Page 6 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 6

PAG  ?                                                                                                                                                       DRUMUL  SOCIALISMULUI  -    MARTI  3  FEBRUARIE  1970

                                                                                                                                                                                                                              Sosiţi  din  şapte  sate  ale  ju ­
           Refacerea  P. S. D. R. — rezuEtatul                                                                                                                                                  Sală de cultură              pelru,  Nucşoara.  Bretea  Româ­
                                                                                                                                                                                                                             deţului  —  Snrmizegetusa,  Sîn-
                                                                                                                                                                                                                             nă,  Slreisîngeorgiu,  Doşorod  şi
                                                                                                                                                                                                                             Tîrşa  —  cei  49  de  dansatori  au
                                                                                                                                                                                                                           l  adus  in  faza   de  la  Haţeg   e
           dezvoltării  mişcării  muncitoreşti                                                                                                                                                  pentru                       sajul  mereu  tînâr  ai  cunoscu­
                                                                                                                                                                                                                             „F estivalulu i  căluşarilor“ ,  me­
                                                                                                                                                                                                                             tulu i  joc  bărbătesc.  Perindarea
                                                              •                                                         P                                                                       constructorii                lor  pe  scenă  a  ofe rit  spectato­
                                                                                                                                                                                                                             rilo r  şi  ju riu lu i  nu  numai  mă­
                                                                                                                                                                                                                             iestria  dansului  ce  diferea  de
                                din  ţara  noastră  (I)                                                                                                                                         de  la T.C.M.M.              la  form aţie   la  form aţie   prin
                                                                                                                                                                                                                             „p o n tu rile “  jocului,  ci  şi  ima­
                                                                                                                                                                                                                             ginea  nem uritoarei
                                                                                                                                                                                                                                              arte  popu­
                                                                                                                                                                                                                             lare,  dovedită  de  m îinile  care
                                                                                                                                                                                                 La   sediul   şa n tie ru lu i  cu  acul  şi  aţa,  asociind  price­
            în  istoria  lu p te i  pentru  in ­  C o nferinţa  pc  ţară  a  sin dica­  pentru  problem a  agrară  era   In te rn a ţio n a le i  a  Il-a   de   la                                                          perea  şi  fantezia,  au  înfrum u­
          staurarea  unui  regim   de  d re p ­  telo r  din  august  1906   u n if i­  evidentă  de  la  s frîş itu l  seco­  S tuttg art.                                                     T.C .M .M ,  Petroşani.   p rin    seţat  cămăşile  ju c ă to rilo r   şi
          tate  soeialâ,  pentru  lib e rta te    carea  organizatorică  a  sin d ica ­  lu lu i  trecut,  s-a  solida riza t.  în ­  O   dată  cu  crearea  „U n iu n ii                       g rija   c o m ite tu lu i  s in d ic a lu ­  batistele  purtate  de  ei  la  brlu.
          na ţionala  şi  afirm a rea  ple n a ­  le lo r  a  însemnat  un  pas  se­  că  de  la  început  cu  lu pta  ţă - .   Socialiste  d in   R om ânia"  lu p ­                           lu i.  a  fost  am enajată  o  sală   Pe  m elodiile  edntate  la  vioa­
          ră  a  forţei  şi  v ita lită ţii   na ­  rios  înainte  pc  d ru m u l  re fa ­  ră n im ii.  Ea  a  protestat  cu  lă -i   ta  m işcă rii  m un citore şti   in ­                   de  cu ltu ră .  A stfe l,  construc­  ră,  acordeon,  flu ie r  sau  taragot,
          ţiu n ii  rom âne,  un  loc  de  sea­  cerii   p a rtid u lu i,   in   sensul   rie   îm p o triv a    re p re siu n ilo r   tră  Jnlr-o  fază  nouă,   lupta                         to rii  din  D ilja .  Liveze ni  şi   căluşarii  se  aliniau   pe  două
          mă  îl  ocupă  Congresul  de  re ­  c re ă rii  unei  baze  m uncitoreşti   sălbatice  ale  burgheziei   şi   directă  pe ntru  refacerea  p a r­                                     a lţii  care  stau  în  căm inu l   rtndurî,  avtndu-l  Intre  ei  pe  vă­
          co n stitu ire   a  P a rtid u lu i  Social   de  masă  pentru  v iito ru l   p a r­  m o şie n m ii,  a  ceru t  îm p ro p rie ­  tid u lu i  p o litic   al  clasei  m u n ­        d in   Petroşani  au  unde  pe­  tafi,  ori  se  perindau  în  cero  ţî-
          D em ocrat  din  Rom ânia^ de  n-   tid                     tă rire a   ţă ra n ilo r  ;  in   u n d e    citoa re   E xperienţa  cîştigatâ                                           trece  in   mod  in s tru c tiv   o   ntndu-«e  de  m tin l  sau  după  gît.
          cum   00  de  ani  (31  ia nuarie  —   In  acest  m om ent  de  luptă   lo cu ri,  m u n c ito rii  au  lu at  p a r­  in  a n ii   1900— 1907,  te n d in ţa                         parte  d in   tim p u l  lor  lib e r,  j   Cei  şapte  mezini  din  Sarmize-
          2  fe b ru a rie   1010)      încordată  pentru  refacerea  po­  te  activă  la  răscoală   a lă tu ri   tot  m ai  puternică  a  m u n cito ­                                        Peste  eîteva  zile  sala  va  fi  j   getusa  s-au  remarcat  p rln tr-u n
                                        z iţiilo r  m işcă rii  m uncitoreşti,   de  ţă ra n i   „S p rijin u l  acordai   rilo r  spre  organizare,  in te n ­                                 dotată  cu  un  televizor  şl  se
            Clasa  m uncitoare,  forţa  cea                                                                                                                                                     va  am enaja  o   bibliotecă.   joo  frumos,  viol  şi  In  acelaşi
          m ai  în a intată  şi  progresistă  a   în  prim ăvara  a n u lu i  1007  au   dc  clasa  m uncitoare  lu p te lo r   sificarea  lu p te lo r  greviste,  m a­                        „A cesta  este  doar   p rim u l   tim p  plin  de  graţie.
          societăţii  rom âneşti.  îşi  fă u ­  izb ucn it  v îlv â tâ ile   m a n i  râs   ţă ră n im ii  —  su b lin ia   tovarăşul   rile   a cţiu n i  organizate  îm p o ­                 pas  —  ne  spunea  Constan­
          rise  p rim u l  ei  p a rtid  p o litic    coaie  ţărăneşti   Începută   in   N irolae  Ceauşcscu  la  a  45-a   triv a    c o rp o ra ţiilo r  şi  a  le g ii                       tin   A v ră m iu c ,  preşedinte­
          de  clasă  încă  din  1001)  Dar.  ca   n o rd u l  M oldovei,  ca  a  cuprins   aniversare  a  cre ă rii  P.C.R.  —   e x p u lz ă rilo r,  a  te ro rii  lib e ra ­
                                        toată  ţara,  zguduind  din  te­  prevestea  zo rii  a lia n ţe i  m u n c i­  le.  cam pania  largă  pentru  vo ­                                      le  c o m ite tu lu i  s in d ic a tu lu i.
          u rm a re  a  a c ţiu n ii   g ru p u lu i
                                                                                                                                                                                                —  deoarece  ne-am
                                                                                                                                                                                                                   g în d it
          lib e ra l-b u rg h e z  din  conduce­  m e lii  statul   burghezo-m oşic-   toreşti  ţărăneşti,  care   avea   tu l  un ive rsal  din  a n ii  1907—                                 ca  aici  să  organizăm   e xp u ­ Veşnic  tînărul
          rea  sa.  care  a  tre cu t  în  anul   rese.  P rin   am ploarea,  in te n ­  să  devină  cea  m ai  puternică   1909,  făceau  posibilă  reface­
          1000  în  P a rtid u l  L ib e ra l,  a-   sitatea  si  re ve n d ică rile   ţă ra n i­  forţă  socială  şi  p o litică   a  so­  rea  p a rtid u lu i  m uncitoresc.                 neri.   dezbateri   tem atice,
          cesla  s-n  dezorganizat.  F ire ş­  lor.  care  g ra vita u   în   ju ru l   c ie tă ţii  noastre1'.  Congresul   rle  re co nstituire
                                        lo zin cii  „V re m   p â m in t".  răs­                    a  P a rtid u lu i  S ocial-D em ocrat                                                      con cursu ri  profesionale,  seri
          te,  dezorganizarea  vrem elnică                              După  în frin g c rc a   răscoalei,
                                        coala  a  scos  în  evidenţă  u ria ­                       s-a  ţin u t  în  zilele  de  31  ia ­                                                      ale  fru n ta ş ilo r  şi  e vid e n ţia ­
          a   P .S D .M R .   a  însem nat  o                         ríasele  exploatatoare  au  tre ­
                                        şele  energii  re vo lu ţio n a re   ale                    nuarie.  1  şi  2  fe b ru a rie   1910
          grea  lo v itu ră   pe ntru  m işca­                        cut  la  m ăsuri   represive,  te­  la  B ucureşti.  La  24  ia n u a rie                                                 ţilo r  şi  alte  a c tiv ită ţi  cu j-
          rea  m uncitorească,   ea  n-a   ţă ră n im ii  exploatate  şi   asu­  roriste,  deosebit  de  aspre  îm ­  1010  a  fost  p u blicată  ordinea                                       tu ra l-e d u ca tive   bogate   in
          m u rit  însă,  aşa  cum   su b lin ia    p rite   de  eâ lrc  m oşieri,  a re n ­  p o triva   o rg a n iz a ţiilo r  m u n c i­  de  zi  a  congre sulu i  şi  p ro ie c­  In  atelierul  mecanic  al  E.M.  Urlcani,  şeful  de  echipă  Gheor-
          unul  d in tre   m ilita n ţii  săi.  ci   daşi.  ap ara tu l  de  stal  venal  şi   toreşti.  M u lţi   socialist!  au  tu l  de  program   al  p a rtid u lu i,   ghe  Georgescu,  împreună  cu  strungarul  Alexandru  Baban,  veri­  c o n ţin u t".
          a  co n tin u a t  să  trăiască,  ch ia r   co ru p t  Ea  a  dem onstrat * nece­  fost  e xp u lza ţi   din  ţară. sedi­  fică  dimensiunile  axelor  canelate  pentru  locomotivele  de  mină.                     De  fapt,  flecare  form aţie  a
                                        sitatea  în lă tu ră rii  răm ă şiţelo r                    supus  de zba te rii   m e m b rilo r                                                                                    avut  p a rtic u la rită ţi  proprii,  fie
          în  acele  grele  c o n d iţii  de   la                     ile  o rg a n iz a ţiilo r  m un citore şti   U n iu n ii  S ocialiste  şi  C ongre­                                                                   !n  ţinuta  vestimentară,  fie  în
          începutul   secolului.   L u p ta    feudale  din  a g ricu ltu ră ,  a  re ­  au  fost  închise.   m u n c ito rii
                                        z o lv ă rii  problem ei  agrare   in                       sului  de  re co n stitu ire   a  p a rti­                                                                               joc.  Cei  veniţi  de  la  Nucşoara
          pentru  refacerea   p a rtid u lu i                         m ai  a c tiv i  politiceşte  erau  a ­  d u lu i.  Acest  proiect  de  pro ­
                                        favoarea  m aselor  la rg i  ale  ţă ­                                                                                                                                               purtau  în  picioare  opincuţe.  iar
          p o litic   de  clasă  al  p ro le ta ria ­                 restaţi  si  sch in g iu iţi.  gram   rep rezin tă  unul   d in tre
                                        ră n im ii.  Răscoala   reprezintă                                                                                                                                                   cei  de  la  Bretea  Română  erau
          tu lu i  este  axa  dom inantă  a  în ­                       In  aceste  c o n d iţii  s-n  ţin u t   cele  m ai  de  seamă  docum en­
                                        una  din  cele  m ai  m ari  m iş                                                                                                                                                    încinşi   cu   brîie  m ulticolore  ;
          tre g ii  a c tiv ită ţi  desfăşurate  de                   la  G ala ţi,  a  doua  C o n fe rin ţă    te  elaborate   de   m işcarea                                                                              strig ă tu rile   celor  de  la  Streisîn-
          m işcarea  m uncitorească  în  n-   c â ri  sociale  de  )a  începutul  se­  \yci  ţară  a  m işcă rii  m u n c ito ­  m uncitorească   din   R om ânia                                                            georgiu  le  executa  doar  văta­
          n ii  1000— 1910  La  m a n ife stu l   c o lu lu i  al  X X -lc a   pe  plan  e u ­  reşti.  Cel  m ai   im p o rta n t  re­  la  înce putul  secolului  al  X X -
                                        ropean.                                                                                                                                                                              ful,  pe  cită  vreme  la  Sînpetru
          e d ita t  de  c lu b u l  m u n c ito rilo r               z u lta t  al  co n fe rin ţe i  a  fost  pu­  lea  ;   el  co n ţin e   o  scrie   de                                                                 ele  erau  reluate   (le  întreaga
          din  B ucureşti  în  1900,  cu  o-   In   tim p   ce  clasele  e xp lo a ­  nerea  bazelor  unoi  o rg a n iza ţii   p rin c ip ii  şi  idei  înaintate.                             curi  şi  străzi  şi  circum scripţii   form aţie.
                                        tatoare,  preocupate  de  salva­                                                                                                                       electorale  vor  mobiliza  masele
          cnzia  tre c e rii  ..generoşilor"  in                      p o litice   a  clasei   m un citoa re
                                        rea  p ro p riilo r  p o z iţii  de  c la ­                      Conf.  N.  HUSCARîU                                                                   de  cetăţeni  la  executarea,  prin   Revelaţia  spectacolului  de  du­
          P a rtid u l  L ib e ra l,  se  spunea  !                   „U n iun ea  Socialistă  din  R o­
                                        să  am eninţate,  şi-au  dat  m i­                               Academia  de  ştiinţe                                                                 munci  patriotice,  a  unor  lucrări   m inică  au  constituit-o  căluşarii
          ..Nişte  inşi  pot  să  treacă  la  o                       m ân ia4*  şi  reluarea  le g ă tu ri­
                                        na  1n  pa rla m e nt  şî  în  afara lu i                           social-politice                                                                    în  valoare  de  l  000 000  lei.  din  Boşorod  şi  cei  din  Tîrşa.
          parte,  pot  să  sc  rătăcească...,                         lo r  cu  m işcarea  m un citore as­                                                                                                                   Ambele  fo rm a ţii  aparţineau  u ­
          pot  ch ia r  să  m oară,  dar  m iş ­  pentru  a  înăbuşi  cu  cruzim e   că  in te rn a ţio n a lă ,  p rin   t r im i­  „Ştefan  Gheorghiu"                                                                     nor  sate  din  cadrul  aceleiaşi
          carea  m u n c ito rilo r  nu  m oa­  răscoala,   m işcarea  m u n cito ­                                                                                                            Oraşul  Câian
                                        rească,  a  cărei   preocupare  terea  de  delegaţi  la  Congresul    (Va  urma)                                         ne  verzi;  construirea  n  2  sta­                         comune  (directoare  a  căminu­
          re".  Justeţea  acestei  a firm a ţii                                                                                                                  ţii  pentru  autobuze.                                       lui  cultural  de  centru  —  Ana
          a  fost  dovedită  de  evenim en­                                                                                                                                                      M obilizarea  tutu ro r  resurselor   Tuoloş).
          tele  ce  au  urm at.                                                                                                                                    îm bunătăţirea  a c tiv ită ţii   de
                                                                                                                                                                 ocrotirp  a  sănătăţii  se  va  asi­  existente  va  asigura  înd eplini­  La  căluşarii  din  Boşorod.  a r­
           In   acele  m om ente,  cînd  e-                                                                                                                      gura  prin  amenajarea  celei  de   rea  .şi  depăşirea  sarcinilor  pla­  ta  ca  şi  siguranţa  jocului  vă­
          îem entele  în a intate  d in   m iş­  DINAMICA  ASCENDENTA                                                              urbnnc  Crişcior,  sc  va  asigura   u  doua  circum scripţii  sanitare   nului  de  producţie  şi  prestări   deau  o  pronunţată  rutină.  Apa­
          carea  socialistă  depuneau   e­                                                                                         realizarea,  din  contribuţia  vo­  umane  în  oraşul  Simeria,  pre­  de  servicii  cu  50 000  lei,  rea li­  renţele  s-au  adeverit   şi   prin
          fo rtu ri   pentru   organizarea                                                                                         luntară  bănească,  reparaţii   şi   cum  şi  prin  intensificarea  mun­  zarea  de  beneficii  peste  plan  în   spusele  vătafului  Nicolae  M ă li­
                                                                                                                                   întreţinere   de  d ru m uri   pe  o
          m u n c ito rilo r  în  sindicate   şi                                                                                                                 cii  dc  educaţie-sanitară  în  rîn-   valoare  (le  20 ono  lei  şi  de  eco­  nă  (cel  mni  hun  dansator  din
                                                                                                                                   lungim e  dc  Kt  km.   iar  prin
          cercu ri  socialiste,  g u ve rn u l  a                     sebit  de  im p o rta n t,  h o tâ rito r   c o n d iţii  fa vo ra b ile    m ersu lui     dul  eclâţcnilor.             nom ii  suplim enta re  ln  preţul  de   49  cîţi  „câlcaserâ“  în  acea  zi
          ve n it  cu  legea   c o rp o ra ţiilo r,                   in   obţinerea  unor  re zu ltate   ascendent   al  în v â tâ m in tu lu i   contribuţia  voluntară  'în  numea          cost  de  10 noo  Ici.        scena  din  Haţeg).   care  ne-a
          p rin   care  m u n c ito rii  erau  o ­                    bune  la  in v â ţâ tu râ   —  c o n tri­  hunedoreun.       se  vor  realiza  1 nur firi  dc  repa­                       P rin  extinderea  traseelor   de   m .ărturisit  că  împreună  cu  fo r­
                                                                                                                                   ra ţii  şi  întreţin eri  pe  o  lungime
          b lig a ţi  să  in tre   în  aceleaşi  o r­                 bu ţia  celor  peste  4 000  de  ca­  Bazei  m ateriale,  mereu  spo­  dc  )5  km.  Ue  asemenea,  prin   Oraşul  Haţeg:  transport  in  comun,  dezvoltarea   maţia  sa  a  mai  jucat,  la  Deva.
          ganizaţii  îm preună  eu  p a tro n ii                      dre  didactice,  m a jo rita te a   cu   rite .  a  c u ltu rii  de  masă.  tre ­  a ctivită ţi  p a irioliec  sc  vor  exe­  prestărilor  în  construcţii.  îm ­  Petroşani.  OrAştic,   pe  muntele
                                          La  baza  p re g ă tirii  lo t   mai                                                                                     In  vederea   satisfacerii   mai   bunătăţirea   salubrizării   şi   Găina,  Hunedoara,  Chitid,  Gin-,
          şi  sub  conducerea  acestora.   bune  a  tin e re lu lu i  şcolar  lu i-   pre gă tire  superioară  şi  o  bo­  buie  sâ-i  corespundă  d iv e rs i­  cuta  lucrări   suplim entare   în   depline  a  cerinţelor  consumato­  prestarea  altor  servicii  se  vor
          N e m u lţu m irile    m u n c ito rilo r                   gată  exp e rie n ţă   didnetico-pe-   ficarea  si  elcvîuon  con tinu ă   valoare  de  430 <)<)1  lei.  printre                                        ţngn,  Vîlcele  şi  în  alte  m ulte
                                        nedorean   se  află  cele   493                                                                                          rilo r,  industria  loralâ  va  des­  realiza  economii  în  valoare  de
          îm p o triv a   c o rp o ra ţiilo r  erau   şcoli  generale,  17  licee  teo­  dngogieâ.   a  tu tu ro r  fo rm e lo r  dc  m a n i­  care  reparaţii  de  străzi  pe  o   făşura  o  largă  acţiune  pc  linia   50 noo  ici  localităţi.
          din  ce  in  ce  m ai  m a ri.   ast­  retice,  6  licee  de  specialitate.   Ln  aceleaşi  dim e n siu n i   —   festare,  a  m ijlo a ce lo r  de  ac­  .suprafaţă  de  7]  800  mp  şi  în­  d ive rsifică rii  şi  va  realiza   in   Pentru  gospodărirea   cit  mai   Spre  deosebire   de   aceştia,
          fel  că  propaganda  s o cia liştilo r                      am ple  p lin   e xtin d e re   şi  pro ­  ţion are  R ezultatele  bune  ob ­  tre ţin e ri  Brom uri  pe  o  lungim e                                  mesagerii  Tirşei  nu  aveau   îq
                                        11  şcoli  profesionale,  14  şcoli                                                                                      anul  JP70,  peste  plan.  o  produc­  bună  a  păşunilor  vor  fi  an tre­
          pentru  organizarea  de  sin d ica ­  tehnice  şi  dc  m a iştri,  la  care   fun de  p rin   adîneile  im p lic a ţii   ţin u te   în  dire cţia   v a lo rific ă rii   dc  yj 000  ml  ţie  globală  .şi  mar la  dc  115 000   naţi  cooperatorii  şi  ţăranii  cu   satul  lor  de  munte  nici  măcar
          te  cr.i  rodnică.  In  fe b ru a rie    se  adaugă  In s titu tu l  de  m ine   in  e vo lu ţia   s p iritu a lă   a  p o pu­  fo lc lo ru lu i  tra d iţio n a l,  a  v a lo ­  lei,  ceea  ce  asigură   livrarpa   gospodării  individuale   la  lu ­  o  tra d iţie   a  acestui  joc.  Se  spu­
          190.'  Ion  C.  F rim u   şi   Voieu   din  Petroşani,  cu  o  bază  m a ­  la ţie i  —  se  situează  şi  baza   rilo r  in e stim a b ile   din  tezau­  suplim entară  a  20  g a rn itu ri  mo­  crări  de  curăţare  pe  100  ha  pă­  ne  că  in  Tîrşa  căluşarul  ar  fi
          Andrecscu  au  în fiin ţa t  s in d i­  te ria lă    mereu  extinsă  şi  cu   m a te ria lă   a  c u ltu rii  hunedo­  ru l  s p iritu a l  al  p o p o ru lu i  nos­  Ofaşul  Simeiia  bilă  tip  Haţeg.  20  canapele  C ar-   şune.  iar  20  ha  vor  fi  fe rtiliz a ­  fost  adus  de  Ion  Onu  (vătaful
          catul   tim p la rilo r  din   B u cu ­                     rene.  In  cele  peste  300  c ă m i­  tru .  a  p e rm a n e n tiză rii   unor                                                                         form aţiei),  care  ..l-a  fu ra t“  n-
                                        secţii  noi,   dc   su b in g in e ri.                                                                                   poţi.  40  dormeze.           te.  Sc  va  extinde  păşuna tul  ra­  cum  cîţiva  ani  din  Costcştii  O-
          reşti.  După  aceea,  in  decurs   create  ca  urm are  d  h o tă rîrii   ne  cu ltu ra le ,  215  cinem a to gra­  a c tiv ită ţi,  se  cer  a  fi  îm bogă­  M obilizind  rezervele  existen­  In  dom eniul  construcţiilor  sc   ţional  pe  o  suprafaţă  totală  de
          de  im  an.  au  lu a t  fiin ţă    50                      fe.  21  centre  dc  îa d io fica re ,  C   ţite   şi  dezvoltate.  In  acest  do­  te.  subunitatea  I G.C.L,  din  S i-   vor  da  in  folosinţă  cu  15  zile   răştiei,  unde  l-a   văzut  jucîn-
                                        p a rtid u lu i.                                                                                                                                       260  ha.
          rle  sin dica le  în  mai  toate  ora­  A n ii  c in c in a lu lu i  au  adus  în   rase  de  cu ltu ră ,  17  c lu b u ri  ale   m eniu  tre b u ie   e lim in a tă   m u n ­  moria  îşi  vn  depăşi  planul  de   înainte  de  termen  blocul  cu  50   P rin  antrenarea   lo cu ito rilo r   du-se  întîia  oară.  Venit  în  sat,
          şele  din  tară.                                            sin d ica le lo r,  peste  12 000  a r­  ca  în  s a ltu ri,   sint   necesare   producţie  şi  prestaţii  cu  115 000   apartamente  şi  hala  indu stria­  oraşului  Călnn  în  activitate,!  de   cl  a  „strig a t"  chemarea  şi  c-
                                        peisajul  şcolii  hunedorene  pe­                            in iţia tiv e   m ai  la rgi,  cu  am plă   Iei.  Prin  reducerea  che ltuielilor                                        coul  vă ilo r  i-a  adunat  la  un  loc
           A v in tu l  lu p te lo r  greviste  în   ste  200  noi  săli  dc  clasă,  do­  tiş ti  am atori  îsi  etalează   ta ­  de  execuţie  se  vor  repara  in   lă  a  I  I  L.         înfrum useţare  şî  ridicare  a  ni­  pe  fra ţii  Isidor  şi  Ion  G iniră,
          anii  190.' — 1906.  a flu x u l  m u n ­  tă ri  cu  m o b ilie r  şi  m a teriale   lentele  în  fo rm a ţii  corale,  de   aderenţă  rle  pu blic,  îndeosebi   plus  cea.  I  GO0  mp  străzi  şi  tro ­  Reţeaua  comercială  sc  va  dez­  velului  edilitar-gospodă re.se   al
         c ito rilo r  spre  sindicate  puneau   didactice  în  valoare  de  peste   da nsu ri  si  balet,  orchestre  de   în  a ctivita te a   de  educaţie  a-   tuare.  volta  prin  darea  in  folosinţă  a   oraşului  şi  satelor  componente   pe  Ton  Grecu.   Tlie  Rîirbeton.
          la  ordinea  zile i  problem a  cen­  15  m ilioa ne   Ici.  laboratoare   m uzică  uşoară,  fa n fa re    cte.   tc is t-s tiin ţific â   si  de  pregătire   îm bunătăţirea  deservirii  popu­  unui  laborator  modern  dc  cofe­  se  va  asigura   realizarea   din   Adam  Grecu  şi  pe  a lţii,  car*
          tra liz ă rii   fo rţe lo r   m işcă rii   m oderne,  u tila te   ru   a p a ra tu ri   La  acestea  se  adaugă  a c tiv i­  a   tin e re lu lu i  pentru  via ţă .  în   la ţiei  cu  bunuri  de  larg  consum   tărie.  deschiderea  a  4  noi  un i­  contribuţia  voluntară  în  bani  a   au  încercat  să  repete  „jo c u l  rej
                                                                                                                                                                                                                              nou".  I-au  mai  adăugat  şi  eî­
                                                                                                     care  există  ne a ju n su ri  Una­
          m un citore şti  pe  scară  n a ţio ­  m oderne  ele.  La  luate  acestea   tatea  te a tre lo r   profesioniste   nim   constatate.  C ăm inele  c u l­  şi  prestaţii  de  servicii   se  va   tăţi  in  ansamblul  zonei  gării,   II  obiective,  între  care  o  sa­  teva  fig u ri  specifice   in cu rilo r
          nală.  Acest  lu cru  l-a  rea liza t  să  m ai  notăm   un  fa cto r  deo-  din  ju de ţ,  a  c e rc u rilo r  lite ra ­  realiza  prin  :  desfacerea  unui   unei  cerţii  de  tricotaje  fa  .Sil­  lă  de  rOasă.  din  contribuţia  vo­
                                                                      re.  ce n a clu rilo r  de  artă  plas­  tu ra le   săteşti,  a  căro r  a c tiv i­  volum   sporit  dc  m ărfuri  <ătre   va şu  dc  Sus  şi  alteia  dc  fie ­  luntară  in  muncă  —  în tre ţin e ­  din  satul  lor.  Au  reuşit  <i  aici,
                                                                      tică  ele.                     tate  se  află  sub  directa   în ­                         rărie  la  Sîntâm ărin-OHea.   La   rea  şi  repararea  a  50  km  d ru ­  dum inică  fiind  singurii  care  au
                                                                                                     d ru m a re    3  co m ite te lo r   de   populaţie  cu  ccl  puţin  7  Ia  su­  desfacerea  m ă rfu rilo r  indu stria­  m uri.  iar  prin  muncă  p a trio ti­  in tra t  pe  scenă  însoţiţi  de  hîte.
                                                                        Baza  m a lc ria lâ   a  c u ltu rii  de
                      Realizări                                       masă  se  a flă   şi  ea  în  c o n ti­  p a rtid ,  tre b u ie   să-şi  concea­  amenajarea  dc  noi  spaţii  co­  le  se  va  realiza  o  depăşire  de   că  se  vor  executa  lucrări  în   mă  de  cc.rc,  :u  bîtole  trecute
                                                                                                                                   tă  mai  mare  < n  în  anul  1009 ;
                                                                                                                                                                                                                               Tn  rîndu ri  drepte,  ori  în  fo r­
                                                                                                                          astfel
                                                                                                     pă  şi  să-şi  organizeze
                                                                                                                                                                 2 800 000  lei.  Cooperativa  meş­
                                                                                                                                                                                               valoare  de  3  m ilioane  lei  p rin ­
                                                                      nuă  extindere.  In  anul  1969,
                                                                                                                                   m erciale  în  suprafaţă
                                                                                                                                                        de  104
                                                                      in  ju d e ţ  s-au  a fla t  în  con­  a ctivita te a .  îneît  ro lu l  lo r  m o­  mp;  înfiinţarea  a  2  unităţi  noi   teşugărească  va  fi  s p rijin ită   în   tre  care:  amenajarea  unei  zone   artistic  rtintr-o  mînâ   în  alta,
                                                                                                     b iliz a to r  să  crească,  să  se  fa­
                                                                      stru cţie   30  căm ine  c u ltu ra le ,   că  s im ţit  in  toate  c o m p a rti­  de  prestaţii  de  s e rv ic ii;  creşte­  diversificarea  producţiei  de  a r­  dc  agrement  pe  m alul  .^ trfiu ­  sau  aşezat*  in  m ijlocul  cercu­
                                                                                                                                                                 tizanat  prin  crearea  a  20  noi
                                                                                                                                                                                               lui,  construirea  a  800  mp  tro­
                                                                                                                                                                                                                              lu i  (puse  sau  rid irn le   t.nt  în  r it­
                                                                                               în
                                                                      d in tre   care  au  fost  date
                                                                                                                                   rea  producţiei  de  m arfă  n  u n i­
                de  prestigiu                                         folo sin ţă  cele  din  Boiu.  B obîl-   m entele  v ie ţii  lo c a lită ţii.  Este   tă ţilo r   cooperaţiei  meşteşugă­  ţesături  aba  şi  attclc.  tuare.  repar«"!ţii  de  d ru m uri  pe   Strunele  vîu rii  încropeau  cînd
                                                                                                                                                                 nadele  de  covoare  tip   „D o rna“ ,
                                                                                                                                                                                                                              mul  melodiei)  ei  au  demonstrat
                                                                                                                                                                                                                                                bărbătesc.
                                                                                                                                                                                                                                           joc
                                                                                                                                                                                               o  lungim e  de  10  km,  amena­
                                                                                                    necesar  să  fie  serios  im p u ls io ­
                                                                                                                                                                                                                                  adevărat
                                                                                                                                                                                                                              un
                                                                                   Goleş,  B ărâşti,
                                                                      na.  Lesnic,
                                                                                                                                   reşti  cu  î l  la  sulă  fata  de  a­
                                                                                                                                                                   Pentru  buna
                                                                                                                                                                                gospodărire  şi
                                                                                                     nată  a ctivita te a   c u ltu ra lă   de
                                                                                                                                                                                               jarea  a  5  ha  zonă  verde  şî  în­
                                                                      Luncşoara,  Ocîşor  A n u l  1970,
                                                                                                     masă  în  m ed iu l  urban,   unde   nul  1069.             înfrum useţare  a  oraşului  şi  sa­  treţinerea  celor  existente,  refa­  m elodii  line.  cînd  d r/iâ n tu ire a
                                                                      p rin   darea  in  folo sin ţă  a  noi   penetraţia  un or  m ijlo a ce    dc   In  activitatea  dp  înfrum use­  telor  aparţinătoare,  deputaţii  şi   cerea  fondului  silvic  pe  o  su­  altora  pline  de  iureş  şi  viaţă.
             ms,                        si  p ro d u ctivita te    De  aseme­  lo c a lu ri   —   Totesti,   Lunca   râ sp in d ire   a  c u ltu rii  în  masă   litar-guspodâresc al  o ra şu lu i,  şi   com itetele  de  cetăţeni  pc  blo-  prafaţă  (Ic  5  ha.  Ia r  melodia  v io rilo r  se  trans­
                                                                                                                                   ţare  şi  ridicare  a  nivelu lu i  edi-
                                                                      C e rn ii  dc  Sus,  Lunca  C e rn ii
                                        nea.  nu  tre b u ie   să  se
                                                             om ită
                                                                                                                                                                                                                              mitea  şi  în  rîndul  dansatorilor.
                                        fa p tu l  eâ  depăşirea   p la n u lu i   de  Jos.  Silva.şu  de  Jos,  V â li-   nu  poale  s u p lin i   activita te a    satelor  aparţinătoare  se  va  asi­                    Cînd  vătaful  Ton  Onu  a  coman­
                                                                                                    proprie.
          p rin Je rca   de  in d u strie    n li-  de  producţie  la  u n ii  in d ic a to ri   şonra.  B lâ je n i.  R ib iţa ,  Poieni.   Fără  îndoială,  sa rcin ile   a­  gura.  prin  contribuţia  volunta­           dat  fin a lu l,  consătenii  săi  l-aii
         m entará  H uncdoara-D eva.    nu  concordă  în  to ta lita te    ru    Câlanu  M ic.  Tisa  — ,  p rin  do­  n u lu i  1970  în  do m en iul  v ie ţii   ră  în  bani,  extinderea  cu  2  săli   Misterul  unei  sondeze  p riv it  parcă  m ira ţi  dc  ..graSa"
           C om parînd  v o lu m u l  depăşi­  p o s ib ilită ţile   reale  ele  care  dis­  tă ri  cu  m o b ilie r,  in stru m e n te    s p iritu a le   sînt  m u lt  m ai  m u l­  dc  clasă  a  localului  şcolii  ge­  lui.  Dacă  le  spunea  cineva  poa­
          rilo r  de  plan  cu  angajam ente­  pun  în tre p rin d e rile .  m uzicale  şi  ap ara ta j  de  pra c­  te,  m ai  am ple  şi  m ai  co m p le ­  nerale  din   satul   S intandrei.   Dc  unde  şi  pînn  unde   Q   intr-o  adevărata  perdea   de   te  nici  nu  credeaţi  că  trecuse­
          le  anuale  pe  ju d e ţ,  rezu ltă  de   Pe  baza  re a liz ă rilo r  o b ţin u ­  tică  c u ltu ra lă ,  va  aduce  o  spo­  xe  decit  succinta   rezum are   construirea  n   000  mp  de  tro ­  ajuns  una  din  noile  sondeze   ră  20  de  m inute  dc  la  rid ica­
          asemenea  o  situa ţie  po zitivă    te,  p re lu în d   şi  d e zvoltind  e x­  rire   si  m ai  substanţială  a  b a ­  din  rîn d u rile   de  m ai  sus.  E­  tuare  in  satele  L ro i  şi  Birc.en   ale  ruinei  Pctrila  intre  fia­  ceaţă,  l'oate  acesta  este   şi.   rea  cortinei.
          In   prim a   lună  s-au  rea liza t  d in    perienţa  po zitivă  dobînd itâ  in   zei  m a te ria le   a  c u ltu rii   de   se n ţia lu l  este  ca  acest  an,  ho-   Mare,  construcţii  de  dependin-   motivul  că  unii  încă  nu   au   ..La  capătul  jocului  fo rm a ţi­
          angajam entele  anuale  25   la   prîm a  lună  a  a n u lu i,  co n s iliile    masă.  Raspunzînd  ch e m ă rii  la   lâ rîto r  in  încheierea  cu  bune   ţe'an cxe  la  şcolile  generale  din   rele  vechi,  nimeni  nu  ştie.   văzut-o.  Vnde  mai   punem   ilo r  din  Boşorod  şi  Tîrşa,  i-nm
                                                                                                                                                                                                                   noroi,
                                                                                                                                                                                               cu  alături  de  ea:  in
                                                                                                                                                                   Cert  este  cu  actualmente  a­
          sută  la  cărbune,  14  Ia  sută  Ia   de  a d m in istra ţie ,   com itetele   întrecere  lansată  dc  C o n siliu l   rezultate  a  c in c in a lu lu i,  a  sar­  Bîrcea  Mare,  L'roi  şi  Sim crin   proape  200 000  lei.  zac  arun­  zac  şi  coroanele  de  foraj,  ti­  văzut  pe  specialiştii  din  ju riu ,
                                                                                                                                   Veche.  îm prejm uirea  şcolii  ge­
          cupru  în  concentrate,  13   Ia                            p o pu lar   al  ju d e ţu lu i   C on­
                                        de  direcţie ,  orgonele  şî  orga­                         c in ilo r  şi  angajam entelor   n-   nerale  din  satul  Cârpiniş.  P rin   caţi  la  fier  vechi,  fără   ca   jele,  care  după  aspectul  pe   aplaudînd  în  rind  cu  publicul
          sută  la  fontă,  10  Ia  sută  la  o­  n iz a ţiile   dc  p a rtid   au  datoria   stanţa.  C o nsiliu l  po pu lar   al   sum ate.  să  fie   un  an  al  m u n ­  cineva  sâ  pnatâ  da  vreo  re­              spectator  aflat  în  sală.  Nu  ştim
          ţel,  38  la  sută  Ia   cherestea.   să  creeze  cele  m ai  bune  condi-   ju d e ţu lu i  nostru  s-o   angajat   c ii  rodnice,  pătrunse  de   în ­  munca  patriotică  se  vor  execu­  laţie  precisă.  Poate  cei  care   care-l.  au,   nc  fac  sâ   cre­  dacă  acest  lucru  spune  snu  nu
                                                                                                                                   ta  lu crări  în  valoare  de 3 500 000
                                                                                                                                                                                               dem  că  im  au  fost  întral'.uin-
          Aceste  procente  co n stitu ie   o   ţiu n i  pe ntru  ca  luna  fe b ru a rie    ca  în  1970  să  e xtin d ă    b.izu   vă ţă m in te le   preţioase  ale  Con­  lei  p rintre  care:  construirea  a   au  „ <lepozila.t-o“  aici   s-au   fate  niciodată.  Vopseaua,  de   ceva,  cronicarul   spectacolului
          prem isă  certă  că.  in   acest  an,                       m a te ria lă    a  în v â ţâ m in tu lu i                                                                                                             îşi  perm ite  ca  pe  pro p rin -i  răs­
                                        să   m archeze   in te nsificarea                           gresului  al  X -lca   al  P C  R.,  al   15 000  mp  de  străzi  şi  trotuare;   qindit  sâ  nu  inoheţr  cumva   un  oalben  deschis  mai  aco-
          angajam entele  se  vo r  în fă p ­                         p rin   darea  în  folosinţă  a  70                                                                                                                    pundere  sâ  încheie  aceste  rîn ­
                                        ritm u rilo r  de  producţie  Ia  un                         d ă ru irii  entuziaste   pe   „şan­  repararea  a  180 000  mp  străzi   şi  din  acest  motiv  au   dat   )>enl  încă  suprafaţa  utilaju­
          tu i  exem plar.                                            săli  de  clasă,  am enajarea  a   tie ru l"  în ă lţă rii  s p iritu a le   —   şi  trotuare;  întreţinerea  a  30   drumul   şi  la  aburul  prove­  lui.  Cine  ajută   ia   dezlcqa-   du ri  a i  fe licită ri  pentru  comu­
           în d e p lin ire a   ritm ic ă   a  p la ­  n iv e l  care  să  garanteze  înd e­  fi  noi  laboratoare, am enajarea a   parte  inte gra ntă  a   d e zvo ltă rii   km  de  d ru m uri  comunale  ln  sa­  nit  dc  la  centrala   termică.   rea  „misterului“  acestei  son­
          n u lu i  de  producţie,  preocupa­  p lin ire a   cu  succes  a  p la n u lu i   20  baze  sportive  şcolare.  în ­  m u ltila te ra le   a  p a trie i  socia­  tele  aparţinătoare;  amenajarea   Aşa  că  sondeza   e-nvăluitâ  deze  ?  na  Boşorod  1
          rea  susţin ută  pe ntru  onorarea   şi  an gajam entelor.  tregind   a sifcl  buchetul   de  liste.                     ţi  întreţinerea  a  10.5  ha  de  zo­
          co n tra cte lo r  econom ice  se  re ­                                                                                                                                                                                          P.  FARCASIU
          flectă  în  depăşirea  pe  ansam ­
          b lu l  Judeţului  a  p la n u lu i   la
          p ro d u cţia   m a rfă   vîn d u tă   şî  în ­
          casată  cu  5 475 000  lei.  ceea  ce   Procesul  in s tru c tiv -c d u c a tiv                                                                                                                                    m on tn l   acestora,   atitu din e;
                                        din  şcoală  arc  m enirea  de  a
          rep rezin tă  m al  bine  de  8  la                                                                                                                                                                                lo r.   pentru   a  v cn fio u    daol
                                        pregăti  un  tin e re t  capabil  sâ           lâ iic a io fiil                                  m îm   h o t â r it o r   m
          sută  din  an g a ja m e n tu l  anual.                                                                                                                                                                            acest  interes  nu  osie  cum v;
                                        p a rticip e   a ctiv  şi  con ştien t  la
           Toate  în tre p rin d e rile    ju d e ­                                                                                                                                                                          re z u lta tu l  unui  sentim ent  u c
          ţu lu i  raportează  realizarea  şl   opera  de  co n stru ire   a  socie­                                                                                                                                         câtor.
                                        tă ţii   socialiste   m u ltila te ra l
          depăşirea  acestui  esenţial  in ­                                                                                                                                                                                   Nu  peste  m u lt  tim p.  nb>ol
                                        dezvoltate,  cap ab il  sâ  pună  la
          d ica to r  al  p la n u lu i  şi  a n ga ja­                                                                                                                                                                      v e n ţii  claselor  a  V II l-n  şi  .
                                        disp o ziţia   societăţii  fo rţe le   f i­
          m entelor.  R ezultatele  cele  m ai                         O R IIN IA R IA   m                              i n i m                 i i   A   u r a t u l                                                        X lI-a   vor  tre b u i  sâ  ho tă ra -"¡l
          bune  se  consemnează  ia  în tre ­  zice  şi  in te le ctu a le    cele  m ai                                                                                                                                     «asupra  d ru m u lu i  pc  ra re    vor
                                        dezvoltate  din  co m p le xu l  p e r­
          prinderea  de  in d u strie    a li­                                                                                                                                                                               m erge  în  viaţă,  asupra  u H u i
          m entară.  U.V.  Cálan,  F.C.  O-   s o n a lită ţii  sale.                                                                                                                                                        ta ţii  căreia  i  se   vor  d'-du-n
          răştie.  CS.  Hunedoara,  în tre ­  P o rn in d   de  la  u ltim e le   cu ­  rln ţe le   m ereu  oreseînde   ale   v o ltâ rii  econom iei  şl  a c tiv ită ­  lu i,  sub  conducerea  prof. u n iv.   Ţ in in d   seama  de  fa p tu l  că   şi   p ro fe siu n ile   c o n tra in d ic a ­  Prinoip«alul  s fă tu ito r  al  iu '1!
          prinderea  de  p a n ific a ţie   Pe­  c e riri  ale  g e n e ticii  m oderne  si   societăţii,  a tît  pe  plan  econo­  ţilo r  so cia l-cu ltu ra le .  ca  si  în   dr.  N.  M ârgineanu,   reuşeşte   ln   com pletarea   ca ietelor  de   te.  ro r  acestor  tino rj  trebuie
          troşani  şi  în  u n ită ţile   in d u s tri­  de  la  dezvoltarea  ş tiin ţific ă   a   m ie  c it  şi  pe  plan  so cia l-cu l­  punerea  de  acord  a  p re g ă tirii   sâ  condenseze  in fo rm a ţiile   de   o b se rva ţii  asupra  e le v ilo r  s-a   C olaborarea  cu  p ă rin ţii,  f i ­  fie   în  p rim u l  rin d    profuso-
          ei  locale.                   fa c to rilo r  d e zvo ltă rii  persona­  tu ra l.  In   fe lu l  acesta,  o rie n ­  m u ltila te ra le    a  tin e re i  gene­  bază  asupra  s tru c tu rii  b io lo g i­  m a n ifestat  m u lt  fo rm a lis m   din   ru l.  educatorul.   T in e rii   aş­
                                        lită ţii,  se  apreciază  că  poten­  tarea  profesională  nu  este  n u ­  ra ţii  cu  dezvoltarea  în c lin a ţi­  ce  şî  psihologice   a  e le vu lu i,   ind  pe  această  lin ie   o  c e rin ­
            P ro d u ctivita te a   m u n cii  pre­  tele   a n o to m o -fizio lo g ire    şi                                                                   partea  u n u i  nu m ăr  însem nat   ţă  absolut  necesară,  se  im p u ­  teaptă  (io  la  acosta  un  sfu!
          zintă  creşteri  sensibile  în  to a ­  s p iritu a le ,  p o s ib ilită ţile   de  ca­  m ai  o  problem ă  psihologică  şi   ilo r  şi   a p titu d in ilo r   fie că ru i   pe  de  o  parte,  şi  asupra  con­  de  d irig in ţi.  în  v iito r  se  in ­  ne  folo sire a  u n or   form e  v a ­  com petent,  co n firm a re a    u  i  i
                                                                       pedagogică,  ci  are  in  acelaşi
          te  în tre p rin d e rile   din  ju d e ţ,   re  dispune  fiecare  tin â r.  se   tim p   un  p ro fu n d   cara cte r  so­  tin â r.  Aceasta  In  scopul  o ri­  d iţie i  sale  sociale  şi  şcolare   tenţionează   sâ  se   găsească   ria te   de  m uncă  com ună,  care   h o tâ riri  luate,  o  pârero  s  m-u
                                                                                                     e n tă rii  lu i  către  un  gru p  de
                                                                                                                                   pe  de  altă  parte.
          mni  p u ţin   la  „M a rm u ra *  S i-   pot  tra n sfo rm a    in   re a lită ţi   c ia l-p o litic ,  fa p t   pe ntru  care   p ro fe siu n i  cu  cara cte r   om o­  p o s ib ilită ţile   de  în lo c u ire    a   sâ  ducă  la  co n clu zii  u n ita re    cu  căldură,  cu  (Ira g iM r  ln  a
          m eria  şi  M   L.  Haţeg  şi  H u ne­  nu m ai   in   c a d ru l   educaţiei   p a rtid u l  nostru   îi  acordă  o   gen,  din  care  să-şi  poată  a­  In   p rim u l  rin d ,  această  cu ­  acestuia  p rin   introducerea  f i ­  în  legătură  cu  d ru m u l  pc  ca­  ceasta  constă  una  din  p ă o i
          doara  unde  este  sub   n iv e lu l   m u ltila te ra le ,   de zvoltindu -se   deosebită  însem nătate.  In  eu-   lege  pe  aceea  p e n tru   care  are   noaştere  urm ă reşte   asistenţa   sei   psiho-pedagogiee  de  cu­  te   tre b u ie   sâ-1  urmeze  absol­  tu rilc   esenţiale   ale  n o lrL   i
          p la n ific a t   Pc  ansam b lul  in ­  ca  tră s ă tu ri   d o m in ante   ale   v în tu l  ro s tit  la  lu c ră rile   ple­  m ai  m u ltă   p re dilecţie ,   avîn d   psiho-pedagogicâ  a  e le vu lu i  în   noaştere  a  e le v u lu i  C onside­  v e n ţii  şcolii  generale  şl  ai  li­  m isiu n i  dc  educator,  do  rr’i -
          d u strie i  ju d e ţu lu i  p ro d u c tiv i­  p e rs o n a lită ţii  tîn â ru lu i  n a re i  C C .  al  P.C.R.,  din  a p ri­  şi  p o sib ilita te a   de  a  trece  la   tim p u l  şco la riză rii,  cu  scopul   răm   necesar  ca  la  întocm ire a   ceelor.  rin te   s p iritu a l  al  tin e re i  ge
          tatea  m u n cii  a  sp o rit  cu  1,7   De  aici  se  desprinde  nece­  lie   I960,   tovarăşul   N icolae   o  altă  profesie  asem ănătoare,   de  a  p o triv i  m etodele  de  in ­  şi  com pletarea  acestei  fişe  sâ   D ife rite le   categorii  de  şcoli   n e ra ţii.  Ce  va  deveni  fire a r'-
          la  sută,  ceea  ce  corespunde  u­  sitatea  de  a  d irija   pe  fieca­  Ceauşescu  su b lin ia   că  in  to a ­  a tu n ci  cînd  ce rin ţe le   dezvol­  stru cţie   şi  educaţie  la   in d iv i­  c o n trib u ie ,  pe  c it  posib il,  to ţi   de  tonte  gradele   tre b u ie   cu­  d in tre   e le v ii  mei  ?  —  lr--Luu
                                                                                                                                                                                                                             sâ  fie   întreb area  pe  care
                                                                                                                                                                                     asupra
                                                                                                                                                                 fa c to rii  ee  acţionează
                                                                                                                                                                                                                                                     i-n
          nei  depăşiri  efective  de  224  lei   re  tin â r  către  profesiunea  ca ­  te   liceele  şi  şcolile  generale,   tă rii  econom iei  im pun  o  ase­  d u a lita te a   e le v u lu i,  în  asa  fel   in s tru c ţie i  şi  educaţiei  c o p i­  noscute  pe  c it  po sib il  in  toa­  pune  încă  din   clasa  a  V-a
          pe  salariat,  corespunzător  r i t ­  re  se  arm onizează   cel  m ai   colective  de  pro fe so ri  vor  tre ­  menea  schim bare   in e ît  re zu lta te le   practice   sâ   ilo r  —  profesori,  com a nd anţi   tă  co m p le xita te a   lo r  de  către   respectiv  a  IX -a   fiecare  d in
          m u lu i  necesar  pe ntru  ca  pînâ   b in e   cu  tră s ă tu rile   d o m in ante   b u i  9â  desfăşoare  o  «activitate   fie   c it  m ai  eficace  cu  p u tin ­  (ie  p io n ie ri,  m edici,   m u n ci­  profesori,  care,  Ja  rîn d u l  lo r,   ginte.   Răspunsul  In  aceufrei
                                                                                                      In   ceea  ce  priveşte  cunoaş­
          la  fin e le   a n u lu i  în   in d u stria    ale  p e rs o n a lită ţii  lu i,  dezvol­  de  o rie n ta re   sistem atică  a  e­  terea  ob ie ctivă  a  p a rtic u la ri­  ţă.  In   al  doilea  rin d ,  cunoaş­  to ri.  m a iştri  sau  cooperatori   au  da toria  9â  le  facă  cunos­  în tre b a re   presupune  g n j.i  In
                                                                                                                                   terea  e le v u lu i
                                                                                                                                                 urm ăreşte  o-
          ju d e ţu lu i  nostru  să  se  ob ţină   tate  în  procesul   dida ctico-e-   le v ilo r,  de  cunoaştere  a  a p ti­  tă ţilo r  fiz ic e   şi   psihice  in d i­  ne n ta re a   şcolară,  la  a b so lvi­  pe  lîng â  care  sînt  re p a rtiz a ţi   cute  e le vilo r,  a râ tin d u -le    ce   con tinu ă  pentru  a-şi  cunoaş­
          un  spor  ol  p ro d u c tiv ită ţii  de   d u cativ,  in   care  s-a  ţin u t  sea­  tu d in ilo r  acestora,   de  in fo r­  vid u a le   ale  e le vilo r,  ea  se  rea­  rea  clasei  a  V llI- a .  înspre  u ­  e le vii  ln   ca d ru l  p ra cticii.  De   perspective  deschid   şt  cilre    te  e le vii,  pe ntru   a  de/vull,«
          ccl  p u ţin   950  lei  pe  salaria t,   ma  de  potentele  sale  şi  de   m are  a  lo r   şi  a  p ă rin ţilo r   lizează  în  ca d ru l   procesului   na  din  secţiile  lice e lo r  teo re­  aici  d e rivă  necesitatea  obser­  sin t  ce rin ţe le   pe  care  le  p re ­  p o s ib ilită ţile   şi  în c lin a ţiile   lor
          cit  prevede  anga jam e ntul   c e rin ţe le   în tre g ii  societăţi  A ­  despre  d ife rite le   p ro fe siu n i  si   com plex  al  in s tru c ţie i  şi  edu­  tice  şi  spre  liceele  de  specia­  v ă rii  şi  s tu d ie rii  e le v ilo r  In   zintă   Este  necesar  ca,  înce-   pe ntru  a-i  face  pe  ci  înşişi
            Consem nînd  ro d n icia   e fo rtu ­  ceste  potenţe  dezvoltate   în   tip u ri  de  şcoli,  de în d ru m a re   a   caţie i.  p rin   cunoaşterea  psiho­  lita te .  ia r  a  e le v ilo r  din  c la ­  toate  fo rm e le   de  a ctivita te ,  in   pînd  cu  clasa  a  VIT-a.  să  în ­  co n ştie n ţi  de  acestea.
          rilo r  depuse  în  prim a   lună  a   c a d ru l  in s tru c ţie i  şi  ed uca ţiei   şco la rilo r  spre  acele  dom enii   logiei  c o p ilu lu i,  a  fo lo s irii  u ­  sa  a  X lI- a   spre  in s titu te   dc   clasă,  in   m unca  din  ca d ru l  o r­  ceapă  po pu larizare a  în  rîn d u l   P roblem a  o rie n tă rii   p ro fe­
          a n u lu i,  se  im p un  a  fi  s u b lin ia ­  nu  s in t  altceva  decit  v a ria ­  pentru  care  ei  m anifestă  în ­  nui  in stru m e n t  de  lu cru   m o­  in v â ţâ m în t  sup erior  şi  şcoli   g a n iz a ţiilo r  de  co p ii   şi  tin e ­  e le v ilo r  a  ş c o lilo r  pro fe sio na­  sionale  a  tin e rilo r  care  absol­
          te  şi  aspectele  m ai  p u ţin  po­  tele  a p titu d in i  ale  oam en ilo r,   c lin a ţii  speciale   dern.  cum   ar  fi   com pletarea   postliceale.  ret.  in  m unca  so cia l-u tilâ   şi.   le.  ia r  începînd  din  clasa  a  vesc  şcoala  ne  sugerează  com ­
          z itiv e   m an ifestate  în  a c tiv ita ­  p rin   care  se  d ife re n ţia ză   în ­  P o rn in d   de  la  aceste  in d i­  unei  fişe  de  cara cte riza re  psi-   îndeosebi,  în  m unca  d in   a te ­  X l-a   a   şco lilo r  tehnice   de   pa ra ţia   cu  m om e ntul  cînd  ur.
          tea  productivă.   D ific u ltă ţile    tre   ei  si  eare-i  fac   ca p a b ili   ca ţii,  considerăm   necesar  sâ   ho-pcdagogică,  pc  baza  unei   De  asemenea,  su b lin ie m   că   liere.  fa b ric i  şi  uzine,  pe  o­  m a iş tri  şi  a  in s titu te lo r  de  în -   drum eţ,  despârţindu-se  dc  că­
          generate  de  tim p u l   frigu ros,   sâ  dea  un  m axim um   de  ra n ­  arătăm   eîteva  din  problem ele   observări  atente,   sistem atice   tot  p rin   cunoaşterea  e le vu lu i   goare,  unde  cu  adevărat   se   v â ţâ m în t  superior.   In  acest   lăuza  care  l-a  în so ţit  pînâ  a­
                                                                                                                                   se  realizează
                                                                                                                                                    orien ta rea
                                                                                                                                                şi
          g re u tă ţile   în  aprovizion are  si   dam ent  in tr-u n   a n u m it  dom e­  im ediate  ce  trebu ie  cunoscu­  şi  p la n ifica te ,   a   co m p o rta ­  profesională  a  acestuia   spre   călesc  caracterele.  scop,  se  pot  folosi  ore  specia­  tu n ci,  prim eşte   sfa tu l  aces­
          desfacerea  p ro du cţiei  au  fost   niu.  sâ  desfăşoare   o  m uncă   te  de  cadrele   didactice   din   m e n tu lu i  său.  Asemenea  m o ­  meseria   cea   m ai   p o triv ită    Fişa  psiho-pedagogicâ  a r u r­  le  de  d irig e n tie .  v iz ite   o rg a n i­  tu ia   pentru  a  putea  ajunge  pe
          a m p lific a te   dc  fa p tu l  că  nu   c a lita tiv   deosebită,  sâ  creeze,   ju d e ţu l  nostru.  în  vederea  u­  dele  de  fişe   a  elaborat  nu   pentru  in te lig en ţa ,  a p titu d in i­  ma  sâ  se  încheie  la  s fîrş itu l   zate  cu  g rijă   pe   baza  un ui   d ru m u l  cel  m ai  sigur,  ccl  mai
           peste  tot  luna  ia nuarie  a  în ­  sâ  fie  ca p a b ili  de  a  s im ţi  fe ­  nei  c it  m ai   juste   o rie n tă ri   de  m u lt  In s titu tu l  de  ş tiin ţe    le  şi  vocaţia  sa.  Fişa  psiho-   fiecărei  etape  de  studiu  (şcoa­  plan  si  avînd  sa rcin i  bine  în ­  bun,  spre  ţin ta   propusă  Pen­
          semnat.  o  etapă  do  m ob ilizare   ric ire a   p a rtic ip ă rii  lo r  la  p ro ­  profesionale  a  e le vilo r.   In   pedagogice,  care.  după  păre­  pedagogicâ  a  e le vu lu i,  elabo­  la  de  0  ani  şi  liceu)  cu  o  ca ­  tem eiate.  film e   şi  d ia film e   ca­  tru  tin e rii  absolvenţi  dc  şcoa­
           intensivă  a   p o te n ţia lu lu i  e ­  gresul  social.   p rim u l  rin d   se  im pune  sâ  sc   rea  noastră,  m e rită   să  fie   s tu ­  rată  d r  filia la   din  C lu j  a  In -   racte riza re   generală,  care  are   re  ilustrează  frum useţea  un or   lă.  călăuza  aceasta  de  n ă d e j­
           conomie.  La  ..M arm ura"  Sim e-   O rientarea  profesională  tre ­  pornească  de  la  c o n ţin u tu l  o-   diate  cu  ate nţie  ele  to ţi  d in -   s tiiu tu lu i  de  ş tiin ţe   pedago­  m enirea  de   a  arăta   —  în   pro fe siu ni,  a c tiv ită ţi   in  ce r­  de.  s fă tu ito ru l  în ţe le p t pe d ru ­
           ria "  de  pildă ,  s-nu   acum ulat   buie  înţeleasă   ca  un'  proces   ric n tâ rii   profesionale.   la ic    g in ţii  şi.  pc  cit  posibil,  in tro ­  gice.  cu p rin d e   patru  capitole   fu n cţie   de  p a rtic u la rită ţile   fi­  c u ri  pe  sp e cia lită ţi  etc.  m ul  cel  m ai   bun  in  via ţă ,
           unele  râ m în cri  în  urm ă   la                         constă  in   cunoaşterea  o b ie c ti­  duse  în  m a jo rita te a   u n ită ţilo r        zice  şi  psihice  ale  fie că ru i  e-   Cunoscînd   p re d ile c ţiile    şî
                                         com plex  psihologic  şi  pedago­                                                         şi  anum e  ;  1   Datele  m edica­                                                       tre b u ie   sâ  fie  profesorul  —  e­
           producţia  dc  P Incit j  fin it,  dale   gic,  desfăşurat  in  vederea  rea.   vă  a  p a rtic u la rită ţilo r  fizice  şi   şcolare.  Aşa,  dc  exem plu,  fisa   le  asupra  e le vu lu i  :  2.  Datele   Icv  —  lin ia   d e z v o ltă rii  lu i  în   a p titu d in ile   e le vilo r,  interesul   ducatorul.
           moznieaie.  Şi   pro d u ctivita te a    Uzării  unei  a rm o n ii   depline   psihice  in d iv id u a le   ale  e le v i­  psiho-pcdagogicâ   dc  cunoaş­  fa m ilia le ;   3   P ro filu l  psiho­  perspectivă,  profesiunea   sau   lo r  pentru  o  an u m ită   p ro fe ­
           m u n cii, iar  la  I.I.L .  Deva.  Haţeg                   lor,  în  cunoaşterea  c e rin ţe lo r   tere  a  e le vu lu i,  elaborată  dc   pedagogie  al  e le vu lu i  ;  4.  S i­  gru pu l  de  pro fe siu ni  cu  ca­  siune.  p ro fe sorii,   şi  în  p ri­  Prof.  VASILE  BLENDEA
           si  Hunedoara  s-a  rămas   in   in tre   p re d isp o ziţiile   şi  a p titu ­                                                                       racter  omogen  pe ntru  care  a­  m ul  rin d   d irig in ţii,  au  da to­  înspector-şef  la
           urm ă  la  producţia  de  m obilă  d in ile   tin e re i  ge n e ra ţii  şi  ce-  ju d e ţu lu i,   in  do m en iul  dea-  filia la   d in   C lu j  a  in s titu tu ­  tu a ţia   sa  şcolară.  re  a p titu d in i,  specifielnd ch ia r  ria   sâ  urm ărească   com p orta-  Inspectoratul  şcolar  judeţean
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11