg teritoriul Italiei, pentru Mafiei s-a transferat fntr-o tare în toată requla, de data \ TURISM (
proprietar al unei m a ri p ă rţi ful şi „locotenentul“ sdu, a vedea dacă Liggio se în­ clin ică particulară d in Roma. aceasta cu valabilitate inter­
a reţelei de automate din Salvatore Riina. s-au insta­ toarce în Corleone. Argu­ Autorităţile au fost anunţate naţională. Comisia încearcă Parisul continuă so ro- ^
Palermo, ca apoi să activeze lat in orăşelul Bitonto, unde mentul era că magistraţii după cîtcva zile prin avoca­ fn prezent să facă lumină in 1 mină primul oraş turisiic ^
fn in s titu ţiile dc credit. Liti­ locuia unul dintre ni;oca(:i trebuie să fie de o prudenţă tul său despre schimbarea acest hăţiş de complicităţi
gio întemeiază o bancă şi o­ lor. Ei şi-au în c h iria t apar­ extremă. Directorul poliţiei. locului Poliţia din Roma între, şef ii Mapei şi tivii din­ \ al lumii. Potrivit unor da- ^
feră împrumuturi cu dobinzi tamentele luxoase şi au în­ Zamparelli, a uitat definitiv şi-a limitat controlul, la a tre funcţionarii din Sicilia. \ te oficiale, copitalo Fran- \
uriaşe. In sfirşit, ca proprie­ ceput să ducă o viaţă uşoa mandatul de arestare în ser­ trimite din fynd în cind func­ Nu sc poale spune că p i­ \ ţeî o fost vizitată anul ţ
tar de cal de curse, obţine, ră. Liggio şt-a făcut, de alt­ tar La întrebarea dacă nu ţionari să se intereseze la nă la urmă, instanţele judi­ ţ trecut de 4 milioone tu- ţ
bineînţeles, tot pe căi necin­ fel. cunoscută intenţia de a ştiut ce fel de criminal poarta spitalului despre sta­ ciare din Sicilia n-au acţio­
stite, uriaşe cîştiouri din ma­ a-şi cumpăra o moşie la Bi­ este Liggio. el a răspuns că rea lui Liggio. Şi în această nat c it de cit. Zilele trecute, ^ rişti, dintre care peste 60 i
nevrarea par ¡uri lor. nu citeşte decît... titlurile din tribunalul din Corleone. l-o. ^ lo sută străini. In acelaşi *'
tonto şi a se stabili definitiv clinică Liggio a primit vi­ condamnat în contumacie pe
De abia in anul trecut li acolo. ziare. zite după cum dorea. Poliţia timp, Londra o primit vi- ^
s-a intentat proces lui şi ce­ îm p o triv a hotărlrii de a­ arca lnsâ>'nnarea numai să-l fjiggio la un an închisoare. ’ zito a 3,5 milioone tu- ^
lor aproximativ 60 de mem­ chitare a tribunalului din Nu pentru crimele săvîrşit.e, ^ rişti, New York-ul o 2.5 \
bri ai bandei sale. Procesul Bari s-a introdus recurs Di­ Pacient de bază supravegheze. De arestare ci pentru că nu a dat curs \
nu a avut loc în Sicilia, aşa nu putea fi vorba, deoarece ordinului de c se întoarce \ milioane, Roma a 1,3 mi
R.S. CEHOSLOVACA. - Pe piftiile din Munţii Tatra a în­ rectorul poliţiei din Paler­ în oraşul său de domiciliu...
ceput Campionatul mondial de schi. cum trebuia, ci in localita­ mo. Zamparelli, a cerut p ro ­ Deja la 17 iunie, adică cu mandatul continui sd fie păs­ ^ lioone, iar Viena a ţ
In foto ; turnul arbitrilor şi totodată centrul presei, echipai tea Bari. Procurorul a cerut c u ro ru lu i şef, Scaglione, eli­ o zi înainte ca mandatul de trat de către directorul poli­ C. V. \ 900 000. i
cu tehnică modernă.
' _ l
Redacţia şi administraţia siarului t Deva, str, Dr. Petru Grota, nr. 95. Telefoane ; 12317 şl 11373. Tiparul i întreprinderea pollgraN că Deva. 44063
\