Page 59 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 59
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A !
PAGINA A IV-A
î 5
m Colaborarea tehnico-ştiinţifică în
| agricultură dintre România şi U.R.S.S. |
| ^ Cuvîntarea lui U Thant în şedinţa 1
1 specială a Comitetului pentru dez- I
§ î
$ armare
5 î
1 € Cronica evenimentelor interna-
1 tionale
I ' 3
ANUL XXII. Nr. 4704 JOI 19 FEBRUARIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI I 5
P entru ju d e ţu l nostru au ne obiective şi cap acită ţi in p lifica re a ca p a cită ţilo r de vată dicaţia b iro u lu i C o m ite tu lu i
fost alocate şi în acest an fo n dustriale de m are im p ortan ţă m in erală .şi cără m izi d ia lit de judeţean dc p a rtid au fost
d u ri de in v e s tiţii de aproape pentru economia naţională. In la I.M .C. Bircea, sera legu c o n stitu ite com andam ente la Concursul
2.5 m ilia rd e iei, destinate in tre acestea a m in tim în p rim u l m icolă de 12 ha, hotelu l cu toate obie ctivele cu term en dc
p rin cip a l d e zvo ltă rii şi m oder rînd g ru p u rile n r 2 şi '3 de la 200 de p a tu ri dc la H unedoa punere în fu n cţiu n e in a „Cartea tehnică
n iz ă rii u n ită ţilo r economice C entrala term oelectrică M in tia ra şi altele. Acestea sin t doar cest an. TELEX
din ra m u rile energiei e le c tri S-a constatat că in anul şi producţia“
ce — 31 la sută, m in e rit — trecut, d a to rită a n alizelor ope
29 la sută. sid eru rg ie — 1B la ra tiv e ale situ a ţie i de pe şantie C o m itetul U.T.C. de la
sulă. Restul fo n d u rilo r sin t re. a in te rve n ţie i energice E.iVT. Lupeni, in colaborare
alocate p ro p o rţio n a l pentru pentru soluţionarea prom ntâ cu cabinetul tehnic al m i ţ F IL M D ID A C T IC
dezvoltarea ce lo rla lte ra m u ri Să realizăm în primul a unor problem e şi d ific u l nei, au in iţia t, in cep ind cil
de a ctivita te. tă ţi s-a reuşit ca Ia s fîrş itu l a doua ju m ă ta te a lu n ii fe \ La cererea M in isle -
Este deosebit de im p o rta n t a n u lu i să fie puse în fu n c ţiu b ru a rie a.c., concursul : ru lu i Învăţă m ântu lui.
fa p tu l eă un m are volum din ne toate ca p acită ţile de p ro „C artea tehnică şi pruduc- S tu d io u l dc film e „B u c u
ţia*'. Au fost s ta b ilite r o-
cuinţe şi lu c ră rilo r de dezvol trimestru cel puţin ducţie p la n ifica te m ila m e n tu l concursului, b i d ida ctic „F otosin le zaL
fo n d u rile de in v e s tiţii
este
film a i
reşti" a tu rn a t
destinat c o n s tru c ţiilo r de lo
Preocuparea
perm anentă a
b lio g ra fia şi com isia de e-
tare so cia l-e d ilila ră a lo c a li co m ite te lo r m un icip ale şi oră xam ina rc. R ealizat sub în d ru m a
şeneşti de p a rtid , a co n d u ce ri
rea ş tiin ţific ă a acad.
tă ţilo r din ju d e ţu l Hunedoara. lo r în tre p rin d e rilo r pentru a Ideea acestui interesant N. Sâlăgeanu, film u le s lc
care 3 500 d in fo n d u rile sta 22 la sută din planul făşurare în ritm norm al cou în n n d u rilc elocventă logie la clasa a IX -a
Se vor con stru i in acest an sigurarea c o n d iţiilo r dc des concurs a găsit un larg c- destinat le c ţiilo r de b io
tin e rilo r
peste 4 000 apartam ente, din
m in e ri. Dovadă
şi in acest an R ealizările o b
lu lu i. iar peste 500 apartam en a in v e s tiţiilo r, s a concretizai este fa p tu l că pină în pre de liceu şi prezintă 1n
im a g in i color d ife rite le
te din fo n d u rile populaţiei, ţin u te pe luna ianuarie au fost zent s-au înscris peste MO
cu s p rijin u l s ta tu lu i Pe lingă de 152 m ilioa ne lei. cu peste de p a rtic ip a n ţi. procese ale f.otosintezei:
fo n d u rile de in v e s tiţii aloca anual de investiţii 40 de m ilio a n e m ai m a ri dc- n u triţia p la n te lo r verzi,
te în acest sens. sta lu l a pre c it in perioada corespunzâlca- re la ţiile d in tre org an is
văzut in bugetul local o sumă re a a n u lu i trecut. M e rită să „Cine ştie.cîştigă“ me şi m ediu! în c o n ju ră
de aproape 30 m ilioa ne care fie scoase în evidenţă re zu l La atelierul de reparaţii electrice de la C. 5. Hunedoara, tor, dependenţa v ie ţii pe
se adaugă la e fo rtu l ce n tra tatele bune o b ţin u te de în La clu b u l „S id c ru rg is tu F aparatele reparate sînt supuse unui minuţios examen de veri pă m in t, dc a p a riţia şi
liz a t p riv in d îm bun ătăţire a ca ic vor adăuga la potenţia c ilc v a din obiectivele ce se tre p rin d e re a elcctroeentrale d in Hunedoara a avu t loc ficare de către muncitoarea Ana Nicolae. dezvoltarea plan te lor,
sa lu b riză rii oraşelor şi lo c a li lu l energetic al ju d e ţu lu i in râ vo r da în exploatare in acest Deva, I.M . Hunedoara. C. S. un concurs „C in e ştie, cîş- Foto : N. GHENA aspecte din producţia
tă ţilo r dîn ju d e ţ ■ Hunedoara şi altele, unde s-a tig ă " pc tem a ; „L u p ta ce agroa lim cn ta ră.
420 M W . dezvoltarea m in e lo r an şi asupra cărora trebuie fe riş tilo r şi p e tro liş tilo r îm Nou) film d id a ctic u r
P o litica profund ş tiin ţific ă ,’ d in Valea J iu lu i, insta la ţia dc sâ-şi concentreze toate e fo r executat in tre 7.4 şi 9.2 la su
elaborată de conducerea par brichetare de la C orocşti, p u tu rile u n ită ţile de co n stru cţii. lă d in p la n u l anual. p o triva e x p lo a tă rii ca p ita mează să fie m u ltip li
o rg a n i
liste *. C oncursul,
tid u lu i şi sta tu lu i nostru pen nerea in exploatare a zăcă C o m itetul judeţean de p a r Ing. NEAGOE MINICA cai şi d is trib u it film o te
tru dezvoltarea cu p rio rita te m ântului dc p irite de la B oi- tid a analizat şi u rm ă rit încă activist al Comitetului zat în colaborare cu com i „ŞTAFETA MUNCII c ilo r dida ctice ju d e
a bazei te h n ico -m a tcria le a ta-H aleg. extinderea cap acită d in 19C9 sta d iu l de pregătire judeţean de partid te lu i U.T.C. d in C.S.H., s-a ţene.
bucurat de o largă p a rtic i
societăţii, este prezentă şi in ţii de încălzire de la la m in o a in v e s tiţiilo r. m odul cum pare.
structura de plan a in v e s tiţii ru l blu m in g de 1 300 m m , ex sînt asigurate do cum entaţiile, In con tinu are a avut loc EXL’ O ZIJT E
lo r alocate ju d e ţu lu i nostru tinderea fa b ric ii de oxigen şi u tila je le şi am plasam entele (CONUNUARC IN,PAO. o 2-a) concursul fu lg e r „Să cu TINEREŞTI - IITVA
pentru 1970. A stfe l, sint pre a depozitelor de m a te rii p ri pentru toate obie ctivele şi ca noaştem dezvoltarea că ilo r DE F O T O G R A F II
văzute să fie puse in fu n cţiu - me de la C.S. H unedoara, ani- pa cită ţile dc producţie. La in fe rate în Itnm ânia".
Cu p rile ju l îm p lin irii
a 52 de ani de la crea
rea A rm a te i S ovietice,
m r m ie rc u ri s-a deschis, la
Cu c ît m etal se produce la realizarea cu succes a angajam entului luat de orga din C apitală, o exp ozi
M uzeu! m ilila r centra!
In dorinţa de a-şi aduce o contribuţie cît mai mare
ţie de fo to g ra fii
de di
# # nizaţia judeţeană Hunedoara o U.T.C., co răspuns lo che cată acestei aniversări.
marea organizaţiei judeţene U.T.C. Caroş Severin, Co E xpo ziţia co n stitu ie o
mitetul municipal Deva al U.T.C. organizează întrecerea
to n a de m e ta l? “ „Ştafeta muncii tinereşti — Deva 1970“ , ilu stra re a m om entelor
din a c tiv i
im p o rta n te
In această întrecere sînt angrenate grupele şi orga
nizaţiile U.T.C din întreprinderile economice ale muni tatea re vo lu ţio n a ră a
m a re lu i conducător al
cipiului : construcţii, transport, minerit, I.I.L., I G C.L., co
p ro le ta ria tu lu i V I. Le
Ancheta „Cu cit metal se pro colîtoţi de oţel — necalmof, cal nivelul uzinelor, centralelor şi merţ. alimentaţie, proiectare, cooperaţie meşteşugăreas nin, cre a to ru l arm atei
duce tona de metal ?“ şi alte mat şi uliol —, nivelurile lor ne ministerului. In această acţiune, că. cuprinzind tineri utecişti şi neutecişti. pină Ja vîrsta sovietice, in fâ ţiş in d d ru
orticole publicate în ziarul nos alături de lucratorii din minis de 30 de ani. m u l parcurs de arm ata
depăşind, realizările ; obţinute Jn *
tru pe aceasta temă de deose ter vor fî antrenaţi şi specialiştii Obiectivele, modul de desfăşurare, criteriile de opre- I sovietică în cei 52 de
bită însemnătate şi actualitate anul 1969. In continuare urmeo- din sectoarele de cercetare de ciere, formele de stimulare ou antrenat organizaţiile ani de existenţă, as
pentru siderurgia românească la I.CE.M. şi din codrul C. S. U.T.C. cuprinse în întrecere la luarea unor angajamente pecte d in m unca pc ca
au suscitot interesul organelor e Hunedoara. concrete privind îndeplinirea sarcinilor economice ale re m ilita rii sovie tici o
conomice centrole, care răspund Incepind cu anul acesta, s-a întreprinderilor : reducerea cheltuielilor de producţie, fo depun pe ntru rid icare a
problemelor ridicate în coloa Ministrul introdus în planul de cercetări losirea la maximum a capacităţii de producţie, reduce con tinu ă a m ă ie strie i lo r
nele ziarului. industriei ştiinţifice tema „Cercetări p ri reo la minimum a rebuturilor, economisirea de materii ostăşeşti.
Recent, redacţia a primit un vind reducereo consumurilor d? şi materiale, organizarea unor acţiuni eficiente pentru
asemenea răspuns din partea metalurgice, ing. metal în siderurgie", în faza ex întărirea disciplinei socialiste în producţie, folosirea unor
conducerii Ministerului Industriei perimentări în industrie, qu ter forme concrete ş« stimulatoare pentru ridîcorea pregăti/ii M A Ş IN A P E N TR U
Metalurgice, semnal de tovară Neculai Agachi, men de finalizare în trimestrul profesionale a tinerilor. A P L IC A T L A C U R I
şul ministru, ing. Neculai Agachi. IV 1970. Acest lucru va perm i Acţiune inedită prin modul de desfăşurare ş» sfera
In răspuns se orală : despre sprijinul te canalizarea unui insemnot de cuprindere, ştafeta utilizează elemente antrenante şi P LA S T IC E
Datorilă preocupăriloi conti volum de muncă de cercetare a|ractive pentru urmărirea întrecerii, cum ar fî drooelul
nue. consumurile ".peciiice de me ce se acordă pentru reducerea consumurilor pe care se află aplicată stema U T.C. şi textul Ştafetei
tal ou cunoscut o reducere per specifice de metal tineretului, albumul cu imagini şi aspecte din întrece Un gru p de specia
manentă, punîndu-se în circui sidernrgiştilor Tot pentru recupeiarea unor re, situaţia centralizatoare a rezultatelor din fiecare lună, liş ti condus de ing Va-
tul economic cantităţi im por pierderi de metal, cît şi pentru în periooda februarie—decembrie 1970. siic Dascălu, de la com
tante de oţel şi laminate To în economisirea reducerea impurificăr.ii otmosfe- Transmiterea ştafetei din organizaţie în organizaţie p le xu l pentru e xp lo a ta
tuşi, în ocest domeniu moi o- rei. se vor creo condiţii în ocest se va face într-un codru festiv, în prezenţa tuturor mem rea şi in d u stria liza re a
vem încă probleme nerezolvate metalului on pentru contractoreo din im brilor U.T.C. oî organizaţiei respective, precum şi a co le m n u lu i din Focşani,
port în următori» ani o unor e- mitetelor U.T.C. ole organizaţiilor aflate în întrecere, sus- a rea liza t după o co n
şi core sint ¡n atenţia perma lectrofillre necesare oţelăriei ţinîndu-se cu acest prilej şi activităţi cultural distractive. cepţie p ro p rie — o m a
nentă a ministerului, a centro- Mortin nr. 2 de la Hunedoora. Ştafeta o introt marţi in acţiune. Cinstea de a în şină pentru ap lica t
lelor industriale şi uzinelor. zo ca normele de consum să O altă posibilitate de o redu- cepe întrecerea o revenit tinerilor de pe şantierul Ter la cu ri plastice pe can
mocentralei Mintîo. tu rile p a n o u rilo r de m o
Relerindu-ne la aspectele lîe reaşezate în trimestrul II ol bilă. P rin u tiliz a re a ei,
C. PURCILEAN
menţionate în articol trebuie acestui an pe baza realizărilor 22 NOAII}H MO. « } o | secretar ol Comitetului municipal p ro d u ctivita te a m u n cii
precizat că pentru anul 1970 efective obţinute prin oplicareo Deva al U.T.C. creşte cu 20 la sută, ia r
normele de consum ou fost sto- măsurilor tehnice, orgonizatori. co n sum u rile specifice se
reduc la jum ătate. T o t
bîlite diferenţiat pe grupe de ce şi tehnologice stabilite lo odată. lu c itil a b ţin u t
Şedinţa biroului Consiliului judeţean este m u lt m ai intens şi
cu o s ta b ilita te m u lt
pentru educaţie fizică şi sport m ai m arc V aloric, e fi
cienţa econom ică anua
IN P A G IN A A 2 - A : M a rţi după-am iazâ a avu t prezentat de prof. 11ie Petică, ze să-şi găsească aplicarea lă a n o ii m aşini este de
300 000 lei.
loc, la Deva, şedinţa b iro u viccp reşe din lele C om isiei ju practică c ît m ai repede posi
lu i C o n siliu lu i judeţean pen deţene de fotba l, au lu a t cu- bil. să-şi dovedească e ficie n
tru educaţie fizică şi sport, v în tu l num eroşi p a rtic ip a n ţi. ţa Este necesară, de aseme IL IE N A S TA S E D IN
Sursă însemnată de venituri p; Întreaga muncă să poarte girul consacrată a n a liz ă rii co m p o r V o rb ito rii au expus o serie nea, e lim in are a cauzelor ca
tă rii echipelor d ivizio n a re A. de problem e ce le rid ic ă p re re au dat naştere lip s u rilo r NOU ÎN V IN G Ă T O R
B şi C in tu ru l ca m p io n a tu gătirea în vederea re tu ru lu i, ee s-au m anifestat, precum şi
In vederea o b ţin e rii de Pe baza experienţei acu operativităţii, iniţiativei, răspunderii lu i, a s ta d iu lu i actual de pre s u b lin iin d necesitatea ca aces în tă rire a m un cii la n iv e lu l
v e n itu ri băneşti sporite, co m ulate. pentru acest an co g ă tite şi problem elor ce le r i ta să refle cte puternica re s e c ţiilo r dc fotba l, p rin a tra N EW Y O R K 18 (A-
o p e ra to rii din O râştie au op era to rii şi-au prevăzut să dică re tu ru l co m p e tiţie i. prezentare a fo tb a lu lu i liu n e - gerea un or oam eni p rice p u ţi, gerpres.) — Cam piona
pus şi pun un deosebit ac realizeze o producţie globa Au fost prezenţi m e m b rii dorean în cam pionatele n a ţio d e votaţi acestei a c tiv ită ţi. tele in te rn a ţio n a le de
cent pc dezvoltarea a c tiv i lă de 869 000 lei din a c tiv i Bl Cooperatorii se angajează cu b iro u lu i C.J.E.F.S., a n tre n o rii nale nu num ai c a n tita tiv , ei V o rb ito ru l a recom andat ca tenis ale S.U.A. pc le-
tă ţilo r anexe. A stfe l a fost tă ţile anexe. In tre altele, echipelor d ivizio na re, p re m ai ales c a lita tiv , p rin tr-o to ţi fa c to rii să depună e fo r 1 ren acoperit au eonii
posibil ca din activita te a se vor confecţiona 300 000 şed in ţi ai a so cia ţiilo r s p o rti com portare de nivel tehnic tu ri susţinute pentru în tă ri \ nuat ia S alisb ury (M ary
diverse lor ateliere în anul bucăţi cărăm izi, ia r în a- toate forţele în întrecerea pentru ve si ai se cţiilo r de fotbal. rid ica t. rea educaţiei în rin d u rile i land) T enism an ul ro
Ireeul unitatea să încaseze te lie rc lc de fie ră rie , tîm p lă - La lu c ră rile şedinţei a lu at In încheiere a lu at e u vin - ) mân Ilie Năstasc a o b
v e n itu ri dc două o ri mai ric şi re p a ra ţii se va exe parte tovarăşul Lazăr D avid, tul tovarăşul , Lazăr D avid. s p o rtiv ilo r, pentru creşterea i ţin u t o aplaudată vieto-
m ari faţă dc cele p la n ifi cuta un vo lu m spo rit de lu sporirea producţiei agricole secretar al C o m ite tu lu i ju d e V o rb ito ru l a s u b lin ia t necesi şî prom ovarea elem entelor t i \ rie in faţa englezului
cate. cră ri la te rţi. ţean Hunedoara al P C R tatea ca în vă ţă m in te le des nere locale şi perfecţionarea ţ G erald B a ttric k , de ca
Pe m arginea re fe ra tu lu i prinse în urm a acestei a n a li p re g ă tirii a n tre n o rilo r. re a dispus cu scorul
\ de 15— 13, G—0. Jocul a
l fost spectaculos in p ri-
. m ul set, cînd B a ttric k
i Acţiuni de | lu c ră rilo r dc m ică m ecaniza d u -le cu com petenţă şi fo lo t a lu p ta t de m u lte ori
dc cred itare a
P rin c ip iile
\ de la egal la egal cu
sind u-)e cu pricepere, coope
re urm ăresc creşterea produc CREDIIUL DE MICĂ MECANIZARE-RESURSĂ MĂI ACTIVĂ PENIRII t Năstasc. In setul u rm ă
ra tiv e le m eşteşugăreşti şi in
| răspîndire a j ţie i, a p ro d u c tiv ită ţii m un cii, dustria locală vor putea spori ' tor. co n d iţia fizică şi-a
Îm b u n ă tă ţire a a p ro v iz io n ă rii sortim e ntele ce Ic produc şi \ spus cu v în tu l şi N âsta-
sau d e se rvirii populaţiei, re s e rv ic iile ce le prestează pen t se a cîştiga t fără em o-
cunoştinţelor ! ducerea p re ţu lu i de cost sau tru populaţie, vo r îm b u n ă tă ţi k ţii la un scor conclu-
a c h e ltu ie lilo r dc c ircu la ţie , MODERNIZAREA COMERŢULUI Şl PRESTĂRILOR DE SERVICII ! 1 dent Un re zu lta t sur-
perm anent calitatea lor.
îm b u n ă tă ţire a c a lită ţii
p ro
ştiinţifice | duselor şi s e rv ic iilo r şi. in f i In ceea cc priveşte organe ^ p rin zâ to r a re a liza t Pe
i
te r C u rtis (A n g lia ), ea
nal, obţine rea de be ne ficii din le bă ncii cred itoa re pe rfccţio - * re l-a e lim in a t cu 6 —3,
n în du-n c munca, ap licîn d co
Com isia m u n icip a lă Pe- i care să sc poată recupera in valoare de 163 000 lei în ve de 473 000 lei. cu cele fo lo si D esigur că in d u stria locală câ m ecanizare A va n ta je le au rect in s tru c ţiu n ile de c re d ita \ G— 4 pe cunoscutul Ju
tegral c re d itu l acordat Ple- derea e x tin d e rii s p a ţiilo r e- te la cele 2 magazine reiese şi o rg a n iza ţiile com erciale fost dem onstrate. Ele inseam -
troşani, pe ntru ră sp in d irca ! re a lu c ră rilo r de m ică m e t câtor- au stra lian Roy E
xiste n le p e ntru cxecu la rca dc
: cun oştin ţe lo r ş tiin ţific e , a j cindu-se de la aceste necesi con fe cţii m etalice grele la a o blocare n e ju stifica tâ a l i luate ca exem plu, p rin c re d i pâ v a lo rific a re a m ai bună a canizare vom avea o c o n tri ’ merson. A lte rezu ltate i
| organizat, dc la înce putul j tă ţi de o rd in econom ic şi f i te lie ru l mecanic, fa p t cc va m ite lo r dc cre d ita re cu suma tele folosite, au m o b iliza t u resurselor locale, m ărirea şi buţie m ai m arc la judicioasa 1 S m ith (S.U.A.) — F ra-
dc 111 170 lei, ceea ce iarăşi
| a n u lu i pină in prezcnl. 66 j nanciar. o rg a n iz a ţiilo r com er perm ite organizarea produc nu e bine. ncle rezerve existente, insă, d ive rsifica re a p ro d u cţie i de lor folosire In acest scop se 1 n u io v ic i (Iugo sla via)
! dc a c ţiu n i — co n fe rin ţe pe j ciale şi in d u strie i locale din fără înd oia lă ele nu au e p u i b u n u ri de consum de scrie propune ca in cazul cînd în i G— 4, G— 3 : L a ve r (Aus-
m u n ic ip iu l Petroşani li s-au ţie i de scrie m ijlo cie . O .C .L.-uhn in d u stria l Pe zat toate p o s ib ilită ţile e xiste n m ică, a s e rv ic iilo r solicitate
i tem e diverse — la care au i aprobat în 19G8 cred ite in te C it despre cele 3 coopera cursul a n u lu i se realizează e- î tra lia ) — Bellc (S.U.A.)
p a rtic ip a i peste 2 000 de au- • In cursul a n u lu i I9G9 O.C.L. troşani i s-au acordat cred ite de populaţie. Fără înd oia lă că ficîcn ţa antecalculatâ la lu ţ neprezentare ; G orm an
valoare de 1 102 000 lei cu o- A lim e n ta ra Petroşani a bene în valoare dc 13 500 lei pen tive meşteşugăreşti cc fu n c rezu ltatele puteau fi m ai bu
d ito ri. | conom ii anuale antccalculate ţionează in m u n ic ip iu l P etro crarea respectivă, ratele sca l (S.U.A.) — Spear (lu g o
Au fost efectuate opt de- ■ în valoare de 1 12G000 lei. fic ia t de cred ite de m ică m e tru confecţionarea un ui chioşc şani. nu se poate vorb i pen ne. dacă fo ru rile tu te la re ju dente la lu c ră rile executate .’ slavia) 6— 2, 6— 4 ; Ashe
plasări ale b rig ă zilo r ş tiin - j canizare pentru con stru ire a a de tutu n g e rie şi 180 000 lei deţene (D ire cţia com ercială în cursul a n u lu i să se ra m i (S.U A.) — lla ra n y (U n -
D in analiza o b ie ctive lo r f i 20 m agazii de am balaje Da pentru m odernizarea m agazi tru că n-au m anifestat nici judeţeană. D irecţia de in du s
ţîfice . A c ţiu n ile au cup rin s j nanţate din credite bancare m ăcar in te n ţia dc a solicita trie locală) analizau periodic burseze din b e n e ficiile re a li ţ caria) G—2, G— 4 : Rocbo
şi alte form e — sim pozioa- j to rită lo r e ficie n ţa economică nu lu i G0 Vulcan. în tre p rin d e zate in d ife re n t dacă sînt sau t (A u stra lia ) — B uding
rezultă că p rin punerea in şi b e n e ficiu l au crescut cu rea. la aprobarea cre d ite lo r, astfel de cred ite, deşi există această a c tiv ita te la u n ită ţile
ne, mese rotunde, caravane ■ nu in cad rul p la n u lu i, ia r in j (R.F a G erm aniei) G— 4
fu n cţiu n e a 10 ve n tila to are la 59 000 Ici lu n a r Dc asemenea, s-a o b lig a t că va term in a lu lo curi de m uncă cc solicită în subordine şi interveneau
m uzeistice etc. \ cuptoarele b ru tă riilo r I T L., pentru m odernizarea m agazi crarea pină la data de 30 iu astfel dc lu c ră ri. cu m ăsuri operative. cazul că nu se realizează e fi ) 6— 4 ; R ichey (S.U.A.) i
La organizarea acestor j pe lingă reducerea c h e ltu ie li cienţa prevăzută. ram b ursa \ — M cM anus (S .U .A )
m an ifestări c u llu ra l-ş liin - : nelor a lim e n ta re n r f»! L u nie I9G9. term en ce n-a fost Cunoscute fiin d sa rcinile Realizarea s a rc in ilo r de
lo r do producţie, se asigură peni şi 42 P e trila au fost a respectat şi. cu toate a v e rtis din actualul an cu p liv ire la rea să sc facă din c h e ltu ie li ţ G— I. G—3 : Osborne
| ţîfice şi-au dat concursul 8S ; con tinu itatea şi se evită ac m entele date si sa n cţiu n ile a- plan pe anul 1970 la to ţi in
de in te le ctu a li (m edici, in - j cidentele sau a v a riile la lo cordate cred ite in valoare de p lica tc pc lin ie de bancă, a- creşicica e ficien ţe i econom ice d ic a to rii so licită e fo rtu ri şi le dc producţie ^ (S.U.A.) - K u ka l (Co
g ine ri, ju riş ti. profesori j c u rile de m uncă De aseme 473 000 Ici. dar s-au folosit ccastă lucrare s-a te rm in a t a este necesar să se acţioneze preocupări la toate n iv e lu rile , i hoslovacia) G—3, 6—3.
m ai la obiect, m ai bine docu
la to ţi fa c to rii. O cale e fic i
DUMITRU PĂTRÂŞCOIU
| $.»•)■ I nea, a m in tite i în tre p rin d e ri i num ai 3G1830 lei. Din com bia la începutul lu n ii decem m entat. m ai cu c u ra j pentru entă o reprezintă cred itele de directorul liliaieî Petroşani
s-a m ai aprobat un cre d it in pararea c re d ite lo r aprobate, brie 19G9. solicitare a de cred ite de m i- m ică m ecanizare. S o lic itin - a B.N.R.S.R.
\