Page 60 - Drumul_socialismului_1970_02

DRUMUL SOCIALISMULUI 6 Nr. 4704 <a JOI 19 FEBRUARIE 1970
2

ÎNTREAGA m u n c a să p o a r te GIRUL OPE­ 0 carte pentru părinţi şi educatori:

RATIVITĂŢII, INIŢIATIVEI, RĂSPUNDERII „Adolescentul,

acest necunoscut66
A n u l econom ic 1970, p rin economico, sociale si c u ltu ­ un în a lt s p irit de răspundere in problem ele de educaţie —
sa rcin ile sole. com plexele p ro ­ rale arc create toate c o n d i­ pentru sa rcin ile încredinţate, arătau m ai m u lţi v o rb ito ri
blem e ce stau in foia sindica­ ţiile pentru a sc a firm a m ai in c it fiecare fo rm a ţie să co n ­ p rin tre care V icto r A rde-
Autorul lucrării „A dolescenlul, a c « il necunoscut*. doctorul Jcon
telo r, im pune o m uncă cu ­ plenar in antrenarea în tre g u ­ trib u ie in tegral la m a te ria li­ leanu, dc la preparaţia Lu- R oim elet, se do«edc|te a ti nu numai un aiperrm entot medic, ci ţi
prinzătoare de a ctiviza re a tu ­ lu i colectiv la folosirea ra ţio ­ zarea o b ie ctive lo r ce ne stau peni. Pavcl M oci preşedin­ un bun psiholog, de o rem arcabilă lin e ţe . Piintr-o incursiune in do­
tu ro r fa c to rilo r în vederea în ­ nală a fo n d u lu i dc tim p , a in faţă. tele c o m ite tu lu i sin d ica tu lu i m eniile sociologice tp e cilicc epocii contem porane, R o u ite lel desprin­
de, logic )i lire ic , c o n d u rii ce se impun pentru orientarea linAru-
d e p lin irii ritm ic e , integrale a m ecanism elor si u tila je lo r din — O vie a c tiv ita te se des­ do la depoul C .P.H, ing Io lui odoleicent in perioada d cc iiiu n ilo r, a lă u ririi Ideoluriler laie .
o b ie ctive lo r ce revin m in e ri­ dotare. Această la tu ră a m u n ­ făşoară şi pe şantierele dc lo ­ sif Rcmetc. şeful inspectora­ Totodată, el întreprinde o vastă oc(iune dc indrum ore m edico-piibo-
lo r, c o n s tru c to rilo r şi c e lo rla lţi c ii. p rin com plexitatea sa. este cu in ţe din Valea J iu lu i — tu lu i cu problem ele de p ro ­ pedogogicâ a celor care vin in contoct nem ijlocit cu odo le ice n tu l,
p urlind roipunderao evoluţiei *ole liiic e )i spirituale, in lo lo iu l U-
oam eni ai m u n cii din Valea în a in te de toate o problem ă su b lin ia tovarăşul ing. loan tecţia m un cii — trebuie u t ili­ m o n ita ţii ţi progresului.
J iu lu i. In acest an — se arăta socială, de m axim ă im p o rta n ­ Sitcscu. Noi ne-ani propus ca zate cele mai diverse form e, Volumul ocesta are un corocter de indrumore pentru adolescent,
Sn darea de seamă prezentată tă Cred că nim ăn ui nu -i poa­ experienţa cîslig ală in ce p ri­ in c it această a c tiv ita te să pă pentru părrnfi ţi profesori. Astfel, responsabilităţile p ă rin ţilo r sini
de tovarăşul D avid G a vrilâ , te fi in d ife re n t dacă o c o m b i­ veşte reducerea term enelor trund â pinâ si in chestiun ile scoose in evidenţă, in scopul unei preg ă tiri corecte a liilo r ţ i li-
preşedintele c o n s iliu lu i m u n i­ nă nouă, ce valorează c ît 19 de execuţie să o fru c tific ă m de nuanţă Col ce încalcă d is ­ •celor lor.
Cu subtilă in tu iţie sini in lă ţiţo le ţi a no liro te rg u d u itile psiholo­
cip a l ol sin dica telo r, precum apartam ente, este vililiza tâ sau in tr-o m ăsură crcscindâ .S-a c ip lin a norm elor de tehnica gice ale adolescentului, ceea ce autorul defin e ţte drept ,,c riia mo­
Si în c u v in tu l p a rtic ip a n ţilo r nu la întreaga c i capacitate, ajuns ca durata de execuţie E ceurilâţii. ce rin ţe le unei com ­ rală a adolescentului* ţi core comportó, potrivit observaţiilor sole,
Ia d is c u ţii — urmează să se dacă m etodele în a intate dc a unui bloc să fie redusă de p o rtă ri corespunzătoare în fa ­ trei etopc succesive, lo o tle d ife rite intre e le : perioada revoltei,
petioado închiderii in sine ţi
perioada e ia ltă rii. Sint remorcote de
extragă 7,9 m ilio a n e tone de m uncă ce concură la creste la 9—f> lu n i, la a p ro x im a tiv 3 m ilie si societate, trebu ie să asemenea. Influenţele p o iitiv e pe core le e to td lá oparfenenţo Io
cărbune, să se producă rea e ficien te i economice sint (luni. Perspectiva, sul) acest sim tă in te rve n ţia activă a co­ colectivităţi, cum sini cele de tineret, sportive, culturale, politice,
2.6 m ilia rd e k\V h ener­ aplicate in citeva brigă zi sau aspect, rid ică noi problem e la le c tiv u lu i. iar unde este cazul, Pusă in funcţiune abia anul trecut, Fabrica de stilpî hi­ care ¡I foc pe adolescent să te determine moi concret pe sine, să
dobindeatcă un corocter core să tocă cinste societăţii In cote tră-
gie electrică. va lo rifica re a in m ajoritate a fo rm a ţiilo r dc ra re cadrele tehnice trebuie o p ro b riu l o p in ie i publice. draulici Vulcan a devenit o pepinieră de creştere a cadrelor ieţle .
a peste 310 000 mc de masă Sucru. să dea răspuns, iai organizaţia — La noi — jr â la ;.»varâsa de muncitori. In foto : lăcătuşul Nicoloe Stoic, dind îndrumări A ŞEftBAN
lemnoasă, obţinerea unor pro ­ ing Rodica T a lu lic i. de la ucenicului Nicoloe Tudor. Biblioteca municipală Deva
duse in d u s tria le de m arc în ­ „V isro za " Lupem — n i tonte Foto : N. GHENA
sem nătate pe ntru dezvoltarea m ăsurile luate, există iacă re ­
continuă a v ie ţii econom ico a Conferinţa organizaţiei sindicale zerve dc u tiliz a re a fo rţe lo r
V ă ii J iu lu i. dc m uncă Z iln ic lipsesc in
— P la n u l economic, angaja­ medie 79 dc m uncitoare, cu
m entele asum ate — ară ta dr municipale Petroşani deosebire salariate m ai tin e ­
ine P etru Roman, preşedinte­ re
le c o n s iliu lu i de a d m in istra ţie — E xem plul nu este sin SCRISORI CÂ- Cooperatorii se angajează cu toate
al C entralei că rb u n e lu i d in g u la r — rem arca tovarăşul
Petroşani — au asigurate o P a rtic ip a n ţii la d is c u ţii s-au sindicală să găsească form e C heorghc Sâcâlus. prim -so-
bază m a te ria lă corespunză­ re fe rit pe la rg la angajam en­ v ii. a tra ctive dc antrenare a c rc ta r al c o m ite tu lu i m u n ic i­
tele prezentate în con ferin ţă , tu tu ro r s a la ria ţilo r la m ate­
toare. ca p a cită ţile dc pro du c­ pal al U .T C S indicalele, o r ­
au in d ica t eâi şi m etode care ria liza rea lor.
ţie, fo ita de m uncă necesară, ga n iza ţiile de tin e re t nu pot
să garanteze în d e p lin ire a lor In acest an. 400 dc a p a rta ­ TR[ REDACŢIE
s-au Juat m ăsuri do org an iza­ face ra b a t co n ce p ţiilo r şi a ti­ forţele io întrecerea pentru
in fiecare un itate economică mente voi fi constru ite din >
re. dc in tro du cere a te h n ic ii S-a h o tâ rit ca sin dica le le din panouri m a ri in o u e scop l-i tu d in ilo r înapoiate, d o rin ţe lo r
noi, de generalizare a unor acelora c a ic vor să prim ească
m u n ic ip iu l P etroşani să-şi pu­ Livezeni au fost luate m ăsuri
m etode de m uncă cu m are c it m ai m u lt de la societate şi
randam ent. In scopul Îm b u ­ nă ca ob ie ctiv cen tra l m o b i­ pentru organizarea unui p o li­ sâ-i dea c it'm a i p u ţin C on­ Articole noi de
n ă tă ţirii c o n d iţiilo r de muncă lizarea oam enilor m u n cii pen­ gon dc fabricaţie. Dc aseme­ jugarea e fo rtu rilo r in rid ic a ­
tru ca să se realizeze s u p li­ nea. am h o tâ rit ca prevederile ţesătorie şi artă sporirea producţiei agricole
si a a c tiv ită ţii de e xtracţie , rea masei de sa la ria ţi !a n i­
statul nostru face in co n tin u a ­ m entar la producţia m arfă p la n u lu i anual să le în d e p li­ velul p â rtii celei m ai în a in ta ­
re e fo rtu ri fin a n cia re însem ­ vin d u lâ şi încasată 11 m ilio a ­ nim pinâ la 19 decem brie, ;â te. a ctivita tea dc a face si pe populară
nate. Urm ează să fie date in ne de lei, să se reducă ch e l­ obţinem la toate rece pţiile ca­ cel d in urm ă angajat .să în ­
tu ie lile de producţie cu peste lific a tiv u l de bine si foarte S ecţiile de ţesătorie şi
producţie u tila je independen­ ţeleagă că ceea ce i se cuvine •Sporirea continuă a produc­ p lasjre a judicioasă a c u ltu r i­ fertilizeze iazial întreaga su­
9.2 m ilioa ne lei. ia r Ia bene­ bine Acest program sti ins ce­ ardă populară din cadru!
te in valoare dc peste 109 m i­ dc la societate trebu ie ra p o r­ ţiei ricolc, modernizarea şi lor. fe rtiliz a re a te re n u lu i eu prafaţă cultivată cu griu. iar
fic ii să se ob ţin ă cel p u ţin 0 rc aplicarea neabătută a pre­ cooperai ¡vei meşteşugăreşti
lioane de lei, p r in tr i enrc 20 tat la a p ortul lu i d ire ct pen­ din Haţeg îşi lărgesc con­ dezvoltarea ei intensivă se în­ c a n tită ţi sp o rilc de îngrăşă­ la porumb să administreze ci­
com bine de abataj. 5 com bine m ilio a n e dc Ici s c rip ţiilo r tehnologice, în tâ ii tru în fă p tu ire a s a rcin ilo r cc-i tin u u gama produselor des* scriu ca obiective de maximă m in te organice si m inerale, le 20 tone gunoi de grajd la
pe ntru g a le rii. 10 000 s lilp i h i­ — A ngajam entele in su flc- rea d iscip lin e i sub toate as­ revin la locul de muncă, este tin a tc po pu laţie i. P rin tre însemnătate pe cmc Congre­ executarea in perioadele o p ti­ hcclar pe toată suprafaţa re­
d ra u lic i si alte u tila je si ele­ tilo a re pe care ni le-am lu at pectele ci. o tem einică m u n ­ o sarcină de m are răspundere noile produse creale şi pu­ sul al X-lca al partidului lc-a me si dc ca b la te a lu c ră rilo r partizată culturii respective.
m ente de susţinere Folos;rea — arăta iov. Ştefan C rislea. că de oducalic p riv in d respec­ C onferinţa pentru dare de se in fa b rica ţie sin i : ţ'os* pus in faţa lucrătorilor din « ­ de în tre ţin e re şi re c o lta tu lu i M ă su rile preconizate a se în ­
judicioasă a d o tă rii tehnice preşedintele c o m ite tu lu i s in d i­ tarea p ro g ra m u lu i de lucru, seamă şi alegeri a adoptat m a ­ coastă ramură principală a c- O îm b u n ă tă ţire sim ţito a re va tre p rin d e vor face posibil ea
c a tu lu i de la E.M. Anjnonsa — . înscrierea in norm ele c a lita ­ tum clc şi fu sle lc din stofă
co n stitu ie una din d ire c ţiile suri corespunzătoare ca ic să conomici noastre naţionale cunoaşte a ctivita te a in cadrul unitatea sâ înregistreze un
chem area lansată de către co­ tive. ecosez, sum anele cu glugă,
m ajore ale a c tiv ită ţii lu lu ro r asigure o p a rticip a re vie. e n ­ Pentru satisfacerea mai de­ spor su p lim e n ta r de 30 000 lei
le c tiv u l m in e i noastre tu tu ­ P a rtic ip a n ţii la d iscu ţii sum anele din aba şi d in ferm elor de anim ale A sig u ra ­
m u n cilo i ilo r, in g in e rilo r si tuziastă a celor peste 94 000 plină a nevoilor de produse la pro du cţia globală şi 25 000
im co le ctive lo r de m in e ri din s-au ocupat si dc alte aspecte piele, coliere le şi gulerele rea unor spo ruri substanţiale
te h n ic ie n ilo r no ştri Apreciez do m em b ri de sindicat, a tu ­ tlin m ărgele, sfeşnicele cu agroalimenlare şi sporirea la producţia dc fu ra je , orga­ lei ta pro du cţia m arfă.
in acest co n te xt că a p o rtu l Valea J iu lu i ne obligă să nc ale m un cii sindicale, de popu­ tu ro r s a la ria ţilo r din Valea fa rfu rii şi allele. Aceste a r­ contribuţiei agriculturii coo­ nizarea judicioasă a m u n cii in De asemenea, chibzuind le
d ire c t şi sp o rit at sin dica te­ perfecţionăm co n tin u u s ti­ larizarea s a rc in ilo r şi obiec­ J iu lu i la în d e p lin ire a s a rc in i­ ticole au fost bine a p recia­ peratiste la bunăs'.area po­ ferm a zootehnică. aplicarea meinic asupra posibilităţilor
lo r Ja rezolvarea problem elor lu l si m etodele de m uncă, să tiv e lo r înscrise pc agenda în ­ lo r m ajore ce (e revin din do­ porului şi la progresul gooc- selecţiei pc baze ş tiin ţific e şi de valorificare mai deplină a
m ulăm ce n tru l a c tiv ită ţii în tre c e rii si au cerut o rg a n u lu i cum entele adoptate de cel te de re p re ze n ta n ţii d ife r i­
abataje, acolo unde se hotă sindical să m ilite ze cu m ai de-ul X -lca Congres al P .C It. te lo r o rg a n iza ţii com erciale ral al economiei. în ultimul rezervelor de care dispună
răsle soarta producţiei, să de­ m u ltă fe rm ita te pentru m ate­ A. NAGY cum ar fi O.C.M .A.D. d in an al actualului cincinal coo­ unitatea, cooperatorii din B ir-
peratorilor şi mecanizatorilor
cea Mică şi-au s ta b ilit sâ ob­
Braşov, S ib iu ,
Tim işoara.
p ro p riilo r h o tâ riri.
te rm in ă m in fiecare brigadă
ria liza re a
Planul B ucureşti. Iaşi, I.C.’.S. Ho­ le revine sarcina de marc răs­ ţin ă cil cîtc 100 kg g rîu şi 100
kg porum b la hectar m ai m ult
pundere să asigure valorifi­
m ar La şi I.C.S. „V ictoria**
B ucureşti. O.C.L. Braşov şi carea superioară a potenţia­ Adunări faţă dc prevederi, sâ liv re /e
lului uman. material si fin,in­
Deva — cu caro, de a ltfe l, dar existent, să desfăşoare o în plus la fondul de stat 10
tone de legum e şi 1 500 kg
anual de s-au încheiat contracte pe activitate eficientă, rentabilă, carne.
acest au în valoare de 2
în fiecare fenoá şi sector de
m ilio a n e lei
Bazali pe realizările
de
NICU SBUCHEA producţie. generale pinâ acum si cunoscind efec­
Dezbătând intr-un spirit de
cooperativa meşteşugărească înaltă responsabilitate măsu­ tul favorabil al măsurilor a-
investiţii „Retezatul” Haţeg rile iniţiate dc conducerea în C.A.P. doptatc pentru perfecţionarea
organizării, normării si retri­
Lectorat cu femeile partidului în vederea dozvol buirii muncii în C A P, coo­
tării multilaterale a sectorului p e ra to rii din llia s-au angajat
In cad rul le cto ra tu lu i cu cooperatist al agriculturii, a- cu foate resursele în în lrcce -
fem eile, organizat de com i­ dunărilc generale ale coope­ re. Depăşirea pttnikicfiei ^pla­
tetul dc fem ei de la E M . ratorilor din judeţul nostru1 n ifica te cu 57 kH ş» 200 k *
G helar, se fac periodic ex­ au evidenţiat noi şi însemnate îm bun ătăţire a in d ice lu i de na­ legum e Ia hectar, obţinerea
puneri pe teme dc educaţie, resurse de creştere a produc­
l-a rezu ltatele bune o b ţin u ­ ta lita te constituie fa cto rii care şi livra re a peste prevederile
cu ltu ră , ş tiin tfi ele. ţiei agricole, a căror fructifi­
te la aceste u n ifă ti, o c o n tri­ dau g a rcn jia o b ţin e rii unei con tra ctuale a 10 000 kg c a r­
Dc curînd, in faţa unui care este menită fă formeze
b u ţie deosebită au adus-o co ­ p ro d u cţii sup lim e ntare dc 100 ne rep rezin tă obie ctivele ce
le ctive le de m u n c ito ri de pe m are nu m ăr de fem ei, pro­ suportul temeinic al infăo- litr i lapte pe cap de vacă şi vor asigura o creştere a pro­
luirii angajamentelor asuma­
ş n n ticrclc de co n s tru c ţii La fesoara A na liâgă rcan ti a te de organizaţia judeţeană de liv r ă r ii peste plan la fo n ­ d u cţie i globale şi marfă cu
M in tia , şa n tie ru l „E nergocon- făcut o expunere |>e tema du l cen tra lizat a 4 500 kg peste 100 000 lei.
s tn ic tia " a rea liza t p la n u l de ..Despre educaţie, şcoală şi parţid Hunedoara în întrece­ carne. In vederea re a liz ă rii linei
producţie pe luna ia nuarie a c. fa m ilie *’, ia r m edicul pe­ rea cu celelalte organizaţii P rin m obilizarea susţinută p ro d u c ţii sup lim e ntare de
d ia tru Ştefan Zninescu a judeţene ale partidului din
în p ro p o rţie de 127,3 la sută, a fo rţe lo r şi m ijlo a ce lo r dc ca ­ 19 000 kg cercate. 400 kg ca r­
ţin u t expunerea cu tem a ţară.
iar şa n tie ru l „E nergom onla j “ re dispun, coo pe ratorii din R i- to fi fa hectar. 5 500 litr i (apte
in p ro p o rţie de 104,9 Ja sută. „C o n ştiin ţa şi instinctul*'. Chemarea la Întrecere n- biţa au apreciat că în acest şi liv ră rii a 3 200 kg carne
Se poate a firm a că re z u lta te ­ NICOLAE STOICA dresalâ do către cooperatorii an au asigurate c o n d iţii d e p li­ peste prevederi, cooperatorii
le o b ţin u te pe luna ia nu arie E. M. Ghelar din Prîcaz tuturor cooperati­ ne să depăşească p ro d u cţiile din V eţel au v ia b ilii să-şi con­
pe to ta l ju d e ţ sin t Sn m are velor agricole dîn judeţ a gă­ p la n ifica te eu 50 kg grîu. 150 centreze e fo rtu rile spre p re ­
parte satisfăcătoare. sit un puternic ecou în fie­ kg porum b şi 500 kg c a rto fi gătirea corespunzătoare a te ­
care unitate, e slirnit un viu
Dacă m a jo rita te a be ne ficia­ la hectar, să livreze in plus ţa ­ re n u lu i. folosirea unor sem in­
rilo r dc in v e s tiţii au o b ţin u t Creşterea producţiei de ..Cu cil metal se produce tona de metal?“ interes pentru folosirea cu ţă dc pre vederile con tra ctuale ţe din soiuri selecţionate, c-
re a liză rile pe care le-am a ră ­ energie electrică consti­ randament maxim a posibili­ 000 kc carne şi 200 kg b rîn - xeeularea în c o n d iţii agroteh­
tăţilor existenţe in
vederea
tat. tre b u ie să spunem că re­ ză. S porirea p ro du cţiei a g rico ­ nice superioare a lu c ră rilo r
zultatele din luna ia n u a rie ale tuie un obiectiv de ma­ ştiinţîfic ol M.I.M. o avizat în lîzot împreună cu Centrala în- creşterii producţiei vegetale le globale cu peste 50 000 Ici de în tre ţin e re . îm b un ătăţire a
şi animale.
unor în tre p rin d e ri si şantiere ximă însemnătate spre anul 1969 un studiu de dezvol­ dustriolă Hunedooro rezultatele co m p a ra tiv cu cca s ta b ilită liră n irii a n im a te lor şi reduce­
sin t sub p o s ib ilită ţile pe care realizarea căruia sint con­ tare şi dotare o 8 unităţi l.C M obţinute in anul 1969 şi o sta­ C ooperatorii din Boz. eva- p rin plan şi reducerea c h e ltu ­ rea risip e i de fu ra je .
le au Se constată că u n ii be­ centrate importante re­ mai imporlonte (Berceni, Sime- bilit luarea măsurilor care sâ luind în mod real potenţialul ie lilo r de producţie cu 2 la Angajamente însufleţitoare
n e fic ia ri au în re g istra t p ro ­ rio, Coransebeş, Ploieşti ş.o.) cu permită reducerea multilaterala productiv al unilălii şi ţinind sută constituie expresia sin te ­ şi-nu asumat, de asemenea,
cente cu m u lt sub m edia pe surse materiale şi umane. ce consumul de metol o con­ utilojele necesare, astfel ca greu­ şi continuă o consumurilor de scama de necesitatea introdu­ tică a e fo rtu rilo r ce vo r li cooperatorii din Câstău.
ju d e ţ Asa este cazul la C en­ Supravegheată atent de stituie scurtarea duratei de in- tatea volumetrică medie o fieru­ metol în toote fazele de produc­ cerii noilor tehnologii impuse depuse in scopul co n so lid ă rii Pischinti. Hâsdat Bretea Mu
tra la că rb u n e lu i Petroşani, către mecanic, uiiaşo tur­ cărcorc o fierului vechi in cup­ lui vechi sâ creosco de circa 2,5 ţie Ministerul va sprijini şi în de stadiul actual de dezvol­ eeonom ico-organizatoriee a co­ reşanâ. Ocolîsu Mic. Rişculiţa
C entrala m in e re u rilo r n e fe ­ bină a grupului energetic toarele Martin, operolie care ori. Pentru primo etopâ, colegiul viitor prin ţoale mijloacele îm­ tare a cooperativei, s-au an­ o p era tivei şi rid ic ă rii n iv e lu ­ si alţii Insolite de măsuri
roase Deva. C o m bin atul de favorizează o oxidare puternică M IM o hotorit ca in perioada bunătăţirea permanentă a dotă­ gajat să o b ţin ă n depăşire to­ lu i re trib u ţie i coo pe ratorilor. chibzuite, aceste angajamente
exploatare şi in d u stria liza re a nr. 1 de la C.T.E. Mintia, şi antrenarea acestor oxizi în 1971-1975 so se oloce in acest rii şi organizării sectoarelor de tală a produ cţiei de cereale lin angajam ent m o b iliza to r reflectă răspunderea cu care
le m n u lu i Deva, Regionala C.F. funcţionează ireproşabil. gazele arse evacuate Io coş. In scop o sumă de 200 milioane p la n ifíca le de 18 000 kg. ia r şi-au asum at şi coope ratorii cooperatorii din judeţul nos
Dbva şi altele. vederea ridicării indicilor inten­ lei in cadrul fondurilor de in­ produc|ie din întreprinderi astfel la ca rto fi sporul de producţie din Şerct. Ei au s ta b ilit sâ tru privesc soarta producţiei
Foto : V. ONOIU incit economia naţională sâ poa­ va reprezenta c ile 500 kg la realizeze u.i spor de 100 kg
O situ a ţie eu lo tu l neeores- sivi de utilizare a cuptoarelor vestiţii pentru 4 boze din cele agricole a acestui an. holă-
punzâtoflie se prezintă la cei Mortin şi o reducerii arderilor tă beneficia de cantităţi mereu hectar. Principalele pirghii a­ g iiu şi 120 kg porum b boabe rîroa lor de a da viaţă sar­
29 de b e ne ficiari care nu au prevăzute in studiu. sporite de metal de calitate su­ supra cărora sc va acţiona la hectar. In acest scop, ad u­ cinilor stabilite dc organiza­
rea liza t nim ic d in p la n u l de de fier vechi. Consiliul tehnico- Precizăm câ ministerul a ono- perioară. în acest scop le constituie am- narea generală a h o lâ rît să ţia judeţeană de partid.
in v e s tiţii pe luna ianuarie.
Aşa este cazul la în tre p rin d e ­
rea ..M arm ura*’ S im eria, U z i­
na M M R. S im e ria. 1 A S ,.A- Dind curs unei prom isiuni fă­ celor afiliate merg dc la co­
vicola'* M in tia . Inspectoratul cute in coloanele ziarului, dc a ordonare pînâ la activitatea d i­
s ilv ic judeţean şi altele. A rest vizita comuna Rmnos pentru BILANŢUL POSIBILITĂŢILOR SA SE rectă cu a rtiş tii am atori. Cu
lu cru a afectai o parte din a-i face „rad iog rafia " vie ţii m ajoritatea sătenilor care u r­
e fo rtu rile depuse de c e le la l­ spirituale, am descins într-una mează eâ fie incluşi în form a­
te eo lcclivc, d im in u în d re zu l­ din zilele trecute în frumoasa ţiile noi. aflate în pregătire, se­
tatele pc ansam blul ju d e ţu lu i comună din Cim pul Punii. A ­ cretarul com itetului comunal
şezare ci^ bogate tra d iţii cu l­
Recent, plenara C o m ite tu lu i turale. cu o apreciabilă zestre MATERIALIZEZE LA LUMINILE RAMPEI de partid şi prim arul comunei
judeţean dc p a rtid a s ta b ilit au stat de vorbă personal, i-au
sarcini concrclc. ca pc t r i ­ folclorică — de la care. cu p ri­ atras spre activitatea căm inu­
m estrul T a c. să se realizeze lejul unui trecut .spectacol al amplă avem nevoie dc mai lu i cultural.
cel p u ţin 22 In sulă din ştafetei „C ăutătorii de com ori“ m ulte form aţii artistice cu ac­ Extinzând spectru) „radiogra­ Atrăfiînd atenţia consiliului rapsod) la spectacolele căm inu­ pentru dezvoltarea acestui „b i­ Cnntinuind să se lucreze in
plan ul anual dc in v e s tiţii U- am aşteptat m ult mai m ult — tivita te permanenta — ne de­ fie“ al anchetei noastre, sâ ve­ popular comunal asupra acestor lui cultu ral de centru, dacă un ne“ (dc a ltfe l relativ), se pro­ acest mod. eliniinîndu-sc d e fi­
n ilă tilc care nu au re a iiz.it Romosul nc-a întâmpinat dc a- clară tovarăşa directoare. A lă­ dem care este activitatea căm i­ aspecte (a căror urgentă reme­ spectacol in sat. cu forţe pro­ pun în tiln iri lunare cu sătenii, cienţele semnalate şi acordind
nelor culturale afiliate
Stăm
n im ic din planul dc in v e s tiţii ( castă dată cu un autentic b i­ tu ri de căluşari — despre ca­ diere sc impune !) sâ m enţio­ p rii. nu poate ii organizat. Ni la şcoabâ, cec a ce a r însemna: căm inului cultural o atenţie
pe luna ianuarie a c vor lanţ a l., posibilităţilor. Pentru re s-a scris de m ulte ori — de vorba cu învăţătoarea Ana năm insă ca, deşi în perioada s-a răspuns ferm : şedinţă cu p ă rin ţii 4 lectorat permanentă, viaţa spirituala a
trebu i să-si concentreze e fo r­ câ, deşi in intervalul dintre a­ Pîrvan, directoarea căm inului de iarnă lucrează singur fn — Im posibil, Nu am de un­ S acţiuni culturale Cam greu, comunei nu va avea decil de
pariţia prim ulu i articol şi re­ avem o form aţie (le teatru în cultural din Romoşel sat, învăţătorul foan Todor a de să duc nici măcar un solist. nu ?
tu rile ca in lu n ile feb ru arie limba română, instruită de to­ pus In scenă cu tin e rii piesa Considerăm câ atitudinea d i­ N'e-am exprim at opinia că o eîştigat.
si m a rtie să realizeze proecn- venirea la Romos au fost în­ varăşa Evanghclina Vasiu, ca­ — Mă simt răspunzătoare — „N eam urile“ , iar cu elevii de rectorului căm inului cultural form aţie de căluşari a elevilor A m biţia romoşenilor fne re­
le de cel p u ţin 12 la sulă pe treprinse citeva acţiuni, ele nu re a pus în scenă „Patim a ro­ ne declara dinsa — că nu am la şcoală susţine des o seamă din Vaideî trebuie sâ fie apre­ din Romos ar aduce un colorit ferim la întreaga comună) este
lună din p lan ul anual. erau în măsură sâ reprezinte contribuit suficient, in aceste
adevăratul potenţial spiritual şie“ , o form aţie de teatru în prim e două luni ale anului, la ciată la justa valoare de (âh e specific şi ar putea reprezenta a rlivâ . La numai două săptă­
Din re a liză rile o b ţin u te pe limba germană. solişti vocali. com itelui comunal de partid şi
al comunei. viata spirituală a comunei. N-a comuna. mâni după apariţia p rim u lu i
luna ianuarie se constată că In prezent repetă şi îşi aşteap­ luate m ăsurile dc rigoare. — Avem căluşarii — copii din nostru articol, am avut plăce­
împreună cu directoarea că­ lost insă uşor sâ convingem
trebuie să se in te nsifice a c ti­ tă apariţia în scenă grupul vo­ Dialogul nostru cu factorii Vaidei (form aţie a şcolii — n n.). rea sâ constatăm punerea în
m inului cultural al comunei, O. form aţia noastră de căluşari sâ Radiografia
vitatea în special pentru rca- ia i. form aţia de fluieraşi. Ne răspunzători de viaţa culturală — Dar ne gîndim la o form a­ mişcare a unor im portante re­
lim pia Iar. analizăm activitatea renunţe La supărarea că pen­
liznrca o b ie ctive lo r prevăzute desfăşurată In prim ele două străduim sâ constituim un cor tru ansamblul „T iv in d " nu au a comunei continuă. Profesoara ţie de amploare şi de calitate ! sorturi şi evidenţierea unui au­
a f i puse ih fu n cţiu n e in se­ luni ale anului. Numărul dc dc 45 persoane (care sa poa­ fost ei cei aleşi. A trebu it sâ stagiunii de iarnă Cornelia Ror/.a, secretara comi­ — Am încercat, dar n-am in­ tentic bilanţ al po sib ilită ţilor
m estrul î a c. lă susţine un spectacol amplu discutăm cu răbdare, să )c a- tetului comunal U.TC., ne asi­ sistat suficient Vom face totuşi dc îm bunătăţire a a ctivită ţii.
m anifestări la centru de comu­
In tre m u ltip le le problem e nă (14) paie, la prima . vedere, la sărbătorirea semicentenaru­ râtăm că aceasta nu scade cu gură câ o acordat şi va acor­ două echipe ale elevilor, de flu ­ Râmine doar ca el să se mate­
care rond¡lionea'/â in tra rea în suficient. Evidenţiem expune­ lui) şi. eventual, un taraf. nim ic (lin valoarea lor. In cele da şi în v iilo r întregul sp rijin ieraşi şi de dansuri, care să rializeze la lum inile rampei.
c irc u itu l econom ic la data rea „Dem ocraţia socialistă, ca­ Dorinţa no;v;tr(i de a perm a­ din urmă am reuşit şi, acum, dc programe artistice La une­ pentru mobilizarea tineretului poala apărea, cu succes, ală­
p la n ifica tă a o ric ă ru i obiectiv, dru l a firm ă rii in iţia tive i com­ nentiza activi la tea fo rm aţiilor romuna dispune din nou de le spectacole date de căminul la a ctivită ţile căm inului. tu ri dc celelalte form aţii ale T. ISTRATE
o deosebită im p ortan tă are n- petente şi responsabilităţii fie ­ existente, dc a crea altele noi două form aţii puternice (Ic că­ de centru, tin e rii din P işD iinţi — Am avea nevoie Insă de o căm inului cultural.
sigurarea la tim p a u tila je lo r cărui cetăţean“ , scara dc cal­ este destul de mare. Trebuie sâ luşari — Romos şi Romoşel, La ar fi dornici sâ participe cu sală mai mică. destinată acti­ Dialogul pe aceeaşi temă. N. A. : La numai o săptâinî-
l r,hno)ogice. orice întârziere cul „C it venit va aduce mem­ arăt însă câ l(nmosu) a moşte­ aceştia vom mai adăuga un solişti vocali şi instrum entişti. v ită ţilo r de club — nc decla­ purlot cu tovarăşul Vasile Va- nâ după vizita la Romos, am
m livrarea lor creînd grea- b rilo r cooperatori aplicarea noi­ nit nu numai tra d iţii Inim o a­ grup de 4 solişti dansatori şi La un pol cu lotul opus se ră dînsa. Nu putem pretinde t i­ silca. comandantul u n ită ţii de asistat la spectacolul «Ic la De­
lă'.i in realizarea la term en lor norme de retrib u ire a mun­ se. ci şi unele grcutăli. Numă­ un solist instrum entist poliva­ situează activitatea de la Vai- nerilor să stea. scară d r scară, pionieri a Şcolii generale Ro­ liu al ştafetei folclorice. A r­
a o b ie ctive lo r prevăzute şi. In c ii“ . prelucrarea temei „P ăstra­ rul intelectualilor ((»munci este lent. Pentru viito r intenţionăm dci De fapt, şi atitudinea to­ in tr-o sala marc, pe rare e im ­ mos. a subliniat aceleaşi bune tiştii am atori din Romos au
fin a l, la realizarea in voci i ( ii­ rea şi apărarea avutului ob- destul de mic. faţa de altele, şi sâ mai aducem în scenă un varăşului loan Nistor, directo­ posibil s-o încălzeşti ca lumea. in te nţii şi., doar atlt. .susţirfut un program de paste
lor. şlesr”. o deplasare în cadru) este greu sâ susţinem o viaţă grup vocal şi o form aţie de rul acestui cămin cultural, este Acolo se află televizorul, dar Tn încheierea anchetei noas­ două orc ! In sală erau pre­
C om itetele de d ire cţie şi ştafetei folclorice ţî o găzduire culturală com petitivă cu cca a teatru. cu totul surprinzătoare. Deşi la ce bun ? tre am stat de vorbă cu tova­ zenţi secretarul C om itetului co­
unor comune mari. Vreau să
munal de partid Romos, prim a­
o rg a n iza ţiile de p a rtid au da a Hccstcin In iest, rîto v j meda­ învăţătorul loan Todor. d i­ beneficiază de condiţii m ult su­ Profesorul Nîcolae Şlcf, d i­ răşii loan Buciuman, secretarul rul comunei (membru al unei
ton a să m obilizeze toate fo r ­ lioane, expuneri sau seri lite ­ amintesc numai faptul că de in ­ rectorul căm inului cultural din perioare fala de Pişchinţi, că­ rectorul Şcolii generale Romos. com itetului comunal dc partid form aţii artistice), secretarul
ţele în realizarea exem plară a rare. susţinute de bibliotecii, a- struirea (mii ului şi grupului v ocal P işrhinţi, nu bOncliciaz" de m inul cultural de aici nu are după ce ne aminteşte câ a e­ şi tOiin Muntean, p rim arul co­
vîiul de obicei teme literare, ar din Romos sc ocupă profesorul condiţii deosebite pentru des­ nici o activitate artistică pro­ xistat o anumită „răceală“ , re­ munei. Este îm bucurător faptul com itetului comuna) U.TC., d i­
s a rcin ilo r de in v e s tiţii, astfel rectorii căm inelor culturale din
completa acest sumar A n a li­ de istorie Cuinei Ştelan şi în­ făşurarea a ctivită ţii. De-abia prio, m ulţum indu-se ui... a cti­ ţinere. în participarea cadrelor câ a jutoru l pe care conducăto­
in cit să asigurăm punerea în zând însă mai atent program e­ vaţă loa rea V'slcra Drâgan. C'u de «vuind a lost evacuat grîul vitatea < inem utogralului sătesc didactice la activitatea căminu­ rii comunei îl acordă m uncii Romos şi Romoşel, profesorul
fun cţiune a tu tu ro r cap acită­ le de activită ţi şi cnnstalînd că cunoştinţele şi entuziasmul lor C A P -ului din sala căm inului Doar vara. cu elevii, se mai la­ lui cultural (nu vedem sensul culturale nu se manifestă nu­ Cornel Ştefan
o parte din aceste ultim e ma­ suplinesc excelent un d irijo r — cultural, m obilierul se află în­ ce cile ceva Ceea ce s-a realizat tn lr-o
ţilo r de producţie p la n ifica i? „reţin erii'* din moment ce regu­ mai în vorbe, ci in activitatea
nifestări nu s-au ţinut, obser­ profesor dc mu/.hâ. dar d.u â că In Aure) Vlaicu, iar o sală Am insistat pe lingă director săptăminâ merită calde fe lic i­
şi să dăm în fnlo sin lâ toate văm câ sumarul devine şi mai... acesta ar exişt i, talentul lor mica a căm inului cultural func­ să cercetăm împreună posib ili­ lamentul şcolar obligă!) şi a fir­ concretă. Preocupările lor pen­ tări şi oferă garanţia produce­
obiectivele social - cu ltu ra le sumar. l-am puica destina in stru irii ţionează pe post de magazie de tăţile de a contribui măcar cu mă câ acum lu cru rile merg bine. tru înviorarea a ctivită ţii cămi­ rii revirim entului aşteptat pen­
prevăzute — Pentru o activitate mai altor form aţii. lemne a cooperativei agricole. ceva (cu un solist vocal sau un lntrebîndu-1 ce se poale face nului cultural de centru şi a tru viitor.