Page 61 - Drumul_socialismului_1970_02

3
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4704 • JOI 19 FEBRUARIE 1970

bloc notes * bloc notes * bloc notes * bloc notes

VIITORII SUBINGINERI CINEMA

Medicamente noi DEVA: Pocotul d io g o ite i (Cine-
m otogrolul „P o l/io ’’) ; Soarele va-
SIM tRfA :
g a b o n ţilo r
(„A ria ") ;
In fata examenelor Paria ( „ M u it} u la| ; HUNEDOARA:
Femeia îndărătnică
(„F lo e o ro ");
C ălugărea, seriile I—II („S id e ru r­
In u ltim a perioadă au a­ în lo cu it cu tio rid a z in (ac­ g ic u l" ) ; CALAN: Balada pentru
p ă ru t în u n ită ţile fa rm a ­ ţiun e tra n ch iliza n tă ) ; me- M oriuca (..II Iunie") ; GHELAR:
'Au tre cu t tre i semestre de r ii in g in e ri, care au pus ac­ ta noastră u n ive rsita ră pot ceutice- m edicam ente noi, xa fo rm im p o rt. în lo cu it cu Contele Bob», spaima «estului
sălbatic („M in e ru l* ); PETROŞANI :
!a ora cln d in a m fite a tre le cen tul în p rim u l rin d pe o spune că sîntem tra ta ti la fe l m exa fo rm indigen ; urose- In impâ«â(ia Icului dc a rgint (,,7
in s titu te lo r de jn v â ţâ m in t su­ p re g ă tire teoretică adecvată, ca şi cei de Ja secţiile de in ­ de producţie indigenă, ca­ N oiem brie") ; Un glonte pentru
IUPENI :
perior, a lă tu ri de v iito r ii in ­ strîns com binată cu p re g ă ti­ g ine ri. m u lţu m in d pentru a­ re înlocuiesc cu bune rezu l­ in id indigen înlocuieşte la- j general („R ep u b lica ") | („M u n c ito ­
pe Oder
Primăvara
g ine ri, au lu a t loc şi p rim ii rea practică d e lim ita tă în ca­ ceasta con du cerii in s titu tu lu i tate o serie de m edicam en­ sixu I (am bele cu acţiune resc") ; Căldura („C u ltu ra l") ; IO
studenţi a p a rtin irid se cţiilo r d ru l sp e cia lită ţii, accenluin- şi C U A S .". te d in im p o rt. P entru in fo r­ d iure tică). NEA: Un glonte pentru general
de sub irig m cri, s o lic ita ţi ca. du-se num ai la tu rile e i' speci­ A fla t a lă tu ri dc noi, cole­ T ovarăşul farm acist C. ! („M in e ru l* ); Rio Bravo, seriile I—II
(„7 N oiem brie“ ) ; AN INOASA : Ti­
In fin a l, să conducă d ire ct fice. gul său, Ştefan Bacs, a ţin u i marea c itito rilo r no ştri enu­ grul („M uncitoresc” ) ; PAROŞENI:
sdctoare de a c tiv ita te d in ra ­ R ezultatele nu au în lîrz ia t să mai a d a u g e : „A m d o rit m erăm citeva exem ple : pa- Delagroaca. d ire cto ru l O ii- j M icul lugor („E n e rg ia "); PETRI
m u rile pro ductive. In Judeţul să se arate ,,Cu toate că m a­ fou rte m u lt sâ fiu in g in e r cu ra fle x. în lo c u it cu clorzo- c iu lu i farm ace utic Deva j LA: Creola, ochii-(i ard co (Iacă*
ro („M u n cito re sc *); URICANI: Ce­
nostru, cu un p ro n u n ţa t spe­ jo rita te a lo r sînt v e n iţi direct a ctivita te directă in ram ura xozon (acţiune a n tircu m a - ne-a asigurai că m edica­ le trei n opţi ole unei iubiri („7
c ific m in ie r, s-a s im tit nevoia din producţie, au reu şit to ­ pro du cţiei, d a r o dată cu în ­ N o ie m b rie "); ORAŞTIE: Vâ place
deschiderii in ca d ru l I. M. Pe­ tuşi să se încadreze in ritm u l fiin ţa re a s e c ţiilo r de su b in g i­ tic â ): steranabot. în lo cu it m entele fabricate Ia noi in Brahms ? („P a lrio ") ; Faţa („F la ­
GEO AGIU-BAl: Pe teran
căra") ;
troşan i a tre i secţii — m ine, ob işn uit de pregătire u n iv e r­ ne ri m i-am d a t seama că ab­ cu clo rtcstoreon (acţiune a- tară au o acţiune terapeu­ p rop riu ; HAŢEG: F ra ţii Karama-
top ogra fie m in ie ră şi e le ctro ­ sitară, ia r procentajul de p ro ­ solvind o asemenea secţie, v i­ n a b o liz a n tâ ); a la ra x u l. în ­ tic ii în a ltă , duc la vin de­ iov, seria a 111-a („P o p u la r") ; BRAD:
m ecanică m in ie ră — care să m ovare este a p ro p ia t celor dc sul meu va putea fi rea liza t lo cu it cu h id ro x iz in (a cţiu ­ carea a fe c ţiu n ilo r pentru B ătălia pentru Rama, seriile I—II
(„S lea u o
ro »ie ");
GURABARZA :
pregătească cadre tem einic Ia secţiile de in g in e ri". Re­ in tr-u n tim p m ai scurt Ca a­ Holul noii oerogări do pe aeroportul internaţional Bueu- N oaptea e făcută pentru O vita
o rie n ta te d in puncb de vede­ m arca ap a rţin e stu d e n tu lu i lare. am o p tat pentru această reşti-Otopeni. ne tra n ch iliza n tă ); m elerin. care sînt prescrise. („M in e ru l"); IH A : N oopleo gene­
re profesional, m e n ite să îm ­ Vasile C răciun, vicepreşedin­ secţie ra lilor, seriile I—II („L u m in a ").
bine arm onios pregătirea in ­ te al C U .A S din in s titu t. Mai avem două semestre
telectuală cu cea practic a ­ D o rind să cunoaştem dire ct pinâ cînd vom fi repartizaţi
p lica tivă . g in d u rile d in sesiune şi de v i­ la locurile noastre de muncâ.
„In d u s tria m in ieră ca şi în ­ ito r ale cîto rva subingineri, De bunul mers al industriei
treaga econom ie — ne spu­ am p o rn it pe corido arele in ­ miniere, de productivitatea ei Serată pentru DIALOG CU CITITORII
nea conf. d f. ing. Ilie Con- s titu tu lu i, în căutarea celor S|X)rită ne vom ocupa şi noi
stantinescu, pro re cto ru l I. M care se afla» în febra e­ Sperăm sâ confirm ăm aştep­
Petroşani — are nevoie a llt xam enelor Sesiunea, in p lin ă tările. Pinâ atunci ne pregă­ tineret
de specialişti care să lucreze desfăşurare, ne-a pus in fa la tim temeinic Sesiunea va re o b lig a ţia de a vâ asigura
in sectoarele de concepţie şi unor oam eni preocupaţi de constitui o dovadă in acest C onstantin Fusu — P rih o - desigur că e scu tit de paza un post corespunzător reco­
de cercetare, c it şi de specia­ studiu, c u p rin şi de e m o ţiile sens“ . La restaurantul „T ra n s il­ dişte Sesizarea dum neavoas­ obştească în satul unde do­ m a n d ă rilo r m edicale şi c a lifi­
liş ti care să îndrum e, să con­ dina intea tra g e rii b ile tu lu i dc Buna pregătire, seriozitatea vania" a avgt loc o serală tră a fost adusă la cun oştin­ m iciliază. Două lu c ru ri o dală c ă rii pe c a ic o aveţi
în lo c a lită ţi d ife rite nu poate
ducă n e m ijlo c it p ro d u cţia ". exam en. cu care stu d e n ţii se cţiilo r de <t tineretului din comerţ, la = ţa con du cerii I.R.E. Deva. A ş­ face.
D a to rită c a ra c te ru lu i prac­ S tud entu l A lco d o r T o p li- sub in g in e ri abordează fiecare care au participat numeroşi S te p ta ţi răspunsul N icolae Poleac — G coagiu.
tic a p lic a tiv al acestei mese­ ceanu — din anul II su b in g i­ exam en ne fac să credem că salariaţi din unităţile de a ii- j E m il Ş andru — Zam. C jnd F ilip C alian — Hunedoara. In fo rm a ţia trim isă red acţie i e
rii, p la n u l de în v â tă m in t a neri, secţia exp lo a tă ri m in ie ­ — a tu nci cînd- vo r absolvi mentafie publică din Deva. sc strin p de la cetăţeni toate C înd âvetf dru m la Deva tre ­ tard ivă . D in acest m o tiv nu
tre b u it să fie o rie n ta t spre re — ne spunea : „F a p tu l că cu rsu rile şi vo r lua contactul Program ul a cuprins un con­ sum ele stab ilite , se face co n ­ ceţi pe la C o n siliu l Judeţean poate fi inserată in coloanele 17.30 Emisiune în îim ba m aghia­
ro ;
problem ele tehnologice. de d o riţi să vă spun citeva lu ­ cu v iito ru l loc de m uncă, ia r curs „Cine ştie, ciştîgă" pe ven ţie cu T R E Deva pe ntru al sindicatelor. De a ici ve ţi z ia ru lu i Aşteptăm sâ ne t r i­ 18,OS Film ie»io1. „A ventura in
exploatare, m o n ta j, fu n c ţio n a ­ c ru ri despre noi, despre a c ti­ cînd a lţii vor reveni la lo cul teme profesionale. întrebările aducerea lu m in ii e lectrice în p rim i in fo rm a ţiile pe care le m ite ţi veşti care sâ oglindeas­ m unji* (X II);
rea u tila je lo r, precum şi de vitatea noastră, ch ia r acum, de m uncă părăsit cu c itiv a s-au referit Ia: ţinuta fizică satul de care ne scrie ţi. d o riţi că a ctivita te a coo pe rativei de 10,3S M ult e dulce ţi frumoasa —
em isiune de lim bă ţ i lite ra ­
organizarea proceselor tehno­ în a in te de exam en, mă face ani în urm ă — in c a lita te de şi vestimentară recomandabi­ lo s if C h ifo r — Hunedoara. consum din acest an tură română ;
logice P e n tru aceasta. în ca­ să m editez cu m axim ă serio­ specialişti şi coordonatori d i­ lă unui ospătar, regulile P reve de rile H .C M . 1053/1961 Eugenia C răciun — Buceş. lo an Lu p — Vata de Jos. 19.00 Telejurnolul de seară;
d ru l l.M P , p re g ă tirii subin- zitate T rebu ie să vă spun că re cţi ai pro d u cţie i, tin e rii com portării civilizate, aran­ nu se ap lică la noul loc de Un a n u n ţ in coloanele z ia ru ­ C o n siliu l popu lar al com unei 19.20 Interpreţi in d râ g i|i oi eînle«
cului transilvoneon ;
g in e rilo r i s-a acordat o deo­ am v e n it ila in s titu t, secţia de sub in gin eri vo r da to tu l d in jarea mesei, modul de pre­ m uncă unde v -a ţi tra n sfe ra t lu i pe tema propusă nu se Va(a are ob lig a ţia sâ lă m u ­ 19.30 P tim -plon: scriitorul Franţa
sebită atenţie, punîndu-se la su b in g in e ri, conştient de ro lu l cu m u lu l cu n o ştin ţe lo r şi e x­ parare a d ife rite lo r fe lu ri dc cu echipa. poate da. S fa tu l nostru este rească situ a ţia relatată de dv. Zoltan ;
dispo ziţia acestora întreaga pe care-1 voi avea in produc­ pe rie nţei lor. pentru ca e x ­ mincare, cum trebuie să sa­ ca dum neavoastră sâ vâ adre­ Vâ sfă tu im să lu a ţi legătura 20.00 Reflector ;
20.10 Anun|uri — p u b licita te ;
bază m a te ria lă de care d ispu­ ţie. Noi vom fi aceia care p lo a tă rile m inere la care vor lute si să poarte o discuţie C o nsla nfin Pădureanu — saţi conducerii în tre p rin d e rii personal eu preşedintele 20,15 Seoro de teatru TV: „C o ­
ne in s titu tu l, laboratoarele, vom avea con tactul d ire c t cu lucra sâ dea p ro d u cţii r id i­ agreabilă cu clientul ele. Deva. S e rv ic iu l de organizare unde lucrează soţul dum nea­ iu l P inedui” ;
ia r C U A 5 . i-a cooptat în pra ctica; de aceea, e necesar cate. să fie piloanc to t m ai Serala s-a încheiat cu un şi salarizare din ca d ru l în tre ­ voastră A . M . — B aru. Vâ sfătuim 22.00 Telejurnalul de noopte;
rin d u rile sale, aceştia be ne fi­ să fim in p rim u l rin d bu ni solide ale econom ici noastre program susţinut de brigada p rin d e rii în care lu c ra ţi este M oise Scorobclc — C îrneştî sâ in fo rm a ţi conducerea u n i­ 22.10 Reportaj lilm a i: G alo(iu) ţi
C am pionatul m ondiol de ho­
c iin d de aceleaşi d re p tu ri ca p ra cticie ni. S im ţu l p ra cticu ­ na| ionale artistică a restaurantului în m ăsură sâ vă dea toate lă ­ Adresa pe care o că u ta ţi este tă ţii despre doleanţele dv. In chei ;
şi restul stud e n ţilo r. In s tru i­ lu i. pregătirea noastră în a- „T ransilvania" şi... dans. m u ririle necesare. urm ă to are a: O fic iu l de e v i­ caz câ nu se rezolvă vă r u ­ 22.20 Cronica ideilor. 6 M o rii»
1945-1970;
rea dor s-a desfăşurat sub d i­ ceastâ d ire cţie vor tre b u i să o N. LOBONJ A n o n im — Lupeni La Fa­ denta do cum e ntelo r de asigu­ găm sâ ne scrieţi. 22,45 Recitol M lrondo M orllno.
recta în d ru m a re şi g rijă a com pleteze arm onios pe cea b rica „V jscoza", ca şi Ia orice rare B ucureşti B u le va rd u l N. PALTIN
ca d relor ce pregătesc şi v iito ­ intelectuală R e fe rito r la v ia ­ altă în tre p rin d e re , angajarea Ana Ipâtescu, nr. 22 secto­
sezonieră a pe rsonalului este
plină de păianjeni, spinzu- ru l IV
rată in cuiele impllntate in perm isă num ai în c o n fo rm ita ­
te cu reg le m e ntările in v i­ A le xa n d ru D. B ucu r — Pe­
tavan, ulei (fost) comestibil,
MOZAIC . MOZAIC intr-un vas descoperit, plin goare. troşani. L u in d ca bază de c a l­
cul datele şi
a firm a ţiile co­
cu corpuri străine, articole Lazăr Popcscu-M ircea — a r rezulta că pe ntru cei 14 Administraţia financiară
dum neavoastră,
m un ica te de
O colişu M are V i s-a d im i­
textile de-a valma cu cele
cor« se oflâ un peşte-sobic, alimentare Sumbra descrie­ nuat cu a ntum u l pensiei de la ani lu c ra ţi in subteran — din
cu lungimea de 4,5 m şi greu­ re ar putea continua. 350 lei la 316 le i p rin re c ti­ to ta lu l de 25 c it spuneţi că
ficarea ve ch im ii.
B a n ii p ri­
Cauzele ? Simple :
lipsa
HOŢUL tatea de peste 400 kg, pen­ totală de îndrumare, interes sâ fie recu pe raţi d in pensia a ve ţi prestaţi in cim p u l m u n ­ a judeţului Hunedoara
m iţi de dv. în plus urm ează
tru o-l hrăni, cu riscul vieţii
c ii — vîrsta de pensionare se
6HINI0NIST sale. Acest peşte uriaş ar Cine a avut şi control a conducerii O.C L. pe care o aveţi reduce cu 6 lu n i p e n tru * fie ­
muri în scurt limp dacă nu ar
Alimentara Hunedoara, strîns
care an efe ctiv lu cra t P entru
fi hrănit cu mina, deoarece armonizată cu aceeaşi tota­ V io re l Loiş — R apoltu M a­ c e ila lţi ani legea nu vă dă
in captivitate el îşi pierde întîietate ? lă nepăsare şi. indolenţă a re Vă rugăm sâ ne spuneţi d re p tu l Ia reducere
toate funcţiile noturale nece­ gestionarei. Ai impresia că la ce în tre p rin d e re lu c ra ţi ANUNJA CONTRIBUABILII C A :
sare vieţii sale. La cea mai intenţionat aici nu se pune P inâ alunei vâ sfătuim sâ Gh. Paul — Va(a dc .Tos.
mică imprudenţă a „dădacei", Marţi, in jurul orei 13,40, nici un lucru la locul lui. lu a ţi legătura cu co m ite tu l Daca tova ră şii d in com isia Prin Decretul nr. 27/1970 s-au stabilit următoarele
primejdioasa sabie a peşte­ pe podul de peste . Mureş, Ceea re me face să- spunem' sincftcqtulufr m edieală au constatat că bo «^ termene de plată o unor impozite şi taxe :
pe drumul Deva — Brad s-o. la dv s-a. a m e lio ra t şi vă jnr-
lui l-ar tăia pe Hcrkens in că cinerfa trebuie pus la
intim plat o scenă mai puţin V io re l S tânîlâ — Basaraba­ dicâ schim barea Jocului de
două. dintr-o singură lovi­ intilnită. Nerespectind indi­ punct. Cu cit mal repede, cu sa Pe tim p u l cît un cetăţean m uncă. în tre p rin d e re a care vâ • impozitul pe veniturile din închirierea clădiri­
tură catorul de prioritate, trei atit mai bine! işi satisface stagiul m ilita r, plăteşte concediul m edical a- lor, impozitul pe clădiri şi pe terenuri precum şi pri­
camioane s-au intifnit pe mele de asigurare prin efectul legii a clădirilor din
pod şi — ca in povestea cu înainte, raza oraşelor se plătesc în două rate egale semes­
cei doi ţapi de pe punte — minuJ S ţi m inut 2 giode. D im i- triale, pinâ la sfirşituf lunilor martie şi septembrie ;
nici unul nu voia să dea îna­ nu alături VREMEA neo jo - <oo(6 locală.
Descuind dimineaţa regis­ poi. Şi atunci ? Au luat-o • impozitul pe veniturile meseriaşilor, liber-profe-
tratura unei judecătorii din fren ţa v . cu „hei-rup-ur. Şoferii, au La ora 8,47, autobuzul PENTRU URMĂTOARELE sioniştilor şi ale altor persoane care realizează ve­
Toronlo (Canada), un grefie băgat maşinile in viteza in- 3Î-HD 959 soseşte in stafia PENTRU 24 ORE 2 ZILE
găsi în faţa rafturilor un om $1 URSUL tii şi au trecut unul pe lin­ din strada Liliacului, Deva Vrem« tece. cu n opţi g e io a io Vtomc rece la începui, opoi ,în nituri din activităţi pe cont propriu se plăteşte în 4
adormit - o veche cunoştinţă gă altul, julindu-^i laterale­ Călătorii urcă şi maşina por­ Coiul vo li schim bător. Violul vo ine o ltire uţooră. Va ninge ilo b la rate trimestriale, pinâ fa sfirşitul lunilor februarie,
o judecătoriei. Lingă el se o- le. E drept că o dală au tre­ neşte spre Hunedoara. Dru­ sullo slab din nord-vetl. Tempo- tlirg itu l intorvolului. Tem peroluia aprilie, iulie şi octombrie;
flau două sticle de gin golite. buit sâ oprească, să desfacă mul e greu. afară-i ceaţă, iar •alura vo fi cupiinsâ riuo între - u ţo t va ria b ilă .
După ce s-o dezmeticit, omul cu ranga lateralele, dar au în dreapta şoferului, pe 0 taxa asupra mijloacelor de transport se plă­
a recunoscut că încercase sâ trecut ! scaunul mobil, o tovarăşă. teşte pinâ la sfîrşitul lunii martie.
fure corierul său. dor în toiul Cine a avut întîietate ? După „toşca" şi creionul
căutării a odormit, din cauza Sperăm că le vor spune- fo- chimie ce-l arc la ureche, G ig! M o rga : 22,00 R odiojurnol: 22.20 Contribuabilii sînt invitaţi să plătească impozitele
alcoolului consumat Cazierul varăşii de la serviciul dc cir­ zici că-i taxatoare. Dar nu-i RADIO S pori: 22,30 Romanţe; 22.50 M elodii pe care le datorează pină la termenele arătate, Io
său s-o îmbogăţit acum cu o culaţie al miliţiei. /Voi am in tură. Merge şi dînsa la lirice ; 23,10 Siluete. 0.03-5,00 Eslro-
da nocturnă.
nouă înregistrare. notat făptaşii: 21-HD-2471 Hunedoara. ' PROGRAMUL II: 4.10 Progrom mu- organele financiare ale consiliilor populare muni­
(principalul vinovat după o 7’of drumul discută cu şo­ PROGRAMUL I: 6.0S-9.J0 M w iico zicol de d im in ea ţă: 7.00 R adiojurnal; cipale. orăşeneşti şi comunale, pentru o evita plata
pinia noastră), 21-AB-346 şi ferul. Nu aşa, o vorbă, două. ţi o c tu o iilă |i; 7,00 R od lo iu m o ': 0,30 7.10 Program m uncal de dim ineo(â majorărilor de întîrziere.
10,10 Curs de
Odă lim b ii
rom one;
(conilnuore) ; 8.10 lo l ¡noim e; 0,23
om ul $i pe$- 31-HD-2525. pe dreapta lui dc pe volan, Jica u jo o io . 11.05 C inlo Goby Novac: M ori in te rp re ţi; 9.00 Muzică popu­
Aprins, fi mai pune mina
limba rusă. 10.30 A notim purile ţi mu
lară : 9.10 Curs de lim ba rusă; 9.30
11.15 Din ta rile socialiste: 11,30 Dm
Cineva trebuie ride, se amuză. Mulţi călă­ voocul lut S lrodivarius; 11,45 Stalul Piese corole; 9.45 Opara comică „ A ­
micul Fniz" dc M oscogni; 10,15 Ro-
T iL i 5ABI6 Pe colea ferată nordică, Io tori privesc miraţi, cu frică. m edicului ; 12.00 Recital Zonaida d io cjip e d lţie pionierească: 1LJ5 Cîn-
P olly; 12,15 M unco uţo o ră; 12.25 Ş ti­
kilometrul 1 517 de Io Mosco pus la punct E ceaţă şi neatenţia... Mai inţa Io ri; 12.30 M e lo d ii populare : lecc ţi jocuri; 11.30 Muzică i/yoorâ ;
co lid io n â :
12.15
12.03 Avanpremieră
va, un mecanic o observat ales că şoferul — după tă- 13.00 R adiojurnal: 13,10 Avanprem ie­ Coaceri de prînz: 13,15 Din (olclorul PREPARAŢIA CĂRBU­
blifă. Coştoi Cezar — pri­ ra co lid io n â , 13,22 M u/ico m oară ; muzical ol popoorelor; 13,30 Cine
prin geamul locomotivei o fe­ Magazinul sătesc din sa­ veşte mereu alături Abia in 13.45 M utică pop u lara ; 14,00 C oleido- )l<e. C ijligo; 14,03 C iniâ M orluco Mo-
tiţă core mergea liniştită spre tul Ruda, comuna Ghelar — staţia bluminq, unde vorbă­ scop m u tico l; 14.40 Radio p u b licita te ; laehc. Ion Lolreonu }■ M o 'in Buzdu­
14.50 Ciniâ Io muzicuţă D um ltiu E
14,30 Loz iconu I
gan:
com pozitorilor
iocalitotea vecină, fără să ob­ gestionară Eoa Lucaci — me­ reaţa coboară, pasagerii ră­ noche; 1S.00 Ateneu: 15.15 Compozi­ rom âni; 14.55 Ş lnn|o ia zi; 15,00 Mu- NELUI COROEŞTI.
rită să fie vizitat. Ce se ve­ suflă uşuraţi. Noi vom mai torul so p io m în ii; 16.00 R odiojurnol: îlco u>aaro: 15,40 Radio p u b licitate;
serve că este urmărită Io nu­ 16.20 Jocuri popul o re ; 16.30 Ca e nou 16.00 R odiojurnal; 16.20 Sim lonio o
de aici, n-ai ocazia să vezi adăuga citeva cuvinte: ul­ în Jud«lul nostru: 16.50 Fanlo'o Uzi­
mai cîţiva zeci de paşi de uit prea des. Cea mai ma­ timele reglementări privind nei N icallna la«»: 17.05 Anteno line- Vl-o de Johonn Slom ltz, 16.40 C roni­
ca m uzicolo; 16,55 Stolul m edicului;
urs. Mecanicul a oprit trenul rc dezordine posibilă intr-o circulaţia pe drumurile pu­ retu lu i: 17,30 M utică pop u lară : 18.03 17.00 Muzică u;o o ră; 17.35 D icţionar din oraşul Vulcan
M uncă u jo o ro : 16,10 O rizont sllln (i-
şi după ce a gonit fiora pri > unitate comercială aici o in- blice sancţionează mangaja­ lic : 18.30 O m elodie pe odroso d v .; do lile ra iu râ universală; 18.00 Vorie Angajează imediat:
16.30 Curs de lim ba
lă ţi m uzicale:
19.00 Gaxela ra dio : 19,30 Săptomina
cîtevo sirene puternice, a luat tilneşti. Ambalajele ameste­ rea de discuţii cu conducă­ unui m elom an; 20.05 Toblelo de sac­ ru io ; 19.30 A rie fr umoose: 19,50 L Ă C Ă T U Ş I ;
cate cu lemne şi sticle qoa• torii auto, care le-ar sustra­ ră; 20.10 365 de cînleco; 20,ZD Ar­ N oapte bună. c o p ii; 20.00 Concertul
Intr-o grădină zoologică din .fetiţa pe locomotivă pentru o le, dublura uşii de la intrare ge atenţia...“. Cine le pune gheziană : 20.25 Zece m elodii prefm o- orebosirei simfonice o Radioleleviziu- E L E C T R I C I E N I .
nll ;
22.30 Prietenii mei. scriitori ;
Colifornia, M otl Horkens se o feri de o nouă eventuală in- gata să cadă, încălţămintea in practică ? te : 21.00 C onvorbirile de jo i; 21.20 22,45 M o drig a le de Josquin Des Preş Salarizarea îmbunătăţită, conform
Zece mlnuto cu Emilhenco: 21.30 M o­ »1 Claude le Jeune; 23.05-1,00 O pe­
scufundă zilnic în bazinul in tilnire cu „Moş Martin". ment poetic; 21.35 Solista serii — ra secolului noslru. H.C.M. 914/1968
„RESTUL“ SPORTURILOR - UN ne oferă m işcarea d isciplin ele fa e tiile depline Ju d e tp l nos­
sportivă
hunedoreanâ
la
tru e6te prezent ţn cele tre i
„n e p o p u la re " (In ju d e ţu l nos­
tru !) ? Sâ enum erăm : hochei cam pionate d ivizio n a re cu 9
echipe, dar n ici
una d in tre
nu se m ai practică; ciclism — ele — cu îng ădu in ţă pe n tru AUTOBAZA
de Ioc ; gim nastică
în
J iu l — nu străluceşte
—
D im ­
APENDICE AL PERFORMANTEI? şcoli; oină — sporadic, nesis­ po trivă, fo tb a lu l d iv iz io n a r
te m a tic; în o t — la n iv e lu l în ­
hunedorean se scaldă în ape­
ce rcă rii şi in iţie r ii;
p a tin a j
— popular, neorganizat; ca­ le m e d io c rită ţii, p rin tr-o re ­
prezentare num ai c a n tita tiv ă ,
no taj — înce rcă ri ete. cu slabe valenţe c a lita tive .
D in tr-u n nom enclator com ­ re a e xe rcita t o puternică in ­ h a n d b a lu lu i hunedorean? Te­ A stfe l, ha ndbalul hunedo­ TRANSPORTURI
plet al d iscip lin e lo r sportive, flu e n ţă asupra tin e rilo r din re n u ri există în toate lo c a li­ rean ajunge pe cale de dispa­ Sfera s p o rtu rilo r .cbnuşâre- V iziunea, orien ta rea asupra
un pasionat al s p o rtu lu i ar oraş, ceea ce a fă cu t ca bas­ tă ţile ju d e ţu lu i, a n tre n o ri, riţie în c o n d iţiile in care era 6e" se e xtin d e considerabil În c u ra jă rii, s p rijin irii, c re ă rii
putea num i, fără prea m u lt chetul sâ sc practice cu bune profesori , cu specialitatea un sport cu frum oasă tra d i­ dacă vom nota şi d iscip lin e le unei pu ternice baze de mase
tim p de g ind ire, doar citeva rezultate la liceu, spre deose­ handbal de asemenea, spor­ ţie, cu o largă bază de masă. care au în re g istra t in tr-a d e ­ a c e lo rla lte d iscip lin e s p o rti­
B ineînţeles, va începe cu fo t­ b ire de handbal sau volei ca­ tiv i la fel. D ar niciodată Şi aceasta, pentru câ p e rfo r­ vă r unele progrese, p e rfo r­ ve vo r trebu i sâ fie reconside­
ba lu l, ia r nu m ai după spor­ re n-au cunoscut in lo ca lita ­ cam pioanele n-au re u şit sâ m anţa aşteptată nu se re a li­ m anţe ch ia r, dar care nu sînt rate Ja toate n iv e lu rile fo ru ­
tu l rege va în ş iru i alte ra ­ te o m are dezvoltare. treacă la etapa c a lific ă rilo r. zează. P erfo rm a nta, existenţa pra cticate pe scară largă, ci rilo r sp o rtive dîn ju de ţ. ' Sâ AUTO DEVA
m u ri sportive. Şi d in tre ele E xem plele de m ai sus ple­ P enultim a e d iţie a dat o cam ­ m ai m u lto r echipe d ivizio n a re doar izolat, la n iv e lu l c îto r­ nu vedem num ai fo tb a lu l şi
va n u m i do ar .pe cele m ai c u ­ dează in favoarea id eii câ o ri­ pioană de u ltim ă oră — V ic ­ ar polariza e fic ie n t interesul va secţii: caiac-canoe. m odc- a lte cîtcva d iscip lin e , ci sâ
noscute, m ai populare — vo­ ce d iscip lin ă spo rtivă poate toria CAlan — care n-a tre ­ şi atra cţia s p o rtiv ilo r şi sec­ lism . tenis dc masă, tenis de v ita liz â m m işcarea sportivă
lei, box, handbal, baschet, ho­ polariza interesul atunci cind cut m ai departe, ncavind o ţiilo r, ar face o bună propa­ cîm p. a lpin ism , orien ta re tu ­ H n ansam blul d iv e rs ită ţii sa­ ANGAJEAZA ?
chei, atle tism , ru g b i ş.a. Foar­ ea atinge perform anţa, cînd valoare rid ica tă . Recentul gandă ha n d b a lu lu i, ar în cu ­ ristică . ju do , rad ioam atorism , le, la oraşe şi sate, in şcoli
te p u ţin i a r începe cu şahul este s p rijin ită concret, e fic i­ cam pionat a fost cîştigat de raja m işcarea in general, la tă şah şa. La cele două catego­ şi în tre p rin d e ri, p rin tr-o preo­
sau gim nastica, p a tin a ju l sau ent. Deci „s p o rtu ri , cenuşâre- Sănătatea Pâelişa. care m e r­ râ, adăugind h a n d b a lu lu i vo­ r ii de m ai sus adăugăm bo­ cupare sporită, p rin tr-u n CONDUCĂTORI AUTO PENTRU AUTOBUZE
oină, a lp in is m u l sau a ltu l d in ­ 6e" nu există ! Ele ajung la ge in c a lific ă ri cu şanse re ­ le iu l. baschetul, boxul, ru g - x u l. care bate pasul pe loc s p rijin e fic ie n t — m a te ria l şi
tre s p o rtu rile „necunoscute", acest ne do rit stadiu din p ri­ duse, d a to rită p o s ib ilită ţilo r b iu l — care ca pe rfo rm an ţă (C o nstructoru l Hunedoara şi o rg an izatoric — . p rin tr-o d is­ (transport călători) care trebuie sâ îndeplinească
cenuşârefie le-am zice. Aceas­ cina re zu lta te lo r slabe şi a a l­ m a teriale şi dc pregătire re- se situează sub n ive lu l posi­ A u ru l Brad), luptele, la fel trib u ire arm onioasă, adecva­ următoarele condiţii :
tă &tare de m ică p o p u la rita te to r cauze Este un adevăr ca­ strinse De fapt. cele două e- b ilită ţilo r m ateriale şi um a­ (tot la C onstructorul), atle ­ tă s p e cificu lu i local-um an. a
a un or s p o rtu ri poate avea re con stituie m o b ilu l rin d u ri- xem plc nu fac decit să repe­ ne — constatăm că in ju d e ­ tism u l — ajuns in tr-o stare d is c ip lin e lo r ce se practică, — sâ fie posesori ai permisului de categoria C,
cauze m u ltip le . In d ife re n t de lo r de faţă. te o situ a ţie ce dăinuie m ai ţul nostru sp o rtu ri dc largă ja lnică. a cad relor de specialişti.
spectaculozitatea d iscip lin e i Jud eţul Hunedoara are o de dem ult. Ce denolâ acest p o p u la rita te râm în necunos­ Aşa cum arătam m ai sus. Baza de masă. centrele de D ?i E cu ° vechime neîntreruptă in meserie de
in 6ine, po pu larita te a ei de­ pu ternică tra d iţie In handbal. lu cru ? Putem spune cu cer­ cute. departe de interesul a­ slaba dezvoltare a unor dis­ cop ii şi ju n io ri sînt alte po­ 5 a n i;
p in d e — fa p tu l e cert consta­ C am pionatul judeţean, şi m ai titu d in e câ el se datorcaxâ u­ m a to rilo r, sp e ctatorilor Şi to­ cip lin e , lipsa lo r de p o p u la ri­ s ib ilită ţi ce pot o fe ri obiec­
ta t — de re zu lta te le practice, în a in te cel regional. era o nei insuficie nte preocupări a iu l din cauza re zu lta te lo r m e­ tate lc fac sâ-şi ducă o exis- tu l ate nţiei fo ru rilo r sportive, - sâ nu aibă notări în permisul de conducere
im ediate, in tr-u n c u v in t. de com p etiţie viu disputată, întâ­ fa c to rilo r care coordonează diocre sau subm ediocre ce lenţâ de ..ccnuşârese" in tre in ele e xîstin d rezervele de
perfo rm an ţa realizată N e a­ ietatea cla sam e ntulu i se sta b i­ mişcarea handbalistică din ju ­ le-au în reg istrai. Este s u fic i­ suratele lor. vedetele. D ar şi m îine. care vor tre b u i dezvol­ pentru abateri în timpul activităţii la volan şi con­
m in tim , de pildă, că handba­ lea num ai după întrece ri deţ — de la com isia ju de ţe a­ ent sâ notăm cazul echipei acestea au o stră lu cire s tră ­ tate cu pricepere şi interes, ducere sub influenţa alcoolului.
lu l in 7 a căpătat o largă ba­ dîrze, de un n ive l tehnic r i­ nă pinâ la secţii Aceştia nu de baschet ..C o n stru cto ru l" vezie atunci cînd le m ăsurăm cu pasiune, u rm â rind u-se e­
ză de masă in tara noastră, dicat. care au făcut o largă şi-au concentrat ■ efo rtu rile Hunedoara, care s-a retras intensitatea după c rite riu l v a ­ ch ilib ra re a . în v iito r, a b a la n ­ Asigurăm ciştiguri intre 1 600-2 000 lei lunar.
nu a tit da to rită spectaculozi­ propagandă acestui sport. In înspre con stituire a unei for din divizie, ca sâ concluzio­ loric. La urm a urm e i, dacă ţei s p o rtu rilo r. D in ta le ru l a-
tă ţii sale. c ît m ai ales după prezent. însă. eşalonul com ­ m a ţii puternice, care sâ p a r­ năm că şi atunci eind lotuşi fo tb a lu l este ..sportul rege" şi ccsteia ar tre b u i sâ se re d u ­ Se asigură condiţii de cazare pentru un numâr
ce ha ndbalul românesc s-a b a tantelor d in co m p e tiţia ju ­ ticip e la c a lific ă ri cu şanse se înregistrează c it dc c it lu i i se aduc ofrandă toate că substanţial balastul d isci­
im pus pe plan m ondial, lin deţeană s-a restrins în g rijo ­ sporite, căreia sâ î sc creeze succese, anum ite m otive (nu e fo rlu rilc m ateriale din aso­ lim itat de angajaţi nefamilişti, în dormitorul autoba­
exem plu la n iv e lu l ju d e ţu lu i rător, a ju n g in d in prezent toate c o n d iţiile m ateriale şi totdeauna fondate) duc la es­ c ia ţiile spo rtive — sacrifîcin d p lin e lo r considerate, pe ne­ zei la preţul de 150 lei lunar.
nostru îl oferă baschetul. La doar Ja şase echipe ! În tre b a ­ de pregătire corespunzătoare. tom parea progresului în sport de m ulte o ri şahul, handba­ drept, cenuşărcse.
B rad a activa t o echipă d i­ rea se pune firesc : ce a n u ­ Este şi cazul fo rm a ţie i Sănă­ Dacă aceasla e situ a ţia spor­ lu l, vo le iu l, baschetul şa. —
viziona ră de perfo rm an ţă , ca­ me a d e te rm in a t degradarea tatea. tu rilo r aşa-zise atra ctive , ce m ăcar de ne-ar da cl 6atis- N. STANCIU